Tag: adolescenti

  • Portretul robot al adolescentului român

    • 79% dintre adolescenţi intră zilnic pe internet
    • 1 din 4 tinerii de 14 – 21 ani participă în acţiuni de voluntariat organizate de ONG-uri sau de branduri
    • dintre băuturi, cele carbogazoase au cea mai mare incidenţă de consum săptămânal, dar şi cea mai mare concurenţă pentru gusturile tinerilor
    • 8% dintre tineri deţin o consolă de jocuri
    • băieţii sunt mai predispuşi decât feţele să îşi cumpere telefone tip smartphone
    • cea mai iubită echipă locală de fotbal este Steaua Bucureşti, iar din străinătate, FC Barcelona
    • 5% dintre adolescenţi deţin un telefon iPhone
    • mai mult de 50% din tineri au branduri favorite de îngrijire personale, cărora le sunt fideli
    • doar 1 din 10 adolescenţi nu se implică în deciziile de achiziţie din gospodarie
    • 1 din 2 tineri ar pleca din ţara în eventualitatea unui câştig mai mare
    • religia nu este pe cale de dispariţie pentru adolescenţi, ajungând să le ofere o explicaţie credibilă despre lume şi viaţă în general

    Acestea sunt cele mai importante concluzii la care a ajuns un raport de cercetare realizat de Brennan Research & Consultants şi Quantix Marketing Consulting sub umbrela SMARK Research şi adresat comunităţii profesioniştilor de marketing din România.

    Raportul este o cercetare reprezentativă pentru populaţia adolescentă de 14-21 ani din mediul urban, un set de informaţii relevante şi specifice gândit să ghideze şi să inspire marketerii în deciziile care se referă la segmentul tânăr, de la produse şi servicii care li se adresează şi până la programe care să le aducă beneficii atât lor, cât şi companiilor care gestionează produse şi mărci relevante acum sau în viitor tinerilor.
    Studiul acoperă atât aspecte generale – demografice, valori, stil de viaţă, comportamentul online, modele de succes – cât şi detalii la nivel de categorii – alimentaţie, îngrijire personală, sport, muzică, modă, servicii telecom, de banking sau turism. De asemenea, există perspective mai puţin explorate până acum, precum relaţionarea la contextul social, realizarea profilului de consum, poziţionarea faţă de oameni în general şi prieteni sau familie etc, care ajută să întregească imaginea actuală a populaţiei tinere din România.

    Cercetarea propune şi o segmentare după valori, în 8 profile distincte de adolescenţi, datele analizate putând fi urmărite în paralel pentru a se decela asemănările şi deosebirile dintre acestea, în funcţie de sex, zonă de reşedinţa, mediul de rezidenţă, studii, vârstă şi venitul lunar, dar şi obiceiuri de consum pe mai multe categorii. În demersul ştiinţific de realizare a acestui studiu, un aport important l-a avut Prof.Univ.Dr. Vintilă Mihăilescu, şeful Catedrei de Sociologie a Facultăţii de ştiinţe Politice din cadrul SNSPA. Acesta s-a dovedit a fi un contribuitor important pentru înţelegerea mai aprofundata a segmentului tânăr de populaţie, precum şi în procesul de setare a obiectivelor de cercetare pentru o cât mai amplă şi corectă perspectivă asupra profilului urban al tinerilor din România.

    Tânărul în România. Profil urban de marketing a fost realizat în 3 etape, în perioadă mai – noiembrie 2011, pe un eşantion de 900 de respondenţi reprezentativi pentru populaţia de 14-21 ani din mediul urban. Etapă calitativă s-a desfăşurat în intervalul mai – iulie 2011 şi a fost precedată de fază pregătitoare (cercetare de birou, respectiv discuţii cu echipă de proiect şi oameni de marketing din diverse organizaţii).
    Care sunt cele 8 profiluri de tineri întâlnite în mediul urban din România? Cum îşi fac adolescenţii cumpărăturile şi de unde se inspiră atunci când se îmbracă? Ce imagine de sine au tinerii din România? în ce tipuri de produse investesc tinerii şi din ce tip de buget (personal, de la familie, credit etc)? Ce fel de telefoane au şi la ce anume le folosesc cel mai des? Sunt doar câteva dintre întrebările la care Tânărul în România. Profil urban de marketing oferă răspunsuri aprofundate.

    Câteva informaţii punctuale din raport:
    “Acesta studiu a fost gândit ca prelungirea naturală a colaborării începute în 2009 pentru cercetarea Femeia ca target – ce e relevant acum. Ideea proiectului depre tineri a venit oarecum normal, iar criza economică ne-a ajutat să observăm că tinerii încep să aibă o putere din ce în ce mai mare în decizia de cumpărare, atât pentru sine, cât şi pentru familiile lor faţă de alte segmente ale populaţiei care şi-au ajustat consumul în multe categorii. Ne dorim aşadar să ajutăm brandurile să treacă de la abordarea în care acest segment era doar unul dintre cele incluse în strategia de marketing la crearea unui mindset care să le facă să aibă atitudinea tinerească pe care şi-o doresc, pentru a putea vorbi pe limbă generaţiei click, play, like, share.”, a declarat Adriana Lungu, business developer SMARK.

  • Ce şi-ar mai dori fetiţa?

    Sunt fete care nu concep să meargă la evenimente importante fără să se aranjeze, ceea ce pentru ele înseamnă coafură şi machiaj adecvat situaţiei, scrie The New York Times. Unele dintre aceste fete sunt chiar sprijinite de mamele lor, care, conştiente că fiicele doresc să le imite, le duc la saloane de frumuseţe unde pot învăţa de la profesionişti cum să se machieze şi ce produse li se potrivesc.

    Aceste fete fac parte din categoria de preadolescente, încadrată, în general, între 8 şi 14 ani şi pentru care au apărut deja produse destinate lor. O astfel de ofertă vine de la compania Pacific World, cu gama GeoGirl, o serie de produse pe bază de ceai verde, lemn dulce şi vitamina E, care s-a bucurat de suficient succes de piaţă încât să determine lanţul american de retail Wal-Mart să mai comande produse ale mărcii.

    La rândul său, fiica Madonnei, Lourdes Leon, acum în vârstă de 15 ani, are propria sa linie de produse cosmetice – Material Girl, lansată în completarea unei linii de articole vestimentare, ce se vând prin intermediul lanţului de magazine Macy’s.

    Produsele adresate preadolescentelor însă trebuie să fie neapărat ieftine, deoarece fetele din această categorie doresc să fie cochete ca surorile mai mari sau mamele lor, dar dispun de un buget mai redus. Câştigurile producătorilor vin din faptul că aceste cliente, odată obişnuite să le cumpere produsele, vor da dovadă de loialitate faţă de o marcă sau alta, ajungând să cumpere ceva mai scump atunci când vor creşte şi vor avea mai mulţi bani de cheltuit.

  • Poveşti de vindecat copiii

    Psihologul australian George W. Burns a ajuns la concluzia că poveştile – spuse cu talent şi, în egală măsură, cu artă – ne pot schimba şi vindeca într-un mod mai eficient decât medicamentele sau decât alte terapii complexe. Iar “pacienţii” cei mai sensibili la o astfel de soluţie curativă sunt copiii, adică fiinţele umane cele mai fragile şi mai lipsite de experienţă.

    Metaforele (adică, în accepţiunea autorului, nişte forme de comunicare în care o expresie e deplasată dintr-un câmp al experienţei şi e folosită pentru a comunica ceva despre alt câmp de experienţă) şi poveştile sunt un fel de a oferi copiilor experienţe pe care poate încă nu le-au întâlnit şi de a-i echipa cu abilităţile necesare situaţiilor din viaţa reală.

    Poveştile terapeutice pot anticipa problemele şi provocările pe care un copil le va întâlni şi pot întări abilităţile de rezolvare a problemelor sau potenţialele metode gestionare a acestor provocări, ajutând astfel la pregătirea copilului sau adolescentului pentru momentul când va ajunge la ananghie. Poveştile sunt interactive, educă prin atracţie, scurtcircuitează rezistenţa, trezesc şi hrănesc imaginaţia, creează posibilităţi pentru îndeplinirea obiectivelor şi, mai ales, invită la o luare a deciziilor independentă.

    Pornind de la aceste premise, G. Burns prezintă o detaliată şi inspirată panoramă a felului cum pot fi tinerii “mişcaţi” prin poveşti, indică modalităţile de adaptare a discursului terapeutic şi a subiectului poveştii la tipul de “problemă” cu care se confruntă cel mic. Nu în ultimul rând, deapănă circa o sută de poveşti (cu pattern-uri diferite) încântătoare, pline de tâlc, amuzante sau înduioşătoare pe care să le putem spune copiilor noştri la ceas de cumpănă şi prin care să putem reînnoda o comunicare pe care o credeam întreruptă.

    George W. Burns, “101 poveşti vindecătoare pentru copii şi adolescenţi”, Editura Trei, Bucureşti, 2011

  • Coeficientul de inteligenţă al adolescenţilor se poate schimba considerabil în câţiva ani

    Autorii studiului, cercetătorii de la Colegiul Universitar din Londra, au descoperit că fluctuaţiile IQ-ului corespund cu unele mici schimbări fizice ale unor arii din creier, asociate cu o serie de activităţi intelectuale. Ei au studiat 33 de adolescenţi britanici al căror IQ a variat de la 80 la 140 de puncte. Subiecţii au fost examinaţi odată în 2004, cu ajutorul unor teste standardizate de măsurare a inteligenţei şi apoi în 2008, folosind tehnici de imagistică prin rezonanţa magnetică.

    Analizând separat nivelul de inteligenţă verbală şi nonverbală, specialiştii au constatat că aspectele fundamentale ale inteligenţei se pot schimba semnificativ chiar şi atunci când, în ansamblu, scorul IQ rămâne relativ constant. O cincime dintre subiecţii studiului au înregistrat fluctuaţii. IQ-ul verbal al unui adolescent a crescut de la 120, la vârsta de 13 ani, la 138, când a împlinit 17 ani, în timp ce IQ-ul nonverbal a scăzut sub medie, de la 103 la 85.

    Mai mult pe www.descopera.ro.

  • Unu din cinci adolescenti europeni nu poate citi corect. Bulgaria si Romania, in topul analfabetismului

    Studiul, intitulat “Invatarea citirii in Europa – contexte,
    politici, practici”, evalueaza calitatea politicilor educatiei in
    statele europene, constatand ca “lipseste concentrarea pe grupurile
    cu gradul cel mai ridicat de risc din punctul de vedere al
    analfabetismului functional, precum baietii, copiii din gospodarii
    dezavantajate si copiii a caror limba materna este diferita de
    limba de invatamant, inclusiv copiii proveniti din familii de
    migranti”.

    Ministrii educatiei din UE au stabilit un obiectiv de reducere a
    procentajului de persoane cu competente scazute de citire de la 20
    % la mai putin de 15 % pana in 2020. Numai Belgia (comunitatea
    flamanda), Danemarca, Estonia, Finlanda si Polonia au atins deja
    acest obiectiv.

    “Faptul ca atatia tineri sunt lipsiti de competente de baza de
    citire si scriere in Europa ii plaseaza intr-o pozitie de risc de
    excluziune sociala, face sa le fie mai greu sa gaseasca un loc de
    munca si le reduce calitatea vietii”, a declarat Androulla
    Vassiliou, comisar pentru educatie, cultura, multilingvism si
    tineret.

    Studiul se concentreaza asupra a patru subiecte-cheie: metode de
    predare, abordarea dificultatilor de citire, educatia profesorilor
    si promovarea citirii in afara scolii. Fiecare dintre ele sunt
    examinate prin prisma cercetarii academice, a ultimelor rezultate
    ale sondajelor internationale si a unei examinari a celor mai bune
    practici la nivel national. Concluzia autorilor este ca numai opt
    tari (Danemarca, Finlanda, Islanda, Malta, Norvegia, Suedia si
    Marea Britanie) asigura specialisti in lectura in scoli, in
    sprijinul profesorilor si al elevilor.

    Studiul, care cuprinde statele UE plus Islanda, Liechtenstein,
    Norvegia si Turcia, a fost realizat pentru Comisia Europeana de
    reteaua Eurydice, care ofera informatii si analize privind
    sistemele si politicile europene de educatie. incepand din 2011,
    reteaua consta din 37 de unitati nationale bazate in toate cele 33
    de tari participante la programul UE de invatare pe tot parcursul
    vietii (statele membre UE, Croatia, Islanda, Liechtenstein,
    Norvegia, Elvetia si Turcia). Reteaua este coordonata si gestionata
    de Agentia Executiva pentru Educatie, Audiovizual si Cultura a UE
    de la Bruxelles.

  • Cum sa scoti 20 de milioane de dolari dintr-un simplu site


    “Cand aveam 15 ani, David si cu mine am avut ideea infiintarii
    MyYearbook in timp ce rasfoiam un album de liceu. Se intampla in
    martie 2005. Eram nou-veniti in scoala si voiam sa existe un mod
    mai bun de a ne cunoaste colegii. Ne-a venit ideea, am facut un
    brainstorming si ne-am dat seama ce ne trebuie: clase, grupe,
    profiluri. Am ales numele myYearbook si asa a luat nastere
    proiectul”, spunea Cathrine, intr-un interviu acordat presei
    americane.

    myYearbook are in
    prezent mai mult de cinci milioane de fani, iar numarul membrilor
    creste cu 20.000 in fiecare zi, veniturile anuale generate din site
    ajungand la circa 20 de milioane de dolari.

    “Vreau sa cresc proiectul myYearbook atat de mult cat voi putea
    si apoi cred ca voi absolvi si facultatea. Imi doresc ferm sa incep
    un proiect nou dupa myYearbook. Sa gestionezi un site e ceva foarte
    antrenant, deci nu cred ca voi putea sa renunt la ideea de
    antreprenoriat”, mai spune Cathrine.




  • “Depresia Facebook”, cea mai recenta afectiune a adolescentilor

    Majoritatea adolescentilor detin un cont pe o retea de
    socializare precum Facebook. Pentru cei mai multi este o
    distractie, o modalitate simpla de a pastra legatura si de a afla
    ce se intampla cu prietenii. insa noi cercetari arata ca un numar
    tot mai mare de tineri ce devin obsedati de astfel de site-uri pot
    ajunge sa aiba probleme.

    Academia Americana de Pediatrie vesteste insa aparitia unei noi
    probleme, denumite “depresia Facebook.” Ea apare ca urmare a
    vizionarii pozelor si status-urilor unor persoane care par mai
    fericite decat cel care le vede in acel moment.


    “Atunci cand stau in casa si sunt trista ca nu am ce sa fac si vad
    ca alti prieteni se duc si petrec fara mine, intru intr-o stare
    asemanatoare cu depresia”, povesteste eleva de liceu Elizabeth
    Kisch.

    Mai mult pe
    www.descopera.ro
    .