BusinessMagazin

Tag: actiuni

  • Acţiunile americane se apreciază după ce inflaţia din aprilie, de 4,9% pe an, a venit sub aşteptările analiştilor

    Cu 0,4% se apreciază indicele bursier Dow Jones în tranzacţile de dinaintea deschiderii de tranzacţionare de pe Wall Street, în timp ce S&P creşte cu 0,7%, Nasdaq cu 0,8% în contextul în care rata anuală a inflaţiei din cea mai mare economie la nivel mondial a fost sub aşteptări.

    Iar asta accordă mai mult spaţiu de manevră Rezervei Federale a SUA în bătălia cu inflaţia mai ales în contextul în care cea mai puternică bancă centrală din lume a fost nevoită să majoreze dobânda la maximul din 2007 încoace pentru a tempera creşterea preţurilor.

    Preţurile de consum din aprilie au crescut cu 4,9% faţă de anul trecut, mai puţin decât creşterea anuală de 5% aşteptată de economişti, scrie publicaţia CNBC.  Randamentele titlurilor de trezorerie au scăzut în urma raportului, sprijinind şi mai mult o piaţă bursieră îngrijorată de faptul că ratele mai mari vor afecta creşterea economică.

    Acţiunile titlurilor din sectorul tehnologic, precum Alphabet, Nvidia şi Tesla, au câştigat în premarket. Airbnb şi Twilio au scăzut cu 13% şi, respectiv, 16%, din cauza previziunilor slabe.

    Producătorul de vehicule electrice Rivian a sărit cu 6% pe o pierdere mai mică decât se aştepta. Sezonul de bilanţuri continuă miercuri cu rezultatele Disney şi Robinhood.

    Wall Street a monitorizat cele mai recente actualizări privind plafonul de îndatorare al Statelor Unite, în condiţiile în care cresc îngrijorarările că dacă nu se ajunge la o decizie înainte de termenul limită de 1 iunie, s-ar putea ajunge la incapacitate de plată.

    Preşedintele Joe Biden a avut marţi o întâlnire cheie cu liderii Congresului, dar comentariile liderilor de pe ambele părţi ale culoarului au sugerat că s-au făcut puţine progrese.​

     

  • Cei care vor să primească o parte din profitul istoric de 10 mld. lei al Petrom pe 2022 mai pot cumpăra acţiuni până pe 11 mai 2023

    ♦ Ulterior, pe 12 mai acţiunile SNP se vor corecta cu aproape 8% la Bursa de Valori Bucureşti pe fondul datei ex-date ♦ 2,3 mld. lei vor ajunge pe 7 iunie la investitori sub formă de dividende.

    Cei care vor să primească sub formă de dividende o parte din profitul istoric de 10 mld. lei din 2022 al Petrom (simbol bursier SNP) mai pot cumpăra acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti până joi 11 mai 2023, aceasta fiind ultima şedinţă care mai oferă acţiuni SNP purtă­toare de dividend.

    Astfel, data ex-date, adică cea în care acţiunile SNP se vor corecta cu randamentul divi­den­dului de aproape 8%, este 12 mai 2023, iar pe 7 iunie in­vesti­torii, fie că sunt fonduri de pen­sii Pilon II, investi­tori de retail, statul român sau OMV, vor primi în conturi aproximativ 2,3 mld. lei. Acestea sunt dividen­dele din rezultatul net al anului 2022 însă potrivit afirmaţiilor Petrom investi­torii ar mai putea primi încă o rundă de dividende, una specială, adică din rezervele compa­niei. Petrom a spus de mai multe ori că dividendul special va fi anunţat în vară.

    Pe baza propunerii consiliului de administraţie, votată ulterior de acţionarii compa­niei, Petrom îşi va remunera investito­rii cu un dividend brut de 0,0375 lei pe acţiune din profitul pe 2022.

    Ieri după-amiază acţiunile SNP se tranzacţionau la 0,4946 lei. Asfel, pe baza preţului curent de tranzacţionare, randamentul unui dividend brut SNP este de 7,6%.

    Petrom are 30,7 miliarde de lei capitalizare iar în ultimele 12 luni acţiunile au urcat cu 13% pe o bursă în stagnare, arată datele BVB.

     

  • Profil de investitor: În ce mai investim

    Tehnologie

    AROBS Transilvania Software este cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursa de Valori Bucureşti. A intrat la tranzacţionare pe piaţa AeRO la începutul lunii decembrie 2021, sub simbolul bursier AROBS, după ce a atras 74,2 mil. lei de la investitori în cel mai mare plasament privat din istoria pieţei AeRO. Potrivit datelor ZF, în termeni de lichiditate, acesta a fost cel mai bun debut pe AeRO al unei companii antreprenoriale, cu un raliu de 43% faţă de plasamentul privat şi o lichiditate record de 15 mil. lei.

    AROBS produce software pentru companii din diverse industrii încă din 1998, când a fost înfiinţată în Cluj-Napoca de către Voicu Oprean, CEO, preşedinte al Consiliului de Administraţie şi acţionar majoritar (63,3%). Grupul AROBS este format din societatea mamă AROBS Transilvania Software şi mai multe subsidiare, dintre care unele achiziţionate în ultimii ani.

    În 2022, acţiunile AROBS au fost cele mai tranzacţionate instrumente financiare de pe piaţa AeRO, fiind înregistrate tranzacţii cu o valoare de 103 mil. lei. Asta înseamnă că cei peste 4.000 de acţionari AROBS au tranzacţionat, în medie, acţiuni cu o valoare de 400.000 de lei pe zi. Acţiunile AROBS sunt în top 20 cele mai tranzacţionate de pe bursa românească, iar compania are o capitalizare de 935 mil. lei.

    De la începutul acestui an, acţiunile înregistrează un avans de 26,2%, pe fondul unor tranzacţii de 20,9 mil. lei, în timp ce în ultimele 12 luni au un plus de 5,8%, pe tranzacţii de 52,2 mil. lei, conform datelor BVB. Avansul din acest an a survenit în principal după anunţarea rezultatelor financiare aferente anului 2022 şi a bugetului de venituri şi cheltuieli pe 2023.

    În 2022, AROBS a raportat un profit net de 43,2 mil. lei, în scădere cu 6% comparativ cu rezultatul net al anului anterior, la afaceri de 301,1 mil. lei, cu 58% mai mari. Creşterea cifrei de afaceri a fost în principal determinată de contractarea de noi clienţi în zona de furnizare de servicii software, precum şi de creşterea echipelor existente, dar au existat şi alte surse importante. Din cifra de afaceri totală, serviciile software au reprezentat 240,4 mil. lei, iar produsele software au însemnat 58,7 mil. lei.

    Pentru 2023, grupul vizează o cifră de afaceri netă de 421,25 milioane de lei, în creştere cu 40% faţă de anul trecut, respectiv un profit net de 45,2 milioane de lei, în scădere cu 2,4% comparativ cu 2022. Cheltuielile din exploatare şi EBITDA (câştiguri înainte de taxe, dobânzi, depreciere şi amortizare) ar ajunge la 371,8 mil. lei (plus 46,4%), respectiv la
    74,2 mil. lei (plus 11,3%).

    Societatea a realizat anul trecut patru achiziţii de circa 25 de milioane de euro. Pentru anul acesta, Arobs ia în calcul alte trei-patru tranzacţii, a afirmat Voicu Oprean într-o ediţie recentă a emisiunii ZF Live.

    Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Profil de investitor: De ce să pui economiile la treabă

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

    Marius Bosoiu, 26 de ani, a intrat în contact cu mediul de afaceri încă din facultate, care l-a pregătit ca specialist în comunicare. În vara anului trecut, când a început un job legat de piaţa de capital, el a înţeles că trebuie să facă ceva mai mult decât să economisească şi astfel a descoperit o nouă pasiune – investiţiile la bursă. Acum poate spune că îmbină utilul cu plăcutul.

     

    „Principalul motiv pentru care am devenit investitor la BVB este obţinerea unui venit suplimentar generat de economiile proprii, cu un randament superior celui al depozitelor bancare. De asemenea, am avut în vedere şi sprijinirea sectorului antreprenorial din România, care are nevoie de capital pentru a putea dezvolta companiile atât pe plan local, cât şi la nivel internaţional”, spune Marius Bosoiu, brăilean în vârstă de 26 de ani stabilit în Bucureşti.

    Marius a absolvit un master în management şi comunicare în afaceri la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Cu o experienţă de cinci ani în business development şi comunicare la NNDKP, în mai 2022 s-a alăturat echipei Cornerstone Communications, companie specializată în relaţii cu investitorii şi servicii de consultanţă pentru piaţa de capital.

    Ei bine, tocmai această funcţie este cea care l-a apropiat de lumea investiţiilor la bursă. Din poziţia de şef de operaţiuni, Marius asistă clienţii în activităţile de relaţii publice şi aspectele operaţionale specifice unei companii listate.

    „Am intrat în piaţă în urmă cu aproximativ un an, atunci când am început să activez într-un domeniu conex pieţei de capital. Investiţiile intră în categoria pasiunilor, deşi jobul pe care îl am în prezent este legat de piaţa de capital. Astfel, activitatea pe care o desfăşor zi de zi mă ajută să fiu la curent cu evoluţiile din piaţă, ceea ce facilitează procesul decizional referitor la alegerea companiilor în care să investesc”, spune el.

    Marius Bosoiu, 26 de ani

    PROFESIE: specialist în comunicare

    OCUPAŢIE: director de operaţiuni

    INVESTEŞTE: din pasiune

    Prima alimentare a contului deschis la broker a fost de 4.000 de lei. A investit la început în companii de pe piaţa principală, cum ar fi Sphera Franchise Group şi Banca Transilvania, dar şi de pe piaţa AeRO, precum AROBS Transilvania Software, Simtel Team şi SafeTech Innovations. Cum a fost experienţa lui de începător?

    „Pentru mine, procesul de înregistrare a fost facil, lucru datorat şi de faptul că eram familiarizat cu acesta. Într-adevăr, după selectarea brokerului, paşii de urmat sunt extrem de uşor de parcurs chiar şi pentru persoanele mai puţin tehnice. Ce consider că lipseşte este un ghid uşor accesibil care să cuprindă toate etapele pentru a deveni investitor la Bursa de Valori Bucureşti”, afirmă investitorul.

    Până în prezent, Marius nu a realizat vreun exit, nici în cazul acţiunilor care sunt pe minus nu a marcat pierderea. Încă de când a devenit investitor, contextul pe care l-am traversat a fost unul plin de provocări. Astfel, a avut oportunitatea să cumpere o bună parte din portofoliu în momente de scădere a pieţei. Randamentul anului 2022 a fost de aproximativ 10% şi cel mai mult au cântărit acţiuni ca SafeTech, Simtel şi Nuclearelectrica, unde a beneficiat de un preţ de intrare mai scăzut în comparaţie cu evoluţia ulterioară.

    „Din experienţa de până acum, consider că cele mai importante calităţi ale unui investitor sunt capacitatea de a achiziţiona acţiuni compatibile stilului propriu de a investi, răbdarea şi asumarea unei nereuşite. Astfel, atât timp cât există încredere în companie şi în perspectivele acesteia, este important să nu te laşi influenţat de fluctuaţiile de preţ, dar atunci când aceşti factori nu mai sunt solizi, decizia potrivită este exitul”, adaugă Marius Bosoiu.

    În ceea ce priveşte pieţele în care sunt listate companiile, portofoliul lui este destul de echilibrat, cu un mic plus pentru piaţa AeRO. În privinţa împărţirii pe sectoare, domeniul IT&C este cel mai important, cu o pondere de 53%, fiind reprezentat de Safetech Innovations şi AROBS Transilvania Software, urmat de energie regenerabilă cu 18%, deţinând acţiuni la Simtel. Restul portofoliului este alcătuit din sectoare precum financiar-bancar (8%), bunuri de larg consum (8%) energie (7%) şi agricultură (6%).

    „Strategia mea de investiţii este pe termen lung, astfel că prefer să investesc, în principal, în acţiuni cu potenţial ridicat de creştere. Acesta este şi motivul pentru care companiile listate pe piaţa AeRO reprezintă peste jumătate din portofoliul meu, fiecare dintre acestea având planuri solide pentru transferul pe piaţa principală. De asemenea, domeniile în care activează companiile din portofoliu sunt unele cu perspective bune”, adaugă Marius.

    Per ansamblu, portofoliul lui Marius a înregistrat o evoluţie pozitivă în primele luni din 2023, cu o creştere pe majoritatea companiilor, deşi au existat evenimente de natură să scadă încrederea în piaţa de capital. Acesta remarcă faptul că incertitudinea din economie a generat un comportament precaut din partea investitorilor, care mizează şi pe alte instrumente financiare, precum titluri de stat sau depozite bancare, iar această stare a fost accentuată şi de problemele companiilor cu obligaţiuni listate care au intrat în insolvenţă.

    „Strategia pe care am avut-o până acum a vizat cumpărarea de acţiuni, activitate care va continua şi în perioada următoare. La acest moment urmăresc câteva companii pentru a le adăuga în portofoliu, dar monitorizez continuu piaţa pentru alte oportunităţi. Având în vedere incertitudinea existentă, cred că oamenii fac investiţii pe baza proiecţiilor pe care le au în legătură cu anumite sectoare sau companii şi mai puţin pe fundamentele actuale ale acestora, ceea ce poate oferi nişte preţuri avantajoase”, mai spune el.

    L-am rugat pe investitor să nominalizeze câteva companii pe care le-ar vedea listate la Bursa de la Bucureşti. A preferat să îmi spună în schimb ce tip specific de companie îi place – „una care să activeze într-un domeniu cu perspective pozitive, cu o poziţie financiară bună, un istoric solid, guvernanţă de calitate, condusă de un antreprenor cu viziune şi cu un potenţial semnificativ de creştere. Din punct de vedere istoric, acestea sunt companiile care confirmă aşteptările şi cresc încrederea investitorilor în sistemul pieţei de capital.”

    Aşteptarea pe care o are de la o acţiune este să înregistreze o evoluţie pozitivă a preţului, cel puţin pe termen mediu. Pornind de la acest principiu, analiza pe care o realizează include activitatea companiei, indicatorii financiari din ultimii ani, perspectivele pe care aceasta le are şi managementul, toate puse în contextul economic general. Bineînţeles, socoteala de acasă nu se potriveşte întotdeauna cu cea din târg, aşa că am fost curios să aflu cum se confruntă el cu situaţiile în care se simte descurajat.

    „Lipsa certitudinii reprezintă o componentă intrinsecă a activităţii investiţionale. Gestionarea acestui risc depinde, printre altele, de tipul de instrumente financiare utilizate, intervalul de timp vizat pentru investiţii, contextul economic, dar şi cel geopolitic şi sanitar, aşa cum am văzut în ultimii ani. Totuşi, dacă analizele companiilor demonstrează condiţii favorabile pentru investiţii, atunci ponderea influenţei factorilor externi asupra companiei este diminuată pe termen mediu şi lung”, explică el.

    Marius consideră că ceea ce îi lipseşte cel mai mult bursei din România sunt investitorii de retail. Spune că o piaţă de capital emergentă are nevoie de o bază solidă de investitori care să contribuie la consolidarea companiilor importante şi să le sprijine pe cele aflate în etape incipiente de dezvoltare, dar cu potenţial de a deveni repere ale economiei locale.

    Celor care vor să îi urmeze exemplul, el le transmite că înainte de acest pas ar trebui să înţeleagă modul în care funcţionează o companie, să fie la curent cu evenimentele care au loc atât în România, cât şi la nivel global, să fie conştienţi de riscurile investiţiilor la bursă, să îşi creeze aşteptări realiste în legătură cu eventualele câştiguri şi să evite să se lase influenţaţi de opinia unor pseudospecialişti, care pot avea o agendă ascunsă. Numeşte asta educaţie financiară elementară.

    „Nu cred în existenţa unui moment extrinsec potrivit pentru a începe investiţiile deoarece fluctuaţiile sunt continue şi nu poţi şti în ce punct al valului economic te afli, dacă este unul ascendent sau descendent. Cred că mult mai important este nivelul individual de pregătire, astfel încât investiţiile să fie bazate pe fundamente solide, iar acest lucru, coroborat cu un orizont de timp de minimum 1-2 ani, va duce la înregistrarea unor randamente investiţionale pozitive”, conchide Marius Bosoiu.   

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    Brokerul este un operator economic, o persoană fizică sau o companie care intermediează cererea şi oferta pe o piaţă financiară, adică este un intermediar între vânzător şi cumpărător. Există mai multe tipuri de brokeri – imobiliari, de acţiuni, de contracte futures, de produse forex sau de opţiuni, de fonduri sau de credite etc. – iar unii dintre ei au servicii complete sau extinse. Brokerii de la bursă sunt în general companii reglementate care oferă clienţilor acces la pieţe financiare. Ei sunt cei care plasează pe piaţă ordinele de cumpărare sau de vânzare ale clienţilor prin intermediul unei platforme de tranzacţionare şi remuneraţia lor constă în comisioane din tranzacţiile încheiate. Pentru a investi sau tranzacţiona la bursă, un investitor are nevoie să apeleze la serviciile unui broker şi trebuie să analizeze cu atenţie oferta celor prezenţi în piaţă pentru a alege unul.

    ÎN CE MAI INVESTIM

     

    Tehnologie

    AROBS Transilvania Software este cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursa de Valori Bucureşti. A intrat la tranzacţionare pe piaţa AeRO la începutul lunii decembrie 2021, sub simbolul bursier AROBS, după ce a atras 74,2 mil. lei de la investitori în cel mai mare plasament privat din istoria pieţei AeRO. Potrivit datelor ZF, în termeni de lichiditate, acesta a fost cel mai bun debut pe AeRO al unei companii antreprenoriale, cu un raliu de 43% faţă de plasamentul privat şi o lichiditate record de 15 mil. lei.

    AROBS produce software pentru companii din diverse industrii încă din 1998, când a fost înfiinţată în Cluj-Napoca de către Voicu Oprean, CEO, preşedinte al Consiliului de Administraţie şi acţionar majoritar (63,3%). Grupul AROBS este format din societatea mamă AROBS Transilvania Software şi mai multe subsidiare, dintre care unele achiziţionate în ultimii ani.

     

     

    În 2022, acţiunile AROBS au fost cele mai tranzacţionate instrumente financiare de pe piaţa AeRO, fiind înregistrate tranzacţii cu o valoare de 103 mil. lei. Asta înseamnă că cei peste 4.000 de acţionari AROBS au tranzacţionat, în medie, acţiuni cu o valoare de 400.000 de lei pe zi. Acţiunile AROBS sunt în top 20 cele mai tranzacţionate de pe bursa românească, iar compania are o capitalizare de 935 mil. lei.

    De la începutul acestui an, acţiunile înregistrează un avans de 26,2%, pe fondul unor tranzacţii de 20,9 mil. lei, în timp ce în ultimele 12 luni au un plus de 5,8%, pe tranzacţii de 52,2 mil. lei, conform datelor BVB. Avansul din acest an a survenit în principal după anunţarea rezultatelor financiare aferente anului 2022 şi a bugetului de venituri şi cheltuieli pe 2023.

     

    În 2022, AROBS a raportat un profit net de 43,2 mil. lei, în scădere cu 6% comparativ cu rezultatul net al anului anterior, la afaceri de 301,1 mil. lei, cu 58% mai mari. Creşterea cifrei de afaceri a fost în principal determinată de contractarea de noi clienţi în zona de furnizare de servicii software, precum şi de creşterea echipelor existente, dar au existat şi alte surse importante. Din cifra de afaceri totală, serviciile software au reprezentat 240,4 mil. lei, iar produsele software au însemnat 58,7 mil. lei.

    Pentru 2023, grupul vizează o cifră de afaceri netă de 421,25 milioane de lei, în creştere cu 40% faţă de anul trecut, respectiv un profit net de 45,2 milioane de lei, în scădere cu 2,4% comparativ cu 2022. Cheltuielile din exploatare şi EBITDA (câştiguri înainte de taxe, dobânzi, depreciere şi amortizare) ar ajunge la 371,8 mil. lei (plus 46,4%), respectiv la
    74,2 mil. lei (plus 11,3%).

    Societatea a realizat anul trecut patru achiziţii de circa 25 de milioane de euro. Pentru anul acesta, Arobs ia în calcul alte trei-patru tranzacţii, a afirmat Voicu Oprean într-o ediţie recentă a emisiunii ZF Live.

     

     

    „Suntem încrezători că anul acesta vom continua să fim la fel de activi şi implicaţi în proiecte diversificate, precum şi în tranzacţii de M&A, prin care să atragem companii antreprenoriale din domeniul IT, care pot aduce valoare adăugată grupului nostru. Totodată, vizăm consolidarea activităţii noastre pe pieţele din America de Nord şi Europa, prin creşterea numărului de clienţi şi întărirea parteneriatelor cu clienţii existenţi.”

    Voicu Oprean, CEO, preşedinte CA şi acţionar majoritar al AROBS Transilvania Software

    ! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • S-a umplut paharul: Angajaţii Google bat cu pumnul în masă după ce au aflat că Sundar Pichai, CEO-ul companiei, a fost recompensat cu sute de milioane de dolari şi acţiuni în timp ce personalul se confruntă cu concedieri în masă

    Sundar Pichai, CEO-ul Google, a fost recompensat pentru activitatea sa în 2022 cu cu 226 milioane de dolari, dintre care o mare parte au fost acţiuni. În timp ce milioanele de dolari se îndreptau către conturile lui Pichai, Google pregătea disponibilizarea a 12.000 de oameni, iar furia angajaţilor a început să crească pe măsură ce tot mai multe detalii au început să iasă la lumină, scrie CNBC.

    Toate aceste evenimente a dus nervii angajaţilor la noi cote, mai ales după ce remuneraţia anuală a CEO-ului a fost făcută publică. Angajaţii au început să protesteze şi să critice conducerea pentru milioanele încasate, care veneau simultan cu concedierea în masă a personalului.

    Pachetul salarial a lui Sundar Pichai în 2022 a fost format din aproape 6 milioane de dolari pentru securitatea personală şi un salariu de bază de 2 milioane de dolari. În 2021, Pichai a primit un total de 6,3 milioane de dolari, constând într-un salariu de 2 milioane de dolari şi 4,3 milioane de dolari în alte compensaţii.

    Zeci de meme-uri ale angajaţilor au umplut forumurile de discuţii interne ale Google, multe dintre ele având sute de like-uri, pe măsură ce tot mai multe detalii legate de disponibilizări, salarii şi bonusuri au început să curgă.

    Unul dintre meme-urile cu peste 1.200 de like-uri se referea la comentariile şefei de la finanţe Ruth Porat, care a scris luna trecută, într-un e-mail trimis la nivelul întregii companii, că firma va  face reduceri de cheltuieli „pe mai mulţi ani” la serviciile şi beneficiile care vizează angajaţii.

    Conform unor surse interne, reducerile s-au tradus în achiziţionarea unor laptopuri pentru muncă mai puţin performante şi la eliminarea unor abonamente ce le oferea acces angajaţilor la cursuri de fitness şi activităţi similare.

    Subiectul Pichai şi banii a fost unul controversat încă de la sfârşitul anului trecut, când directorul general a declarat, în cadrul unei reuniuni la nivelul întregii companii, că “nu ar trebui să punem întotdeauna semnul egal între distracţie şi bani”. La momentul respectiv, el vorbea despre anumite avantaje pe care compania le-ar putea elimina, dar s-a ferit de întrebările angajaţilor privind reducerea remuneraţiei executivilor.

    O parte din frustrarea angajaţilor se îndreaptă şi către planul Google de a răscumpăra acţiuni în valoare de 70 de miliarde de dolari, semn că firma are mai mult decât suficient numerar pentru a-şi acoperi operaţiunile şi investiţiile.

    Un meme recent, care a fost apreciat de peste 700 de angajaţi, suna astfel: „70 de miliarde de dolari în răscumpărări arată că respectăm acţionarii externi mai mult decât pe angajaţi”

  • Încă o bancă americană are probleme pe Wall Street: acţiunile PacWest Bancorp se prăbuşeşc cu 50%. Undă de şoc pentru întreg sectorul bancar american. În calcul este luată chiar vânzarea băncii

    Banca americană PacWest, cu 41 mld dolari active, a spus că a fost abordată de potenţiali parteneri şi investitori şi că analizează opţiunile strategice, în timp ce creditorul californian care se clatină a devenit cea mai recentă bancă americană de dimensiuni medii care a căutat un colac de salvare financiară, pe fondul celor mai grave turbulenţe din industrie din 2008 încoace, scrie publicaţia Financial Times.

    Banca a precizat într-o declaraţie că analizează “toate opţiunile pentru a maximiza valoarea pentru acţionari”, după ce acţiunile sale s-au prăbuşit miercuri cu 50% în urma tranzacţiilor după orele de tranzacţionare (after-hours). Acţiunile au scăzut de la 7,3 dolari la 3 dolari şi la o capitalizare de circa 350 mil. dolari. La începutul lui 2023 acţiunile se tranzacţionau la 23 de dolari.

    Anterior, două persoane informate despre acest subiect au declarat că banca a însărcinat banca de investiţii Piper Sandler să o ajute să exploreze opţiunile strategice, inclusiv o vânzare. Nu a fost iniţiat încă niciun proces formal de vânzare, iar banca a luat în considerare, de asemenea, posibilitatea de a strânge capital nou, au spus persoanele respective.

    Decizia PacWest de a căuta un cumpărător sau un nou capital, care a fost raportată pentru prima dată de Bloomberg, vine la câteva zile după ce Federal Deposit Insurance Corporation a pus sechestru pe First Republic şi a vândut depozitele şi activele sale către JPMorgan Chase.

    Ea vine la şase săptămâni după ce PacWest a declarat că şi-a consolidat accesul la numerar prin obţinerea a 1,4 miliarde de dolari prin intermediul unei facilităţi de împrumut de la firma de investiţii Atlas SP Partners, susţinută de Apollo.

    Acţiunile Western Alliance, care a devenit, de asemenea, un subiect de nelinişte pentru investitori în urma confiscării a trei bănci de către autorităţile de reglementare americane începând cu luna martie, au scăzut cu peste un sfert în urma tranzacţiilor după orele de tranzacţionare. Zions Bancorp şi Comerica au scăzut cu aproximativ 10 procente.

    Ca şi alte bănci regionale, PacWest a atras atenţia în mod negativ din cauza asemănărilor cu Silicon Valley Bank, care s-a prăbuşit în martie. Printre acestea se numără legăturile cu comunitatea tehnologică, cantităţi mari de depozite neasigurate şi pierderi pe hârtie în portofoliul său de titluri de valoare.

    Cu sediul în Beverly Hills, PacWest a raportat la sfârşitul lunii trecute că a pierdut peste 5 miliarde de dolari în depozite în primul trimestru, dar a declarat că a stopat ieşirile şi a primit intrări de peste 1 miliard de dolari din martie.

    Într-o actualizare de miercuri, a declarat că depozitele totale erau de 28 de miliarde de dolari la 2 mai, ceea ce îl face semnificativ mai mic decât SVB sau First Republic. “Numerarul nostru şi lichidităţile disponibile rămân solide”, a precizat banca.​

     

  • Cine este Jabbar Kanani, antreprenorul care a fondat Agricover, urmând să vândă acţiuni în oferta de listare de 416 mil. lei care începe joi

    Jabbar Kanani, actualul preşedinte al Consiliului de Administraţie al Agricover Holding, s-a născut în Mianeh, un oraş din provincia iraniană a Azerbaidjanului de Est. A venit în anii 1990 în Bucureşti pentru a studia medicina, îndreptându-şi însă în scurt timp atenţia către antreprenoriat.

    Au fost publicaţi principalii parametri pentru IPO-ul Agricover: ofertă de maximum 416 mil. lei care începe pe 4 mai şi se termină pe 16 mai 2023. Evaluare de 1 mld. lei a companiei

    În anul 2000 a pus bazele Agricover Holding, mai întâi prin înfiinţarea Agricover Distribution, companie activă în distribuţia de inputuri agricole. În prezent, holdingul este format inclusiv din Agricover Credit IFN şi Agricover Technology.

    De profesie medic, Jabbar Kanani nu a activat niciodată în domeniu. Totuşi, este acţionar cu 15% la Intermedicas Worldwide, o afacere în domeniul serviciilor medicale care intermediază accesul pacienţilor la o a doua opinie medicală, controlat majoritar de Wargha Enayati, fondatorul reţelei Regina Maria. De asemenea, antreprenorul mai deţine 15% din Intermedicas Partner

    Ca parte a ofertei publice iniţiale a liderului pieţei de agribusiness din România, Jabbar Kanani va vinde maxim 404 milioane de acţiuni la Agricover Holding, la un preţ de 0,5 lei pe unitate, deci 202 de milioane de lei în total.

     

  • Profil de investitor. Îndrăgostit (ca-n prima zi) de investiţii

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „Bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

    Nicolae Kovacs s-a îndrăgostit iremediabil de investiţii când se afla în Statele Unite la studii. Proaspăt întors în România şi cu o mai bună cunoaştere a pieţei de capital, s-a aruncat în ringul bursier şi de 20 de ani relaţia continuă. Ba chiar s-a intensificat când s-a alăturat platformei de investiţii ROCA X şi firmei de private equity ROCA Investments şi, ulterior, fondului pre şi postlistare Agista. A trecut prin crize, a avut şi pierderi, dar nu a renunţat, pentru că socoteşte investiţiile „o cheie a prosperităţii”.

     

     

    „În ultimii 15 ani am lucrat în banking, investment şi private equity, iar dacă e să mă duc mai în spate, aş putea spune că am aproape 20 de ani de când, proaspăt întors din Statele Unite, de la facultate, am început să investesc. M-am molipsit de tânăr cu mentalitatea de acolo, unde se vorbea despre bursă, investiţii şi instrumente specifice pieţei de capital”, povesteşte Nicolae Kovacs sau Nick, aşa cum îi spun cei mai mulţi dintre cei care-l cunosc.

    Antreprenor cu experienţă extinsă în zona de private equity şi M&A, dar şi în zona fondurilor de investiţii, Nicolae Kovacs (40 de ani) este, din noiembrie 2021, CEO-ul Agista, fond de investiţii ancoră pre şi postlistare la bursă. Anterior a fost, din mai 2019, membru în boardul platformei de investiţii ROCA X, parte a Impetum Group, şi, din august 2018, membru al Comitetului de Investiţii la firma de private equity ROCA Investments, funcţii care au încetat în martie 2022.

    Nick este fost jucător de hochei pe gheaţă şi un jucător de golf pasionat, iar din octombrie 2017 este managing partner la AM.GOLF, o platformă pentru comunitatea de amatori ai golfului. Peste toate aceste realizări însă, are doi băieţi „pe care îi consider cel mai important proiect al vieţii mele şi o soţie minunată alături de care îi cresc”.

    „Responsabilitatea fiecărui investitor este să investească inteligent pentru randamente optime, dar cu impact pozitiv. Cred că este rolul fiecăruia să se alăture misIunii BVB de a dezvolta piaţa de capital, pentru a avea acea economie la care toţi visăm şi pe care o vedem posibilă.”

    Originar din Miercurea Ciuc, Nick a studiat la Universitatea Româno-Americană şi la James Madison University între 2001 şi 2005, instituţii unde a învăţat cam tot ce înseamnă finanţare, de la pieţe de capital până la tot felul de structuri alternative de investiţii – portofolii de acţiuni listate, private equity sau venture capital.

    „Am terminat şi un curs de Money & Capital Markets şi altul de Investments, iar în cadrul acestora am participat la diverse simulări de investiţii pe platforme de tranzacţionare speciale pentru învăţare”, îşi aminteşte el.

    Aşadar, pentru Nicolae Kovacs a fost în primul rând curiozitatea de a aplica în viaţa de zi cu zi ceea ce studiase şi văzuse în SUA. Acesta a fost doar declicul, dar iată ce l-a mai convins să continue în direcţia asta: „Investesc deoarece principiul meu de viaţă este acela de a acumula pe termen lung şi a cheltui echilibrat. Mi-am dezvoltat un sistem sănătos de economisire şi investiţii şi cred mai degrabă că trebuie să investim, nu să economisim. Cred mult că atât la nivel personal, cât şi la nivel social, aceasta este o cheie a prosperităţii: a investi, nu a ţine banii în depozite bancare”, afirmă el.

    Investitorul spune că în timpul şederii în SUA, dar şi după ce s-a întors în România şi a început să investească, a observat ce impact puternic poate avea pe termen lung randamentul cumulat sau conceptul dobânzii cumulate, la americani fiind puternic împământenit.

    „Chiar dacă nu investim sume mari la început, pe termen lung efectul de compounding este unul mai puternic decât pare. Îmbogăţirea peste noapte s-a întâmplat în cazuri foarte rare, poate unul dintr-un milion de oameni a reuşit acest lucru. În acest caz, întrebarea care apare este dacă a fost ştiinţă sau noroc”, spune investitorul.

    În România, aveam la nivelul anului trecut peste 130 de miliarde de lei în depozite bancare la termen.

    Nicolae Kovacs, 40 de ani

    PROFESIE: investitor

    OCUPAŢIE: CEO-ul Agista Investments

    INVESTEŞTE: pe termen lung

    Nick se întreabă cum ar arăta economia românească dacă românii ar urma exemplul americanilor şi ar muta măcar o parte din aceste depozite pe bursă sau în private equity sau în venture capital.

    „O bună parte din venituri trebuie plasate într-un portofoliu diversificat de active, de la cele cvasilichide, cum ar fi acţiunile blue-chip, la instrumentele pe termen lung, cum este private equity. Trebuie să investim imediat ce începem să economisim, iar investiţiile recomand să fie cel puţin pe termen mediu, deci nu într-o zonă de speculă”, mai spune el.

    Nicolae Kovacs se vede categoric în rândul investitorilor pe termen lung. A tatonat şi partea de trading, dar a înţeles chiar de la primele interacţiuni că nu este pentru profilul lui şi a renunţat.

    „Nu ştiu foarte multe exemple de investitori pe termen scurt care au făcut randamente mari. În schimb, cunosc mulţi investitori care au făcut randamente uriaşe investind pe termen lung, şi nu e doar exemplul legendarului Warren Buffett.”

    Acum 20 de ani, Nick avea disponibilităţi mici, de câteva mii de dolari, dar care pentru el erau foarte însemnate. Erau economiile lui. Deşi nu a pornit cu un capital mare, în timp acesta s-a acumulat şi a generat randamente relativ bune. Astăzi, activitatea lui de investiţii se desfăşoară pe mai multe planuri.

    „Investesc pe piaţa de capital locală şi în fonduri de private equity, atât în cel pe care îl conduc, cât şi în altele, care au focus diferit faţă de Agista. Cred atât în potenţialul pieţei de capital româneşti, cât şi în industria de private equity pe termen lung. Activitatea de investiţii este o pasiune şi un full-time job pentru mine. Ca CEO de fond de investiţii, iau foarte des decizii de investiţii şi încerc să mă documentez foarte bine pentru a fi informat şi pregătit pentru schimbările neîncetate ale pieţei”, spune acesta.

    Un procent de 74% din investiţiile lui Nick sunt în private equity, iar 26% reprezintă partea de companii listate. Companiile sunt din sectoarele transport/logistică (21%), IT&C (21%), producţie/industrie (19%), agrifood (12%), energie (9%) şi sănătate (8%), iar 10% sunt startupuri. A participat şi la plasamente private de acţiuni, în general companii de tehnologie şi din diverse industrii.

    „Portofoliul meu este unul de growth în mare parte, respectiv investesc în fonduri de private equity care vizează companii cu potenţial de creştere rapidă pe termen mediu şi lung. Restul capitalului îl investesc în acţiuni lichide pe piaţa locală, atât de growth, cât şi unele care generează venit din dividende anual. Segmentele principale de interes pentru mine sunt IT&C, agricultură, sănătate, energie şi, în mare, tot ce consider că este şi va fi nevoie în următorii 10-15 ani”, completează el.

    La polul opus, Nick nu ar investi în companii cu produse sau servicii care sunt departe de baza piramidei de nevoi primare ale oamenilor. În general, caută companii ale căror activităţi răspund nevoilor de la baza piramidei lui Maslow, adaptată, desigur, vremurilor noastre. Crede că acolo se găsesc cele mai bune oportunităţi, mai ales în vremuri atât de încercate precum cele pe care le traversăm.

    În ultimii doi ani, randamentele din piaţa de capital au fost mai mici decât în trecut, în principal din cauza conjuncturii de război şi a dobânzilor mai mari. La fel a fost şi pentru Nick. Ultimii ani l-au învăţat însă să investească mai mult în private equity, unde randamentele au fost de peste 30% pe an.

    „Lunile acestea au adus multe provocări, dar valoarea şi perspectivele bune există în diverse sectoare ale economiei. România are încă o şansă să devină un campion regional, dacă ne gestionăm bine resursele şi implementăm consecvent programele europene pe care le vom avea la dispoziţie Mi-am petrecut primele luni ale lui 2023 analizând cum a fost 2022: parcusul meu profesional, felul în care Agista a performat în primul său an de activitate, dar şi ce au făcut celelalte companii din Impetum Group. Apoi, am suprapus peste analiza aceasta înţelegerea contextului naţional şi regional. Acest lucru m-a ajutat să îmi conturez strategia pentru 2023”, spune Nicolae Kovacs.

    Dacă pe plan personal evenimentele ultimilor ani l-au ajutat pe Nick să aprecieze mai mult sprijinul primit din partea familiei şi să se uite mai atent la cum arată lumea în care vor creşte copiii lui, din punct de vedere profesional, criza sanitară a fost o perioadă propice pentru investiţii, iar astăzi pieţele încearcă să se adapteze contextului inflaţionist şi politicilor mai agresive ale băncilor centrale.

    „Nu aş spune că traversăm o criză, ci că este normal ca economiile noilor politici monetare să se reaşeze. În acelaşi timp, nu exclud o recesiune”, este de părere CEO-ul Agista.

     

    Mai avem de lucrat la încredere

    În decizia de investiţii, Nick este extrem de atent la pilonii de bază ai companiei vizate, respectiv piaţa în care activează şi perspectivele acesteia, produsul sau serviciul de bază şi, poate cel mai important, managementul companiei. Nu investeşte în companii unde nu cunoaşte conducerea sau nu are deplină încredere în capacitatea acesteia de a elabora şi a implementa strategii consecvent.

    „Un alt criteriu extrem de important pentru mine este cel al impactului pozitiv produs în economie, în vieţile oamenilor. Cred că aceasta este responsabilitatea fiecărui investitor, să investească inteligent pentru randamente optime, dar cu impact pozitiv. Cred că este rolul fiecăruia să se alăture misiunii BVB de a dezvolta piaţa de capital, pentru a avea acea economie la care toţi visăm şi pe care o vedem posibilă”, adaugă investitorul.

    În urmă cu 15 ani, nu era la fel de simplu să deschizi un cont de tranzacţionare ca astăzi. Sistemele informatice nu erau la fel de performante, de unde au rezultat avantaje, dar şi dezavantaje. Partea bună era că reuşeai să discuţi cu brokerul, care îţi mai tempera avântul sau panica, partea rea era că nu puteai să tranzacţionezi în timp real.

    „Cred că Bursa de Valori Bucureşti şi ecosistemul bursier au făcut eforturi imense de modernizare şi au dezvoltat programe de educare, pe lângă faptul că a devenit mult mai simplu să ai acces la platforme de tranzacţionare.

    Cred că România ar fi un stat mult mai puternic dacă toate companiile de stat, poate cu mici excepţii care ţin de siguranţa naţională, ar veni pe piaţa de capital cu un pachet semnificativ de acţiuni”, spune Nicolae Kovacs.

    Astfel, spune el, aceste companii şi-ar însuşi regulile de performaţă tipice pieţei de capital – o guvernanţă corporativă mai bună şi o orientare spre rezultate.

    Pe lângă companiile de stat, Nick consideră că avem o multitudine de companii private bune în economie, lideri de piaţă sau perfomeri în domeniile lor. Este convins că odată ce vom avea o bursă mai matură se vor lista şi ele.

    De ce nu astăzi? „Răspunsul scurt este: ÎNCREDEREA. Este o situaţie de tipul «ce a fost mai întâi, oul sau găina?». Investitorii nu vin în număr mai mare deoarece consideră că nu sunt destule companii robuste listate. Pe de altă parte, companiile nu vin în număr mai mare deoarece consideră că nu vor găsi investitorii necesari”, observă el.

    Una din soluţiile pe care investitorul le vede ar fi ca marii furnizori de capital – fondurile de pensii, fondurile din asigurări – să investească şi în companii mai mici, iar dacă nu o pot face direct, ca alternativă, ar putea investi în fonduri specializate să facă investitii, finanţând astfel economia.

    Mai există şi alte dificultăţi de ordin legislativ, dar este convins că se pot rezolva toate, astfel încât să creăm contextul unei pieţe de capital robuste. Spune că „trebuie doar voinţă şi consecvenţă”.

    Nicolae Kovacs afirmă că nu a avut neapărat intenţia să părăsească piaţa de capital vreodată, dar că au existat momente în care tensiunile din piaţă, cauzate de unele conjuncturi economice nefaste, l-au făcut să îşi reevalueze expunerile şi să vândă. S-a întâmplat mai mult la începuturile carierei lui, când a făcut greşeala pe care o fac mulţi investitori de retail.

    „Neavând experienţă şi nici cunoştinţele necesare, aceştia se sperie când cotaţiile se corectează puternic şi îşi reduc expunerile într-o piaţă în scădere. Dincolo de efectul nociv asupra pieţei în general, acest lucru generează rareori câştiguri pentru investitor”, remarcă acesta.

    Din contră, un astfel de comportament poate să aducă pierderi în portofoliu. Nick a pierdut în general când a reacţionat emoţional şi nu a înţeles foarte clar perspectiva pe termen lung. Spune că au fost lecţii scumpe, dar extrem de valoroase.

    „Am învăţat din fiecare pierdere şi am reuşit, în mare, să nu repet greşelile investiţionale. Probabil cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o este să nu iau decizii pripite şi să încerc să circul pe contrasens când drumul este destul de lat. Ceea ce am înţeles despre cum funcţionează investmentul este că randamentele mari s-au făcut în general prin investiţii strategice inteligente şi bine dimensionate în momente de cotitură, bazate de analize pe termen lung care au o probabilitate mare să transceadă orice inflamare de moment”, continuă el.

    Uitându-se în urmă, Nick şi-ar fi dorit să fi dat mai din timp de cărţile „The Psychology of Money” de Morgan Housel şi „The Intelligent Investor” de Benjamin Graham, care, spune el, te învaţă să conştientizezi mai bine perioada vieţii în care te afli şi, în funcţie de asta, ce fel de structură de portofoliu şi ce strategie de investiţii ţi s-ar potrivi. Recunoaşte că citindu-le ar fi putut evita unele greşeli şi ar fi luat decizii care să ducă la rezultate mai bune.

    „Cred că este important pentru fiecare investitor să se cunoască foarte bine şi să pornească la drum având această înţelegere de sine. Toată lumea aşteaptă creşteri de la acţiunile în care au investit. Nu reprezint o excepţie de la regulă, dar depinde mult de perioada în care mă aflu. În evoluţia mea ca investitor am trecut prin diverse etape în care am experimentat cu diverse compoziţii de portofoliu, iar în timp am găsit formula potrivită pentru mine”, spune Nicolae Kovacs.

    Abia după ce şi-a definit profilul investiţional şi după ce a învăţat care sunt limitele şi oportunităţile fiecărui instrument de investiţii, oricine poate să pornească cu încredere la drum, iar pe drum, spune Nick, să nu reacţioneze emoţional la evenimente neprevăzute. Ce sfaturi alte i-ar da el cuiva care se gândeşte să înceapă să investească la bursă?

    „Start with why. Să îşi clarifice de ce vrea să înceapă acest parcurs şi să încerce să creioneze o viziune pentru portofoliul său. Să îşi lămurească aşteptările, să analizeze care ar fi cash flow-ul şi ce profil de investitor au. Unii îşi vor permite să plaseze bani pe termen lung şi să aştepte, alţii care îşi permit investiţii pe termen lung au nevoie de dividende periodice, iar unii vor dori să facă investiţii sigure, cum ar fi în titlurile de stat”, încheie Nicolae Kovacs.   

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    1. Private equity înseamnă capitalul investit în companii care nu sunt listate (sau tranzacţionate public), în general solide, în stare de regres sau care nu livrează în concordanţă cu capacităţile din cauza ineficienţei. Industria de private equity descrie acorduri de investiţii prin care se cumpără şi se administrează companii sau participaţii în companii mici (pentru creştere) şi medii-mari (pentru dezvoltare) din orice industrie.

    Acestea sunt ulterior vândute la un preţ mai mare, adesea printr-o listare la bursă, proces care se numeşte exit şi care se face în 5-7 ani. Fondurile de private equity achiziţionează în general companii private, dar pot şi să câştige controlul asupra celor publice, însă cu scopul final de a le retrage de la tranzacţionare. În private equity disponibilităţile băneşti vin de la bănci de investiţii, fonduri de pensii, fonduri din asigurări sau diverse instituţii financiare şi companii, dar şi de la persoane fizice. În private equity, finanţarea se face prin achiziţia de acţiuni sau prin împrumuturi.


    2. Venture capital este finanţarea acordată startup-urilor şi altor firme tinere care prezintă potenţial de creştere pe termen lung. Spre deosebire de private equity, care se concentrează pe toate domeniile de activitate, venture capital se uită în special la tehnologiile viitorului şi, pe lângă finanţare, poate oferi expertiză tehnologică şi/sau experienţă managerială. Acest tip de finanţare vine în general de la investitori înstăriţi, bănci de investiţii sau fonduri VC specializate.

    Se mai numeşte capital de risc pentru că este concentrat pe companii mici şi inovatoare aflate în etapa de debut a dezvoltării sau pe cele nou înfiinţate, al căror potenţial de creştere şi, implicit, de risc este considerat a fi ridicat. Venture capital investeşte acolo unde randamentul potenţial este de cel puţin 25% anual şi perioada de investiţie este de 1-5 ani. De obicei, un venture capitalist cere 50% sau mai mult din acţionariat pentru a-şi exercita controlul în perioada stabilită şi, astfel, pentru a compensa riscurile ridicate ale unui business la început.

     

    Private equity şi venture capital cumpără diferite tipuri de companii, investesc diferite sume de bani şi solicită diferite procente din companiile în care investesc. Industria de private equity şi cea de venture capital sunt adesea grupate alături de fondurile de hedging (hedge funds) ca investiţii alternative. Acestor investitori li se cere de obicei să angajeze capital semnificativ pentru mai mulţi ani, motiv pentru care accesul la astfel de investiţii le este rezervat entităţilor cu o valoare netă ridicată.

  • Guvernul american a cerut unor bănci, precum JPMorgan Chase, Bank of America, să depună oferte pentru First Republic, instituţie de credit care anul acesta are o prăbuşire de 97% a preţului acţiunilor pe Wall Street

    Guvernul american a cerut JPMorgan, PNC şi alte câtorva grupuri financiare, inclusiv firme de investiţii nebancare, să liciteze pentru întreaga sau o parte din First Republic, în timp ce autorităţile de reglementare americane încearcă să determine cât ar costa preluarea creditorului californian aflat în dificultate, scrie publicaţia britanică Financial Times.

    Ofertele trebuie depuse până duminică după-amiază, într-o măsură care, speră autorităţile, va calma pieţele şi va pune capăt unei perioade de incertitudine pentru creditorii regionali, notează CNBC.

    În ultimele 24 de ore, a devenit clar atât pentru First Republic, cât şi pentru guvern că stabilizarea băncii va necesita aproape sigur preluarea acesteia de către Federal Deposit Insurance Corporation, au declarat patru persoane informate despre situaţie.

    Acţiunile First Republic au pierdut peste 97% din valoarea lor în acest an, fiind trase în jos de îngrijorările legate de pierderile pe hârtie ale portofoliului său de credite ipotecare şi ale altor active, precum şi de ieşirile masive de depozite după prăbuşirea pe 10 martie a Silicon Valley Bank.

    Agenţia americană de ştiri Bloomberg notează că autoritatea de reglementare a contactat unele bănci la sfârşitul zilei de joi, solicitând indicaţii de interes, inclusiv un preţ propus şi un cost estimat pentru fondul de asigurare a depozitelor al agenţiei. Pe baza propunerilor primite vineri, autoritatea de reglementare a invitat unele dintre aceste firme şi altele la următoarea etapă a procesului de licitaţie.

    Procesul de licitaţie demarat de autorităţile de reglementare – după săptămâni de discuţii nereuşite între bănci şi consilierii acestora – ar putea deschide calea pentru o vânzare mai ordonată a First Republic decât licitaţiile prelungite care au urmat falimentelor Silicon Valley Bank şi Signature Bank luna trecută. Scăderea acţiunilor – lăsând compania cu o valoare de piaţă de 650 de milioane de dolari – a făcut ca o astfel de preluare să fie cel puţin oarecum mai fezabilă.

    Potenţialii ofertanţi au primit acces digital la o cameră de date cu informaţii extinse despre împrumuturile şi alte active ale First Republic, potrivit a două surse familiare cu procesul. O serie de firme de investiţii au primit, de asemenea, acces la date şi au fost încurajate să prezinte oferte, scrie FT.

    Băncilor şi altor persoane li s-a spus că sunt binevenite ofertele care ar include preluarea First Republic în administrare judiciară şi că o ofertă câştigătoare va include probabil o anumită asistenţă din partea fondului de asigurare al FDIC. Ofertanţilor li s-a dat termen până duminică pentru a depune oferte ferme.

    Guggenheim consiliază FDIC cu privire la acest proces, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune.

    JPMorgan, care a condus un efort anterior de stabilizare a First Republic prin convocarea unui grup de 11 bănci pentru a plasa depozite de 30 de miliarde de dolari în creditor, pregăteşte în prezent o ofertă pentru o tranzacţie post-rezoluţie, au declarat trei persoane informate despre situaţie. JPMorgan şi PNC au refuzat să comenteze.

    Nu este clar câte alte bănci vor depune oferte sau dacă FDIC va considera vreuna dintre oferte acceptabilă. Atunci când SVB a dat faliment, alţi creditori au refuzat iniţial să liciteze, iar FDIC a înfiinţat o bancă-punte pentru a le oferi clienţilor săi acces la banii lor.

    FDIC a declarat: “Nu putem comenta sau confirma rapoartele potrivit cărora licităm o bancă deschisă şi operaţională”.

    Dacă First Republic, cu sediul în San Francisco, va fi preluată de FDIC, aceasta se va număra printre cele mai mari falimente bancare din istoria SUA, alături de Washington Mutual în 2008 şi SVB.

    Modelul de afaceri al First Republic, care constă în utilizarea depozitelor cu costuri reduse pentru a finanţa creditele ipotecare ieftine, a fost presat de creşterea ratelor dobânzilor. Aceasta a dezvăluit luni că clienţii au retras peste 100 de miliarde de dolari în depozite, în condiţiile în care au crescut îngrijorările cu privire la băncile regionale în urma prăbuşirii SVB.

     

  • Investitorii privaţi americani nu prea vor să salveze First Republic Bank: una dintre cele mai cunoscute bănci americane este in cădere liberă. După ce a pierdut mai mult de 100 de miliarde de dolari din depozite, acţiunile băncii s-au prăbuşit instantaneu, iar vineri au mai pierdut 40% din valoare

     Acţiunile First Republic s-au prăbuşit vineri cu aproape 40%, în timp ce banca californiană aflată în dificultate se pregătea să încheie o altă săptămână de turbulenţe fără un plan pe termen lung pentru supravieţuirea sa, scrie FT. 

    First Republic şi consilierii săi au lucrat la o soluţie din sectorul privat care ar împiedica banca să fie preluată de Federal Deposit Insurance Corporation.

    Însă până acum nu au reuşit să elaboreze o propunere care să convingă atât marile bănci americane, cât şi oficialii guvernamentali.

    Acţiunile băncii au fost oprite pentru scurt timp din cauza volatilităţii, investitorii pierzându-şi încrederea că ceea ce consilierii First Republic numesc o soluţie de “bancă deschisă” este pe cale să se materializeze. În cazul în care va cădea în administrare judiciară, acţionarii ar fi aproape sigur şterşi.

    Administraţia Biden doreşte să evite o altă preluare de către FDIC în urma prăbuşirii Silicon Valley Bank din 10 martie, din cauza temerilor de contagiune. De asemenea, ar ridica din nou problema spinoasă din punct de vedere politic a ceea ce trebuie făcut cu deponenţii cu solduri peste pragul de 250.000 de dolari acoperit de asigurarea depozitelor.

    O rezoluţie a First Republic ar putea fi problematică şi pentru că depozitele neasigurate rămase includ 30 de miliarde de dolari care au fost injectate de 11 dintre cei mai mari creditori americani într-un efort anterior de stabilizare.