BusinessMagazin

Tag: acte

  • Cu 6.500 de acte legislative pe an, de 6 ori mai mult decât în 1990, România este cel mai mare producător de legislaţie din estul Europei

    România este lider regional (299 de legi) la numărul de modificări legislative într-un top realizat în şase ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE). Polonia (227 de legi) se află pe locul al doilea, urmată de Ungaria (186 de legi), arată raportul Grayling AcTrend 2016, elaborat de compania de relaţii publice Grayling CEE Public Affairs Practice Group.

    Aproape jumătate (483) din totalul de 1.098 de legi adoptate au un impact direct asupra afacerilor, în timp ce mai mult de o treime afectează mediul de afaceri în general (37%). 

    În România, cele mai afectate de schimbările legislative sunt sectorul financiar şi cel al serviciilor. 

    Abundenţa de legi, ordonanţe şi norme a fost de altfel reclamată recent de invitaţii la conferinţa ZF despre piaţa asigurărilor: „În ultima perioadă ne-am pus businessurile în cui şi am fost nevoiţi să ne ocupăm de dezbaterea efectelor plafonării tarifelor, de găsirea de soluţii pentru combaterea acestora şi de modalităţi de implementare a lor. În ultima perioadă schimbările RCA ne-au ocupat tot timpul“, a spus luni Bogdan Andriescu, preşedintele asociaţiei brokerilor locali – UNSICAR, la conferinţa ZF „Industria asigurărilor, la un nou start“.

    Dintre legile cu impact direct asupra afacerilor, 19% au fost adoptate prin procedură extraordinară, afirmă studiul. În anul 2015, aceasta a fost cea mai comună procedură,  mai ales în România, unde peste jumătate (52%) din iniţiativele legislative au fost adoptate de guvern prin intermediul ordonanţelor de urgenţă. Aceeaşi situaţie s-a repetat şi în anul 2016, când ordonanţele de urgenţă au avut din nou o pondere mare (37%) în totalul iniţiativelor legislative.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu 6.500 de acte legislative pe an, de 6 ori mai mult decât în 1990, România este cel mai mare producător de legislaţie din estul Europei

    România este lider regional (299 de legi) la numărul de modificări legislative într-un top realizat în şase ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE). Polonia (227 de legi) se află pe locul al doilea, urmată de Ungaria (186 de legi), arată raportul Grayling AcTrend 2016, elaborat de compania de relaţii publice Grayling CEE Public Affairs Practice Group.

    Aproape jumătate (483) din totalul de 1.098 de legi adoptate au un impact direct asupra afacerilor, în timp ce mai mult de o treime afectează mediul de afaceri în general (37%). 

    În România, cele mai afectate de schimbările legislative sunt sectorul financiar şi cel al serviciilor. 

    Abundenţa de legi, ordonanţe şi norme a fost de altfel reclamată recent de invitaţii la conferinţa ZF despre piaţa asigurărilor: „În ultima perioadă ne-am pus businessurile în cui şi am fost nevoiţi să ne ocupăm de dezbaterea efectelor plafonării tarifelor, de găsirea de soluţii pentru combaterea acestora şi de modalităţi de implementare a lor. În ultima perioadă schimbările RCA ne-au ocupat tot timpul“, a spus luni Bogdan Andriescu, preşedintele asociaţiei brokerilor locali – UNSICAR, la conferinţa ZF „Industria asigurărilor, la un nou start“.

    Dintre legile cu impact direct asupra afacerilor, 19% au fost adoptate prin procedură extraordinară, afirmă studiul. În anul 2015, aceasta a fost cea mai comună procedură,  mai ales în România, unde peste jumătate (52%) din iniţiativele legislative au fost adoptate de guvern prin intermediul ordonanţelor de urgenţă. Aceeaşi situaţie s-a repetat şi în anul 2016, când ordonanţele de urgenţă au avut din nou o pondere mare (37%) în totalul iniţiativelor legislative.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aplicaţia care valorează peste 30 de miliarde de dolari. Ar putea deveni vedetă la bursă în martie

    Părintele celebrei reţele de socializare Snapchat, Snap Inc., a depus confidential actele necesare listării la bursă, sperând la o evaluare de peste 30 de miliarde de dolari, potrivit unor surse citate de New York Times. Dacă se va atinge această sumă, Snapchat ar putea deveni a treia cea mai valoroasă companie de tehnologie la debut, după Alibaba şi Facebook.

    Compania doreşte să înceapă să tranzacţioneze acţiuni încă din luna martie, deşi timingul final nu a fost încă determinat.

    Cererea confidenţială, depusă la Autorităţile de Reglementare din Statele Unite, vine în mijlocul unei secete de companii care au decis să se listeze.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce pensie URIAŞĂ are femeia care a condus ani la rând Oriflame în România: “Am avut un salariu imens”

     În condiţiile în care pensiile în România sunt foarte mici, cele mai multe dintre ele, există şi români fericiţi care pot trăi liniştiţi. printre ei, se numără şi una dintre cele mai cunoscute persoane din spaţiul public autohton.

    Este vorba despre Monica Tatoiu, cea care a condus ani la rând Oriflame în România şi care, la 59 de ani şi-a depus actele de pensionare. Este un român fericit căci nu are motive de îngrijorare, deoarece pensia pe care o va lua, lunar, este una uriaşă.
     
    Femeia de afaceri va primi aproape 10.000 de lei pensie, după 15 ani în care a cotizat sume imense către Fondul de Pensii.
     
    “Mi-am depus actele pentru a mă pensiona. Am pensie 9.800 de lei. Am cotizat, timp de 15 ani, cu peste 4000 de euro la pensie, lunar. Am avut un salariu imens. Eu nu voi avea viaţă de pensionară, voi continua să muncesc”, a spus Monica Tatoiu, la Antena Stars.
     
    “Am avut un salariu de 10.000 de euro. Am muncit mult şi am făcut banii cu greu. Mi-am uitat şi copilul sub birou. De aceea, nu arunc cu banii. Nu stau la hoteluri de cinci stele şi nu mănănc la restaurante de fiţe. La noi, inspectorii ar închide acele localuri, cvare fac grătar în uşa toaletei. Am maşină de 14.000 de euro, nu de 50.000, pentru că tot acolo mă duc cu ea, la piaţă! Cumpăr bilete de avion în avans, cu discount de 60 la sută. Acum am o pensie de 9.700 de lei. Şi când eram profesoară de matematică, eu câştigam bine. Făceam meditaţii. Luam cam 1000 de dolari. Din primul meu salariu mi-am luat un inel cu diamante de 1.300 de lei”, a declarat Monica Tatoiu la un post de televiziune, potrivit Click.
     

     

  • Salariaţii pot să ceară de acum un nou tip de concediu. Ce indemnizaţie primesc dacă adoptă un copil

    Salariaţii pot să ceară de-acum concediul şi indemnizaţia de acomodare. Însă, pentru a putea obţine indemnizaţia lunară, salariaţii au nevoie de o cerere şi de mai multe acte justificative, procedura efectivă de acordare a acestui drept fiind inclusă într-un act normativ publicat recent în Monitorul Oficial.

    Salariaţii care vor să adopte copii pot să ceară, începând de vineri, intrarea în concediul de acomodare şi plata unei indemnizaţii lunare. Noul tip de concediu este prevăzut de Legea nr. 57/2016, care a modificat Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei.

    Concediul de acomodare are, potrivit actului normativ, o durată de cel mult un an de zile şi este acordat la cerere. Pe durata acestuia, salariatul îndreptăţit (adoptatorul sau oricare dintre cei doi soţi ai familiei adoptatoare) primeşte şi o indemnizaţie lunară. Totuşi, atât modelul cererii pentru acordarea concediului şi indemnizaţiei, cât şi procedura de plată a sumei lunare trebuiau stabilite prin Normele Legii adopţiei. Astfel, regulile au fost incluse de Guvern în Hotărârea nr. 579/2016, ce a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 623 din 12 august şi se aplică de la data publicării.

    Plata indemnizaţiei lunare aferente concediului de acomodare este făcută în baza cererii persoanei îndreptăţite (modelul poate fi consultat în fişierul anexat articolului) şi a unor documente justificative. Concret, aşa cum reiese din Legea nr. 57/2016, odată cu cererea, solicitantul trebuie să depună:

    • certificatul de grefă în baza căruia se execută hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei;
    • documentul care atestă mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare;
    • dovada intrării efective în concediu sau a suspendării activităţii.

    În afară de aceste trei acte, Hotărârea Guvernului nr. 579/2016 prevede că mai sunt necesare şi:

    • copia actului de identitate al solicitantului;
    • copia certificatului de naştere al copilului;
    • actele doveditoare privind realizarea de venituri supuse impozitului pe venit.

    Atât cererea, cât şi documentele justificative enumerate trebuie depuse şi înregistrate, în maximum zece zile lucrătoare de la data punerii în executare a hotărârii judecătoreşti de încredinţare în vederea adopţiei, la agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială în raza căreia îşi are domiciliul solicitantul. “În situaţia în care cererea este depusă după termenul prevăzut la alin. (3) (adică după expirarea celor zece zile lucrătoare de la data punerii în executare a hotărârii judecătoreşti de încredinţare în vederea adopţiei – n. red.), dar până la împlinirea termenului pentru care a fost dispusă încredinţarea în vederea adopţiei, drepturile se acordă de la data la care este depusă cererea“, scrie în actul normativ amintit.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Salariaţii pot să ceară de acum un nou tip de concediu. Ce indemnizaţie primesc dacă adoptă un copil

    Salariaţii pot să ceară de-acum concediul şi indemnizaţia de acomodare. Însă, pentru a putea obţine indemnizaţia lunară, salariaţii au nevoie de o cerere şi de mai multe acte justificative, procedura efectivă de acordare a acestui drept fiind inclusă într-un act normativ publicat recent în Monitorul Oficial.

    Salariaţii care vor să adopte copii pot să ceară, începând de vineri, intrarea în concediul de acomodare şi plata unei indemnizaţii lunare. Noul tip de concediu este prevăzut de Legea nr. 57/2016, care a modificat Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei.

    Concediul de acomodare are, potrivit actului normativ, o durată de cel mult un an de zile şi este acordat la cerere. Pe durata acestuia, salariatul îndreptăţit (adoptatorul sau oricare dintre cei doi soţi ai familiei adoptatoare) primeşte şi o indemnizaţie lunară. Totuşi, atât modelul cererii pentru acordarea concediului şi indemnizaţiei, cât şi procedura de plată a sumei lunare trebuiau stabilite prin Normele Legii adopţiei. Astfel, regulile au fost incluse de Guvern în Hotărârea nr. 579/2016, ce a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 623 din 12 august şi se aplică de la data publicării.

    Plata indemnizaţiei lunare aferente concediului de acomodare este făcută în baza cererii persoanei îndreptăţite (modelul poate fi consultat în fişierul anexat articolului) şi a unor documente justificative. Concret, aşa cum reiese din Legea nr. 57/2016, odată cu cererea, solicitantul trebuie să depună:

    • certificatul de grefă în baza căruia se execută hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei;
    • documentul care atestă mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare;
    • dovada intrării efective în concediu sau a suspendării activităţii.

    În afară de aceste trei acte, Hotărârea Guvernului nr. 579/2016 prevede că mai sunt necesare şi:

    • copia actului de identitate al solicitantului;
    • copia certificatului de naştere al copilului;
    • actele doveditoare privind realizarea de venituri supuse impozitului pe venit.

    Atât cererea, cât şi documentele justificative enumerate trebuie depuse şi înregistrate, în maximum zece zile lucrătoare de la data punerii în executare a hotărârii judecătoreşti de încredinţare în vederea adopţiei, la agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială în raza căreia îşi are domiciliul solicitantul. “În situaţia în care cererea este depusă după termenul prevăzut la alin. (3) (adică după expirarea celor zece zile lucrătoare de la data punerii în executare a hotărârii judecătoreşti de încredinţare în vederea adopţiei – n. red.), dar până la împlinirea termenului pentru care a fost dispusă încredinţarea în vederea adopţiei, drepturile se acordă de la data la care este depusă cererea“, scrie în actul normativ amintit.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Povestea celui mai ciudat sat din România. Ţinutul de poveste cu un singur locuitor şi un drum unic in lume

    Satul Alun este unul dintre cele mai ciudate locuri din judeţul Hunedoara. Mai are un locuitor, în acte, o mănăstire din marmură, dar şi un drum din marmură de circa zece kilometri, unic în România.

    În satul Alun, din Ţinutul Pădurenilor, locuiau în urmă cu aproape jumătate de secol peste 100 de familii. Ultima casă, cu numărul 104, a fost construită în anii ’60, în apropierea carierei de marmură de la marginea Alunului.

    De atunci, din „satul înmărmurit“, cum îi spun localnicii din aşezările învecinate, au început oamenii să migreze, iar în prezent, singurul care a rămas nedezlipit de Alun este Gheorghe Gheorghesc.

    „Satul are o vechime de aproape 300 de ani, poate şi mai mult, iar în vremea tinereţii mele, era unul dintre cele mai mari din zonă. Avea o şcoală cu internat, în care învăţau copiii din tot Ţinutul Pădurenilor, dar şi din Hunedoara.

    Iar localnicii munceau în cariera de marmură de la marginea satului şi în minele din Ghelari. Colectivizarea făcută de comunişti i-a alungat pe oameni, la fel cum combinatul siderurgic din Hunedoara i-a atras la oraş. Aşa, treptat, au rămas în sat doar bătrânii“, povesteşte Gheorghe Gheorghesc.

    Erau hore în sat, nedei”

    Drumul de marmură se opreşte însă în pădure, unde este continuat de unul forestier, aproape impracticabil cu maşina în ultimii ani.

    Cititi mai multe pe www.mistere-romania.info

  • Stare de alertă în Israel,cu ocazia Yom Kippur; frontierele cu Cisiordania, Fâşia Gaza, închise

    Autorităţile israeliene sunt în stare de alertă, pe fondul riscurilor teroriste, după atentatul comis duminică, soldat cu doi morţi şi cinci răniţi, şi în contextul sărbătorii Yom Kippur, informează presa israeliană şi internaţională.

    “Ştim că suntem într-o perioadă în care teroriştii şi instigatorii la acte de violenţă încearcă să genereze noi confruntări. Toţi cetăţenii trebuie să fie vigilenţi, începând cu membrii serviciilor de securitate”, a declarat luni premierul Benjamin Netanyahu, citat de cotidianul Le Figaro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Satul din România unic in lume, cu un drum de 10 km de marmură. Mai are un singur locuitor

    Satul Alun este unul dintre cele mai ciudate locuri din judeţul Hunedoara. Mai are un locuitor, în acte, o mănăstire din marmură, dar şi un drum din marmură de circa zece kilometri, unic în România.

    În satul Alun, din Ţinutul Pădurenilor, locuiau în urmă cu aproape jumătate de secol peste 100 de familii. Ultima casă, cu numărul 104, a fost construită în anii ’60, în apropierea carierei de marmură de la marginea Alunului.

    De atunci, din „satul înmărmurit“, cum îi spun localnicii din aşezările învecinate, au început oamenii să migreze, iar în prezent, singurul care a rămas nedezlipit de Alun este Gheorghe Gheorghesc.

    „Satul are o vechime de aproape 300 de ani, poate şi mai mult, iar în vremea tinereţii mele, era unul dintre cele mai mari din zonă. Avea o şcoală cu internat, în care învăţau copiii din tot Ţinutul Pădurenilor, dar şi din Hunedoara.

    Iar localnicii munceau în cariera de marmură de la marginea satului şi în minele din Ghelari. Colectivizarea făcută de comunişti i-a alungat pe oameni, la fel cum combinatul siderurgic din Hunedoara i-a atras la oraş. Aşa, treptat, au rămas în sat doar bătrânii“, povesteşte Gheorghe Gheorghesc.

    Erau hore în sat, nedei”

    Drumul de marmură se opreşte însă în pădure, unde este continuat de unul forestier, aproape impracticabil cu maşina în ultimii ani.

    Cititi mai multe pe www.mistere-romania.info

  • Satul din România unic in lume, cu un drum de 10 km de marmură. Mai are un singur locuitor

    Satul Alun este unul dintre cele mai ciudate locuri din judeţul Hunedoara. Mai are un locuitor, în acte, o mănăstire din marmură, dar şi un drum din marmură de circa zece kilometri, unic în România.

    În satul Alun, din Ţinutul Pădurenilor, locuiau în urmă cu aproape jumătate de secol peste 100 de familii. Ultima casă, cu numărul 104, a fost construită în anii ’60, în apropierea carierei de marmură de la marginea Alunului.

    De atunci, din „satul înmărmurit“, cum îi spun localnicii din aşezările învecinate, au început oamenii să migreze, iar în prezent, singurul care a rămas nedezlipit de Alun este Gheorghe Gheorghesc.

    „Satul are o vechime de aproape 300 de ani, poate şi mai mult, iar în vremea tinereţii mele, era unul dintre cele mai mari din zonă. Avea o şcoală cu internat, în care învăţau copiii din tot Ţinutul Pădurenilor, dar şi din Hunedoara.

    Iar localnicii munceau în cariera de marmură de la marginea satului şi în minele din Ghelari. Colectivizarea făcută de comunişti i-a alungat pe oameni, la fel cum combinatul siderurgic din Hunedoara i-a atras la oraş. Aşa, treptat, au rămas în sat doar bătrânii“, povesteşte Gheorghe Gheorghesc.

    Erau hore în sat, nedei”

    Drumul de marmură se opreşte însă în pădure, unde este continuat de unul forestier, aproape impracticabil cu maşina în ultimii ani.

    Cititi mai multe pe www.mistere-romania.info