BusinessMagazin

Tag: acordare

  • “Să ai banii nu este o fericire, dar să nu îi ai este trist şi poate distruge vieţi.” Spune un milionar după ce a devenit mai bogat decât îşi putea imagina vreodată

    Martin Lewis, milionarul care a fondat platforma de economisire MoneySavingExpert din Marea Britanie, s-ar putea pensiona chiar mâine – dar COVID-19 a transformat jobul său într-unul de care este nevoie acum mai mult ca niciodată, potrivit theguardian.com.

    La 48 de ani, el este îngrijorat de grupurile de oameni excluse de guvernul britanic din schemele de acordare de sprijin.

    Este descris în presa internaţională ca un Robin Hood care a devenit inimaginabil de bogat luptând împotriva corporaţiilor de unul singur; un pasionat de finanţe, dar şi de stand-up comedy.
    A studiat Dreptul la London School of Economics, dar şi jurnalismul la universitatea Cardiff.
    Atunci când colegii săi spuneau că vor să fie corespondenţi de război, el visa la un job într-un show TV de dimineaţă în care să le spună oamenilor cum să economisească bani.

    În 2003, a pus bazele site-ului moneysavingexpert.com, iar apoi a început să primească invitaţii regulate la Good Morning Britain şi la This Morning.A scris cărţi care s-au vândut foarte bine, a primit propriul show tv şi a avut campanii de succes – împotriva taxelor mari ale băncilor, de exemplu.

    Treptat, a introdus linkuri de afiliere spre câteva dintre dealurile şi ofertele pe care le recomandă, din care câştigă un comision. În 2012, Lewis a vândut platforma în schimbul a 87 de milioane de lire sterline.
    După vânzare, a devenit editor şef, iar acum este preşedinte executiv al MSE; care angajează mai mult de 100 de oameni. Totuşi, spune că în continuare nu este sigur de ceea ce face: „Deseori mă zbat  să definesc ceea ce sunt. Este o problemă existenţială pentru mine. Sunt în primul rând jurnalist.(…) Dar sunt un jurnalist militant”, a spus el pentru The Guardian.

    El îşi împarte acum publicul în mai mai multe categorii: oameni din vârf care o duc bine şi probabil economisesc bani în perioada pandemiei, apoi cei care abia reuşesc să se menţină la linia de plutire – poate cei care au fost în şomaj tehnic  şi ar trebui să se întoarcă la muncă în perioada aceasta, cât şi cei care au ajuns la fund – nu mai au niciun venit – din punctul lui de vedere, pentru aceştia din urmă este nevoie de o schimbare radicală a societăţii indiferent de contextul în care ne aflăm.

    Cel mai îngrijorat este însă de un al patrulea grup – cei care o duc bine, dar pentru care pandemia a reprezentat o catrastrofă financiară. Printre ei se află tinerii care şi-au schimbat jobul şi nu au economii şi crede că ei trebuie să reprezinte concentrarea pe termen scurt fiindcă trebuie ca la sfârşitul pandemiei să nu ajungă în cea de-a treia categorie.

    Lewis a lansat chiar şi un fond pentru a strânge bani în scopul reducerii sărăciei cauzate de coronavirus – a contribuit cu 2,1 milioane de lire sterline din banii săi la un total de 3,4 milioane de lire sterline.

    Cum l-au schimbat banii pe el? Spune în interviul acordat The Guardian că banii nu l-au schimbat. „Am o casă frumoasă şi mergem în vacanţe frumoase.” De asemenea, spune că nu este cel care face cele mai multe economii din familia sa. „Nu sunt deloc prea econom.

    Lara este cea care face economii în familie (soţia sa n.red.) Toată lumea crede că sunt eu. Ea este mai îngrijorată de felul în care cheltuie banii decât mine. Filosofia mea este să maximizezi fericirea cu banii pe care îi ai. Să ai banii nu este o fericire, dar să nu îi ai este trist şi poate distruge vieţi.” Cel mai bun lucru pe care banii i l-au adus lui este libertatea de a alege dacă se ridică sau nu din pat dimineaţa.

  • Bursele Start

    Provident Financial România

    Motivaţie:
    Proiectul Bursele stART susţine tinerii artişti talentaţi prin punerea în valoare a pasiunii lor şi transformarea talentului într-o carieră. Programul se desfăşoară împreună cu Şcoala de Valori şi cu sprijinul Ministerului Educaţiei. Bursele susţin tinerii cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, talentaţi în domeniul artei „clasice” (muzică, pictură, şi desen) sau cele ale viitorului (scriere creativă, fotografie şi vlogging). Bursele sunt gândite să le dea adolescenţilor, inclusiv celor din familii cu posibilităţi limitate, acele „aripi” necesare în acest proces de autodescoperire – încredere, susţinere şi construirea fundaţiei pentru o carieră în domeniul artistic, deoarece adolescenţa este un pas extrem de important în dezvoltarea personalităţii. „Tinerii care îşi aleg vocaţia devreme în viaţă sunt cei care au şi cele mai mari şanse de reuşită, dacă primesc încrederea şi echilibrul de care au nevoie”, spun reprezentanţii Provident.

    Descrierea proiectului:
    Ideea campaniei de PR a ţinut cont de barierele pe care le pot întâmpina artiştii la început de drum, dar şi de domeniul de activitate al Provident: acordarea de credite. Astfel s-a născut tema centrală a campaniei: Credităm Arta, prin care compania şi-a propus să arate că încrederea, alături de curaj şi puţin ajutor, pot transforma talentul în carieră. Campania a durat 4 luni şi a implicat un mix de canale: social media, media tradiţională şi offline, fiind dezvoltată şi implementată de agenţia de PR Smartpoint Consulting. Trei acţiuni importante au stat la baza campaniei în 2019: în primul rând, un sondaj naţional care i-a ajutat pe organizatori să definească preconcepţiile românilor legate de o carieră în domeniul artistic, cât şi să dezvolte comunicarea cu presa. Sondajul a fost urmat de un eveniment pop-up de karaoke şi un schimb de roluri neconvenţional între bursieri şi artişti consacraţi.

    Efecte:
    În cadrul programului, aflat deja la a cincea ediţie, au fost acordate 230 de burse tinerilor talentaţi din întreaga ţară, în valoare totală de 166.000 de lei. Pe parcursul celor cinci ani, bursierii stART au câştigat peste 900 de premii la diverse concursuri naţionale şi internaţionale, iar 89% dintre tinerii care au beneficiat de burse stART au fost admişi la o facultate, 67% dintre ei alegând domenii artistice pentru studiile superioare. Astfel, ei au fost susţinuţi să îşi cultive talentul şi să îşi urmeze pasiunea. Din 2020, pe lângă sprijinul financiar, bursierii stART beneficiază şi de ateliere online de coaching, webinarii şi worshopuri în domenii precum educaţie financiară, gestionarea emoţiilor, încredere în sine sau antreprenoriat.

  • Premiul Mentor pentru Excelenţă în Educaţie

    MOL Romania Petroleum Products

    Motivaţie:
    Ideea acordării acestui premiu s-a născut din respectul faţă de dascălii şi/sau antrenorii deosebiţi, din dorinţa de a evidenţia valorile muncii educaţionale şi de a povesti despre rolul mentorilor în viaţa discipolilor, spun reprezentanţii companiei. Grupul ţintă al acestui program sunt acei profesori, antrenori şi mentori care au descoperit şi au lansat tinere talente, care au sprijinit din umbră primii paşi pentru generaţii de tineri, oameni care, prin entuziasmul şi devotamentul lor, au contribuit esenţial la dezvoltarea şi punerea în valoare a unor tinere talente.

    Descrierea proiectului:
    Premiul Mentor este acordat anual de MOL România în parteneriat cu Fundaţia pentru Comunitate. Premiul se acordă anual, începând din anul 2010, unui număr de zece profesori şi antrenori cu rezultate excepţionale. Premiile se acordă pe baza unor nominalizări prealabile care pot fi făcute de orice persoană, atât în nume propriu cât şi în numele unui grup.
    Programul se anunţă anual, tradiţional odată cu decernarea premiilor pentru ediţia în curs. Astfel, timp de 7-8 luni anual se pot depune nominalizări. Orice persoană poate să facă o nominalizare atât în nume propriu, cât şi în numele unui grup. Nominalizarea trebuie să conţină o justificare cu cele mai importante rezultate obţinute de copiii şi tinerii pregătiţi de persoana nominalizată, precum şi momentele de vârf ale carierei. Nominalizarea trebuie să contureze atât calităţile profesionale, cât şi pe cele umane ale persoanei propuse. Persoana nominalizată în anii anteriori care nu a fost premiată, poate fi nominalizată din nou, chiar este recomandată o nouă nominalizare, având în vedere numărul mare de nominalizări în fiecare an. Costurile programului se compun, pe lângă premiile băneşti, din cheltuielile generate de realizarea videoclipurilor cu fiecare premiant, preţul trofeelor, organizarea Galei Premiilor Mentor.

    Efecte:
    „Bucuria trăită de acei profesori şi antrenori care sunt nominalizaţi de foştii şi/sau actualii elevi (în mai multe cazuri de zeci sau sute de persoane şi, de multe ori, fără ştirea celui nominalizat) reprezintă una dintre principalele satisfacţii ale acordării acestui premiu”, spun reprezentanţii MOL România. Dincolo de valoarea simbolică, premiul are şi o componentă materială. Astfel, sunt selectaţi anual 10 mentori iar fiecare dintre aceştia primeşte un trofeu realizat de apreciatul artist Ioan Nemţoi şi suma de 8.000 de lei. Până în prezent au fost premiaţi peste 100 de profesori şi antrenori.
    Programul este unic deoarece îşi propune să aducă în atenţia publicului valoarea autentică a mentorilor, oameni care de multe ori sunt necunoscuţi dar care, prin munca şi devotamentul lor,  au stat la baza performanţelor a sute sau mii de copii cărora le-au schimbat vieţile în bine. De cele mai multe ori, astfel de personalităţi nu sunt recunoscute pe măsura muncii şi a rezultatelor pe care
    le-au obţinut.

     

  • „Ar trebui sau nu ca o companie să plătească o parte din cheltuielile cu utilităţile sau de alt tip pentru angajaţii care lucrează de acasă”?

    La fel ca în cazul beneficiilor extra-salariale anterioare (tichete de masă, abonamente la sala de sport, spaţii de relaxare generoase, fructe şi cafea gratuite), firmele din domeniul IT se numără printre primele care au decis să îşi sprijine financiar angajaţii care lucrează de acasă.
    Dell este una dintre companiile care a aplicat o serie de măsuri pentru aceştia, în situaţia în care, în prezent, la nivel global 95% dintre angajaţii firmei se află într-o situaţie de work from home.
    Chiar dacă pentru perioada următoare, reprezentanţii companiei au stabilite câteva scenarii pentru întoarcerea la birou, ei spun că pe  parcursul ultimului deceniu s-au pregătit constant pentru flexibilitatea la locul de muncă, astfel că lucrează de la distanţă de peste 10 ani: 30% dintre angajaţii Dell Technologies au lucrat de la distanţă chiar dinaintea pandemiei.
    Reprezentanţii din România ai companiei spun că, din momentul în care şi-au dat seama că acest scenariu al lucrului de la distanţă va dura mai mult decât s-au aşteptat cu toţii, au lansat o versiune updatată pentru contextul pandemiei a programului lor, Connected Mobility (pe care au denumit-o Connected Mobility 2.0). Încă de la început, programul a fost gândit în jurul flexibilităţii acordate de către computerele mobile.
    Programul presupune că acei angajaţi care îşi doresc să facă parte din programul 2.0 şi vor să petreacă mai mult timp acasă, vor primi mai întâi un sprijin financiar, pentru a fi cheltuit pe echipamentul de acasă (dispozitive, conexiunea la internet etc.),  care se adaugă echipamentului pe care aceştia deja îl aveau, pentru lucrul de la distanţă.
    Pe lângă acest lucru, în România derulează mai multe iniţiative, preponderent în mediul online, pentru a-şi ajuta angajaţii să gestioneze această perioadă, dar şi să menţină lucrurile cât mai aproape de normal, aşa cum erau obişnuiţi cu ele. „De exemplu, am mutat online o serie de evenimente interne, care acoperă teme de la adaptarea la noul normal sau traininguri pentru dezvoltare personală şi profesională până la inovare în management, egalitatea de gen, tehnici de vorbit în public, sau chiar yoga, pilates sau cursuri de gătit. Oferim, de asemenea, săptămânal resurse care să ne ajute la obţinerea stării de bine, ce ţin de sănătatea mentală, fizică şi nutriţie.”
    Reprezentanţii Dell România spun că beneficiile materiale acordate vin pe fondul acestui context neobişnuit, fiind un efect, nu un factor motivant în sine: „Onest vorbind, cu toţii simţim teamă şi nesiguranţă, iar aceasta este o situaţie generală pe care toate organizaţiile ar trebui să o gestioneze. Astfel, considerăm că principalul factor motivant este relaţia deschisă şi onestă dintre angajator-angajat, reflectată prin crearea unui spaţiu sigur, în care colegii noştri să îşi poată exprima grijile, un spaţiu care să poată cuprindă nesiguranţele şi fricile lor. Noi avem această conversaţie cu colegii noştri, privind acomodarea lor cu lucrul de acasă, vrem să ştim dacă le e greu să gestioneze situaţia, dacă preferă să lucreze din altă parte şi, în cazul în care preferă, cum putem să le facem spaţiul de lucru cât mai potrivit”.
    Astfel, acestea sunt doar instrumente de adaptare la situaţia din prezent, în care şi-au propus să facă această schimbare cât mai lin cu putinţă. Beneficiile extra-salariale existente anterior pandemiei au fost acordate în continuare în România: „De exemplu, ofeream tichete de masă atunci când mergeam la birou, pe care am continuat să le oferim şi atunci când munca s-a transferat acasă. Clasele de yoga şi pilates s-au mutat online, am organizat grupuri de suport pentru părinţii care au copii acasă sau pentru colegii care au grijă de cineva apropiat. Cultura noastră organizaţională este construită în jurul grijii pentru colegi indiferent de context, diferenţa este că acum instrumentele s-au mutat online”.
    Munca de acasă sau de la distanţă va fi parte din noua realitate, iar „normalul” de dinainte de martie anul acesta nu va mai exista, punctează Mădălina Racoviţan, tax partner la KPMG România.
    „În ultima perioadă, tot mai multe organizaţii îşi pun problema acordării angajaţilor a unor sume de bani în vederea achiziţionării unor echipamente sau achitării unei părţi din costul cu utilităţile sau chiria”, spune Mădălina Racoviţan.
    În Elveţia, de pildă, în anumite condiţii, angajatul poate solicita angajatorului o compensaţie pentru folosirea echipamentului personal (e.g. laptop, imprimantă etc.) în derularea activităţii de acasă. De asemenea, angajaţii au dreptul la rambursarea de către angajator a tuturor cheltuielilor ocazionate de executarea muncii, însă trebuie bine documentat motivul pentru care munca se desfăşoară de acasă şi nu de la birou, explică Racoviţan.
    Tot în Elveţia, încă din 2019 existau prevederi referitoare la costuri privind chiria, conform cărora aceste cheltuieli pot fi suportate de angajator doar în cazul în care acesta nu poate pune la dispoziţia angajatului un spaţiu de lucru adecvat – ceea ce s-a întâmplat de altfel în timpul pandemiei. „Referitor la beneficiile fiscale, în anumite condiţii, angajaţii îşi pot reduce impozitul pe venit datorat, deducând o parte din cheltuielile înregistrate privind spaţiul de lucru de acasă”, precizează specialistul KPMG.
    Cum stau lucrurile în România? Şi pe piaţa locală telemunca este reglementată încă din aprilie 2019 şi în aceasta se menţionează că angajatorul este obligat „să asigure mijloacele aferente tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi/sau echipamentele de muncă sigure necesare prestării muncii […] “.
    De asemenea, autorităţile au emis o Ordonanţă de Urgenţă (132 din data de 10 august), conform căreia, în cazul activităţii de telemuncă, angajatorilor li se acordă o singură dată un sprijin financiar în valoare de 2.500 de lei pentru fiecare telesalariat, pentru a se achiziţiona bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţii, dacă respectivul salariat a lucrat în regim de telemuncă pe perioada stării de urgenţă cel puţin 15 zile lucrătoare. Mădălina Racoviţan clarifică etapa în care se află aplicarea acestei ordonanţe: pe 25 august a fost publicat pe site-ul Ministerului Muncii un Proiect de Ordin (în dezbatere publică până pe 3 septembrie, interviul Business MAGAZIN fiind acordat anterior acestei date n.red.) pentru stabilirea modalităţii de acordare a sprijinului financiar şi a categoriilor de bunuri ce pot fi achiziţionate conform ordonanţei (i.e. laptop/notebook, tablete, smartphone, echipamente periferice de intrare şi ieşire aferente acestor bunuri, echipamente necesare conectării la internet, licenţe aferente sistemelor de operare şi aplicaţiilor software).
    Astfel, companiile care îndeplinesc condiţiile din ordonanţa 132 pot aplica pentru obţinerea sprijinului financiar de la stat, însă alte facilităţi nu există în mod expres. „În contextul in care munca la distanţă va rămâne o parte importantă din viitorul muncii, companiile ar trebui să îşi revizuiască politicile de remunerare şi să analizeze care sunt acele beneficii relevante în noul context, care sunt mai valoroase pentru angajaţi şi de ce nu, în contextul unei contractări economice, mai avantajose din punct de vedere fiscal. Astfel, companiile s-ar putea orienta catre beneficiile de tip „cafeteria” în care angajatul primeşte un buget lunar si are libertatea de a alege acele beneficii care sunt relevante pentru el, unele chiar avantajoase fiscal (de tipul tichetelor de masa sau tichetelor de vacanţă)”, punctează Mădălina Racoviţan.
    Alexandra Peligrad, CEO-ul companiei de resurse umane Smartree, observă că şi angajaţii îşi doresc alte beneficii de la angajatorii lor în contextul pe care îl traversăm, deşi îşi doresc să păstreze şi o parte din beneficiile anterioare.
    „Din ce am observat noi în ultimele luni în situaţia de COVID în care ne aflăm, atât din zona de forumuri, în care angajaţii îşi exprimă dorinţele referitoare la ceea ce ar însemna pentru ei beneficii satisfăcătoare în pandemie, dar şi din feedback-ul pe care îl avem de la cei pe care îi intervievăm într-un proces de recrutare, rezultă că în primul rând angajaţii au dorit şi au reuşit în perioada aceasta să păstreze beneficiile pe care le aveau şi înainte, a fost o perioadă în care îşi puneau întrebări referitoare la păstrarea abonamentelor la sală în contextul în care sălile erau închise, dar au avut acces virtual la orele pe care le puteau accesa şi atunci companiile au continuat să ofere aceste beneficii; cei care aveau maşină de serviciu, au solicitat să o păstreze, dar mai există o categorie a angajaţilor care lucrează în companiile care au birourile închise şi care solicită decontarea unor părţi din costurile pe care le înregistrează în locul unde îşi desfăşoară remote activitatea referitoare la utilităţi, chirie sau consumul de cafea, apă, pe care în mod normal o primeau în programul de lucru”.
    Chiar dacă nu există foarte multe companii din piaţă care acordă beneficii de acest tip, Alexandra Peligrad spune că şi în rândul partenerilor cu care lucrează se află companii care oferă angajaţilor, într-o anumită limită, posibilitatea de a-şi acoperi costurile pe care le au angajaţii care lucrează de acasă, însă sub forma unui beneficiu asimilat veniturilor din salarii. „Există companii care au oferit o anumită sumă de bani salariaţilor, sumă de bani care se impozitează şi se taxează cu toate contribuţiile şi taxele aferente salariului. Este un beneficiu într-o sumă de bani – nu se decontează pentru că, deocamdată, pe regimul legislativ pe care îl avem, companiile nu au găsit o clauză din Codul Fiscal prin care să poată deconta astfel de tipuri de costuri.”
    Potrivit ei, sumele sunt diferite şi variază în funcţie de dimensiunea companiei: „Pornesc de la câteva sute de lei şi ajung la un maximum de 1.200 – 1.300 de lei pe lună, sume nete care mai departe merg spre contribuţii şi impozit pe venit, care intră în costurile companiei”. Angajatul are parte de libertate totală când vine vorba despre cheltuirea acestor bani: „Este vorba despre o sumă de bani pe care angajatul nu trebuie să o justifice în niciun fel, este treaba lui ce face cu ea, este impozată de către companie şi, ca atare, este ca atunci când primeşte un bonus pentru o anumită activitate – nu îl întreabă nimeni ce face cu aceşti bani şi compania nu îi solicită să îşi justifice cheltuielile din ce am văzut noi până acum, modul în care a folosit aceşti bani.”
    CEO-ul Smartree spune însă că numărul companiilor care acordă acest tip de beneficii sunt companii din zona serviciilor de tehnologie, iar în rândul clienţilor Smartree procentul celor care oferă asfel de bonusuri în contextul pandemiei este de sub 10%.
    Chiar dacă munca de acasă pare să fie parte din noua realitate pentru mult timp, iar giganţi ai lumii au anunţat de la începutul pandemiei că îşi vor lăsa angajaţii să lucreze de acasă pe termen nedefinit, dacă ei îşi doresc acest lucru, companiile încep deja să simtă nevoia întoarcerii la birou.
    Reprezentanţii Dell România precizează: „Ce putem spune după toate aceste luni este că lucrul de acasă 100% din timp nu doar că se dovedeşte nesustenabil din punct de vedere emoţional – majoritatea colegilor au nevoie de interacţiune umană, este o nevoie de bază – dar şi imposibil, din punct de vedere logistic. Ne referim, aici, la colegii care au copii mici, la cei care împart spaţiul cu alţii, la cazuri în care conexiunea la internet nu este foarte bună, iar toate aceste elemente creează un mediu în care 8 ore de lucru zilnic nu sunt posibile”,
    explică reprezentanţii Dell. Astfel,
    au făcut un studiu la nivel global, din care a reieşit că se vor împărţi în grupuri şi se vor deplasa la birou în perioade diferite, ţinând cont, de altfel şi de regulile fiecărei ţări în care au sedii: „Odată ce ne întoarcem la normal, 50% din forţa de muncă globală Dell Technologies va lucra de la distanţă”.

  • Este oficial: Românii pot lua 50.000 de euro gratis de la stat pentru a-şi deschide o afacere

    Agricultorii români şi cei care dezvoltă afaceri în zonele rurale mai au puţin de o lună pentru a accesa finanţarea de la stat,  în valoare de 40.000 sau 50.000 de euro, prin programul „ Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“, conform unui comunicar recent al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

    Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale primeşte până în data de 15 octombrie 2020 solicitări de finanţare prin programul „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Pragul de calitate pentru primirea proiectelor, începând cu 16 septembrie, este de 25 de puncte.

    Dacă plăţile directe sunt bune pentru că-i ajută pe fermieri să facă faţă concurenţei externe, mult mai puternic subvenţionată, fondurile alocate pentru dezvoltare rurală sunt de departe mai importante pentru că ajută la dezvoltarea afacerilor şi la ridicarea nivelului de trai în zonele uitate de lume ale României, zone care înseamnă însă aproape jumătate de ţară.

    Din totalul de 43 de milioane euro alocate pentru finanţare în această sesiune, tinerii fermieri mai au la dispoziţie 38,19 milioane euro, din care 19,9 milioane euro sunt alocaţi tinerilor din diaspora.

    Până în prezent, au fost depuse 377 proiecte în valoare de peste 15,4 milioane de euro pentru programul national şi 4 proiecte în valoare de 170.000 de euro pentru programul tinerilor din diaspora.

    Situaţia proiectelor depuse la zi, în timp real, precum şi a disponibilului de fonduri poate fi urmărită pe site-ul AFIR, prin Contor Disponibil.

    AFIR încurajează pe toţi cei interesaţi să depună cerere de finanţare să consulte situaţia depunerilor la zi, pentru a evalua corect şansele de a obţine finanţare în contextul posibilităţii depunerii unui număr mare de proiecte cu punctaj similar.

    Reamintim faptul că finanţarea se acordă în urma evaluării proiectelor în funcţie de criteriile de selecţie şi criteriile de departajare detaliate în Ghidul Solicitantului.

    “În cazul proiectelor cu acelaşi punctaj, departajarea acestora se face în funcţie de nivelul de calificare în domeniul agricol. De asemenea, în cazul în care există proiecte cu acelaşi punctaj şi aceleaşi priorităţi, departajarea se va face în ordine descrescătoare a dimensiunii economice a exploataţiei agricole exprimate prin standard output (SO)”, mai scrie în comunicate.

    Conform ghidului este o finanţare nerambursabilă 100% în sumă de 40.000 €, între 12.000 şi 29.999 SO* şi 50.000 €, între 30.000 şi 50.000 SO. SO este valoarea producţiei standard, calculată prin introducrea indicatorilor specifici exploataţiei în Cererea de finanţare.

    Sprijinul acordat este ca sumă forfetară, în două tranşe, pentru imple- mentarea obiectivelor din Planul de afaceri.

    “Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcţie de dimensiunea exploataţiei agricole (dimensiunea exploataţiei agricole se poate calcula şi prin noua aplicaţie pusă la dispoziţia publicului pe pagina de internet a AFIR – http://so.afir.info/)”, aşa cum scrie în comunicatul instituţiei.

    Care sunt etapele de urmat penreu cei ce doresc să obţină finanţarea:

    1. Înregistrarea tânărului fermier la Oficiul Registrului Comerţului ca microîntreprindere/ întreprindere mică, având pentru prima dată obiect de activitate în domeniul agricol, cu maximum 24 de luni înaintea depunerii Cererii de finanţare, iar înscrierea la APIA şi/sau la ANSVSA/DSVSA a exploataţiei deţinute sub entitatea economică prin care solicită sprijin, se face în acelaşi termen de maximum 24 de luni.

    Această etapă trebuie să fie încheiată înaintea depunerii Cererii de finanţare.

    1. Depunerea şi înregistrarea Cererii de finanţare însoţită de Planul de afaceri şi documentele obligatorii, precum şi documentele anexă.
    • sprijinul se va acorda sub formă de sumă forfetară în două tranşe, 75% din cuantum la semnarea Con- tractului şi 25% la implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăşi trei ani de la semnarea acestuia;
    • implementarea Planului trebuie să înceapă în termen de 9 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului;
    • înaintea solicitării celei de-a doua tranşe de plată, beneficiarul face dovada creşterii performanţelor economice ale exploataţiei, prin comercializarea producţiei proprii în procent de minimum 20% din valoarea primei tranşe de plată.
    1. Instalarea tânărului fermier este considerată finalizată la momentul implementării corecte a Planului de afaceri (adică la acordarea celei de-a doua tranşe de plată).
    • solicitantul se angajează să devină fermier activ în termen de maximum 18 luni de la data încheierii instalării.

     

  • Producătorii de soft solicită Guvernului să clarifice condiţiile de acordare a sprijinului financiar de 2.500 lei pentru angajaţii care lucrează de acasă, inclusiv bugetul total

    Producătorii de soft solicită Guvernului să clarifice condiţiile de acordare a sprijinului financiar de 2.500 lei pentru angajaţii care lucrează de acasă, inclusiv bugetul total alocat pentru achiziţia echipamentelor ori numărul de telesalariaţi pentru care există buget, precum şi detalierea procesului de restituire a diferenţelor de bani în cazul în care valoarea echipamentelor achiziţionate de angajator este mai mică de 2.500 de lei.

    Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii IT (ANIS) salută iniţiativa Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale referitoare la stabilirea modalităţii de acordare a sprijinului financiar şi a categoriilor de bunuri ce pot fi achiziţionate conform art. 6 alin. (1) din OUG nr. 132/2020, dar cere ca documentul publicat în Monitorul Oficial pe 10 septembrie să cuprindă şi data de la care se aplică Ordinul Ministerului nr. 1376/2020 pentru achiziţia de echipamente.

    De asemenea, Asociaţia menţionează necesitatea detalierii procesului de restituire a diferenţelor de bani în cazul în care valoarea echipamentelor achiziţionate de angajator este mai mică de 2.500 de lei pentru fiecare telesalariat, aşa cum este prevăzut în Ordinul Ministerului, şi dacă această sumă include sau nu TVA.

    ANIS ridică, totodată, problema achiziţionării de echipamente doar pentru o parte din angajaţii care se califică pentru ajutorul de stat.

    Astfel, Asociaţia propune scenariul în care o companie are doi telesalariaţi, iar angajatorul a cumpărat un laptop în valoare de 5.000 de lei, deoarece unul dintre telesalariaţi avea deja laptop. În acest caz, este necesar de a se specifica în Ordinul Ministerului modul în care compania respectivă va deconta sumele, dacă este vorba despre 2.500 sau 5.000 de lei.

    Ordinul Ministerului menţionează că decizia de acordare a banilor pentru echipamente revine Agenţiilor pentru Ocuparea Forţei de Muncă judeţene, respectiv directorilor acestora. ANIS atrage atenţia asupra subiectivismului acestei hotărâri, în special în contextul achiziţionării de licenţe software care au modalităţi diferite de stabilire a preţurilor.

    În plus, ANIS subliniază necesitatea aplicării sprijinului pentru angajatori şi pentru perioada stării de alertă, nu doar pentru cele două luni de stare de urgenţă.

    Ordonanţa de Guvern oferă angajatorilor care şi-au continuat activitatea în regim de telemuncă pe perioada stării de urgenţă posibilitatea de a primi o singură dată un sprijin financiar în valoare de 2.500 lei pentru fiecare telesalariat, pentru a se achiziţiona bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţi de telemuncă.

    Aceste sume se acordă angajatorilor pentru fiecare salariat care a lucrat în regim de telemuncă pe perioada stării de urgenţă cel puţin 15 zile lucrătoare, în ordinea depunerii solicitărilor, până la 31 decembrie 2020, din bugetul asigurărilor de şomaj, prin ANOFM, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie.

    Ulterior acordării acestor sume, angajatorul are obligaţia de a transmite documentele justificative referitoare la achiziţia de bunuri necesare în activitatea de telemuncă în termenul de 30 de zile de la acordării sumei, în caz contrar angajatorul trebuie să restituie integral, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului în care trebuiau depuse documentele justificative, sumele primite.

    Asociaţia are peste 130 de membri, atât companii mici, cât şi multinaţionale, firme cu capital românesc sau străin, cu o cifră de afaceri totală de peste 2,5 miliarde de euro.


     

  • Mobila pe hârtie

    Designerul londonez Ying Chang a lansat colecţia „Malleable State” alcătuită din piese de mobilier cum ar fi etajere, taburete, măsuţe, oglinzi sau vaze, aceasta afirmând că a optat pentru hârtie deoarece este un material foarte obişnuit pe care lumea tinde să-l arunce fără să-i mai acorde atenţie, scrie Dezeen. 

  • BCR primeşte de astăzi cereri pentru programul Noua Casă şi va acorda împrumuturi în limita plafonului de 600 milioane de lei

    BCR primeşte, începând de astăzi, cereri pentru programul Noua Casă şi va acorda împrumuturi în limita plafonului de 600 milioane de lei, pentru care oferă o dobândă de 2% + IRCC şi avans de minimum 5%.

    Suma maximă care poate fi obţinută poate ajunge la 119.000 euro, iar termenul maxim de acordare este de 30 de ani.

    Din plafonul total de 2 miliarde de lei acordat de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) pentru cele 14 bănci intrate în programul “Prima Casă”, transformat în “Noua Casă”, 600 milioane de lei au revenit BCR, respectiv 30% din totalul garanţiilor.

    Dintre plafonul alocat, BCR mai are la dispoziţie 450 de milioane de lei, după deşfăşurarea programului “Prima Casă” în prima parte a anului.  

    Exemplu de calcul Noua Casă BCR:

    • Credit: 160.000 RON
    • Perioadă: 30 ani
    • Dobândă: 4,41% (2% + IRCC), IRCC: 2,41%
    • Comision evaluare imobil: 370 lei, inclusiv TVA
    • Comision de gestiune FNGCIMM  – 0,40% anual, calculat la valoarea garanţiei
    • Rata lunara: 803 lei (nu include comisionul de gestiune datorat FNGCIMM)
    • Valoare totală plătibilă: 294.815 lei
    • Dobândă anuală efectivă (DAE): 4,72 %

     

  • Vă mai aduceţi aminte de GDPR? Românii sunt în top în UE când vine vorba de numărul amenzilor plătite. Care au fost cauzele şi valoarea acestora

    „Am observat o creştere a gradului de conştientizare asupra aspectelor legate de protecţia datelor, atât la nivelul companiilor, dar şi la nivelul cetăţenilor. Acest lucru a determinat şi o atenţie sporită din partea operatorilor economici care prelucrează date, în sensul de a revizui politicile existente şi a de investi în programe de conformitate, pentru a se asigura că modul în care îşi desfăşoară activitatea corespunde cerinţelor legislaţiei în domeniu”, descrie Raluca Puşcaş, partener şi head of data protection în cadrul Filip & Company, evoluţia asupra GDPR în ultimii ani. Ea observă că acesta este un proces continuu, în care operatorii economici au parcurs etape importante, cum ar fi, de pildă, transparentizarea operaţiunilor de prelucrare a datelor.
    De la la aplicarea GDPR (25 mai 2018) şi până în prezent, România a ajuns pe locul doi în UE la numărul total de amenzi aplicate (31 de amenzi în România, în valoare totală de aproximativ 517.000 de euro), pe locul I fiind Spania, cu 96 de amenzi, urmată apoi de Ungaria (cu 28 de amenzi), Germania (26 de amenzi), Bulgaria (20), potrivit datelor publicate pe platforma enforcementtracker.com, citate de specialist. Potrivit aceleiaşi surse însă, ca valoare totală a amenzilor, pe primele locuri sunt Marea Britanie, care a ajuns la o valoare totală a amenzilor de peste 300 de milioane de euro (unele dintre acestea fără o decizie definitivă), Franţa (cu aproximativ 51 milioane de euro), Italia (aproximativ 39 de milioane de euro), Germania (aproximativ 26 de milioane de euro), Austria (aproximativ 18 milioane de euro).
    Anul trecut, românii au adresat 5.808 de plângeri, iar motivele cele mai frecvente ale acestora se leagă de dezvăluirea datelor cu caracter personal fără consimţământul persoanelor vizate, încălcarea drepturilor şi a principiilor prevăzute de GDPR, primirea de mesaje comerciale nesolicitate,  nerespectarea condiţiilor privind consimţământul în mediul online sau încălcarea măsurilor de securitate şi confidenţialitate. Au existat de asemenea şi alte sesizări şi notificări privind incidente de securitate, observă specialista de la Filip & Co.
    Cea mare mare amendă aplicată unui operator din România a ajuns la 150.000 de euro şi a fost aplicată unei bănci în octombrie 2019 pentru neaplicarea măsurilor tehnice şi organizatorice adecvate pentru a asigura securitatea datelor. La polul opus, cea mai mică amendă a fost de 500 de euro şi a fost aplicată unei asociaţii de proprietari pentru utilizarea unui sistem de supraveghere video fără informarea adecvată şi fără a aplica măsurile de securitate necesare. 
    Atât în România, cât şi în celelalte state membre ale Uniunii Europene, au fost aplicate amenzi pentru încălcări ale legislaţiei privind protecţia datelor, iar cele mai frecvente motive pentru aplicarea sancţiunilor includ, potrivit Ralucăi Puşcaş: neimplementarea măsurilor tehnice şi organizatorice adecvate care să asigure securitatea datelor cu caracter personal (fapt care a determinat divulgarea sau accesul neautorizat al datelor de către terţi), lipsa sau nevalabilitatea temeiului legal al prelucrării (de exemplu, nu a existat un consimţământ informat sau valabil exprimat pentru transmiterea unor mesaje comerciale, ori au fost transmise astfel de mesaje ulterior dezabonării de către persoana vizată, utilizarea unor căsuţe prebifate de acordare a consimţământului), nerespectarea drepturilor persoanelor vizate (de exemplu autorităţile de supraveghere au identificat situaţii în care operatorii nu au dat curs solicitărilor persoanelor vizate privind accesul de date) etc. 
    Raluca Puşcaş observă că există mai multe paliere asupra cărora regulile de protecţie a datelor au un impact, printre care transmiterea mesajelor de marketing (prin e-mail sau SMS), dar şi în utilizarea social media, a studiilor de satisfacţie a consumatorilor, programelor de loialitate, instrumentelor de monitorizarea sau prelucrare automată, care pot folosi şi construirea unor profiluri ale consumatorilor sau campaniilor de marketing în diverse forme. „Mesajul cheie în această privinţă este că GDPR nu trebuie privit ca un obstacol sau interdicţie de a folosi aceste instrumente, ci ar trebui ca cerinţele de privacy să fie analizate de la început, de la momentul designului strategiei de marketing sau campaniei respective, astfel încât să poată fi găsite soluţiile corespunzătoare.”
    Cum poate şti un business dacă este sau nu aliniat standardelor impuse de GDPR? „Ar trebui să pornim de la principiul conform căruia protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal este un drept fundamental. Orice consumator sau angajat al unei companii doreşte să ştie că datele sale sunt protejate conform legii şi că drepturile sale sunt respectate. Derivând din aceste principii, conformitatea cu cerinţele GDPR este de fapt un proces continuu, care trebuie inclus în activitatea zilnică a companiei”, descrie Raluca Puşcaş modul în care orice business ar trebui să se poziţioneze faţă de alinierea la standardele impuse de GDPR.
    Cel mai recent motiv pentru care GDPR-ul a revenit din nou în atenţia publicului larg este dat de contextul stării de alertă, în care proprietarii de terase sunt obligaţi să deţină un registru cu evidenţa clienţilor care fac rezervare, context în care operatorii de restaurante trebuie să fie atenţi la potenţialele amenzi pe care le-ar putea aduce standardele GDPR. În acest sens, Raluca Puşcaş îi sfătuieşte să nu prelucreze mai multe date decât sunt necesare pentru realizarea scopului avut în vedere, datele trebuie păstrate strict pentru acest scop şi stocate şi prelucrate în condiţii de siguranţă. Instruirea angajaţilor este esenţială, fiindcă, potrivit avocatului deseori expunerea operatorilor la amenzi conform GDPR a avut la bază neglijenţa sau lipsa de conştientizare din partea angajaţilor. Stocarea datelor trebuie făcută doar pentru perioada de timp necesară îndeplinirii acestui scop şi, nu în ultimul rând, clienţii trebuie prelucraţi cu privire la această prelucrare de date, prin comunicarea unei note de informare conform cerinţelor GDPR. 
    Raluca Puşcaş subliniază şi oportunităţile aduse de acest regulament european, considerat deseori o piedică în desfăşurarea activităţilor operatorilor economici: „Înainte de GDPR, unele activităţi de prelucrare de date se desfăşurau în mod netransparent, de multe ori fără ca persoana vizată să ştie în ce scop sunt prelucrate datele sau ce terţe părţi au acces la ele. GDPR a restabilit controlul persoanelor asupra datelor. Prin urmare, respectarea acestor cerinţe de către companii este importantă în stabilirea unei relaţii de încredere cu clienţii lor, ceea ce facilitează dezvoltarea de noi produse şi servicii, folosind tehnologii inovatoare şi care se bazează în mare măsură pe prelucrări de date.”

  • Indicele ROBOR la trei luni se menţine în continuare la 2,15%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a staţionat ieri la 2,15%, fiind sub nivelul IRCC, de 2,41%. 

    Lunea trecută indicele era de 2,19%. Comparativ la sfârşitul lunii mai indicele era de 2,40%, la finele lunii aprilie a fost de 2,50%, iar la sfârşitul lunii martie, ROBOR la trei luni era de 2,55%. ROBOR la trei luni a scăzut în urma deciziilor BNR de a tăia dobânda-cheie, de la 2% la 1,75% şi de a reduce nivelul facilităţilor permanente din jurul acestei dobânzi.

    Boardul băncii centrale a redus facilitatea de depozit la 1,25% pe an, de la 1,50% pe an, şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,25% pe an, de la 2,50% pe an.

    În ceea ce priveşte ROBOR la 6 luni, indicele a rămas la 2,24%, nivel la care a urcat vinerea trecută. ROBOR la 6 luni sărise în a doua parte a lunii martie şi de 3,3%. ROBOR la trei luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR în contractele de credit retail în lei. Noua valoare anunţată recent pentru IRCC este de 2,41%.