BusinessMagazin

Tag: acces

  • OPINIE Bogdan Roşu, director general Next Capital: „Noua presiune antreprenorială: cum mă dezvolt atunci când piaţa muncii şi-a pierdut elasticitatea şi nu mai ţine pasul cu oportunităţile de afaceri?”

    Criza prezentă este mult mai puţin evidentă şi este bine mascată de creşteri de PIB consecutive, de un nivel de şomaj derizoriu, de un consum vesel si molipsitor, de un capital privat aparent disponibil şi ieftin şi, deci, de un „spirit” optimist aproape fără rezerve.

    Cine are curaj să pună la îndoială că România e pe val”? „Trăim bine” pare să fie sloganul de ţară al ultimilor ani. Dar asta doar la suprafaţă, întrucât criza există şi este foarte profundă, iar modul în care se manifestă este că nu te lasă, ca antreprenor, să îţi realizezi adevăratul potenţial, să treci la următorul nivel. Multe companii antreprenoriale şi-au atins nivelul de maturitate, au acumulat capital propriu, au produse şi servicii competitive pentru care există cerere fermă, însă nu mai pot creşte pentru că… nu au cu cine. Nu au suficient de mulţi oameni – sau suficient de bine pregătiţi, ori măcar dispuşi să înveţe sau să se reconvertească profesional. Indiferent de domeniu, este din ce în ce mai greu să găseşti angajaţi pentru orice tip de post. Mulţi dintre antreprenorii care timp de ani de zile şi-au construit şi dezvoltat companiile pot ajunge în blocaje tocmai pentru că nu găsesc resursele umane necesare care să preia noi proiecte sau noi activitîţi cerute de piaţa respectivă. Iar asta înseamnă că se produce mai puţin, că se generează mai puţină avuţie şi chiar mai puţine taxe faţă de potenţialul momentului. Lăsăm bani pe masă, cu alte cuvinte.
    Soluţii? Ar fi câteva, care împreună ne-ar putea ajuta… În primul rând, s-ar putea face o restructurare serioasă a aparatului de stat, supracapacitat şi căpuşat de fini şi „pile” în ultimii ani şi care concurează neloial cu mediul privat prin prisma salariilor foarte mari oferite, de multe ori fără vreo ecuaţie de eficienţă. Oamenii restructuraţi care ar ieşi din acest sistem ar avea oportunităţi să îşi găsească un rol în sistemul privat, fie ca angajaţi, fie ca noi antreprenori. În acelaşi timp, „sistemul public” ar putea funcţiona foarte bine în continuare, cu mai puţină birocraţie şi mai multă digitalizare. Acest lucru este totuşi puţin probabil să se întâmple într-o manieră semnificativă într-un electoral. Şi atunci…
    …o altă soluţie ar fi relaxarea proceselor de atragere de forţă de muncă de afară. Acest lucru a început să se întâmple, încă mult prea timid prin prisma numărului de permise de muncă acordate, dar şi a spectrului foarte restrâns de domenii astfel deservite. Sunt companii care facilitează aducerea de muncitori de pe alte continente (în principal Asia) care activează cu succes în turism în baza limbii engleze fluente şi respectiv în construcţii, unde comunicarea este de multe ori suplinită de îndemânare. Domeniile în care suntem departe de a fi găsit soluţii prin prisma forţei de muncă de afară sunt însă şi cele mai dureroase: servicii medicale, învăţământ şi chiar IT. Nu există însă o strategie de ţară prin care să fie ţintite ţări cu o cultură latină, mult mai apropiată decât a noastră, din America Centrală şi America de Sud, cărora ar trebui să le putem crea programe speciale cu condiţii facile de imigrare şi integrare pentru acoperirea necesarului de forţă de muncă în anumite sectoare, dar şi pentru a mai tempera sporul demografic negativ. În plus, fondul problemei este dat nu doar de procesele birocratice foarte greoaie, dar, mai ales, de o deschidere limitată a noastră, ca popor, de a primi cu braţele deschise şi de a integra străini. Cea mai realistă soluţie, 100% la îndemâna antreprenorilor români, este însă externalizarea unor activităţi. Afacerile trebuie să aibă oameni potriviţi şi suficienţi numeric pentru obiectul principal de activitate, cel care le creează avantajul competitiv în piaţă, iar orice alt proces secundar poate fi externalizat. Indiferent că vorbim despre servicii de finanţare şi gestiune a creanţelor (#factoring), de servicii de vânzări de tip telesales/telemarketing şi door 2 door sau de servicii suport clienţi, de gestiune a contabilităţii, HR sau chiar IT, din ce în ce mai mulţi antreprenori încep să înţeleagă beneficiile colaborării cu firmele specializate din piaţă şi aleg să lucreze cu astfel de parteneri. Acestea s-au dezvoltat mult în ultimii ani şi şi-au creat o foarte bună reputaţie, nu doar în România, ci şi pe alte pieţe, de unde le vin proiecte. Ele nu au un secret anume, însă specializarea le permite să ajungă la niveluri de expertiză şi eficienţă foarte ridicate, bazate atât pe expunerea la multe domenii, cât şi pe economies of scale, astfel încât să poată acoperi întregul spectru de servicii care formează cererea. Productivitatea aceasta miraculoasă se bazează pe combinaţia optimă dintre angajaţi bine pregătiţi şi motivaţi, tehnologii de ultimă generaţie, inclusiv RPA (robotic process automation), şi un management modern şi flexibil, adaptat profilului şi dinamicii angajaţilor şi clienţilor.
    Ca antreprenor, dacă nu ai suficienţi oameni, nu îi poţi „produce” pur şi simplu, însă îţi poţi reconfigura procesele interne. Anumite fluxuri se pot externaliza, iar resursele umane interne astfel eliberate îşi pot asuma alte roluri, mai relevante pentru obiectul principal de activitate al afacerii respective.

  • Dincolo de artă

    Mai nou, aceştia sunt invitaţi să urmărească restauratorii la lucru, scrie New York Times.
    În mod normal neaccesibile publicului, laboratoarele de restaurare sunt acum deschise vizitelor celor interesaţi. În Europa, un muzeu din Amsterdam, Rijksmuseum, a demarat anul trecut acţiunea de restaurare a picturii lui Rembrandt intitulată „Rondul de noapte”, la care publicul poate asista pe bază de rezervare. Pe continentul american, la Chicago, un centru de restaurare de opere de artă, The Conservation Center, primeşte pe bază de programare grupuri de curioşi care vor să-i vadă pe experţi cum restaurează tablouri, hârtie sau piese de mobilier. Dallas Museum of Art le permite vizitatorilor să vadă restauratorii la lucru, precum şi o expoziţie dedicată cercetărilor întreprinse în vederea conservării operelor de artă, pe diverse proiecte. The Penn Museum din Philadelphia, care găzduieşte colecţii arheologice, a deschis The Artifact Lab, unde vizitatorii pot urmări munca restauratorilor şi chiar discuta cu aceştia despre proiectele la care lucrează. Printre primele instituţii care au venit cu ideea de a arăta publicului cum se realizează conservarea operelor de artă şi a diferitelor obiecte se numără Smithsonian American Art Museum, al cărui Lunder Conservation Center s-a deschis în urmă cu treisprezece ani şi care, pe lângă vizite şi activităţi pentru familii, organizează ateliere pe tema restaurării ori a impactului schimbărilor climatice asupra patrimoniului cultural. 

  • Rezistenţa cu trotinete: singaporezii învaţă cum să scape de poliţie când merg pe două roţi

    Dacă unii au trecut la trotinete simple, care încă au voie pe trotuar, alţii au constituit grupuri ai căror membri se anunţă de locurile unde stă poliţia la pândă, oferindu-şi sugestii de trasee alternative şi de modalităţi de a scăpa neprinşi. Aceştia susţin că nu doresc să renunţe la deplasarea cu trotinetele electrice şi speră chiar să convingă guvernul să se răzgândească în privinţa interdicţiei. A existat chiar şi un caz în care un nemulţumit a fost filmat mergând cu trotineta electrică pe o copertină de protecţie deasupra unei porţiuni de trotuar, fiind ulterior arestat. 

  • Avocat de business în lumea digitală

    „Decizia efectivă de a urma o carieră de avocat am luat-o destul de timpuriu, dar forma în care s-a concretizat aceasta – respectiv avocatura de business cu o concentrare pe domeniul financiar – a devenit 100% clară pentru mine după anul al treilea de facultate, când am făcut un stagiu de practică în cadrul unei firme internaţionale de avocatură”, povesteşte Alexandra Manciulea, ​partener în cadrul Filip & Company specializat în practica de Finanţe – Bănci.

    Ea are o experienţă de peste 10 ani pe piaţa serviciilor financiare şi a fost implicată într-o serie largă de achiziţii în sectorul financiar, tranzacţii de finanţare multi-jurisdicţionale, restructurări şi tranzacţii care vizează aspecte de reglementare privind instituţii de credit şi de asigurări, fintech-uri şi entităţi din sfera serviciilor de plată. În rândul proiectelor în care a fost implicată se numără asistarea Băncii Transilvania în achiziţia Bancpost (cea mai mare tranzacţie de pe piaţa bancară din România în 2017) şi respectiv Volksbank (cea mai mare tranzacţie de pe piaţa bancară din România în 2014).

    Referindu-se la profesia sa, Alexandra Manciulea povesteşte că un mare avantaj al avocaturii de business este că îţi dă acces la o evoluţie profesională extrem de rapidă, dictată de multitudinea de tranzacţii în care avocaţii sunt implicaţi, dar şi de ritmul de obicei accelerat al acestora. „În primii ani ai profesiei, evoluţia se materializează, printre altele, în transformarea gândirii teoretice orientate mai degrabă spre identificarea problemelor juridice într-o gândire practică, orientată spre găsirea soluţiilor”, subliniază ea.
    Mai spune că, pe măsură ce a avansat în carieră, avocatura de business i-a deschis opţiunile de a-şi dezvolta şi alte abilităţi în afara celor strict juridice, printre care abilităţile de comunicare, de mentorat, de coordonare şi project management, precum şi cele care ţin de dezvoltarea avocaturii de business. „Dintre provocările care m-au ajutat să evoluez şi care s-au regăsit în mod recurent în cadrul proiectelor aş menţiona necesitatea de a rezolva probleme juridice complexe într-un timp scurt, dictat de dinamica tranzacţiilor, dar şi de a contribui la alinierea a numeroase părţi cu interese diferite”, adaugă ea.

    Fintech şi Blockchain în avocatura de business
    Din rolul pe care îl are, Alexandra Manciulea observă şi modul în care tehnologiile disruptive influenţează domeniul financiar-bancar, dar şi modul în care schimbă piaţa avocaturii de business. Ea a observat că, odată cu deschiderea pieţei către noi jucători, în special către cei din zona de fintech, s-a confruntat cu cerinţe din partea clienţilor de a analiza în ce măsură modelul lor de business inovator – uneori implementat cu succes în alte jurisdicţii – este compatibil cu legislaţia noastră. Prin corelare, a observat şi situaţii în care jucători locali au implementat cu succes un astfel de model de business inovator în România, având interesul să îl implementeze în mod similar şi în alte jurisdicţii.
    Una din provocările la nivel juridic ţine de încadrarea corespunzătoare a activităţilor desfăşurate de aceste fintech-uri în activităţi reglementate şi care necesită autorizare şi, respectiv, în activităţi nereglementate, care nu necesită autorizare, fiind eventual auxiliare unei activităţi reglementate. Astfel, din rândul „dilemelor” din perspectivă juridică, menţionează analizele cu privire la măsura în care anumite contracte sau procese de cunoaştere a clienţilor realizate în mod tradiţional prin interacţiune faţă în faţă între părţi se pot încheia sau realiza prin platforme online şi mijloace de identificare la distanţă, cum ar fi semnătura biometrică sau recunoaşterea facială. Alte provocări sunt determinate de implementarea cu întârziere a legislaţiei europene în România, exemplele cele mai recente în acest sens fiind directiva UE AML 4 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, precum şi directiva UE PSD 2 privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, ambele implementate doar de curând în România.
    Spre exemplu, directiva AML 4 reglementează şi posibilitatea de a folosi mijloace electronice pentru a verifica identitatea clienţilor, or o astfel de posibilitate poate fi esenţială pentru businessuri din zona fintech. De asemenea, directiva PSD 2, recent implementată în România, are potenţialul de a genera o adevărată revoluţie în domeniul plăţilor, observă Manciulea. Acest lucru se poate realiza, explică ea, prin acordarea către noi jucători a posibilităţii de a accesa această piaţă în moduri care anterior nu erau disponibile. Spre exemplu, companii din zona de fintech, (big)tech, dar şi comercianţii se pot autoriza ca prestatori de servicii de iniţiere a plăţilor clienţilor sau ca prestatori de servicii de informare cu privire la conturi, băncile având obligaţia de a le furniza accesul la infrastructura lor de plăţi. Astfel, plăţile se vor realiza direct pe baza accesului acordat prestatorilor de servicii de iniţiere a plăţilor în contul clientului (cu acordul clientului) şi fără a apela la intermediari. De asemenea, apelând la prestatorii de servicii de informare cu privire la conturi, clientul va putea avea acces la informaţie agregată cu privire la toate conturile sale, indiferent de banca la care sunt deţinute. În plus, cerinţele de securitate privind plăţile sunt sporite ca urmare a implementării acestei directive, protecţia clienţilor fiind îmbunătăţită din această perspectivă. „Importanţa PSD 2 este critică, directiva fiind justificată de autorităţile europene ca necesară şi pentru a aduce reglementarea din domeniul plăţilor electronice la nivelul tehnologic actual”, subliniază Manciulea.
    Spune că echipa cu care lucrează a fost implicată de-a lungul timpului într-o serie de proiecte care, sub o formă sau alta, au inclus tehnologii noi şi emergente, iar de anul trecut au creat noi arii de practică în cadrul companiei. „În ultimii ani, investiţiile în fintech la nivel mondial au crescut enorm. Anticipăm că sectorul îşi va continua expansiunea şi va reprezenta un instrument eficient pentru incluziune financiară, care poate asigura servicii financiare de calitate pentru clienţii care nu ar fi avut acces la acestea în trecut. Totodată, va permite fluxurile financiare transfrontaliere şi infrastructura asociată, prin canale de investiţii şi creditare alternativă”, observă Manciulea. Totodată, subliniază ea, este o certitudine şi faptul că tot mai multe bănci tradiţionale investesc în inovaţie financiară şi au creat divizii destinate inovaţiei şi digitalizării în cadrul organizaţiilor lor. „La nivel global, unele dintre acestea au achiziţionat fintech-uri sau au format parteneriate cu companii fintech în vederea furnizării de servicii specializate pentru clienţii lor”, adaugă Manciulea. Ea observă că, dezvoltarea sectorului este sprijinită şi la nivel european, în contextul în care există o preocupare constantă legată de existenţa unui cadru de reglementare adecvat şi suficient care să răspundă dinamicii rapide acestui sector. „Mai multe autorităţi de reglementare şi supraveghere au lansat iniţiative de promovare a dezvoltării sectorului fintech, asigurând totodată siguranţa şi soliditatea sistemului financiar.”
    În ceea ce priveşte companiile techfin, respectiv acele companii de tehnologie care includ în activitatea lor şi furnizarea de servicii financiare, rolul lor în furnizarea acestora este în creştere la nivel mondial sau, în unele ţări din Asia, chiar esenţial, motiv pentru care se aşteaptă ca acesta să afecteze tot mai mult şi piaţa locală. „Transformarea digitală nu mai este deja opţională în sectorul financiar. Este răspunsul critic şi necesar pentru a satisface aşteptările crescânde ale clienţilor pentru a livra experienţe individualizate la scară largă şi pentru a funcţiona la viteza de schimbare a pieţei.”
    În acest context, şi tranzacţiile care se vor realiza în viitor vor integra în mod curent noile tehnologii şi în activitatea de asistenţă juridică, de la realizarea activităţii de due diligence prin utilizarea roboticii şi a inteligenţei artificiale până la semnarea la distanţă a contractelor. Totuşi, crede Alexandra Manciulea, „factorul uman va rămâne relevant în analizarea problemelor juridice complexe, în găsirea unor soluţii creative şi, în general, în cadrul acelor etape din proces în care va avea capacitatea de a genera valoare adăugată”. De asemenea, se aşteaptă ca, într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat, interacţiunea între părţi în accesarea serviciilor financiare şi, mai ales, în sectorul plăţilor să fie atât de mult simplificată, până la folosirea exclusivă a propriei identităţi, respectiv a datelor noastre biometrice, pentru accesarea/realizarea acestora, fără a mai fi necesar să apelăm la acte de identitate, carduri sau e-wallet. 

  • Ce beneficii au clienţii care folosesc aplicaţia Kaufland Card

    Descrierea inovaţiei:
    Programul de loialitate Kaufland Card, lansat de echipa Kaufland România în parteneriat cu echipa internaţională a retailerului, sub forma unei aplicaţii digitale, reprezintă o premieră în reţeaua Kaufland la nivel internaţional. Acesta răsplăteşte clienţii fideli cu reduceri substanţiale, puncte bonus de loialitate şi numeroase beneficii. Obiectivul principal este loializarea clienţilor, iar cel secundar, accesul uşor şi simplu la avantaje de real interes pentru clienţi.

    Kaufland Card este disponibil în format digital în cadrul aplicaţiei mobile Kaufland – Oferte şi Noutăţi, care poate fi descărcată gratuit atât din App Store, cât şi de pe Google Play. Clienţii care nu au acces la un telefon mobil smart pot găsi şi o versiune fizică a cardului, cu mai puţine opţiuni, la biroul de informaţii din orice magazin Kaufland. Acesta oferă doar accesul la promoţiile de loialitate. Lansată în februarie 2019, în primele cinci săptămâni aplicaţia Kaufland Card a depăşit un milion de utilizatori. După numai şase zile de la lansare, în prima săptămână, aplicaţia mobilă care găzduieşte cardul digital, Kaufland – Oferte şi Noutăţi, a fost cea mai frecvent descărcată aplicaţie din România, atât în App Store, cât şi pe Google Play, unde a ocupat locul întâi. În prezent, aplicaţia a ajuns la peste 1,8 milioane de utilizatori.

    Echipa care a lucrat la acest proiect a inclus mai multe departamente: Marketing (cu departamentele CRM, Campanii, Online, Creaţie si Grafică, Media şi Distribuţie), Achiziţii, Vânzări, IT şi Comunicare – departamente care au colaborat îndeaproape, astfel încât să creeze aplicaţia, să o testeze, să o perfecţioneze, să o optimizeze împreună cu procesele de achiziţii, să o conecteze la sistemul de oferte din magazin – şi în final să o implementeze. Aplicaţia este permanent supervizată şi îmbunătăţită.

    Elementul de noutate:
    Promoţiile personalizate, beneficiu care se va lansa ulterior, în funcţie de obiceiurile de cumpărare ale fiecărui client, sunt unice în piaţă. Sistemul are la bază o serie de procese care analizează istoricul cumpărăturilor făcute de utilizator, pentru a transmite apoi oferte personalizate în linie cu preferinţele sale, dar şi recomandări. Vor putea primi promoţii personalizate doar clienţii care şi-au dat permisiunea de a le fi analizat istoricul de cumpărături în vederea transmiterii către ei a acestor oferte.

    Efectele inovaţiei:
    Reducerile de loialitate pentru utilizatorii de Kaufland Card includ atât promoţii mai bune decât promoţiile normale, reduceri zilnice la produse de rulaj mare, cât şi reduceri de 30% la întregi categorii de produse. Prin integrarea cardului digital în aplicaţia mobilă Kaufland, clienţii pot avea acces la toate promoţiile disponibile (standard sau de loialitate), dar şi la reţete, la lista de cumpărături comună şi alte noutăţi. De asemenea, în aplicaţie îşi pot vizualiza oricând numărul de puncte bonus de loialitate acumulate şi campaniile promoţionale non-food active, pe care le pot folosi pentru a cumpăra mai ieftin. În plus, spre deosebire de cardurile obişnuite, Kaufland Card le dă clienţilor posibilitatea să acţioneze 100% sustenabil, dacă optează pentru varianta sa digitală. Kaufland Card digital este integrat în aplicaţia mobilă Kaufland, fiind uşor de utilizat în comparaţie cu cel fizic, pe care utilizatorii sunt nevoiţi să-l poarte în permanenţă cu ei. Este suficient ca aceştia să scaneze codul QR la casă, fiind aplicate reducerile ofertelor dedicate doar utilizatorilor de Kaufland Card, iar punctele bonus sunt stocate direct în contul lor digital din aplicaţia mobilă Kaufland.
     

  • Dacă nu ar fi fost ei, sigur ar fi fost alţii

    Dacă nu ar fi fost Steve Jobs, nu aţi fi făcut cunoştinţă cu iPhone-ul, obiectul de care nu vă puteţi despărţi, chiar dacă el acum are declinări în Samsung, Huawei, ZTE etc.

    Dar dacă nu ar fi fost fizicianul rus Zhores Alferov, tatăl conductorilor avansaţi, nu ar fi fost astăzi smartphone-ul. Pentru că descoperirea lui a fost critică în dezvoltarea fibrelor optice, a laserelor şi circuitelor prezente astăzi atât în smartphone-uri, cât şi în alte dispozitive care au împânzit lumea.
    El a descoperit heterostructurile prin care impulsurile electrice puteau fi accelerate fără a produce prea multă căldură.

    Dacă nu ar fi fost Sergey Brin şi Larry Page, doi doctoranzi de la Stanford, nu ar fi apărut Google, care a dat acces liber, gratis, la informaţie, care până atunci era pe bani şi era un apanaj al ziarelor, revistelor de specialitate, instituţiilor educaţionale etc.
    Astăzi Google este dicţionarul lumii, locul unde poţi să găseşti aproape orice printr-o simplă căutare.

    Dacă nu ar fi fost Mark Zuckerberg, care voia să se conecteze cu fetele din cămin, nu ar fi apărut Facebook, acest serviciu care a ajuns universal şi prin care oamenii se pot conecta cu oricine, îşi pot pune poze, pot comenta şi pot interacţiona cu lumea cunoscută şi necunoscută.

    Dar dacă nu ar fi fost Tim Berners-Lee, cel care a inventat Internetul – World Wide Web – în 1989, nu ar fi apărut Google şi multe alte produse şi servicii.
    El a conectat prin www miliardele de calculatoare din întreaga lume.
    Dar dacă nu ar fi fost Bill Gates, cu Microsoft şi Windows şi viziunea lui că pe fiecare birou trebuie şi va fi un calculator, lumea nu ar fi fost astăzi atât de deschisă.

    Dacă nu ar fi apărut smartphone-ul, probabil că nici Uberul, cu toate declinările lui, nu ar fi apărut.
    Ani de zile, Travis Kalanick a eşuat cu alte proiecte până a dat lovitura cu Uber, privind sistemul de transport într-un alt mod, care dă posibilitatea tuturor să se implice în acest serviciu. Indiferent dacă este legal sau ilegal, ceea ce a făcut Uber nu mai poate fi întors.

    Dacă nu ar fi fost Jeff Bezos şi modul lui de a privi vânzarea cărţilor altfel decât prin intermediul librăriilor, Amazonul nu ar fi existat astăzi. Cine şi-ar fi putut închipui că cineva poate sparge monopolul celebrelor librării şi să pună prima cărămidă la ceea ce astăzi se cheamă retailerul online? De la cărţi, livrarea online s-a dus către toate produsele şi a deschis noi şi noi pieţe, dând posibilitatea unor sute de milioane de antreprenori să aibă un acces direct la clienţi, nu prin intermediul magazinelor. Aproape oricine poate să vândă orice pe Amazon.

    Dacă nu ar fi fost Reed Hastings şi Marc Randolph nu am fi avut astăzi Netflix şi nu am fi avut un acces direct la cea mai mare librărie de filme din lume. Pornind de la vânzările de DVD-uri şi închirierea prin e-mail, Netflix a intrat pe streaming, un model în care marile studiouri de film de la Hollywood nu credeau. Din acest motiv, au dat cu mână largă toate librăriile de filme către Netflix, fără să se gândească câtuşi de puţin că acest serviciu va deveni cel mai mare concurent al lor.
    Aşa cum presa din întreaga lume a dat gratis conţinutul către Google şi acum către Facebook, pentru ca banii să se ducă către cele două servicii şi mai puţin către companiile de publishing şi ziarişti.

    Netflix, cu cei 140 de milioane de abonaţi în întreaga lume, produce acum propriile filme şi chiar poate să-şi creeze propria televiziune.
    Dacă nu ar fi fost Elon Musk, care să creadă că o maşină electrică poate zdruncina titanii auto mondiali, nu ar fi apărut Tesla.

    Lumea este plină de astfel de exemple, eu i-am ales pe cei vizibili, cu ale căror produse interacţionăm în fiecare zi. Inovaţia este în fiecare dintre noi, este în fiecare companie, toţi avem idei, dar numai câţiva reuşesc să vadă dintre nori şi să pună în practică, în execuţie, ceea ce visează.
    Dacă n-ar fi fost cei de mai sus, sigur ar fi fost alţii care ar fi inventat poate altceva, dar care ar fi adus lumea în acelaşi punct.
    Pentru că toate inovaţiile încearcă să schimbe lumea.

  • Cu ştiinţa la hotel

    Aşa se face că o serie de complexe turistice au încheiat parteneriate cu oameni de ştiinţă cărora le oferă toate condiţiile pentru studiul ecosistemelor zonei în care sunt amplasate, rugându-i în schimb să-i ia cu ei pe teren şi pe turiştii cazaţi la ele care doresc să exploreze sau să ajute la diverse treburi când este nevoie, scrie New York Times. La Soneva Jani în Maldive, oaspeţii au putut astfel ajuta oamenii de ştiinţă să refacă recifele de corali, iar la Mashpi Lodge, situat la trei ore de capitala Ecuadorului, Quito, turiştii au acces la laboratorul de cercetare. 

  • Portul Constanţa a investit 3 mil. lei într-un drum de acces dinspre autostrada A4

    Reabilitarea drumului de acces al autovehiculelor dintre Poarta 7 şi Poarta 9 a fost finalizată. Reparaţiile acestui sector de drum, care face racordul cu Autostrada A4, au fost realizate din surse proprii ale Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (APMC), valoarea acestora fiind de 3 mil. lei. Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat pe 11 septembrie 2019, acestea având termen de execuţie 3 luni, potrivit reprezentanţii APMC.

    „Drumul a fost reparat şi modernizat pe o lungime de 2,3 kilometri, într-o zonă în care traficul rutier este tot mai aglomerat şi această reparaţie era impusă de nevoia de decongestionare rutieră. Drumul dintre Poarta 7 şi Poarta 9 era construit din dale de beton şi piatră spartă, nefiind reabilitat până acum, punând probleme autovehiculelor care circulau în zonă. Acum, drumul este asfaltat şi lărgit în unele zone“, anunţă reprezentanţii companiei de stat. 

  • Deloitte: România a coborât în 2019 pe locul 45 în clasamentul mondial privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială, fiind depăşită de toate celelalte state membre UE

    România a coborât în 2019 pe locul 45, de pe 44, în clasamentul mondial privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială, fiind depăşită de toate celelalte state membre ale Uniunii Europene în studiul Indicele de Progres Social 2019, realizat de organizaţia nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte, care include 149 de state.

    Domeniile în care România a obţinut cele mai slabe punctaje sunt serviciile de apă şi de salubritate (locul 83), sănătatea şi bunăstarea (locul 74) şi accesul la educaţie de bază (locul 73). Printre coordonatele la care ţara noastră a obţinut cel mai bun punctaj se află siguranţa personală (locul 36), calitatea mediului (locul 40), hrana şi îngrijirea medicală de bază (locul 47), drepturile personale (locul 48).

    Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 149 de ţări, în baza analizei a trei dimensiuni principale: nevoilor de bază – şi anume hrană şi îngrijire medicală de bază, apă şi salubritate, locuinţă şi siguranţă personală -, bunăstare – accesul la educaţie de bază, accesul la comunicaţii şi informaţii, sănătatea şi bunăstarea, calitatea mediului – şi oportunităţi – drepturile personale, libertatea personală şi de alegere, incluziunea, accesul la educaţie avansată. În baza punctajului acordat, ţările din clasament sunt grupate în şase categorii, în mod descrescător.

    „În ciuda unei creşteri economice stabile, printre cele mai mari din Europa, a creşterii puterii de cumpărare şi a scăderii şomajului la un minim istoric, România a înregistrat, în ultimul an, o uşoară scădere a indicelui privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială. Cu o serie de capitole la care înregistrăm punctaje modeste, cum ar fi sănătatea, accesul la educaţie de bază, apa şi salubritatea, devine evident şi din această perspectivă că, pentru a genera progres social, resursele publice trebuie dirijate spre investiţii care generează dezvoltare economică şi implicit creşterea nivelului de trai”, explică Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.

    România se regăseşte, conform scorului înregistrat, în rândul ţărilor din a treia categorie din clasament, după Argentina, Bulgaria şi Mauritius.

    La nivel global, Norvegia se menţine pe primul loc, urmată de  Danemarca şi Elveţia, în timp ce ultimele poziţii sunt ocupate de Ciad, Sudanul de Sud şi Republica Centrafricană.

    Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Bulgariei şi a României, se găsesc în primele două categorii de ţări din clasament, având un nivel ridicat al calităţii vieţii.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

     

  • ANCOM detaliază cerinţele privind includerea în contracte a vitezelor la internet

    Elaborând acest ghid, ANCOM le pune la dispoziţie furnizorilor instrucţiuni pentru o exprimare coerentă a vitezelor şi a procedurii de măsurare a acestora în cadrul contractelor cu utilizatorii. Ghidul detaliază şi cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească un consumator pentru a înregistra o sesizare validă şi pentru a putea solicita remedii şi obligă operatorii să menţioneze toate remediile pe care le pot acorda consumatorilor.

    Ghidul elaborat de ANCOM aduce clarificări cu privire la modul în care trebuie exprimate valorile vitezelor, factorii care pot influenţa atingerea vitezelor astfel încât utilizatorii să înţeleagă aspectele care pot afecta rezultatele unei măsurători, condiţiile în care se recomandă a fi efectuate măsurătorile de către utilizatori pentru a putea obţine vitezele de acces la internet din contract, spre exemplu condiţii referitoare la terminalul de pe care se efectuează măsurătorile, aspecte ce trebuie cuprinse în procedura de măsurare a vitezelor în vederea constatării unor diferenţe importante, permanente sau care se repetă la intervale regulate, între performanţa reală a serviciului şi cea indicată în contract, spre exemplu câte zile trebuie efectuate măsurătorile, câte măsurători se efectuează pe zi şi la ce intervale de timp, modalitatea în care un utilizator poate depune o sesizare privind nerespectarea clauzelor contractuale, pentru a putea beneficia de remedii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro