BusinessMagazin

Tag: Academie

  • Cât a câştigat Mugur Isărescu anul trecut

    Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, a încasat anul trecut venituri nete de 1 milion de lei, potrivit datelor din declaraţia sa de avere completată pe 14 iunie 2017. Astfel, guvernatorul BNR a avut venituri medii lunare în cuantum de 84.385 de lei pe lună, echivalentul a 18.700 de euro.

    Veniturile din salarii ale guvernatorului din 2016, de 1.012.623 de lei, sunt în uşoară scădere (-12%) faţă de anul anterior, când Mugur Isărescu a încasat de la Banca Naţională suma de 1.144.069 lei.

    Pe lângă veniturile de la BNR, guvernatorul a mai obţinut anul trecut peste 34.000 de lei din calitatea de membru titlular al Academiei Române, dar şi 1.200 de lei din activitatea didactică de la  Academia de Studii Economice.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Cât a câştigat Mugur Isărescu anul trecut

    Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, a încasat anul trecut venituri nete de 1 milion de lei, potrivit datelor din declaraţia sa de avere completată pe 14 iunie 2017. Astfel, guvernatorul BNR a avut venituri medii lunare în cuantum de 84.385 de lei pe lună, echivalentul a 18.700 de euro.

    Veniturile din salarii ale guvernatorului din 2016, de 1.012.623 de lei, sunt în uşoară scădere (-12%) faţă de anul anterior, când Mugur Isărescu a încasat de la Banca Naţională suma de 1.144.069 lei.

    Pe lângă veniturile de la BNR, guvernatorul a mai obţinut anul trecut peste 34.000 de lei din calitatea de membru titlular al Academiei Române, dar şi 1.200 de lei din activitatea didactică de la  Academia de Studii Economice.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Şcoala unde copii sunt pedepsiţi pentru faptul că au pantofi prea strălucitori sau pentru că se uită la ceas. Cum e viaţa în cea mai strictă şcoală

    Politica de conduită extremă de la Academia Merchants, din Byywood, Bristol, include, printre altele, pedepse pentru elevii care au pantofi prea strălucitori sau care se uită la ceas. Iar elevii care nu respectă regulile sunt forţaţi să poarte insigne pe care să scrie „am 24 de ore la dispoziţie pentru a avea o uniformă corespunzătoare”. Noile reguli au fost lansate cu două săptămâni înainte de încheierea mandatului directorului Nick Short, care va pleca după doar un an de muncă, pentru a fi înlocuit de Samantha Williamson.

    „Vorbim de sute de copii arătaţi cu degetul. Conducerea vrea doar să demontreze ceva, nu rezolvă nimic. E de ajuns ca o fată să poarte un accesoriu de păr de o altă culoare decât cele acceptate”, se plânge Petula Peacock, mama unui elev pedepsit.

    Un document de 17 pagini a fost publicat detaliind politica de conduită a şcolii, ca parte a unui act de reducere a nivelului de „deranjamente” la oră,  inclusiv examinarea unui ceas. Refuzul de izolare duce la excludere, iar sfidarea conduce automat la izolare pentru cinci lecţii, inclusiv prânz, pauză şi 15 minute după şcoală.

    Un elev a fost, aşadar, pedepsit din cauza pantofilor care erau „prea strălucitori” şi forţat să poarte o pereche de pantofi de schimb, care erau prea mici, după cum a susţinut acesta. Amanda J Cawston şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la politică şi a scris online spunând: „pedepsele sunt destul de dure şi nu se potrivesc cu adevărat greşelilor. Există posibilitatea ca un părinte să îşi permită să cumpere copilului doar pantofii strălucitori negri din Primark, spre deosebire de pantofii adecvaţi din Clarks, care, deşi sunt drăguţi, sunt, în general, prea scumpi pentru buzunarul majorităţii”.

    „Nu asta făceau naziştii? Obligau oamenii să poarte semne?  Ai fi crezut că şcoala are un profesor de istorie care să le arate asta”, a mai spus alt părinte, Geoff Brodie. Cu toate acestea, alţii i-au sărit în apărare şi au spus că regulile trebuie respectate.  „S-a ajuns la o generaţie de adolescenţi autosuficienţi, care cred că regulile nu se aplică pentru ei şi sunt liberi  să facă ceea ce le place, fără consecinţe”, spune Helen Sharpe. Şi Jenna Anderson a scris: “Începutul unei schimbări de mare. Acest lucru funcţionează incredibil de eficient în Bristol.

  • FELICITĂRI! AUR. Echipajul feminin de 8+1 al României, învingător în Cupa Mondială de la Lucerna

    Echipajul României la 8+1 feminin este format din Ioana Vrînceanu, Mihaela Petrilă, Denisa Tâlvescu, Mădălina Bereş, Iuliana Popa, Adelina Boguş, Laura Oprea + Daniela Druncea.
    După cei 2.000 m clasici ai probei disputate pe celebrul canal natural Rotsee, canotoarele românce au fost cronometrate în 6min02sec810/1000, fiind urmate la o barcă distanţă, în 6min04sec830/1000 de echipajul Noii Zeelande, în timp ce pe locul trei a sosit Marea Britanie — 6min10sec340/1000, informează agerpres.ro.

    În proba similară masculină, schiff-ul României, alcătuit din Cristian Ivaşcu, Marius Cosmiuc, Adrian Damii, Constantin Adam, Constantin Radu, Sergiu Bejan, Cristi Pîrghie, Ciprian Tudosa + Adrian Munteanu, s-a situat pe locul 4, în 5min29sec.470/1000, cursa fiind câştigată de Germania — 5min24sec310/100.

    Al treilea echipaj românesc prezent într-o finală A la Lucerna, cel masculin de 2 rame, având în componenţă cei mai tineri participanţi în regată (ambii 19 ani), Mihăiţă Ţigănaşu şi Cosmin Pascari, a ocupat locul 4, în 6min48sec300/100, primul loc fiind ocupat de Noua Zeelandă, în 6min34sec500/1000.

    La 2 vâsle masculin, Ioan Prundeanu şi Marian Enache au ocupat locul 5 în finala B, în 6min35sec840/, primul loc în această finală fiind ocupat de Canada — 6min24sec310/1000.

  • 70% dintre absolvenţii români acceptaţi la universităţile din UK au avut medii la bac între 7 şi 9

    Dacă în România, la facultăţile cu profil uman, mediile de admitere la buget depăşesc nota 9, pentru universităţile din Marea Britanie acceptul poate începe chiar şi de la 7, deoarece pentru aceste universităţi notele contează mai puţin decât profilul şi abilităţile reale ale candidatului. Mai mult decât atât, condiţiile şi facilităţile academice oferite de aceste universităţi sunt net superioare celor din ţara noastră. Raportat la anul academic anterior, 11,5% dintre aplicanţi au fost acceptaţi cu medii la bac sub nota 7, pe când notele de 7 şi 8 au avut un procentaj de 22%. Punctajele cele mai des întâlnite sunt ale studenţilor români din anul I din UK au fost între 8 şi 9, iar din totalul candidaţilor, doar 25,9% au avut rezultate de peste 9 la examenul de bacalaureat.*

    Sesiunea de admitere este organizată sub forma unui interviu de 15 minute cu reprezentantul universităţii, iar la final, candidatul va afla dacă este acceptat şi, de asemenea, pe ce burse se poate baza. Documentele necesare pentru admiterea cu răspuns pe loc constau în prezentarea foii matricole şi a adeverinţei sau a diplomei de bacalaureat (pentru absolvenţii de liceu), respectiv a adeverinţei de licenţă (pentru admiterea la master). Pentru cei care nu au atestat de limba engleză, universităţile acceptă fie atestatul de limbă de la examenul de bacalaureat, dacă rezultatul este B2 sau pot susţine un test de echivalare cu reprezentanţii universităţilor la o data ulterioară.

    Anglia Ruskin University, Birmingham City University, Coventry University, NAVITAS, University of Essex, University of Greenwich, University of Hertfordshire, University of Northampton, University of Suffolk şi University of West London sunt cele 10 universităţi care vin în România, o parte dintre acestea în premieră la sesiunea de admitere. Motivele pentru care reprezentanţii universităţilor revin an de an în România se datorează candidaţilor valoroşi care îşi doresc să beneficieze de resursele excelente ale mediului academic britanic. “Studenţii români sunt o parte vitală din campusul nostru; sunt printre cele mai active şi implicate comunităţi de studenţi şi aduc o enormă valoare adăugată atât academic, cât şi social; 10% din totalul studenţilor noştri sunt români!”, a spus Stephanie Sandford, Regional Manager la Coventry University (universitatea cu cei mai mulţi români din lume).

    Costul studiilor la universităţile din Marea Britanie poate fi acoperit printr-un împrumut de la Guvernul Britanic, care se restituie gradual, numai după absolvirea studiilor şi în momentul în care absolventul are deja un venit suficient de mare care să îi permită rambursarea. În ceea ce priveşte bursele, toate universităţile care participă la admiterea cu răspuns pe loc oferă sprijin financiar, lista burselor completă fiind disponibilă pe site. 

    “Este deja al treilea an când EDMUNDO şi universităţile din Marea Britanie oferă o ultimă şansă proaspeţilor absolvenţi de a deveni studenţi internaţionali în UK. Ba mai mult, candidaţii beneficiază de o procedură simplificată de admitere, dar şi de surse de finanţare destinate exclusiv celor care participă la admiterile cu răspuns pe loc. Numărul tinerilor care doresc să urmeze un program de licenţă sau de masterat creşte în fiecare an – de exemplu, anul trecut 3.735 de elevi de liceu au aplicat la studii în Marea Britanie, iar dintre aceştia, 35% au beneficiat de consiliere gratuită din partea consilierilor EDMUNDO”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partner EDUCATIVA Group.

  • 70% dintre absolvenţii români acceptaţi la universităţile din UK au avut medii la bac între 7 şi 9

    Dacă în România, la facultăţile cu profil uman, mediile de admitere la buget depăşesc nota 9, pentru universităţile din Marea Britanie acceptul poate începe chiar şi de la 7, deoarece pentru aceste universităţi notele contează mai puţin decât profilul şi abilităţile reale ale candidatului. Mai mult decât atât, condiţiile şi facilităţile academice oferite de aceste universităţi sunt net superioare celor din ţara noastră. Raportat la anul academic anterior, 11,5% dintre aplicanţi au fost acceptaţi cu medii la bac sub nota 7, pe când notele de 7 şi 8 au avut un procentaj de 22%. Punctajele cele mai des întâlnite sunt ale studenţilor români din anul I din UK au fost între 8 şi 9, iar din totalul candidaţilor, doar 25,9% au avut rezultate de peste 9 la examenul de bacalaureat.*

    Sesiunea de admitere este organizată sub forma unui interviu de 15 minute cu reprezentantul universităţii, iar la final, candidatul va afla dacă este acceptat şi, de asemenea, pe ce burse se poate baza. Documentele necesare pentru admiterea cu răspuns pe loc constau în prezentarea foii matricole şi a adeverinţei sau a diplomei de bacalaureat (pentru absolvenţii de liceu), respectiv a adeverinţei de licenţă (pentru admiterea la master). Pentru cei care nu au atestat de limba engleză, universităţile acceptă fie atestatul de limbă de la examenul de bacalaureat, dacă rezultatul este B2 sau pot susţine un test de echivalare cu reprezentanţii universităţilor la o data ulterioară.

    Anglia Ruskin University, Birmingham City University, Coventry University, NAVITAS, University of Essex, University of Greenwich, University of Hertfordshire, University of Northampton, University of Suffolk şi University of West London sunt cele 10 universităţi care vin în România, o parte dintre acestea în premieră la sesiunea de admitere. Motivele pentru care reprezentanţii universităţilor revin an de an în România se datorează candidaţilor valoroşi care îşi doresc să beneficieze de resursele excelente ale mediului academic britanic. “Studenţii români sunt o parte vitală din campusul nostru; sunt printre cele mai active şi implicate comunităţi de studenţi şi aduc o enormă valoare adăugată atât academic, cât şi social; 10% din totalul studenţilor noştri sunt români!”, a spus Stephanie Sandford, Regional Manager la Coventry University (universitatea cu cei mai mulţi români din lume).

    Costul studiilor la universităţile din Marea Britanie poate fi acoperit printr-un împrumut de la Guvernul Britanic, care se restituie gradual, numai după absolvirea studiilor şi în momentul în care absolventul are deja un venit suficient de mare care să îi permită rambursarea. În ceea ce priveşte bursele, toate universităţile care participă la admiterea cu răspuns pe loc oferă sprijin financiar, lista burselor completă fiind disponibilă pe site. 

    “Este deja al treilea an când EDMUNDO şi universităţile din Marea Britanie oferă o ultimă şansă proaspeţilor absolvenţi de a deveni studenţi internaţionali în UK. Ba mai mult, candidaţii beneficiază de o procedură simplificată de admitere, dar şi de surse de finanţare destinate exclusiv celor care participă la admiterile cu răspuns pe loc. Numărul tinerilor care doresc să urmeze un program de licenţă sau de masterat creşte în fiecare an – de exemplu, anul trecut 3.735 de elevi de liceu au aplicat la studii în Marea Britanie, iar dintre aceştia, 35% au beneficiat de consiliere gratuită din partea consilierilor EDMUNDO”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partner EDUCATIVA Group.

  • Universităţi britanice cu rata de angajabilitate de peste 90% organizează în România sesiuni de admitere cu răspuns pe loc

    Motivele principale pentru care tinerii preferă să plece din ţară sunt resursele limitate oferite de universităţile româneşti în ceea ce priveşte suporturile de curs, lipsa de îndrumare şi perspectivă profesionale, precum şi lipsa de practică integrată în programele de studiu. Mai mult, potrivit celui mai recent studiu realizat de Curtea de Conturi a României, doar 32% dintre absolvenţii cu studii superioare din ţară îşi găsesc un loc de muncă în domeniul studiat sau unul adiacent, pe când o proporţie de 39% activează într-un domeniu care nu are tangenţe cu facultatea absolvită. Acelaşi studiu reliefează şi faptul că rata de angajare la 6 luni după absolvire este cea mai mare în rândul absolvenţilor de inginerie – 84%, toţi restul absolvenţilor având rate de angajare mult mai scăzute.

    La polul opus, universităţile din Marea Britanie sunt recunoscute peste tot în lume pentru diversitatea programelor de licenţă, facilităţile puse la dispoziţia studenţilor atât pentru cercetare (fonduri de cercetare de peste 3 mld. lire sterline doar de la Guvernul Marii Britanii), cât şi pentru procesul de învăţare bazat pe foarte multă practică. De exemplu, în timpul facultăţii, studenţii au posibilitatea de a opta pentru programe de dezvoltare profesională prin programele de work placement, year abroad, sandwich, care constau fie în stagii de practică plătite sau schimburi de experienţă oriunde în lume.

    “Multiculturalismul mediului academic din Marea Britanie face ca absolvenţii unor astfel de universităţi să fie la mare căutare într-o economie globalizată, fiind mult mai bine pregătiţi să dea curs provocărilor socio-culturale. Drept dovadă, rata de angajabilitate a absolvenţilor de la universităţile din Marea Britanie se ridică la peste 90% în cele mai multe cazuri, absolvenţii nefiind condiţionaţi să urmeze o carieră în Regatul Britanic, ci oriunde doresc”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partner EDUCATIVA Group.

    Observând trendul ascendent în rândul românilor de a continua studiile în străinătate, universităţile britanice revin şi anul acesta la sesiunea de admitere cu răspuns pe loc, fiind aşadar în competiţie directă cu admiterile din mediul academic românesc. Tinerii care doresc să devină studenţi în UK sunt încurajaţi să se înscrie la sesiunea de admitere cu răspuns pe loc, care va avea loc între 13 şi 14 iulie la Biroul EDMUNDO din Bucureşti. Există şi posibilitatea de a participa la interviu online, pe Skype, sesiune dedicată celor din afara Bucureştiului.

    Cele 10 universităţi prezente la admiterile cu răspuns pe loc sunt: Anglia Ruskin University, Birmingham City University, Coventry University, NAVITAS, University of Essex, University of Greenwich, University of Hertfordshire, University of Northampton, University of Suffolk şi University of West London. 

    Participarea la interviurile de admitere este gratuită, absolvenţii fiind nevoiţi să prezinte doar foaia matricolă şi diploma de bacalaureat. Admiterile sunt deschise şi celor interesaţi să urmeze un program de masterat în Anglia, pentru care criteriile de admitere sunt asemănătoare (prezentarea foii matricole şi a adeverinţei de licenţă).

    Înscrierile se fac pe site, iar pentru mai multe detalii, consilierii EDMUNDO stau la dispoziţia celor interesaţi să afle informaţii despre oportunităţile academice din străinătate, serviciile de consiliere fiind complet gratuite.

     

  • Universităţi britanice cu rata de angajabilitate de peste 90% organizează în România sesiuni de admitere cu răspuns pe loc

    Motivele principale pentru care tinerii preferă să plece din ţară sunt resursele limitate oferite de universităţile româneşti în ceea ce priveşte suporturile de curs, lipsa de îndrumare şi perspectivă profesionale, precum şi lipsa de practică integrată în programele de studiu. Mai mult, potrivit celui mai recent studiu realizat de Curtea de Conturi a României, doar 32% dintre absolvenţii cu studii superioare din ţară îşi găsesc un loc de muncă în domeniul studiat sau unul adiacent, pe când o proporţie de 39% activează într-un domeniu care nu are tangenţe cu facultatea absolvită. Acelaşi studiu reliefează şi faptul că rata de angajare la 6 luni după absolvire este cea mai mare în rândul absolvenţilor de inginerie – 84%, toţi restul absolvenţilor având rate de angajare mult mai scăzute.

    La polul opus, universităţile din Marea Britanie sunt recunoscute peste tot în lume pentru diversitatea programelor de licenţă, facilităţile puse la dispoziţia studenţilor atât pentru cercetare (fonduri de cercetare de peste 3 mld. lire sterline doar de la Guvernul Marii Britanii), cât şi pentru procesul de învăţare bazat pe foarte multă practică. De exemplu, în timpul facultăţii, studenţii au posibilitatea de a opta pentru programe de dezvoltare profesională prin programele de work placement, year abroad, sandwich, care constau fie în stagii de practică plătite sau schimburi de experienţă oriunde în lume.

    “Multiculturalismul mediului academic din Marea Britanie face ca absolvenţii unor astfel de universităţi să fie la mare căutare într-o economie globalizată, fiind mult mai bine pregătiţi să dea curs provocărilor socio-culturale. Drept dovadă, rata de angajabilitate a absolvenţilor de la universităţile din Marea Britanie se ridică la peste 90% în cele mai multe cazuri, absolvenţii nefiind condiţionaţi să urmeze o carieră în Regatul Britanic, ci oriunde doresc”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partner EDUCATIVA Group.

    Observând trendul ascendent în rândul românilor de a continua studiile în străinătate, universităţile britanice revin şi anul acesta la sesiunea de admitere cu răspuns pe loc, fiind aşadar în competiţie directă cu admiterile din mediul academic românesc. Tinerii care doresc să devină studenţi în UK sunt încurajaţi să se înscrie la sesiunea de admitere cu răspuns pe loc, care va avea loc între 13 şi 14 iulie la Biroul EDMUNDO din Bucureşti. Există şi posibilitatea de a participa la interviu online, pe Skype, sesiune dedicată celor din afara Bucureştiului.

    Cele 10 universităţi prezente la admiterile cu răspuns pe loc sunt: Anglia Ruskin University, Birmingham City University, Coventry University, NAVITAS, University of Essex, University of Greenwich, University of Hertfordshire, University of Northampton, University of Suffolk şi University of West London. 

    Participarea la interviurile de admitere este gratuită, absolvenţii fiind nevoiţi să prezinte doar foaia matricolă şi diploma de bacalaureat. Admiterile sunt deschise şi celor interesaţi să urmeze un program de masterat în Anglia, pentru care criteriile de admitere sunt asemănătoare (prezentarea foii matricole şi a adeverinţei de licenţă).

    Înscrierile se fac pe site, iar pentru mai multe detalii, consilierii EDMUNDO stau la dispoziţia celor interesaţi să afle informaţii despre oportunităţile academice din străinătate, serviciile de consiliere fiind complet gratuite.

     

  • Universităţi britanice cu rata de angajabilitate de peste 90% organizează în România sesiuni de admitere cu răspuns pe loc

    Motivele principale pentru care tinerii preferă să plece din ţară sunt resursele limitate oferite de universităţile româneşti în ceea ce priveşte suporturile de curs, lipsa de îndrumare şi perspectivă profesionale, precum şi lipsa de practică integrată în programele de studiu. Mai mult, potrivit celui mai recent studiu realizat de Curtea de Conturi a României, doar 32% dintre absolvenţii cu studii superioare din ţară îşi găsesc un loc de muncă în domeniul studiat sau unul adiacent, pe când o proporţie de 39% activează într-un domeniu care nu are tangenţe cu facultatea absolvită. Acelaşi studiu reliefează şi faptul că rata de angajare la 6 luni după absolvire este cea mai mare în rândul absolvenţilor de inginerie – 84%, toţi restul absolvenţilor având rate de angajare mult mai scăzute.

    La polul opus, universităţile din Marea Britanie sunt recunoscute peste tot în lume pentru diversitatea programelor de licenţă, facilităţile puse la dispoziţia studenţilor atât pentru cercetare (fonduri de cercetare de peste 3 mld. lire sterline doar de la Guvernul Marii Britanii), cât şi pentru procesul de învăţare bazat pe foarte multă practică. De exemplu, în timpul facultăţii, studenţii au posibilitatea de a opta pentru programe de dezvoltare profesională prin programele de work placement, year abroad, sandwich, care constau fie în stagii de practică plătite sau schimburi de experienţă oriunde în lume.

    “Multiculturalismul mediului academic din Marea Britanie face ca absolvenţii unor astfel de universităţi să fie la mare căutare într-o economie globalizată, fiind mult mai bine pregătiţi să dea curs provocărilor socio-culturale. Drept dovadă, rata de angajabilitate a absolvenţilor de la universităţile din Marea Britanie se ridică la peste 90% în cele mai multe cazuri, absolvenţii nefiind condiţionaţi să urmeze o carieră în Regatul Britanic, ci oriunde doresc”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partner EDUCATIVA Group.

    Observând trendul ascendent în rândul românilor de a continua studiile în străinătate, universităţile britanice revin şi anul acesta la sesiunea de admitere cu răspuns pe loc, fiind aşadar în competiţie directă cu admiterile din mediul academic românesc. Tinerii care doresc să devină studenţi în UK sunt încurajaţi să se înscrie la sesiunea de admitere cu răspuns pe loc, care va avea loc între 13 şi 14 iulie la Biroul EDMUNDO din Bucureşti. Există şi posibilitatea de a participa la interviu online, pe Skype, sesiune dedicată celor din afara Bucureştiului.

    Cele 10 universităţi prezente la admiterile cu răspuns pe loc sunt: Anglia Ruskin University, Birmingham City University, Coventry University, NAVITAS, University of Essex, University of Greenwich, University of Hertfordshire, University of Northampton, University of Suffolk şi University of West London. 

    Participarea la interviurile de admitere este gratuită, absolvenţii fiind nevoiţi să prezinte doar foaia matricolă şi diploma de bacalaureat. Admiterile sunt deschise şi celor interesaţi să urmeze un program de masterat în Anglia, pentru care criteriile de admitere sunt asemănătoare (prezentarea foii matricole şi a adeverinţei de licenţă).

    Înscrierile se fac pe site, iar pentru mai multe detalii, consilierii EDMUNDO stau la dispoziţia celor interesaţi să afle informaţii despre oportunităţile academice din străinătate, serviciile de consiliere fiind complet gratuite.

     

  • Cine este Mihai Tudose, propunerea PSD pentru funcţia de premier

    În urma consultărilor de luni, preşedintele Klaus Iohannis va decide dacă nominalizează una dintre propunerile partidelor politice sau înaintează un alt nume.

    Cine este Mihai Tudose?

    Studii:
    1991-1994 – a urmat cursurile Facultăţii de ştiinţe juridice şi administrative, Bucureşti
    2001 – un curs postuniversitar de management şi gestiune a afacerilor
    2006-2007 – a efectuat un master în politici economice Europene la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
    2007 – şi-a completat studiile cu un curs de specialitate privind analiza şi rezolvarea conflictelor armate la Georgetown University, Statele Unite ale Americii, în colaborare cu Colegiul Naţional de Apărare
    2006-2007 – a urmat un curs postuniversitar de 1 an, la Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi, Facultatea de Ştiinţe Economice, specializarea “Managementul comunicării şi relaţii publice”
    2007 – a devenit doctorand la Academia Naţională de Informaţii

    Activităţi funcţii:
    2002 – a urmat un curs de specializare la Bruxells, referitor la controlul parlamentar al forţelor armate NATO
    2006 – a urmat diferite cursuri in cadrul Colegiului Superior de Securitate Naţională, Serviciul Român de Informaţii, Colegiul Naţional de Apărare şi al Centrului European Marshall pentru studii de Securitate s Garmisch, Germania
    2007 – a mai urmat nişte cursuri de formare profesională postuniversitară la Institutul Diplomatic Român, sub egida Ministerului Afacerilor Externe

    Activitate profesională:
    1992 – prezent: este membru al FDSN
    1992- 1999: şef birou senatorial
    1999 – 2000: a fost consilier judeţean, lucrând în acelaşi timp şi ca jurist
    2000 – prezent: reprezintă Brăila în Camera Deputaţilor
    2004 – 2008: a fost preşedintele organizaţiei municipale a P.S.D. Brăila, perioada în care organizaţia a avut cele mai bune rezultate, reuşind să câştige în urma scrutinului din 2008, primăria şi să obţină cel mai mare număr de consilieri municipali
    2004 – prezent: este preşedinte la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor
    2008 – a fost ales deputat cu peste 50% din preferintele electoratului în colegiul uninominal nr.4, circumscripţia electorală nr.9 BRĂILA
    16 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015: ministru al Economiei, în guvernul Ponta IV

    Informaţii suplimentare:
    Mihai Tudose, propus la Ministerul Economiei, a absolvit Facultatea de ştiinţe juridice, a deţinut funcţia de şef birou senatorial, a fost un an jurist la SC Farex SA Brăila şi consilier judeţean, din 2000 este deputat, iar în actuala legislatură e co-autor la 16 iniţiative, niciuna economică.

    Tudose, în vârstă de 47 de ani, a terminat facultatea în 1994 şi a deţinut pe rând funcţia de şef birou senatorial, în perioada 1992-1999, apoi, timp de un an, a fost jurist la SC Farex SA Brăila şi consilier judeţean, iar din 2000 până în prezent a fost deputat.

    După ce, în 2006 a urmat cursurile Colegiului Superior de Securitate Naţională, Serviciul Român de Informaţii, în 2007 a obţinut un master în Politici Economice Europene la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, iar în 2007 a devenit doctor al Academiei Naţionale de Informaţii.

    Este membru al FDSN din 1992, apoi timp de patru ani a fost secretar organizatoric, preşedinte al filialei Brăila a PSD şi lider al organizaţiei municipale, fiind ales recent lider al filialei judeţene.

    în actuala legislatură a fost co-autor la 16 iniţiative legislative, niciuna pe teme economice, 7 întrebări şi interpelări şi a avut 19 luări de cuvânt în plen. Cele 16 iniţiative se referă la educaţie, la organizarea Academiei Române, la înfiinţarea Muzeului Brâncuşi, la metodologia de aprobare, arborare şi folosire a steagurilor unităţilor administrative-teritoriale, la sistemul unitar de pensii publice, alocaţia de stat, practica elevilor şi studenţilor, legea antreprenorului social, legea audiovizualului, frontiera de stat şi organizarea jocurilor de noroc.

    Tudose este preşedintele Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare a Camerei Deputaţilor

    Conform celei mai recente declaraţii de avere, din iunie 2014, are un apartament de 96 de metri pătraţi în Brăila şi două autoturisme Mercedes, achiziţionate în 2008 şi 2009.

    Tudose are şi o colecţie filatelică de 30.000 de euro, achiziţionată în perioada 1980-1987. Are o datorie de 15.000 de euro la Constantin Vlase, scadentă în 2014.

    El este asociat la SC 1001 Net România SRL, unde deţin 7 părţi sociale.

    întrebat, duminică, înainte de CExN, dacă va face faţă şi funcţiei de ministru în Guvernul Ponta 4, în condiţiile în care e şi deputat şi preşedinte al PSD Brăila, el a răspuns: “Un metru nouăsşsopt, o sută de kile, cred că fac”.