BusinessMagazin

Category: Turism

Analize detaliate din domeniul turismului – destinații de vacanță inedite, idei pentru călătorii și multe altele pentru cei pasionați de turism

  • Turismul de afaceri, un pariu pierdut?

    Primul an in portofoliul fondului de investitii GED a fost complicat pentru Happy Tour. Agentia a fost cat pe ce sa piarda pozitia de lider al pietei de turism, si-a schimbat managementul si organizarea, iar peste toate acestea a venit si reducerea bugetelor de calatorii. Reducere care a reusit din primele luni ale anului sa injumatateasca piata.

    De fapt, s-au indeplinit destul de putine din asteptarile lui Gabriel Ionescu, directorul general al Happy Tour recrutat de GED Eastern Fund II pentru a conduce un viitor grup de agentii de turism lider absolut pe piata. Planurile GED din momentul recrutarii lui Gabriel Ionescu se faceau imediat dupa preluarea liderului agentiilor de turism, Happy Tour (in decembrie 2007, intr-o tranzactie estimata la 10 milioane de euro), care ar fi trebuit sa¬ fie urmata de alte achizitii de pe piata de turism de business. Intre timp, planurile GED s-au schimbat, iar fondul de investitii a declarat pentru BUSINESS Magazin ca “in momentul de fata nu avem in vedere (sa achizitionam – n.r.) nicio companie de turism romaneasca” si ca “in sase luni ne asteptam sa finalizam una sau doua tranzactii noi, niciuna legata de industria turismului”.

    Planurile spaniolilor de la GED la achizitia Happy erau de a creste in urmatorii 3-5 ani mai repede decat piata (care avea la momentul tranzactiei cresteri de 20% pe an) si de a consolida pozitia de lider prin achizitia altor agentii si integrarea lor in structura Happy, avand pregatit in acest scop un buget de 15 milioane de euro. “Ei (GED – n.r.) nu si-au modificat planurile initiale de achizitii, iar cand asta se va intampla, va avea loc o consolidare a businessurilor, o fuziune cu compania noupreluata”, spune Gabriel Ionescu.

    Primul sau obiectiv la Happy a fost reorganizarea companiei dupa modelul corporatist, Happy Tour fiind anterior o afacere de familie fondata in 1996 de Nicolae si Carmen Demetriade. “A fost intai o tranzitie a actionariatului, apoi a managementului si acum a stilului de lucru, a modelului organizational. Inainte era ticketing, turism extern, turism intern. Acum avem corporate travel, MICE (meetings, incentives & corporate events – activitati dedicate companiilor – n.red.) si leisure”, explica Ionescu, care a restructurat intai departamentul financiar, apoi a creat o echipa comerciala, specializata in servicii cu clientii. Directorul general spune ca vor urma introducerea unui sistem de management al informatiei, apoi se vor cheltui cateva sute de mii de euro pentru marketing si apoi se va trece la restructurarea portofoliului de clienti (“daca din 100 de clienti, cu trei ai o relatie contractuala care nu e in favoarea ta, de ce ai mai continua-o?”).

    La inceputul acestui an, Gabriel Ionescu estima ca afacerile Happy vor creste in acest an cu 5%, bazandu-se pe faptul ca agentia are servicii noi, ca au fost reinnoite contracte care erau pe punctul de a se finaliza in urmatoarele luni, dar si pe faptul ca au fost semnate contracte noi. Gabriel Ionescu admite ca au fost si companii care au renuntat la serviciile Happy Tour, dar ca, per total, numarul de contracte noi a fost mai mare decat cele la care s-a renuntat. Numarul de clienti-companii este acum in jur de o mie, potrivit lui Ionescu, dintre care peste 300 au avut un buget de calatorii de minim 50.000 de euro in 2008. Este drept, admite directorul general, contractul nu iti aduce garantia ca sumele prevazute se vor si consuma. Industriile in care activeaza clientii mari ai agentiei sunt farma, IT, FMCG (bunuri de larg consum), energie, constructii, agricultura, auto. Printre clienti se numara si Medicover, compania din domeniul serviciilor medicale pe care Ionescu a condus-o, vreme de trei ani si jumatate, inainte de a veni la Happy Tour.

    Nici asteptarile pe care le avea fata de cifra de afaceri nu i s-au indeplinit lui Gabriel Ionescu. La Happy, ca de altfel la mai toate agentiile de profil, criza s-a simtit in incasari inca de anul trecut: Happy Tour a avut afaceri de 51 de milioane de euro, crescand cu aproape 5%, sub estimarile de 54 de milioane de euro de la inceputul anului. Profitul a fost insa in crestere fata de 2007 (cand cifra de afaceri a fost de peste 49 de milioane de euro, la un profit de circa 1,8 mil euro). Ionescu spera sa atinga pragul de 54 milioane de euro in acest an, dar cert este ca nu se mai poate vorbi de crestere la nivelul acestui an, iar majorarea de 5% a afacerilor Happy Tour, estimata de Ionescu la inceputul anului 2009, s-a transformat acum in scadere. “In luna martie a mai rasarit putin soarele, dar fata de martie 2008, rezultatul e inca mic. Piata de travel a tot scazut, incepand cu luna octombrie, pana inclusiv in februarie. Mi-e greu sa cred ca a doua jumatate a anului va putea compensa scaderea inregistrata in prima parte”, spune Ionescu, care estimeaza ca in primele trei luni ale anului piata de business travel a scazut cu 35-50%, si cam la acelasi nivel se situeaza si evolutia afacerilor Happy Tour.

    Ion Antonescu, Marshal Turism: Cam toate firmele taie din cheltuielile cu deplasarea, unele pana la zero

  • De ce nu-si mai fac concediul romanii in Turcia

    Cel mai pesimist scenariu al lui Aleksey Hinkov, directorul agentiei Tez Tour, este cel de scadere in volum a pietei de chartere in acest an cu pana la 15%. Estimarea lui Hinkov nu este data doar din “mirosirea” pietei, ci din modul in care a inceput anul. Interesul pentru vacante a scazut din ianuarie, imediat dupa Revelion, cand, pe fondul crizei economice internationale, au fost anulate toate charterele: “In perioada 17 ianuarie- 14 martie am fost nevoiti sa intrerupem zborurile, pentru ca nu aveam clienti. De fapt, in aceasta perioada, in Romania nu s-a facut niciun charter, situatie fara precedent”, spune Hinkov. In anii trecuti, in perioada de dupa sarbatori, erau aproximativ 10-15 zboruri pe saptamana, in special catre Egipt si Tunisia. Din 14 martie, mai spune Hinkov, “zborurile sunt pline, dar sunt pline cu oferte speciale”.

    Uimiti de reactia inceputului de an, agentii au venit pesimisti la Targul de Turism al Romaniei, care a avut loc la Bucuresti la sfarsitul lunii martie. Pesimismul lor s-a intalnit insa acolo cu destinatii noi de vacanta, pe langa cele existente deja de anul trecut, cu ofertele pe alocuri mai scumpe si cu agitatia mare de la standuri, care le-a mai adus rosul in obraji, desi nu se stie pentru cat timp. “Exista o scadere reala pe piata”, spune si Dan Goicea, directorul agentiei de turism Cocktail Holidays, care asteapta o reducere cu minim 20% a charterelor in 2009. “Speram sa nu fie mai mare de atat. Totusi, exista foarte multe firme care au momente de curaj si atunci incep sa arunce cu charterele pe piata. Dupa care, evident, neavand suportul pietei, incep sa renunte la ele. Linia se va trage insa dupa targ, cand se va afla si raspunsul consumatorilor.”

    Goicea are si el doua destinatii noi pentru acest an – insulele Gran Canaria si Kos – si spera la o cifra de afaceri cu 10% mai mare fata de 2008, cand a avut incasari de 12 milioane de euro. Cand face aceste estimari, se bazeaza pe experienta anilor trecuti, spunand ca nu a retras pana acum niciun charter dintre cele pe care si le-a propus. Cu tot cu destinatiile noi, Cocktail Holidays va opera in aceasta vara noua zboruri, in aceeasi formula de parteneriat cu agentia Prestige Tours, condusa de Mircea Vladu. Goicea, care a avut 15.000 de turisti pe cele sapte destinatii operate in sezonul estival 2008, mizeaza pe un volum usor mai mare in 2009 si are asteptari mari de la clientii fideli.

    Managerul nu exclude insa varianta neindeplinirii obiectivelor sau “un reglaj” al ofertei cu cererea mai mica decat asteptarile: “Per total va exista o scadere, sa vedem unde se va regasi aceasta. Poate pe parcurs vom mai reduce si noi activitatea, vom face reglajele cand vine si raspunsul de la client; noi nu am redus numarul de curse, dar am pregatit si pachete mai ieftine”. Tot scadere vede si Aleksey Hinkov – care a avut 35.000 de turisti in 2008, dintre care 29.500 au mers in Turcia, iar restul in Egipt. Hinkov nu exclude posibilitatea ca cererea in scadere sa afecteze vanzarile companiei si recunoaste ca cerererile pentru early-booking (rezervari facute din timp) din acest an au scazut cu 10-15% fata de aceeasi perioada din 2008: “Lumea asteapta acum ofertele last-minute, e mai greu decat anul trecut, cand rezervarile au decurs foarte bine”.

    Asteptarile sunt in continuare mari pentru perioada de early-booking, care anul trecut a adus un sfert din incasarile companiei, si pe sistemul propriu de rezervari online, care in 2008 depasea 300 de inregistrari pe zi. Desi pe o piata imprevizibila, oficialul Tez Tour isi propune crestere pentru 2009: atingerea unei cote de piata de peste 30% pe Turcia (fata de 20% cat a inregistrat anul trecut), iar asta in conditiile in care spune ca numarul total de turisti care vor calatori in acest an din Romania in Turcia prin intermediul charterelor va ramane la acelasi nivel din 2008, adica putin peste 100.000. “Noi nu mizam pe turisti noi catre Turcia, ci pe cotele de piata ale celorlalte agentii care opereaza chartere”, spune Hinkov.

    J’Info Tours: “Charterul e produsul ideal in criza, pentru ca e convenabil si flexibil (poti oferi servicii de la 2 la 5 stele)”

  • Incepe razboiul preturilor intre hoteluri

    La sfarsitul anului trecut, Dragos Raducan, secretarul general al Federatiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR), declara pentru Busine ss Magazin ca presiunea asupra preturilor practicate de hotelieri anul acesta va fi mare, iar daca acestia nu vor ingheta tarifele cel putin la nivelul lui 2008, vor iesi in pierdere. Reactiile din piata nu pareau sa sustina atunci opinia lui Raducan, dar rezultatele lunii ianuarie au schimbat opiniile.

    Gradul de ocupare incepuse sa scada inca din a doua parte a anului trecut, cu 10-15%, iar estimarile pentru 2009 aratau o scadere continua, date fiind contractarea cererii de locuri de cazare si numarul de unitati in crestere. Luand in calcul proiectele anuntate deja, dar privite cu scepticism (deoarece multe dintre acestea au fost blocate din dezvoltare), in acest an se vor deschide intre 12 si 15 hoteluri, majoritatea in provincie.

    Concurenta si mersul prost al pietei au rasturnat moda de anul trecut, cand celor mai scumpe hoteluri de pe piata le-a mers cel mai bine. Acum, hotelierii au inceput sa se bata in oferte si preturi scazute, deocamdata insa cu procente destul de mici. Iar reducerile de 10-20% au pornit dinspre unitatile mici si neafiliate lanturilor internationale, acestea fiind cele mai expuse cand vine vorba de scaderea turismului de business, deoarece nu se afla in retelele internationale de rezervari (numarul de camere afiliate retelelor internationale este oricum destul de mic, in jur de 3% in Romania).

    “Riscul este sa nu isi mai acopere cheltuielile si atunci sa inceapa sa dea afara angajati. Pe Valea Prahovei sunt hoteluri mari care si-au dat afara 30% din angajati”, spune acum Dragos Raducan. In schimb, pe litoral, contractele au fost incheiate de anul trecut la aceleasi tarife in lei, iar in zona montana si in cea balneara, tarifele in lei s-au mentinut sau au crescut in medie cu 5-8% (sunt cazuri singulare in care ori au ramas neschimbate, ori au urcat cu 12%). Dar, luand in considerare deprecierea monedei nationale din ultimele luni, preturile relative fata de anul trecut au scazut.

    Robert Tircavu, proprietarul Edelweiss din Predeal, a redus deja tarifele cu 40% fata de sfarsitul anului trecut. Daca in luna decembrie (inainte de perioada sarbatorilor), tariful pentru o camera dubla era de 190 de lei pe noapte, in februarie a ajuns la 120 de lei pe noapte, pret in care intra si o gama mai larga de servicii. Exemple ca acela al Edelweiss mai sunt, iar specialistii din industria ospitalitatii spun ca acesta este doar inceputul, deoarece presiunea exercitata de jucatorii mici se va rasfrange in final inclusiv asupra hotelurilor de talie mare operate de lanturile internationale. “Nu am luat in calcul o scadere drastica a preturilor pentru 2009, dar, in cazul in care piata o va dicta, va trebui sa ne adaptam conditiilor”, spun reprezentantii hotelului de cinci stele JW Marriott.

    Afirmatia intareste temerile exprimate de Tinu Sebesanu, directorul companiei de consultanta Trend Hospitality, care opereaza brandurile Howard Johnson si Ramada pe piata din Romania: “Ma tem ca startul unui razboi al preturilor intre cei cu mai putine stele va obliga, pe termen lung, si hotelurile operate de lanturi internationale sa mai scada din pret”. Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta, gradul de ocupare medie a camerelor in unitatile de 4 si 5 stele a fost de 60% in 2008, cu un tarif mediu cumulat de 130-140 de euro.

    Tot la sfarsitul anului 2008, reprezentantii Crowne Plaza intrezareau semnele unui razboi al preturilor: “Majoritatea hotelurilor va scadea tarifele si va omori piata”. Crowne Plaza a avut un grad de ocupare de 61% in 2008 si asteapta un nivel usor mai ridicat anul acesta, de 62%, in ciuda numarului mare de locuri de cazare care a suplimentat anul trecut oferta de spatii de cazare din Bucuresti, dar si a faptului ca nu se gandesc la reduceri de preturi. De fapt, reprezentantii Crowne Plaza cred ca reducerea preturilor pe segmentul de cinci stele este chiar contraindicata, deoarece clientii sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru servicii mai bune: “Hotelierii direct influentati de nivelul tarifelor sunt cei care se axeaza pe leisure, un segment si asa foarte putin dezvoltat in Capitala, dar o reducere de pret nu ar ajuta nici aici la sporirea vanzarilor”.

    Ocatavian Lazar, Caro Hotels: “Criza a venit intr-un moment in care piata incepea sa se aseze, adica oferta sa fie relativ egala cu cererea”

  • Concedii mai putine, dar mai ieftine

    Care va fi presiunea consumatorului asupra evolutiei preturilor?  

    Ca urmare a diminuarii cererii, este considerata normala o scadere a tarifelor practicate atat de hotelieri, cat si de agentiile de voiaj. Cu toate acestea, operatorii turistici nu par dispusi sa reduca tarifele, cum spune si Dragos Raducan, secretarul general al FPTR. “Daca nu vor ingheta preturile cel putin la nivelul lui 2008, vor iesi in pierdere. Iar cele mai afectate vor fi agentiile de turism din cauza scaderii cererii pentru destinatiile externe.” De partea cealalta, reprezentantii hotelului de cinci stele Crowne Plaza cred ca taierea dramatica a tarifelor, aplicata de majoritatea hotelurilor, va “omori” piata. 

    Mai creste piata de turism?

    Pe fondul starii generale de incertitudine, in prima perioada a lui 2009 piata va stagna sau chiar va scadea usor, dar de la luna la luna lucrurile vor deveni clare si cel putin din acest punct de vedere 2009 va aduce un avantaj: punerea managerilor fata in fata cu situatia de fapt a economiei. Asa ca Nicolae Lech, directorul general al companiei Nova Travel, membra a grupului Eurolines Romania, vede rate de crestere cu doar 3-5% mai mici fata de cele previzionate in septembrie pentru 2009. Cel mai pesimist este fondatorul Alto Tours: “Ar trebui sa fim multumiti daca vom reusi sa mentinem nivelul de vanzari atins in 2008”.  

    Care va fi destinatia anului?  

    “Nu o sa fie o modificare majora fata de 2008, cu exceptia faptului ca Romania ca destinatie turistica va cunoaste o mai mare atentie”, spune Nicolae Lech de la Nova Travel. Directorul general al agentiei de turism online Vola.ro crede ca vor avea castig de cauza in general destinatiile usor accesibile, cu zboruri directe si pentru care costurile de transport si cazare se situeaza la un nivel rezonabil. “Acest trend va infl uenta si deschiderea de catre companiile low-cost a unor noi destinatii cu plecare din Bucuresti, Timisoara sau Cluj.” Se vor bucura de atentie sporita si calatoriile tip city-break, in special catre Viena sau Budapesta, in timp ce pentru vacanta de vara clientii se vor intoarce catre Grecia si Turcia.  

    Care va fi motorul cresterii? 

    Desi unele voci sunt sceptice, iar altele isi pun sperantele in calitatea resurselor umane, cresterea se va face pe seama voiajelor ieftine. Investitii majore in 2009 nu se anunta, dar motoarele cresterii vor fi turismul regional, sederile scurte si cu buget restrans si, paradoxal, o crestere va fi adusa de destinatiile de lux, conform reprezentantilor ANAT. Explicatia consta in numarul mic de pachete disponibile, in conditiile in care oamenii cu bani isi vor permite in continuare sa le cumpere.  

  • Agentii mici care au crescut mari

     

    Toamna aceasta se anunta speciala pentru Cristian Pandel, fondatorul si directorul general al Christian Tour: va incheia cel mai bun sezon al sau, un sezon in care a vandut vacante pentru 50.000 de turisti, si va muta sediul companiei, pe care a infiintat-o in urma cu unsprezece ani intr-un demisol de langa Facultatea de Drept, in Opera Center. “A fost destul de greu sa ajungem aici, avand in vedere ca relatiile au lipsit si totul a fost facut pe munca noastra”, povesteste directorul agen­tiei, care a intrat in afaceri din pasiu­ne pentru excursiile pe munte. Pri­ma experienta de business a agentului de turism a fost infiintarea unui club mon­tan, iar apoi a primei scoli de ghizi montani, Christian Adventure (care mai functioneaza si astazi), simultan cu infiintarea unui SRL si obtinerea licentei de turism tip detailist.
     
    Cresterea agentiei Christian Tour a fost mai importanta in ultimii doi ani, cand agentia a devenit si turoperator, organizand propriile chartere in special catre Grecia, destinatie din care detine acum aproximativ 25% cota de piata, alaturi de agentii precum Paralela 45, Prestige Tours, Prompt Service sau J’Info Tours. In acest an, pentru care asteapta o cifra de afaceri de 12 milioane de euro, a deschis o destinatie noua in Grecia, Insula Zakyntos, catre care estimeaza acum un grad mediu de ocupare de 90%. Povestea Christian Tour este una dintre cele cateva ale unor agenti de turism care au reusit sa iasa din plutonul jucatorilor marunti si sa se indrepte, cu pasi mai mici sau mai mari, catre liga mare. “Sunt in jur de 100 de agentii de turism medii (cu cifra de afaceri cuprinsa intre trei si sapte-opt milioane de euro) care doresc sa devina mari si agentii mici sau medii (cu cifra de afaceri intre unu si trei milioane de euro) care doresc sa ramana pe pozitiile lor de acum, fara a dori o dezvoltare, ci doar o consolidare”, spune Traian Badulescu, secretar general al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). Anii turistici 2007 si 2008 – care au adus o crestere anuala de 15% a pietei – au scos la iveala cateva astfel de agentii, a caror dezvoltare s-a indreptat mai mult catre turismul de divertisment (leisure – organizarea de vacante pentru persoane fizice) si in special catre turismul de masa, caracterizat prin vacante la preturi avantajoase catre destinatii deja clasice, precum Grecia sau Turcia.
     
    Faptul ca acest lucru inca se intampla arata in special ca piata nu este inca maturizata si ca este inca loc de crestere pe anumite segmente, precum turismul de masa. Piata turismului de business este in schimb mai bine acoperita, cu agentii mari precum Happy Tour (prima dupa cifra de afaceri), Marshal, Aerotravel sau medii, precum Alto Tours, care tintesc predominant acest segment si au reusit sa acapareze mare parte din contracte. Turismul de masa se imparte intre cativa turoperatori, cum ar fi Paralela 45, J’Info Tours, Prompt Service, Prestige Tours, Malta Travel, Ali Baba Travel sau Tez Tour, care acopera momentan piata. Cresterea rapida a numarului de turisti permite insa si aparitia altor nume, care apar de obicei dintre agentiile care au lucrat cativa ani in revanzarea pachetelor.
     
    Modul in care cateva agentii se detaseaza de restul plutonului nu este niciodata acelasi, deoarece depinde de factorii de piata si de modul de constructie a businessului. Insa ritmul de crestere vorbeste de la sine despre viitor: “In mod normal, o agentie de turism care inregistreaza o crestere sanatoasa poate ajunge la o cifra de afaceri de un milion de euro dupa primul an de functionare si la doua-trei milioane de euro dupa doi ani”, spune Traian Badulescu. Ritmul ar trebui sa creasca pe parcurs: “Daca agentia este serioasa, daca managerii si proprietarii au viziune, daca stiu sa promoveze agentia si produsele si stiu sa se distinga printr-un produs unic, intr-un interval de 3-5 ani se poate depasi pragul de sapte-opt milioane de euro cifra de afaceri”. Daca acesti pasi de dezvoltare sunt indepliniti, sansele unei agentii mici de a accede intr-o categorie superioara sunt destul de mari, estimeaza Traian Badulescu, care considera ca rata de succes poate fi de 20-25%.
     
    Produsul unic a fost ideea pe care au marsat mai multi oameni de afaceri din turism, aceasta fiind si ideea de baza a afacerii Tunisiana Travel, care a vandut inca din anul infiintarii (2005) doar vacante pentru Tunisia, fara a avea nici acum in plan dezvoltarea altor divizii ale companiei. Gheorghe Stoian, managerul si fondatorul agentiei, considera ca ticketingul sau alte produse turistice trebuie lasate in seama cui se pricepe la vinderea acestor produse. “Noi am inceput prin a vinde doar Tunisia si am fost siguri ca vom avea succes, desi in primul an de activitate am avut pierderi egale cu 60% din bugetul de lansare a agentiei”, isi aminteste Stoian. Insa acest fapt, care ar fi trebuit sa fie principalul aliat, s-a transformat in principalul dusman: “Am inteles atunci ca nu vom rezista fara o promovare eficienta si de aceea am alocat o suma semnificativa acestui segment, ajungand ca acum sa avem un buget de 150.000 de euro pentru publicitate”, afirma Stoian. Avand avantajul intrarii pe piata cu un produs nou, Tunisiana si-a asigurat o cota buna din numarul de turisti care cauta aceasta destinatie (aproape jumatate din cei aproximativ 20.000 de turisti care vor merge in total in 2008 in Tunisia), deoarece intre timp si alte agentii, precum Kartago sau Tez Tour, au introdus chartere. Stoian incearca sa se mentina insa inaintea competitiei, si primul pas a fost sa renunte la agentiile partenere din Tunisia si sa deschida prima filiala acolo, cu ghizi romani, ceea ce le-a adus “un plus de profit”. Pentru acest an estimeaza o cifra de afaceri de 4,8 mil. euro si un profit de 300.000 de euro, iar pentru 2009 asteapta un numar de 14.000 de turisti.

     

  • Averea hoteliera a sindicatelor

    “Se vor descurca greu”, considera Sorin Ionescu, director al companiei de consultanta in domeniul turismului Fivestar Hospitality. SIND Romania – companie rezultata din aducerea laolalta a tuturor hotelurilor din patrimoniul confederatiilor sindicale – reprezinta acum cele mai multe locuri de cazare de pe piata romaneasca reunite sub acelasi nume si sub aceeasi administratie, desi fiecare confederatie isi administreaza propria zona de influenta.

    Cele 14.000 de camere administrate de SIND au ceva in comun: sunt vechi, construite in anii ’70 si ’80, li s-au facut investitii minime in ultimii ani, dar au avut tot timpul clientela, pentru ca veniturile au fost asigurate prin Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale, care trimitea si inca mai trimite la odihna si tratament sindicalistii si pensionarii.

    Uniunea Europeana a interzis insa de cativa ani acest tip de promovare, considerat ajutor de stat, si a insistat asupra gasirii unor formule mai putin directe, de genul tichetelor de vacanta sau al ofertelor promotionale pentru seniori. Conform legii asigurarilor sociale, din bugetul asigurarilor sociale de stat se va suporta in acest an diferenta dintre valoarea biletului de tratament balnear sau de odihna si contributia beneficiarilor de astfel de bilete, pentru un numar de pana la 550.000 de locuri, in scadere cu 25% fata de anul trecut, iar pentru 2009 se prevede un numar de aproximativ 200.000 locuri subventionate.

    Sorin Ionescu considera ca a incerca sa pozitionezi aceste hoteluri pe piata libera, in conditiile in care piata creste mult din punctul de vedere al concurentei, in timp ce hotelurile SIND au aceleasi dotari din deceniile trecute, va fi foarte dificil: “Cu atat mai dificil este ca ei au de intretinut si o baza de tratament destul de mare (care cuprinde peste 2.500 de locuri de tratament), dar de asemenea e complicat si sa vinzi tabere la Navodari la pretul pietei cand copiii merg in Grecia in tabara”.

    “Faptul ca va trebui sa vindem mai mult prin agentii ne obliga la o politica mai mare de investitii, pe care noi deja am inceput-o in 2006”, spune Andrei Dimitriu, unul dintre cei patru directori ai SIND Romania, care conduce SIND din partea sindicatului Cartel Alfa. Ceilalti directori sunt Aurel Cornea, care conduce din partea CSDR, Vasile Engel – reprezentantul BNS si Minica Boaja, care reprezinta CNSLR Fratia.

    Dimitriu spune ca totusi nu le va fi atat de greu, deoarece au inainte un exemplu pozitiv: “In 2007, sucursala Olanesti nu a avut deloc bilete prin CNPAS si a avut profit, deci se poate”. Dimitriu admite insa ca Olanesti e un caz fericit: statiunea nu are concurenta in zona, iar camerele SIND de acolo sunt printre cele mai noi din toata reteaua. Avand perspectiva de a se descurca singuri pe piata cu afacerea lor de turism, sindicalistii au inceput in urma cu cativa ani mici investitii in hoteluri, scopul principal fiind sa le faca sigure si cat de cat mai aratoase, dar si sa ridice clasificarea catorva dintre ele la trei stele.

    “Vrem sa ducem spre trei stele hotelurile din vestul tarii, care sunt mai usor accesibile turistului vestic”, spune Dimitriu, referindu-se la sucursalele de la Baile Herculane, Felix sau Predeal. A inceput cu ceva investitii in baza de tratament de la Felix, iar hotelul de acolo este propus pentru reclasificare in acest an. Reclasificarea nu vizeaza doar atragerea turistilor vestici, ci si a celor romani cu venituri medii. Cei de la SIND au inceput investitii si in alte hoteluri, dar acestea sunt mai greu vizibile pentru ochiul turistului, deoarece au ca destinatie siguranta cladirilor: “Deocamdata, prioritare sunt investitiile care tin de siguranta si confortul turistilor in conformitate cu normele comunitare – am reparat, de pilda, lifturile, tevile si dotarile pentru pompieri”, explica Dimitriu.

    Deocamdata, circa 35% din investitii vizeaza siguranta si restul confortul, urmand ca din 2009 investitiile sa se orienteze si catre confort, adauga directorul SIND. Necesarul de investitii este insa departe de a putea fi acoperit de SIND, dupa cum admite acelasi Dimitriu: “Volumul este foarte mare, daca ne gandim ca niciun hotel nu este modernizat integral si fiecare are nevoie investitii de cel putin un milion de euro”.

    Pentru o investitie de 46 de milioane de euro, cat ar fi necesar, cei de la SIND se gandesc la credite bancare, desi le-ar fi destul de greu sa le obtina din cauza actionariatului incert al companiei (SIND este o umbrela sub care intra multe hoteluri ale unor actionari diferiti, de la diverse fabrici pana la organizatii patronate de confederatiile sindicale). Daca nu credite, de ce nu vanzare sau atragerea in actionariat a unor finantatori? “Exclus – din acelasi motiv, al actionariatului difuz”, spune Dimitriu.

    Pana la o decizie in privinta finantarii, cele 14 sucursale sunt coordonate de cei patru directori, care trebuie sa cada de acord asupra a doua elemente comune: investitiile si politica tarifara. “Facem asta pentru a nu aparea concurenta intre hoteluri si pentru ca agentiile sa aiba ce vinde”, afirma Andrei Dimitriu, adaugand ca are planuri mari si cu reteaua de agentii SIND Romania, care incepand de anul trecut si-a extins activitatea (fata de perioada anterioara, cand vindea doar bilete la hotelurile SIND) cu ticketing si vacante externe. Ca atare, reteaua a reusit sa incheie anul trecut cu profit – 230.000 de euro, la o cifra de afaceri de 5,5 de milioane de euro.

  • Ultima strigare pentru concediu

    "Romanii nu au cultura <last minute> si nici <early booking>”, spune Dragos Raducanu, director al agentiei de turism Magest Travel si reprezentant al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Romania. Numai ca, dupa cum considera el, cultura se formeaza incetul cu incetul daca agentiile accepta sa se foloseasca de factorul pret.

    “Oamenii vor risca sa stea pana in penultima zi cu bagajul facut pentru a se decide unde merg in vacanta daca pretul din penultima zi va fi sensibil mai mic fata de pretul initial”, mai spune Raducanu. Acum, reducerile practicate ajung in Romania pana la maximum jumatate din pretul pachetului initial, cele mai des intalnite reduceri fiind insa intre 20 si 30%, dupa cum arata statisticile agentiilor.

    “Marja de reducere variaza in functie de gradul de ocupare (variabila ce determina si perioada de lansare a ofertei), dar si de data plecarii, iar cu cat se ajunge mai aproape de ziua de imbarcare, cu atat pretul vacantei va fi mai mic”, spune Raul Dinescu, director al agentiei Paradox Travel. Lansarea ofertelor se face la o saptamana, maxim doua inainte de plecare, insa acest interval depinde de modul cum a evoluat vanzarea acelui produs pana atunci.

    “Daca dintr-un total de 200 de locuri, o agentie a vandut doar 50, perioada de lansare va fi cu cel putin doua saptamani inainte de plecare, pentru ca sunt disperati sa vanda locurile ramase; daca insa au vandut 136, vor anunta oferta cu trei-patru zile inainte, pentru ca nu-si fac asa de multe probleme”, spune Dragos Raducanu. Principalul scop al acestei oferte este acoperirea cheltuielilor, astfel ca agentia sa nu aiba pierderi:

    “Ideal este ca atunci cand recurgem la ofertele de ultim moment sa avem deja cheltuielile acoperite plus un profit, deoarece marja de profit din pachetele last minute scade cu peste 20% fata de marja uzuala, putand ajunge pana la a vinde la pretul de achizitie, adica fara niciun profit”, spune Cristina Irimia, director de marketing la J’Info Tours. Cel putin in ultimul an insa, scoaterea la vanzare a ultimelor locuri cu oferte de ultim moment a devenit o reteta din ce in ce mai sigura: “Cazurile cand pachetele speciale nu se vand sunt destul de rare, pentru ca doritori de oferte convenabile se gasesc mereu si in general au timpul flexibil”, spune Cristina Irimia de la J’Info Tours.

    Adelina Rize, oficial al agentiei de turism Fly Nova, estimeaza ca in acest an vanzarile de astfel de pachete vor reprezenta aproximativ 10-15% din totalul de vanzari, adica aproximativ 80.000 de persoane isi vor petrece vacanta peste hotare cumparand un pachet turistic la un pret special, fie ca reducerea este insesizabila (de 3-5%), fie evidenta (cea mai des intalnita reducere este pe cursele de Turcia si Grecia, de aproximativ 35%).

    Ofertele last minute au mai aparut insa si pentru destinatii mai putin vizitate de turistii romani. In 2008, mai multe agentii de turism au mizat pe Portugalia ca o revelatie a sezonului datorita faptului ca nu prea a fost vizitata pana acum de romani: “Portugalia s-a asteptat sa fie revelatia sezonului, dar nu a fost chiar asa. Astfel incat vom vedea oferte speciale si pentru destinatii mai putin uzuale pentru Romania”, apreciaza Dragos Raducanu.

  • O vara pentru iahtul meu

    In ultimii ani, pe soselele din Romania s-au inmultit automobilele de lux, de la cele 70 de Ferrari care circula nestingherite ocolind gropile din asfalt si pana la celebrul Bugatti Veyron. Pretul acestora este cuprins intre 100.000 si maximum 300.000 – exceptie fiind desigur Bugatti, care sare de un milion de euro. Cine doreste insa un vehicul mai scump si mai exclusivist isi ia un iaht. Iar cine este cu adevarat pasionat il cumpara si il pastreaza la Marea Mediterana, in Italia, Franta sau Croatia.

    Franco’s Marina, importatorul pe piata romaneasca al iahturilor premium Feretti, Pershing si Custom Line, a comercializat in ultimele 12 luni sapte ambarcatiuni de lux, fata de doua cu un an in urma. “Piata ambarcatiunilor premium inregistreaza o crestere puternica”, declara mandru Francesco Fischetti, CEO al Franco’s Marina. Preturile iahturilor oscileaza intre 276.000 de euro, fara TVA si 6,7 milioane de euro pentru modelele Pershing, potrivit site-ului companiei, respectiv 740.000 si 6,1 milioane de euro pentru Ferreti.

    Cea mai scumpa ambarcatiune prezentata de companie in cadrul evenimentului “Franco’s Marina Yachts – More than Sea” dedicat iahturilor grupului Ferreti, organizat la finele saptamanii trecute in portul Tomis din Constanta, a fost Navetta 26 Ziacanaia, din gama Custom Line, cu o lungime de 26 de metri si in valoare de aproximativ 7 milioane de euro. Alessandro Tirelli, area manager pentru Europa in cadrul Ferreti SpA, care ruleaza aproape un miliard de euro anual din vanzarea de ambarcatiuni, spune ca pe piata romaneasca se vand cu precadere ambarcatiuni cu o valoare de un milion de euro, spre deosebire de piata spaniola, unde pretul mediu este de 6 milioane de euro.

    Declaratia lui Tirelli este sustinuta si de catre directorul Pershing. “In Romania se vand in general iahturile mai ieftine, deoarece in majoritatea cazurilor este pentru prima oara cand clientul respectiv cumpara o ambarcatiune. In general incep cu ceva din clasa medi, le tin in medie in jur de un an, isi dau seama ca isi permit un model mai mare si le schimba. Majoritatea clientilor vest-europeni au avut deja mai multe modele de iahturi, iar acum in general se reorienteaza catre modele din ce in ce mai mari. In Romania, majoritatea clientilor se afla la prima ambarcatiune cumparata”, a spus Alessandro Diomedi, new market development in cadrul Pershing, brand din cadrul grupului Ferretti.

    Prin Franco’s Marina, grupul Ferretti vinde in Romania brandurile Ferretti, Custom Line si Mochi Craft, care la nivel european inregistreaza vanzari cumulate de 200 de ambarcatiuni, dintr-un total de circa o mie de iahturi vandute anual de grup. “Ferretti va initia pentru a treia oara o oferta publica initiala, pentru a se lista la bursa din Milano. Cifra de afaceri a grupului Ferretti se apropie in prezent de un miliard de euro anual”, declara Diomedi.

    Potrivit lui Francesco Fischetti de la Franco’s Marina, principalul motiv pentru care vanzarile de iahturi in Romania nu au crescut foarte mult in volum in ultimii ani a fost lipsa infrastructurii, dar si a personalului calificat. “Pentru aceste ambarcatiuni este nevoie de spatii speciale pentru acostare, iernare, dar si pentru service si intretinere. De aceea Franco’s Marina a participat la deschiderea marinei din Eforie Nord, precum si la cele din portul Tomis din Constanta”, a spus Fischetti, care va inaugura un punct de service si intretinere pentru iahturi in urmatoarele doua luni in Constanta.

    Potrivit directorului executiv al Franco’s Marina, intretinerea anuala a unui iaht de lux costa intre 4 si 6% din valoarea acestuia – valoare relativ mare, mai ales daca se ia in calcul si rezervorul de peste 1.000 de litri de motorina al unui iaht, cu care se poate naviga intre 12 si 14 ore. Numai ca, in timp ce piata automobilelor este afectata de cresterea pretului petrolului, cea a ambarcatiunilor de lux nu prezinta semne de incetinire. “Piata iahturilor nu este afectata de criza declansata de evolutia pretului petrolului, deoarece suntem pozitionati intr-un segment high-end al pietei, iar clientii iahturilor de lux au venituri foarte ridicate”, a declarat Alessandro Tirelli.

    Cu siguranta, spune el, vanzarile in Europa de Vest nu cresc in acelasi ritm ca cele din Europa de Est. “In prezent, cea mai mare crestere o inregistram in Rusia, dar si in celelalte tari ale Europei de Est precum Croatia, Ungaria, Serbia, Muntenegru, dar si Bulgaria si Romania. Acestea inregistreaza acelasi ritm de crestere precum Orientul Mijlociu si India. Pe aceste piete vorbim de cresteri de doua cifre, fata de cresterea de o o cifra in Europa de Vest”.

    Un alt factor care deosebeste piata interna de cea vest-europeana este varsta medie a clientilor de ambarcatiuni de lux, ceea ce are impact si asupra optiunii in materie de modele vandute – sport sau de lux. In tarile din Europa de Est, inclusiv Romania, clientii au o varsta medie de 35-40 de ani, spre deosebire de cei din Vest, unde posesorii de iahturi au in general intre 45 si 50 de ani. De aceea, in Romania exista in general o cerere mai ridicata pentru ambarcatiunile mai sportive, precum Pershing. Cei ce isi iau iaht calatoresc in general foarte mult si au vazut acest stil de viata in vest.

    “Vor sa invete repede despre acest nou stil de viata. Majoritatea doresc sa pastreze ambarcatiunile la Mediterana, dar sunt si multi care vor sa navigheze pe Marea Neagra. Iahtingul nu este numai pentru placerea personala, ci si pentru afaceri – poti negocia o afacere la bordul iahtului”, considera Diomedi.

    Din cauza infrastructurii care momentan este in dezvoltare in porturile din Romania, multi clienti isi pastreaza ambarcatiunile in porturi de la Marea Mediterana, in tari precum Franta, Italia sau chiar Croatia. “Avem clienti care au achizitionat iahturi de la noi si nu-si tin ambarcatiunile la Marea Neagra, pentru ca nu au conditii”, afirma Tirelli, adaugand ca in cazul multora joaca un rol si faptul ca solutia de a acosta iahtul la Marea Mediterana este considerata mai potrivita pentru un stil de viata mai pretentios.

    Romanii cu iahturi isi doresc sa navigheze insa inclusiv pe Marea Neagra, deoarece este mai aproape de casa. “Din totalul clientilor din Romania, doar 30% isi tin iahturile la Marea Neagra, iar restul sunt acostate la Mediterana. Probabil insa ca in curand aceste valori se vor inversa”, mai spune managerul Ferreti.

  • Hotelul Neptun cauta petitori

    In martie 2007, la licitatia cu strigare organizata de AVAS pentru vanzarea hotelului Neptun s-a prezentat un singur ofertant: Grand Plaza Hotel SA, companie controlata de omul de afaceri Gabriel Popoviciu, care a si castigat licitatia platind pretul de pornire (7 milioane de euro). La un an de la licitatie si dupa numeroase planuri de renovare a hotelului cu 80 de camere si 30.000 de metri patrati, compania a ajuns la concluzia ca va trebui sa vanda o participatie din hotel pentru a finanta transformarea proprietatii achizitionate.

    “Vom cauta bani pe piata de capital pentru a finanta cel putin jumatate si maxim 70% din renovarea hotelului”, spune Tinu Sebesanu, director al companiei de consultanta Trend Hospitality si al Grand Plaza Hotel SA. Atragerea acestei investitii ar presupune vanzarea unei participatii minoritare din hotel (40-49%) ori vanzarea in lease back (vanzarea si rascumpararea ulterioara in rate, solutie frecventa de finantare in industria hoteliera). Cel putin jumatate inseamna cel putin 10,5 milioane de euro, dat fiind ca lucrarile pentru refacerea hotelului Neptun – deocamdata in faza de concept – sunt evaluate la 21 de milioane de euro. Dintre acestea, 12 milioane sunt necesare pentru consolidarea si renovarea structurii existente, precum si pentru extinderea ei: planul prevede ca viitorul hotel sa aiba 200 de unitati de cazare (camere si cateva apartamente, precum si 8 bungalow-uri cu piscine private), ceea ce ar insemna mai mult decat dublarea capacitatii existente. “Structura actuala este compusa din 80 de unitati de cazare, din care 80% sunt apartamente, iar aceasta structura nu ne avantajeaza; proiectul nostru vizeaza un mix de apartamente cu camere”, explica Sebesanu.

    Alte 9 milioane de euro sunt programate pentru constructia si amenajarea resort-ului, care va presupune atat piscinele principale si secundare (ale bungalow-urilor private), cat si gradina, terenurile de sport si alte elemente ale bazei de agrement, precum amenajarea lacului (hotelul este situat pe malul lacului, unde va fi amenajat un debarcader pentru accesul turistilor cu barca pana la plaja). Cei 30.000 de metri patrati de teren pe care ii detine hotelul au fost de fapt principalul motiv ce i-a facut pe Tinu Sebesanu si pe partenerii sai de afaceri sa decida achizitia hotelului. “Valoarea hotelului sta in terenul lui – este unul dintre putinele amplasamente de pe litoral care permit dezvoltarea unui resort”, spune Tinu Sebesanu, care considera ca un resort (capacitati de cazare plus facilitati de agrement si recreare) este imposibil de dezvoltat pe o suprafata mai mica de 20.000 de metri patrati.

    Refacerea hotelului Neptun va ajunge astfel la un total de aproape 30 de milioane de euro (achizitia – 8 milioane de euro, din care 7 milioane pretul efectiv si 1 milion de euro taxele; amenajarea – 21 de milioane de euro), pret aproximativ egal cu constructia unui hotel de o capacitate similara in Bucuresti. Pentru comparatie, hotelul Novotel, cu o capacitate de 285 de camere, a fost construit de catre grupul francez Accor in urma cu aproape doi ani cu o investitie de 35 de milioane de euro. Pozitia centrala si brandul Novotel fac ca hotelul (care a fost vandut prin lease back catre Sparkassen Imobiliare cu 28 de milioane de euro anul trecut) sa fie plin aproape tot anul, astfel ca investitia este estimata a se recupera in maxim cinci ani. Despre cat timp se poate vorbi pentru recuperarea unei investitii la mare, unde sezonul dureaza aproximativ patru luni? Tinu Sebesanu considera ca recuperarea va fi in mod evident mult mai lenta, fiind vorba de cel putin dublu ca numar de ani: “Este vorba de o investitie pe termen lung – dar tinand cont de faptul ca vom deschide hotelul abia peste doua sezoane, in 2010, poate piata va fi mai matura si mai dispusa sa plateasca pentru calitate”. Cand hotelul va fi aproape gata, Tinu Sebesanu va porni in cautarea unui brand hotelier care sa se potriveasca proprietatii. “Va fi un brand de resort de cinci stele, specific proprietatilor de litoral, dar nu va fi neaparat din portofoliul Wyndham (lant hotelier american reprezentat oficial in Romania de Tinu Sebesanu si Trend Hospitality – n.red.)”, spune Sebesanu.

    Cele mai multe proprietati care se deschid cu consultanta Trend Hospitality sunt afiliate cu branduri Wyndham, cel mai raspandit in Romania pana acum fiind brandul Ramada (la care au fost afiliate deja trei hoteluri in Bucuresti si unul la Sibiu, urmand deschiderea a inca sase hoteluri in perioada 2008 – prima parte a lui 2009). Sebesanu a convins insa si alte grupuri hoteliere sa afilieze hoteluri in Romania. Cel mai important proiect in acest sens este afilierea la Radisson SAS a resort-ului din Poiana Brasov de care se ocupa Sebesanu, resort aflat in proprietatea INR Management Real Estate.

    Complexul de la Poiana Brasov este deja in prima faza de constructie, care cuprinde un hotel si un aparthotel (cu 200, respectiv 150 de camere fiecare), case de vacanta de vanzare (in jur de 1.000 de apartamente) si amenajarea zonei de recreare – partia de schi, cazinoul, patinoarul, piscinele, spa-ul sau barurile. Complexul va avea 120 de hectare, iar investitia totala ar urma sa ajunga undeva la 350-400 de milioane de euro.

    “Nu este, asadar, exclus sa punem absolut orice brand pe hotelul de la Neptun, atat timp cat i se va potrivi si vom primi aprobarea”, considera Tinu Sebesanu, care se pregateste pentru noi runde de negocieri pentru afiliere. Pentru hotelul din Poiana Brasov, licitatia deschisa de Trend Hospitality pentru afiliere a durat fix un an, iar negocierile cu Radisson au durat si ele destul. “Este vorba totusi de un contract pe 15 ani pentru un resort montan proiectat sa ajunga intre primele 10 din Europa inca din primii doi ani”, sustine Sebesanu, convins ca si complexul de la Neptun se va putea impune, desi proiectul nu este chiar atat de impresionant ca acela din Poiana.

    Pentru terenul de la Neptun

  • 100.000 de concedii in Turcia

    La targul de turism de la Sofia din februarie 2007, sotii Corina si Aleksei Hinkov faceau cunostinta cu Livent Aydin, directorul general si unul dintre actionarii Tez Tour, cel mai mare operator turistic de pe litoralul turcesc. Dupa o serie de discutii, Aydin – de origine bulgara, ca si Aleksei Hinkov – a fost de acord ca sotii Hinkov sa infiinteze in Romania filiala Tez Tour, biroul din Romania avand numarul 15 pe harta celor de la Tez.

    Biroul a fost infiintat imediat, dar cu toate acestea a intrat pe piata in luna mai a anului trecut, pierzand perioada de “early booking” (termen folosit pentru cea mai activa perioada pentru vanzarea pachetelor turistice, dintre targul de turism din primavara si debutul sezonului). Cu toate acestea, Tez a vandut anul trecut 11.000 de pachete turistice, operand cinci chartere catre Turcia de la Bucuresti si Timisoara si atingand astfel 15% cota de piata din zborurile charter catre Turcia inca din primul an de operare.

    Pe piata din Romania existau deja cateva agentii de turism specializate pe Turcia, cum ar fi Alibaba Tour, Mr. Peter sau Kusadasi, dar si turoperatori pentru care Turcia era o miza importanta, precum J’Info Tours, Prestige Tours si Prompt Services. Cum a reusit Tez sa vanda atat de mult, in conditiile in care clientela parea deja impartita intre operatorii romani?

    Preturile destul de mici, datorate volumelor mare cu care lucreaza Tez Tour, si atragerea a foarte multe agentii revanzatoare au fost principalele motive care au pozitionat Tez intre liderii de piata inca din primul an de operare.

    “Tez este un turoperator care umple hotelurile cu care este partener si astfel obtine preturi avantajoase pe camera”, explica Aleksei Hinkov. La volumele mari cu care lucreaza (agentia a vandut anul trecut 1,2 milioane de pachete turistice in toata Europa Centrala si de Est si Rusia, dintre care 700.000 au fost pentru Turcia), se adauga si faptul ca Tez are si reteaua proprie de hoteluri, Amara Resorts (cu 4.000 de locuri in sase hoteluri din regiunea Belek).

    In plus, Tez nu lucreaza ca retailer, adica nu vinde pachete turistice catre persoanele fizice, ci doar prin agentii revanzatoare, avand astfel costuri mici. In Romania, Tez are acum cea mai mare retea de revanzatori: din 1.200 agentii de turism existente pe piata, sotii Hinkov au incheiat contracte cu 1.100 de agentii, dintre care 600 sunt active, iar 200 chiar fac zilnic in jur de 20-30 de rezervari.

    In aprilie 2008, in plina perioada de “early booking”, Aleksei Hinkov a vazut zilnic cum in sistemul de rezervari pe care il coordoneaza s-au cumparat in jur de 300 de vacante. Este un numar de turisti care poate umple doua avioane charter si jumatate de hotel, iar acest numar a fost visat ani la rand de toti turoperatorii locali. Pentru Aleksei Hinkov, 300 de turisti pe zi este numarul de rezervari la care se astepta pentru aceasta perioada.