BusinessMagazin

Category: Turism

Analize detaliate din domeniul turismului – destinații de vacanță inedite, idei pentru călătorii și multe altele pentru cei pasionați de turism

  • Interesati de o terapie spa?

    “In 2005, eram prinsa in piata financiara si cautam un loc in
    care sa evadez din cand in cand pentru relaxare”, spune
    proprietarul Eden Spa, Liliana Paraipan, care incercase spa-urile
    din afara tarii si realizase ca aceasta piata trebuie deschisa si
    in Romania. In august 2005, Liliana Paraipan, pe atunci director
    general adjunct la Bursa Romana de Marfuri, a decis sa deschida
    propriul spa, primul centru de profil deschis in Romania, – dupa ce
    a luat cursuri de spa management si marketing in Statele Unite.

    In octombrie 2005, la trei luni dupa lansarea in businessul cu
    spa-uri, Paraipan a parasit functia detinuta la BRM si a inceput sa
    lucreze la formarea pietei: “Nu a fost usor sa vand conceptul de
    terapie spa, deoarece relaxarea era direct asociata cu timpul
    petrecut in saloanele de infrumusetare si remodelare corporala, or,
    spa-ul se axeaza pe ideea de frumusete din interior, care pune
    psihicul pe acelasi loc cu fizicul”. A durat cam un an pana noua
    proprietara a ajuns sa aiba o baza de clienti la Eden Spa, mult mai
    mica decat cea pe care o are acum, de 5.000 de clienti (anual intra
    in spa cam 1.200 de clienti noi, dintre care jumatate revin
    periodic pentru un tratament).

    Din randul acestora a aparut si proprietarul celui de-al doilea
    spa deschis in Romania, Natura Spa, infiintat in 2007 de catre o
    fosta clienta fidela a Eden Spa, cu o investitie de 100.000 de
    euro. Andreea Dinca, brand manager la Natura Spa, sustine ca
    deocamdata numarul clientilor este destul de mic, iar, in aceste
    conditii, proprietarii de spa au de asteptat ceva mai mult decat in
    cazul saloanelor traditionale de frumusete pana sa atinga pragul de
    profitabilitate. De aceea, spune Dinca, “spa-urile din Romania au
    in spate de obicei si alte businessuri corelate, cum ar fi
    distributia de produse cosmetice sau consultanta”. Dinca
    exemplifica prin faptul ca cei 80.000 de euro, cifra de afaceri
    inregistrata de Natura Spa in 2008, includ si veniturile obtinute
    din distributia de produse cosmetice.

    Si afacerile Eden Spa includ distributia, dar mai ales
    serviciile de consultanta in managementul de spa. Investitia in
    Eden a fost mai mare, de aproape 200.000 de euro, iar amortizarea
    s-a facut abia in al treilea an. Piata spa a crescut insa in
    ultimii doi ani cu rate de peste 50% atat ca valoare a
    investitiilor in proiecte noi, cat si a cifrei cumulate de afaceri,
    iar numarul consumatorilor este in crestere, pentru ca, explica
    Paraipan, “tot mai multi clienti stiu acum pentru ce vin la spa”.
    2009 nu va mai marca insa aceleasi cresteri ale veniturilor: dupa
    un 2008 profitabil, Paraipan vede o scadere cu 20% a cifrei de
    afaceri. Principala cauza o constituie penuria de contracte
    corporate, care pana anul trecut contribuiau cu 25- 30% la
    incasarile spa-ului. Liliana Paraipan isi aminteste ca in 2006, la
    un an de la deschidere, dupa nenumarate discutii si intalniri cu
    CEO si HR manageri, a reusit sa incheie destul de multe contracte
    cu companii mari din Romania, precum Unilever, ING, City Bank,
    Electrolux si “multe, foarte multe agentii de PR”. Anul acesta
    insa, explica proprietara Eden SPA, numarul contractelor corporate
    a scazut simtitor, pentru ca foarte multe companii au taiat de tot
    acest gen de bonusuri pentru angajati, iar cei care au ramas si-au
    redus drastic bugetele.

    Cu toate acestea, evolutia pietei imobiliare din ultimul an i-a
    permis Lilianei Paraipan sa se gandeasca la schimbarea sediului
    (acum, Eden Spa este intr-o casa de 250 de metri patrati). In
    paralel, insa, Paraipan opereaza si cel mai mare spa din tara,
    deschis la sfarsitul anului trecut pe o suprafata de 2.000 mp in
    incinta hotelului de cinci stele Hilton din Sibiu. Investitia de
    aproximativ patru milioane de euro pentru deschiderea spa-ului de
    la Hilton apartine hotelului, ca urmare a unui parteneriat incheiat
    intre Liliana Paraipan si Nicolae Minea, proprietarul Hilton Sibiu.
    Colaborarea dintre Minea si Paraipan a inceput la jumatatea anului
    trecut, cand hotelul era inca in renovare, dar vizeaza deschiderea
    a inca cel putin trei hoteluri cu spa in acelasi format ca si cel
    din Sibiu.

    Discutia privind acest parteneriat a venit ultima, spune insa
    Minea, care a ales sa lucreze cu Liliana Paraipan dupa ce mai multi
    distribuitori de echipamente si produse spa i-au trimis ofertele:
    “Liliana a venit insa si cu un plan complet de operare, asa ca
    propunerea ei ni s-a parut cea mai interesanta”. Prin urmare, cei
    doi au decis sa-si extinda colaborarea si pentru viitoarele
    hoteluri ce vor fi deschise sub brandul Hilton in viitorul
    apropiat. “La deschiderea oficiala a hotelului am stat sase ore in
    discutii cu oficialii Hilton despre viitoarele locatii”, povesteste
    Nicolae Minea, increzator in studiile pe care Hilton le-a facut
    despre piata romaneasca si despre orasele cu potential: Brasov,
    Cluj, Timisoara, Iasi si Arad. Planurile de dezvoltare a Hilton in
    Romania prevad deschiderea a inca trei hoteluri (probabil in
    Brasov, Cluj si Arad), care vor purta brandul Doubletree (patru
    stele plus) si Hilton Garden Inn.

    Proprietarul Eden Spa este insa in discutii si cu alti
    hotelieri, carora le va oferi consultanta initiala in lansarea si
    operarea proiectelor noi, de la studii de fezabilitate la plan de
    afaceri, echiparea efectiva a spatiilor, consultanta in marketing
    si management. Hilton Sibiu este primul hotel pentru care Eden
    ofera toata gama de servicii de consultanta, dar pe lista sa se
    numara si clienti cu care a colaborat “pe bucati”: hotelul de cinci
    stele Vega din Mamaia, JW Marriott (unde a colaborat la lansarea
    Spa by World Class), hotelul de patru stele Tresor din Timisoara,
    complexul Susai din Predeal, Ana Aslan Health & Spa din Eforie
    Nord si Arena Regia Resort din Navodari. Mai are in plus un concept
    nou, cel de turism spa, pe care va incepe sa il promoveze impreuna
    cu sotul sau, Dragos Paraipan, proprietarul agentiei de turism
    Ondine Travel. Mai mult, Paraipan, care are ambitia sa devina
    principalul operator de spa-uri din Romania, are in plan si
    extinderea, in urmatorii doi-trei ani, pe piete invecinate, ca
    Bulgaria, Ungaria, Slovenia si Croatia.

  • Pe urma proiectelor de alta data – GALERIE FOTO

    Lui Radu Enache, proprietarul lantului hotelier Continental, ii este frica. Nu atat de perioada dificila care l-a impins la masuri aproape disperate, cum ar fi sa lase mana libera receptionerelor sa negocieze tarifele de cazare. Ii este mult mai frica de cursul valutar instabil si de deciziile guvernantilor, de fluctuatia taxelor sau de strategia inexistenta a nou-reinfiint atului Minister de Turism. “Cum pot eu sa dau drumul constructiei hotelului de la Timisoara, unde am finantarea pregatita si am lungit discutiile cu constructorul cat sa mai castig timp, cand ei poate imi pregatesc un euro de 4,8 lei?”, se intreaba Radu Enache. Cu toate ca este speriat de contextul economic, omul de afaceri a decis totusi sa se apuce de constructiile pe care le avea in plan pentru acest an, desi probleme inca exista: “Pentru moment avem finantarile asigurate si mergem spre optimizarea finantarilor mai scumpe luate mai de demult; din cauza acestora insa, nu suntem 100% acoperiti ca resurse financiare si avem un deficit bugetar de 12% fata de anul trecut”.

    Proprietarul Continental Hotels spune ca va incerca sa rezolve aceasta problema printr-o majorare de capital, care va avea loc in urmatoarele luni. Tot pentru a avea mai multe resurse financiare pentru investitii, omul de afaceri a decis sa vanda in contract de sale&lease back hotelul Hello din capitala, dat in folosinta anul trecut, care a fost evaluat la 18 milioane de euro. Tot in urmatoarele luni, Enache spera ce e mai rau de la aceasta criza economica: “Sper sa se intample ce este mai rau in primul semestru, pentru ca din al doilea sa incepem revenirea”. Pana atunci, Radu Enache spune ca totusi a decis sa inceapa constructiile; in fond, admite ca nu poate tine banii blocati mult timp, plus ca vrea sa profite de faptul ca “materialele de constructie si manopera sunt considerabil mai ieftine”. Asadar, in acest an, Radu Enache spune ca va incepe doua proiecte, la Timisoara si la Bucuresti.

    Cele doua proiecte au in comun conceptul de structura hoteliera integrata (mai multe tipuri de hotel intr-un singur ansamblu arhitectonic), concept pentru care Radu Enache a batut anul trecut palma cu fondul de investitii ceh PPF odata cu vanzarea a 30% din afacerea Continental Hotels (tranzactia a avut loc in vara anului 2008 si a fost evaluata la 30 de milioane de euro). Primul proiect pe care Enache spune ca il va incepe este cel din Timisoara – care include un hotel Continental Forum (cu 120 de camere), un hotel Ibis (174 de camere) si un centru de conferinte care va putea acomoda evenimente de 1.500 de persoane. Celalalt proiect, din Bucuresti, sau “Marasesti numarul 2”, cum ii place lui Radu Enache sa il numeasca, este tot un proiect integrat: hotel Continental Forum de 200 de camere, Ibis de 150 de camere si centru de conferinte cu o capacitate de 2.000 de persoane. In total, cele doua proiecte au nevoie de 65 de milioane de euro investitii, dar Radu Enache spera ca va iesi putin mai ieftin datorita costurilor mai mici cu constructia.

    Aceste prime doua investitii sunt parte din planul definit anul trecut cu PPF, plan care include constructia pana in 2011 a 25 de hoteluri cu o investitie de 150 de milioane de euro. Conform acestui plan, Continental Hotels ar trebui ca in 2011 sa aiba 3.700 de camere. In acest scop, inca din 2007, grupul a achizitionat terenuri centrale in orasele mari din tara, investind aproximativ 12 milioane de euro, pentru a dezvolta peste tot conceptul cu cel putin doua hoteluri si un centru de conferinte: la Arad (5.200 de metri patrati), Cluj (5.600 de metri patrati) si Iasi (10.000 de metri patrati). Dincolo de proiectele integrate, in 2008 Continental a finalizat investitiile de 32 milioane de euro pe care le avea in plan din 2007: hotelul Hello din Bucuresti (primul hotel de doua stele al retelei), hotelul Ibis de la Sibiu (196 de camere) si mult asteptatul Continental de pe Calea Victoriei (60 de camere, boutique), care a stat inchis din ianuarie 2006 pana anul trecut in asteptarea autorizatiei de renovare. Ultimele doua sunt investitii pe care Continental Hotels le va inaugura in august 2009 si vor marca doua evenimente importante: revenirea brandului Continental pe piata bucuresteana si transformarea lui Radu Enache in cel mai important hotelier din Sibiu (impreuna cu Continental Forum, inaugurat in 2007, omul de afaceri va detine in Sibiu 330 de camere). Planurile Continental Hotels, atat cele realizate deja, cat si cele care urmeaza, sunt printre putinele proiecte de care se mai aude pentru acest an pe piata hoteliera. Combinatia dintre criza financiara si faptul ca, in special in capitala, piata se apropie de saturatie face ca apetitul pentru proiecte hoteliere sa fie destul de redus.

  • Drumul vinului in Spania

     

    VITORIA: Capitala Tarii Bascilor este un loc unde nu poposesc multi turisti, parand mai degraba un parc decat un oras. In centrul sau se afla Plaza de la Virgen Blanca, dominata de un frumos monument inchinat bataliei ce s-a desfasurat in acest loc in 1813, in timpul razboaielor napoleoniene.
    STRAZI: Vechile strazi din Vitoria, cum ar fi Correria sau Calles Herreria, sunt intortocheate si presarate cu cafenele, mici magazine si baruri. Pe Calle del Prado se poate face o pauza, fie pentru niste tapas ca aperitiv, fie pentru o masa completa.
    CATEDRALA: Un punct important de atractie al orasului il reprezinta catedrala Santa Maria, in prezent in plin proces de restaurare. Impunatoarea catedrala a servit drept sursa de inspiratie unui cunoscut autor britanic de romane istorice, Ken Follett (dupa publicarea cartii sale a crescut semnificativ numarul vizitatorilor). In semn de recunostinta, localnicii i-au inaltat o statuie langa Santa Maria.
    HARO: Situat intr-una din regiunile viticole ale Spaniei, La Rioja este un oras cu multe crame si cunoscut pentru un eveniment anual spectaculos: Batalia Vinului, in care echipe de localnici se stropesc cu vin intr-o inclestare care nu se soldeaza cu victime sau raniti, ci doar cu combatanti uzi leoarca. Evenimentul are loc la finalul lunii iunie.
    SFANT: Tot in La Rioja se afla si o veche asezare ce poarta numele intemeietorului sau, Santo Domingo de la Calzada, si dateaza din secolul al unsprezecelea, cand era loc de popas pentru pelerini. Se poate vizita catedrala, unde pe tot timpul anului se pastreaza intr-o cusca, dupa un obicei vechi de secole, o gaina si un cocos de culoare alba. Pasarile amintesc de una din minunile infap­tuite de catre sfant, cand, se spune, doua pasari au inviat de pe platourile pe care asteptau, gata fripte, sa fie mancate de corregidor (reprezentantul local al regelui).
    LAGUARDIA: O posibila poarta de intrare in La Rioja. Cocotata in varf de deal, aceasta asezare medievala nu este pe lista de destinatii a multor turisti, desi peisajele ce se pot admira in acest loc ar merita vazute. Dealuri abrupte, stanci si vii pe povarnisuri si coaste de deal alcatuiesc o priveliste uimitoare.
    LOGROÑO: Capitala regiunii La Rioja are probabil cea mai mare concentratie din toata tara de baruri in care se servesc tapas, inghesuite pe strazile din zona Calle San Juan si Calle Laurel. Se recomanda programarea unei vizite cu ghid la Cramele Elciego ale firmei Marques de Riscal, unde se poate admira, printre altele, o impresionanta colectie de vinuri, cu sticle din fiecare recolta de la 1862 incoace.
     

     

  • Petrecerile, norocul hotelurilor

     

    Anul 2009 este primul in care JW Marriott, hotelul cu cele mai mari venituri din piata, va inregistra o scadere de doua cifre a afacerilor. Dupa ce a finalizat anul trecut cu incasari de 40 de milioane de euro, proprietarii de la SCH Grand vad venituri cu 10% mai mici in acest an. “Au mai fost ani de scadere, dar atunci vorbeam de cateva procente”, spune Meda Vasiliu, directorul de vanzari al hotelului. Vasiliu face parte din echipa Marriott inca dinainte de inaugurarea hotelului din Bucuresti in 2000. A dat interviul de angajare intr-o baraca improvizata langa santierul pe care se lucra la hotelul de cinci stele si a asistat in urmatorii opt ani si jumatate la evolutia de la zero a hotelului devenit intre timp singurul incadrat in segmentul de lux din Romania.
     
    Avansata intr-o pozitie din top managementul hotelului in 2006, Meda Vasiliu spune ca e dificil si periculos sa vorbesti despre scaderi in acest moment: “Consider ca, vorbind despre criza, o amplificam, in loc sa cautam solutii creative pentru a o inlatura”. Directorul de marketing si vanzari spune insa ca scaderea cererii pe piata hotelurilor de cinci stele, survenita in urma reducerii bugetelor de cheltuieli ale clientilor corporate, se aplica atat in cazul rezervarii de camere, cat si in cazul conferintelor si evenimentelor. La Marriott, 50% din venituri provin din rezervarea de camere, cealalta jumatate fiind acoperita de veniturile din conferinte si evenimente, respectiv bar si restaurante – care par a fi, cel putin deocamdata, afectate intr-o mai mica masura de criza economica.
     
    “Scaderi au mai fost si in trecut, de regula in anii imediat urmatori celor cu rezultate extraordinare. De exemplu, in 2006 am inregistrat o usoara scadere, dar aceasta a venit in mod automat dupa un 2005 care fusese foarte bun”, spune Meda Vasiliu, care calculeaza afaceri cu aproximativ 4 milioane de euro (10%) mai mici decat in 2008.
     
    Una dintre cele mai mari scaderi din piata, de aproape 27%, o estimeaza hotelul Intercontinental, aflat acum in plina renovare. “Renovarea va afecta mult afacerile hotelului”, spune Gabriela Rotariu Bergeron, cea care a preluat functia de director de marketing si de vanzari la hotelul de cinci stele, dupa ce ocupase timp de sapte ani aceeasi pozitie la hotelul de patru stele Sofitel (rebranduit Pullman la inceputul acestui an). Intercontinental a rulat anul trecut afaceri de aproximativ 14 milioane de euro, in usoara scadere fata de 2007 – cand Intercontinental a contabilizat ultima crestere, de 12%, fata de anul anterior. Profitul Intercontinental a intrat pe un trend descendent inca de acum cinci ani, compania cumuland pierderi totale de 21 de milioane de euro in aceasta perioada.
     
    Lucrurile se vor schimba insa, spune Bergeron, care a venit la Intercontinental in septembrie anul trecut cu obiectivul de a pozitiona hotelul “acolo unde trebuie” in randul hotelurilor de cinci stele (in prezent, se afla pe locul al treilea in topul cifrelor de afaceri, in competitie stransa cu Howard Johnson). Din incasarile Intercontinental, departamentul pe care il conduce Bergeron contribuie cu mai mult de 75%, restul provenind din banqueting si conferinte, segmente mai putin afectate de criza.
     
    In prezent, Intercontinental opereaza 283 de camere, dar pana in 2011, cand ar trebui sa se incheie lucrarile de renovare, vor mai fi adaugate ofertei de cazare alte 117. Din 2011, Intercontinental, cu 400 de camere operabile, se va apropia de al doilea hotel ca marime din piata de cinci stele, JW Marriott (402 camere) si de primul Radisson SAS cu 340 de camere. Batalia se va da insa tot din 2011, pentru 2009 asteptarile directorului de marketing si vanzari fiind destul de modeste – Gabriela Bergeron estimeaza o cifra de afaceri de 11 milioane de euro, cu patru milioane de euro mai putin decat nivelul inregistrat anul trecut.
     
    Scaderea din acest an vine pe o piata hoteliera grea, in care rezultatele se obtin mai greu, mai spune Bergeron: “Ca director de marketing si vanzari, trebuie sa fii mult mai deschis fata de nevoile clientului si sa gasesti solutii avantajoase pentru ambele parti. Se includ mai multe servicii in acelasi pret, se negociaza parcarea sau accesul la internet”. Meda Vasiliu crede ca hotelierii trebuie sa fie mult mai flexibili decat anii trecuti: “Data fiind scaderea gradului de ocupare, avem disponibilitate mult mai mare la camere, asadar, si flexibilitatea la discount a crescut”. La Marriott, prima parte a anului a adus scaderea cu 10% a gradului de ocupare, fata de aceeasi perioada din 2008, cand s-a inregistrat un nivel mediu de 71,6%. Dupa primele doua luni din an, care oricum sunt un pic mai slabe, luna martie a adus ceva cresteri, dar Vasiliu admite ca a incheiat luna tot sub buget.  
     
    La Intercontinental, 2009 marcheaza o reconfigurare in jos a tarifelor. Cu aceasta ocazie, Bergeron se va concentra pe clientii corporate, cei care ocupa un volum mare de camere, chiar daca la tarife mai mici, dar asigura astfel o buna parte din venituri: “2009 si 2010, pana la finalizarea lucrarilor de renovare, ne vor ajuta sa ne refacem baza de business. Ca numar de contracte acum suntem la 400-500, dar ca importanta si volume consumate sunt foarte putine. Prin urmare, vrem sa aducem pana la 100 de contracte mari in acest an”.
    Bergeron nu este singura care vaneaza cele mai importante contracte din piata; si Meda Vasiliu spune ca se va concentra pe clientii-cheie ai hotelului, care reprezinta cam 20% din numarul total, dar asigura 70-80% din business. In ceea ce priveste evolutia per ansamblu a pietei hoteliere de cinci stele, Vasiliu considera ca totul depinde de cum va evolua a doua jumatate a anului.

     

  • Primul esec dupa declansarea crizei in turism

    Pe 29 aprilie 2009 mai erau trei angajati in sediul FlyNova din bulevardul Primaverii din Capitala. Dintre acestia, unul singur parea mai ocupat: termina de reziliat ultimele contracte din cele aproape 400 incheiate de turoperatorul lituanian cu agentiile revanzatoare din Romania. Lansata pe piata in martie 2008, fiind prima companie de turism straina intrata in Romania, FlyNova anunta in luna februarie a acestui an planuri ambitioase: o cifra de afaceri de 6 milioane de euro in 2009, de 2,4 ori mai mare decat cea inregistrata anul precedent, si a unei cote de piata de 6% (fata de 2-3% in 2008). Pe 13 aprilie insa, dupa doar doua luni, compania a declarat ca isi suspenda activitatile.

    Aflat pe picior de plecare inapoi in tara sa de origine, Raimondas Useckas, directorul lituanian care a condus operatiunile turoperatorului in primul si singurul sau an de activitate in Romania, a povestit pentru BUSINESS Magazin ce a determinat schimbarea brusca de strategie: “Piata de turism se confrunta cu o scadere drastica a cererii, care ne-ar fi impiedicat sa ducem la indeplinire obiectivele impuse de actionarii Novatours”. Useckas nu vrea sa comenteze asupra asteptarilor actionarilor sau despre motivele luarii acestei decizii (“a fost luata de board-ul din Lituania, eu sunt doar binoclul prin care grupul privea piata”).

    In prima parte a acestui an, Flynova a operat doar doua zboruri charter catre Egipt, desi planul initial viza si doua curse saptamanale catre Turcia. “A scazut foarte mult cererea”, explica Useckas renuntarea la celelalte curse. Declinul s-a resimtit de altfel inca de la finele anului trecut, inclusiv in interiorul FlyNova (care a reusit, dupa cateva reevaluari in jos ale planurilor de business, sa atinga o cifra de afaceri de 2,5 milioane de euro fata de cele 10 milioane planificate initial). Cu toate acestea, oficialii nu si-au schimbat planul de a intra in acest an in topul celor mai mari zece touroperatori din tara si planificasera sapte zboruri saptamanale catre trei destinatii, Turcia, Grecia si Rhodos, iar numarul total de pasageri transportati ar fi trebuit sa ajunga la 12.000 in 2009, fata de 5.000 in 2008.

    In februarie, Useckas miza in acest scop pe derularea activitatii pe parcursul intregului an 2009 (fata de cele 8 luni din 2008) si pe falimentul sau reorientarea altor jucatori, care ar mai fi eliberat cateva procente din piata. Cele doua luni care au trecut de atunci (intre timp a avut loc si Targul de Turism al Romaniei, unde agentiile primesc primele semnale din piata) nu s-au ridicat insa la inaltimea asteptarilor sale. “Rezervarile incepusera deja la jumatatea lunii februarie, dar primele semne negative au venit odata cu Targul de Turism: “A existat un interes foarte mare, dar nicio rezervare concreta”. Aici Useckas s-a simtit prima data prins intre cererea mica si pretentiile partenerilor de a li se asigura un numar constant de turisti pe parcursul intregului sezon. “Eu spuneam ca voi face, voi avea atatia turisti, dar mi se cerea sa arat ce aveam atunci. Or, luna iunie era bine acoperita, aveam foarte multe rezervari, dar aveam nevoie ca si lunile dinainte, mai si aprilie, sa fie la fel.” Ceea ce nu s-a intamplat, iar FlyNova a fost primul turoperator din Romania nevoit sa isi incheie activitatea pe fondul crizei, cu doar 1,7 mil. euro incasati, din cei 6 milioane planificati.

    “Au avut intentii bune”, spune Ciprian Enea, consultant la besttourism.ro. “Au intrat insa prea taziu in piata. Probabil ca daca intrau cu cativa ani mai devreme ar fi avut timp sa isi consolideze investitia in plan local”, spune Enea, care considera ca printre cauzele insuccesului FlyNova se numara intrarea prea brusca in piata, cu foarte putin timp inainte de Targul de Turism de anul trecut, “fapt ce i-a defavorizat din start, deoarece cartile erau deja facute”. In plus, au intrat cu destinatia Turcia, unde concurenta era foarte puternica (sunt cel putin sase agentii de calibru). Apoi, o a doua destinatie pe care mizau era Tunisia, o piata cu un volum mic si pentru care mai lupta trei competitori. Printre problemele pe care le sesizeaza Enea (cu care FlyNova a avut si un mic contract de publicitate pe internet) se numara si strategia de promovare: “FlyNova e un turoperator important in Europa, iar produsul trebuia mai bine expus”. Cert este insa, spune Enea, ca Romania a fost pentru Novatours un business neprofitabil.

    Raimondas Useckas: “Ne-am suspendat activitatea din cauza conditiilor dificile din piata. Am suficienti bani in cont pentru a-mi plati toti furnizorii."

  • Turismul de afaceri, un pariu pierdut?

    Primul an in portofoliul fondului de investitii GED a fost complicat pentru Happy Tour. Agentia a fost cat pe ce sa piarda pozitia de lider al pietei de turism, si-a schimbat managementul si organizarea, iar peste toate acestea a venit si reducerea bugetelor de calatorii. Reducere care a reusit din primele luni ale anului sa injumatateasca piata.

    De fapt, s-au indeplinit destul de putine din asteptarile lui Gabriel Ionescu, directorul general al Happy Tour recrutat de GED Eastern Fund II pentru a conduce un viitor grup de agentii de turism lider absolut pe piata. Planurile GED din momentul recrutarii lui Gabriel Ionescu se faceau imediat dupa preluarea liderului agentiilor de turism, Happy Tour (in decembrie 2007, intr-o tranzactie estimata la 10 milioane de euro), care ar fi trebuit sa¬ fie urmata de alte achizitii de pe piata de turism de business. Intre timp, planurile GED s-au schimbat, iar fondul de investitii a declarat pentru BUSINESS Magazin ca “in momentul de fata nu avem in vedere (sa achizitionam – n.r.) nicio companie de turism romaneasca” si ca “in sase luni ne asteptam sa finalizam una sau doua tranzactii noi, niciuna legata de industria turismului”.

    Planurile spaniolilor de la GED la achizitia Happy erau de a creste in urmatorii 3-5 ani mai repede decat piata (care avea la momentul tranzactiei cresteri de 20% pe an) si de a consolida pozitia de lider prin achizitia altor agentii si integrarea lor in structura Happy, avand pregatit in acest scop un buget de 15 milioane de euro. “Ei (GED – n.r.) nu si-au modificat planurile initiale de achizitii, iar cand asta se va intampla, va avea loc o consolidare a businessurilor, o fuziune cu compania noupreluata”, spune Gabriel Ionescu.

    Primul sau obiectiv la Happy a fost reorganizarea companiei dupa modelul corporatist, Happy Tour fiind anterior o afacere de familie fondata in 1996 de Nicolae si Carmen Demetriade. “A fost intai o tranzitie a actionariatului, apoi a managementului si acum a stilului de lucru, a modelului organizational. Inainte era ticketing, turism extern, turism intern. Acum avem corporate travel, MICE (meetings, incentives & corporate events – activitati dedicate companiilor – n.red.) si leisure”, explica Ionescu, care a restructurat intai departamentul financiar, apoi a creat o echipa comerciala, specializata in servicii cu clientii. Directorul general spune ca vor urma introducerea unui sistem de management al informatiei, apoi se vor cheltui cateva sute de mii de euro pentru marketing si apoi se va trece la restructurarea portofoliului de clienti (“daca din 100 de clienti, cu trei ai o relatie contractuala care nu e in favoarea ta, de ce ai mai continua-o?”).

    La inceputul acestui an, Gabriel Ionescu estima ca afacerile Happy vor creste in acest an cu 5%, bazandu-se pe faptul ca agentia are servicii noi, ca au fost reinnoite contracte care erau pe punctul de a se finaliza in urmatoarele luni, dar si pe faptul ca au fost semnate contracte noi. Gabriel Ionescu admite ca au fost si companii care au renuntat la serviciile Happy Tour, dar ca, per total, numarul de contracte noi a fost mai mare decat cele la care s-a renuntat. Numarul de clienti-companii este acum in jur de o mie, potrivit lui Ionescu, dintre care peste 300 au avut un buget de calatorii de minim 50.000 de euro in 2008. Este drept, admite directorul general, contractul nu iti aduce garantia ca sumele prevazute se vor si consuma. Industriile in care activeaza clientii mari ai agentiei sunt farma, IT, FMCG (bunuri de larg consum), energie, constructii, agricultura, auto. Printre clienti se numara si Medicover, compania din domeniul serviciilor medicale pe care Ionescu a condus-o, vreme de trei ani si jumatate, inainte de a veni la Happy Tour.

    Nici asteptarile pe care le avea fata de cifra de afaceri nu i s-au indeplinit lui Gabriel Ionescu. La Happy, ca de altfel la mai toate agentiile de profil, criza s-a simtit in incasari inca de anul trecut: Happy Tour a avut afaceri de 51 de milioane de euro, crescand cu aproape 5%, sub estimarile de 54 de milioane de euro de la inceputul anului. Profitul a fost insa in crestere fata de 2007 (cand cifra de afaceri a fost de peste 49 de milioane de euro, la un profit de circa 1,8 mil euro). Ionescu spera sa atinga pragul de 54 milioane de euro in acest an, dar cert este ca nu se mai poate vorbi de crestere la nivelul acestui an, iar majorarea de 5% a afacerilor Happy Tour, estimata de Ionescu la inceputul anului 2009, s-a transformat acum in scadere. “In luna martie a mai rasarit putin soarele, dar fata de martie 2008, rezultatul e inca mic. Piata de travel a tot scazut, incepand cu luna octombrie, pana inclusiv in februarie. Mi-e greu sa cred ca a doua jumatate a anului va putea compensa scaderea inregistrata in prima parte”, spune Ionescu, care estimeaza ca in primele trei luni ale anului piata de business travel a scazut cu 35-50%, si cam la acelasi nivel se situeaza si evolutia afacerilor Happy Tour.

    Ion Antonescu, Marshal Turism: Cam toate firmele taie din cheltuielile cu deplasarea, unele pana la zero

  • De ce nu-si mai fac concediul romanii in Turcia

    Cel mai pesimist scenariu al lui Aleksey Hinkov, directorul agentiei Tez Tour, este cel de scadere in volum a pietei de chartere in acest an cu pana la 15%. Estimarea lui Hinkov nu este data doar din “mirosirea” pietei, ci din modul in care a inceput anul. Interesul pentru vacante a scazut din ianuarie, imediat dupa Revelion, cand, pe fondul crizei economice internationale, au fost anulate toate charterele: “In perioada 17 ianuarie- 14 martie am fost nevoiti sa intrerupem zborurile, pentru ca nu aveam clienti. De fapt, in aceasta perioada, in Romania nu s-a facut niciun charter, situatie fara precedent”, spune Hinkov. In anii trecuti, in perioada de dupa sarbatori, erau aproximativ 10-15 zboruri pe saptamana, in special catre Egipt si Tunisia. Din 14 martie, mai spune Hinkov, “zborurile sunt pline, dar sunt pline cu oferte speciale”.

    Uimiti de reactia inceputului de an, agentii au venit pesimisti la Targul de Turism al Romaniei, care a avut loc la Bucuresti la sfarsitul lunii martie. Pesimismul lor s-a intalnit insa acolo cu destinatii noi de vacanta, pe langa cele existente deja de anul trecut, cu ofertele pe alocuri mai scumpe si cu agitatia mare de la standuri, care le-a mai adus rosul in obraji, desi nu se stie pentru cat timp. “Exista o scadere reala pe piata”, spune si Dan Goicea, directorul agentiei de turism Cocktail Holidays, care asteapta o reducere cu minim 20% a charterelor in 2009. “Speram sa nu fie mai mare de atat. Totusi, exista foarte multe firme care au momente de curaj si atunci incep sa arunce cu charterele pe piata. Dupa care, evident, neavand suportul pietei, incep sa renunte la ele. Linia se va trage insa dupa targ, cand se va afla si raspunsul consumatorilor.”

    Goicea are si el doua destinatii noi pentru acest an – insulele Gran Canaria si Kos – si spera la o cifra de afaceri cu 10% mai mare fata de 2008, cand a avut incasari de 12 milioane de euro. Cand face aceste estimari, se bazeaza pe experienta anilor trecuti, spunand ca nu a retras pana acum niciun charter dintre cele pe care si le-a propus. Cu tot cu destinatiile noi, Cocktail Holidays va opera in aceasta vara noua zboruri, in aceeasi formula de parteneriat cu agentia Prestige Tours, condusa de Mircea Vladu. Goicea, care a avut 15.000 de turisti pe cele sapte destinatii operate in sezonul estival 2008, mizeaza pe un volum usor mai mare in 2009 si are asteptari mari de la clientii fideli.

    Managerul nu exclude insa varianta neindeplinirii obiectivelor sau “un reglaj” al ofertei cu cererea mai mica decat asteptarile: “Per total va exista o scadere, sa vedem unde se va regasi aceasta. Poate pe parcurs vom mai reduce si noi activitatea, vom face reglajele cand vine si raspunsul de la client; noi nu am redus numarul de curse, dar am pregatit si pachete mai ieftine”. Tot scadere vede si Aleksey Hinkov – care a avut 35.000 de turisti in 2008, dintre care 29.500 au mers in Turcia, iar restul in Egipt. Hinkov nu exclude posibilitatea ca cererea in scadere sa afecteze vanzarile companiei si recunoaste ca cerererile pentru early-booking (rezervari facute din timp) din acest an au scazut cu 10-15% fata de aceeasi perioada din 2008: “Lumea asteapta acum ofertele last-minute, e mai greu decat anul trecut, cand rezervarile au decurs foarte bine”.

    Asteptarile sunt in continuare mari pentru perioada de early-booking, care anul trecut a adus un sfert din incasarile companiei, si pe sistemul propriu de rezervari online, care in 2008 depasea 300 de inregistrari pe zi. Desi pe o piata imprevizibila, oficialul Tez Tour isi propune crestere pentru 2009: atingerea unei cote de piata de peste 30% pe Turcia (fata de 20% cat a inregistrat anul trecut), iar asta in conditiile in care spune ca numarul total de turisti care vor calatori in acest an din Romania in Turcia prin intermediul charterelor va ramane la acelasi nivel din 2008, adica putin peste 100.000. “Noi nu mizam pe turisti noi catre Turcia, ci pe cotele de piata ale celorlalte agentii care opereaza chartere”, spune Hinkov.

    J’Info Tours: “Charterul e produsul ideal in criza, pentru ca e convenabil si flexibil (poti oferi servicii de la 2 la 5 stele)”

  • Incepe razboiul preturilor intre hoteluri

    La sfarsitul anului trecut, Dragos Raducan, secretarul general al Federatiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR), declara pentru Busine ss Magazin ca presiunea asupra preturilor practicate de hotelieri anul acesta va fi mare, iar daca acestia nu vor ingheta tarifele cel putin la nivelul lui 2008, vor iesi in pierdere. Reactiile din piata nu pareau sa sustina atunci opinia lui Raducan, dar rezultatele lunii ianuarie au schimbat opiniile.

    Gradul de ocupare incepuse sa scada inca din a doua parte a anului trecut, cu 10-15%, iar estimarile pentru 2009 aratau o scadere continua, date fiind contractarea cererii de locuri de cazare si numarul de unitati in crestere. Luand in calcul proiectele anuntate deja, dar privite cu scepticism (deoarece multe dintre acestea au fost blocate din dezvoltare), in acest an se vor deschide intre 12 si 15 hoteluri, majoritatea in provincie.

    Concurenta si mersul prost al pietei au rasturnat moda de anul trecut, cand celor mai scumpe hoteluri de pe piata le-a mers cel mai bine. Acum, hotelierii au inceput sa se bata in oferte si preturi scazute, deocamdata insa cu procente destul de mici. Iar reducerile de 10-20% au pornit dinspre unitatile mici si neafiliate lanturilor internationale, acestea fiind cele mai expuse cand vine vorba de scaderea turismului de business, deoarece nu se afla in retelele internationale de rezervari (numarul de camere afiliate retelelor internationale este oricum destul de mic, in jur de 3% in Romania).

    “Riscul este sa nu isi mai acopere cheltuielile si atunci sa inceapa sa dea afara angajati. Pe Valea Prahovei sunt hoteluri mari care si-au dat afara 30% din angajati”, spune acum Dragos Raducan. In schimb, pe litoral, contractele au fost incheiate de anul trecut la aceleasi tarife in lei, iar in zona montana si in cea balneara, tarifele in lei s-au mentinut sau au crescut in medie cu 5-8% (sunt cazuri singulare in care ori au ramas neschimbate, ori au urcat cu 12%). Dar, luand in considerare deprecierea monedei nationale din ultimele luni, preturile relative fata de anul trecut au scazut.

    Robert Tircavu, proprietarul Edelweiss din Predeal, a redus deja tarifele cu 40% fata de sfarsitul anului trecut. Daca in luna decembrie (inainte de perioada sarbatorilor), tariful pentru o camera dubla era de 190 de lei pe noapte, in februarie a ajuns la 120 de lei pe noapte, pret in care intra si o gama mai larga de servicii. Exemple ca acela al Edelweiss mai sunt, iar specialistii din industria ospitalitatii spun ca acesta este doar inceputul, deoarece presiunea exercitata de jucatorii mici se va rasfrange in final inclusiv asupra hotelurilor de talie mare operate de lanturile internationale. “Nu am luat in calcul o scadere drastica a preturilor pentru 2009, dar, in cazul in care piata o va dicta, va trebui sa ne adaptam conditiilor”, spun reprezentantii hotelului de cinci stele JW Marriott.

    Afirmatia intareste temerile exprimate de Tinu Sebesanu, directorul companiei de consultanta Trend Hospitality, care opereaza brandurile Howard Johnson si Ramada pe piata din Romania: “Ma tem ca startul unui razboi al preturilor intre cei cu mai putine stele va obliga, pe termen lung, si hotelurile operate de lanturi internationale sa mai scada din pret”. Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta, gradul de ocupare medie a camerelor in unitatile de 4 si 5 stele a fost de 60% in 2008, cu un tarif mediu cumulat de 130-140 de euro.

    Tot la sfarsitul anului 2008, reprezentantii Crowne Plaza intrezareau semnele unui razboi al preturilor: “Majoritatea hotelurilor va scadea tarifele si va omori piata”. Crowne Plaza a avut un grad de ocupare de 61% in 2008 si asteapta un nivel usor mai ridicat anul acesta, de 62%, in ciuda numarului mare de locuri de cazare care a suplimentat anul trecut oferta de spatii de cazare din Bucuresti, dar si a faptului ca nu se gandesc la reduceri de preturi. De fapt, reprezentantii Crowne Plaza cred ca reducerea preturilor pe segmentul de cinci stele este chiar contraindicata, deoarece clientii sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru servicii mai bune: “Hotelierii direct influentati de nivelul tarifelor sunt cei care se axeaza pe leisure, un segment si asa foarte putin dezvoltat in Capitala, dar o reducere de pret nu ar ajuta nici aici la sporirea vanzarilor”.

    Ocatavian Lazar, Caro Hotels: “Criza a venit intr-un moment in care piata incepea sa se aseze, adica oferta sa fie relativ egala cu cererea”

  • Concedii mai putine, dar mai ieftine

    Care va fi presiunea consumatorului asupra evolutiei preturilor?  

    Ca urmare a diminuarii cererii, este considerata normala o scadere a tarifelor practicate atat de hotelieri, cat si de agentiile de voiaj. Cu toate acestea, operatorii turistici nu par dispusi sa reduca tarifele, cum spune si Dragos Raducan, secretarul general al FPTR. “Daca nu vor ingheta preturile cel putin la nivelul lui 2008, vor iesi in pierdere. Iar cele mai afectate vor fi agentiile de turism din cauza scaderii cererii pentru destinatiile externe.” De partea cealalta, reprezentantii hotelului de cinci stele Crowne Plaza cred ca taierea dramatica a tarifelor, aplicata de majoritatea hotelurilor, va “omori” piata. 

    Mai creste piata de turism?

    Pe fondul starii generale de incertitudine, in prima perioada a lui 2009 piata va stagna sau chiar va scadea usor, dar de la luna la luna lucrurile vor deveni clare si cel putin din acest punct de vedere 2009 va aduce un avantaj: punerea managerilor fata in fata cu situatia de fapt a economiei. Asa ca Nicolae Lech, directorul general al companiei Nova Travel, membra a grupului Eurolines Romania, vede rate de crestere cu doar 3-5% mai mici fata de cele previzionate in septembrie pentru 2009. Cel mai pesimist este fondatorul Alto Tours: “Ar trebui sa fim multumiti daca vom reusi sa mentinem nivelul de vanzari atins in 2008”.  

    Care va fi destinatia anului?  

    “Nu o sa fie o modificare majora fata de 2008, cu exceptia faptului ca Romania ca destinatie turistica va cunoaste o mai mare atentie”, spune Nicolae Lech de la Nova Travel. Directorul general al agentiei de turism online Vola.ro crede ca vor avea castig de cauza in general destinatiile usor accesibile, cu zboruri directe si pentru care costurile de transport si cazare se situeaza la un nivel rezonabil. “Acest trend va infl uenta si deschiderea de catre companiile low-cost a unor noi destinatii cu plecare din Bucuresti, Timisoara sau Cluj.” Se vor bucura de atentie sporita si calatoriile tip city-break, in special catre Viena sau Budapesta, in timp ce pentru vacanta de vara clientii se vor intoarce catre Grecia si Turcia.  

    Care va fi motorul cresterii? 

    Desi unele voci sunt sceptice, iar altele isi pun sperantele in calitatea resurselor umane, cresterea se va face pe seama voiajelor ieftine. Investitii majore in 2009 nu se anunta, dar motoarele cresterii vor fi turismul regional, sederile scurte si cu buget restrans si, paradoxal, o crestere va fi adusa de destinatiile de lux, conform reprezentantilor ANAT. Explicatia consta in numarul mic de pachete disponibile, in conditiile in care oamenii cu bani isi vor permite in continuare sa le cumpere.  

  • Agentii mici care au crescut mari

     

    Toamna aceasta se anunta speciala pentru Cristian Pandel, fondatorul si directorul general al Christian Tour: va incheia cel mai bun sezon al sau, un sezon in care a vandut vacante pentru 50.000 de turisti, si va muta sediul companiei, pe care a infiintat-o in urma cu unsprezece ani intr-un demisol de langa Facultatea de Drept, in Opera Center. “A fost destul de greu sa ajungem aici, avand in vedere ca relatiile au lipsit si totul a fost facut pe munca noastra”, povesteste directorul agen­tiei, care a intrat in afaceri din pasiu­ne pentru excursiile pe munte. Pri­ma experienta de business a agentului de turism a fost infiintarea unui club mon­tan, iar apoi a primei scoli de ghizi montani, Christian Adventure (care mai functioneaza si astazi), simultan cu infiintarea unui SRL si obtinerea licentei de turism tip detailist.
     
    Cresterea agentiei Christian Tour a fost mai importanta in ultimii doi ani, cand agentia a devenit si turoperator, organizand propriile chartere in special catre Grecia, destinatie din care detine acum aproximativ 25% cota de piata, alaturi de agentii precum Paralela 45, Prestige Tours, Prompt Service sau J’Info Tours. In acest an, pentru care asteapta o cifra de afaceri de 12 milioane de euro, a deschis o destinatie noua in Grecia, Insula Zakyntos, catre care estimeaza acum un grad mediu de ocupare de 90%. Povestea Christian Tour este una dintre cele cateva ale unor agenti de turism care au reusit sa iasa din plutonul jucatorilor marunti si sa se indrepte, cu pasi mai mici sau mai mari, catre liga mare. “Sunt in jur de 100 de agentii de turism medii (cu cifra de afaceri cuprinsa intre trei si sapte-opt milioane de euro) care doresc sa devina mari si agentii mici sau medii (cu cifra de afaceri intre unu si trei milioane de euro) care doresc sa ramana pe pozitiile lor de acum, fara a dori o dezvoltare, ci doar o consolidare”, spune Traian Badulescu, secretar general al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). Anii turistici 2007 si 2008 – care au adus o crestere anuala de 15% a pietei – au scos la iveala cateva astfel de agentii, a caror dezvoltare s-a indreptat mai mult catre turismul de divertisment (leisure – organizarea de vacante pentru persoane fizice) si in special catre turismul de masa, caracterizat prin vacante la preturi avantajoase catre destinatii deja clasice, precum Grecia sau Turcia.
     
    Faptul ca acest lucru inca se intampla arata in special ca piata nu este inca maturizata si ca este inca loc de crestere pe anumite segmente, precum turismul de masa. Piata turismului de business este in schimb mai bine acoperita, cu agentii mari precum Happy Tour (prima dupa cifra de afaceri), Marshal, Aerotravel sau medii, precum Alto Tours, care tintesc predominant acest segment si au reusit sa acapareze mare parte din contracte. Turismul de masa se imparte intre cativa turoperatori, cum ar fi Paralela 45, J’Info Tours, Prompt Service, Prestige Tours, Malta Travel, Ali Baba Travel sau Tez Tour, care acopera momentan piata. Cresterea rapida a numarului de turisti permite insa si aparitia altor nume, care apar de obicei dintre agentiile care au lucrat cativa ani in revanzarea pachetelor.
     
    Modul in care cateva agentii se detaseaza de restul plutonului nu este niciodata acelasi, deoarece depinde de factorii de piata si de modul de constructie a businessului. Insa ritmul de crestere vorbeste de la sine despre viitor: “In mod normal, o agentie de turism care inregistreaza o crestere sanatoasa poate ajunge la o cifra de afaceri de un milion de euro dupa primul an de functionare si la doua-trei milioane de euro dupa doi ani”, spune Traian Badulescu. Ritmul ar trebui sa creasca pe parcurs: “Daca agentia este serioasa, daca managerii si proprietarii au viziune, daca stiu sa promoveze agentia si produsele si stiu sa se distinga printr-un produs unic, intr-un interval de 3-5 ani se poate depasi pragul de sapte-opt milioane de euro cifra de afaceri”. Daca acesti pasi de dezvoltare sunt indepliniti, sansele unei agentii mici de a accede intr-o categorie superioara sunt destul de mari, estimeaza Traian Badulescu, care considera ca rata de succes poate fi de 20-25%.
     
    Produsul unic a fost ideea pe care au marsat mai multi oameni de afaceri din turism, aceasta fiind si ideea de baza a afacerii Tunisiana Travel, care a vandut inca din anul infiintarii (2005) doar vacante pentru Tunisia, fara a avea nici acum in plan dezvoltarea altor divizii ale companiei. Gheorghe Stoian, managerul si fondatorul agentiei, considera ca ticketingul sau alte produse turistice trebuie lasate in seama cui se pricepe la vinderea acestor produse. “Noi am inceput prin a vinde doar Tunisia si am fost siguri ca vom avea succes, desi in primul an de activitate am avut pierderi egale cu 60% din bugetul de lansare a agentiei”, isi aminteste Stoian. Insa acest fapt, care ar fi trebuit sa fie principalul aliat, s-a transformat in principalul dusman: “Am inteles atunci ca nu vom rezista fara o promovare eficienta si de aceea am alocat o suma semnificativa acestui segment, ajungand ca acum sa avem un buget de 150.000 de euro pentru publicitate”, afirma Stoian. Avand avantajul intrarii pe piata cu un produs nou, Tunisiana si-a asigurat o cota buna din numarul de turisti care cauta aceasta destinatie (aproape jumatate din cei aproximativ 20.000 de turisti care vor merge in total in 2008 in Tunisia), deoarece intre timp si alte agentii, precum Kartago sau Tez Tour, au introdus chartere. Stoian incearca sa se mentina insa inaintea competitiei, si primul pas a fost sa renunte la agentiile partenere din Tunisia si sa deschida prima filiala acolo, cu ghizi romani, ceea ce le-a adus “un plus de profit”. Pentru acest an estimeaza o cifra de afaceri de 4,8 mil. euro si un profit de 300.000 de euro, iar pentru 2009 asteapta un numar de 14.000 de turisti.