BusinessMagazin

Category: Turism

Analize detaliate din domeniul turismului – destinații de vacanță inedite, idei pentru călătorii și multe altele pentru cei pasionați de turism

  • 100.000 de concedii in Turcia

    La targul de turism de la Sofia din februarie 2007, sotii Corina si Aleksei Hinkov faceau cunostinta cu Livent Aydin, directorul general si unul dintre actionarii Tez Tour, cel mai mare operator turistic de pe litoralul turcesc. Dupa o serie de discutii, Aydin – de origine bulgara, ca si Aleksei Hinkov – a fost de acord ca sotii Hinkov sa infiinteze in Romania filiala Tez Tour, biroul din Romania avand numarul 15 pe harta celor de la Tez.

    Biroul a fost infiintat imediat, dar cu toate acestea a intrat pe piata in luna mai a anului trecut, pierzand perioada de “early booking” (termen folosit pentru cea mai activa perioada pentru vanzarea pachetelor turistice, dintre targul de turism din primavara si debutul sezonului). Cu toate acestea, Tez a vandut anul trecut 11.000 de pachete turistice, operand cinci chartere catre Turcia de la Bucuresti si Timisoara si atingand astfel 15% cota de piata din zborurile charter catre Turcia inca din primul an de operare.

    Pe piata din Romania existau deja cateva agentii de turism specializate pe Turcia, cum ar fi Alibaba Tour, Mr. Peter sau Kusadasi, dar si turoperatori pentru care Turcia era o miza importanta, precum J’Info Tours, Prestige Tours si Prompt Services. Cum a reusit Tez sa vanda atat de mult, in conditiile in care clientela parea deja impartita intre operatorii romani?

    Preturile destul de mici, datorate volumelor mare cu care lucreaza Tez Tour, si atragerea a foarte multe agentii revanzatoare au fost principalele motive care au pozitionat Tez intre liderii de piata inca din primul an de operare.

    “Tez este un turoperator care umple hotelurile cu care este partener si astfel obtine preturi avantajoase pe camera”, explica Aleksei Hinkov. La volumele mari cu care lucreaza (agentia a vandut anul trecut 1,2 milioane de pachete turistice in toata Europa Centrala si de Est si Rusia, dintre care 700.000 au fost pentru Turcia), se adauga si faptul ca Tez are si reteaua proprie de hoteluri, Amara Resorts (cu 4.000 de locuri in sase hoteluri din regiunea Belek).

    In plus, Tez nu lucreaza ca retailer, adica nu vinde pachete turistice catre persoanele fizice, ci doar prin agentii revanzatoare, avand astfel costuri mici. In Romania, Tez are acum cea mai mare retea de revanzatori: din 1.200 agentii de turism existente pe piata, sotii Hinkov au incheiat contracte cu 1.100 de agentii, dintre care 600 sunt active, iar 200 chiar fac zilnic in jur de 20-30 de rezervari.

    In aprilie 2008, in plina perioada de “early booking”, Aleksei Hinkov a vazut zilnic cum in sistemul de rezervari pe care il coordoneaza s-au cumparat in jur de 300 de vacante. Este un numar de turisti care poate umple doua avioane charter si jumatate de hotel, iar acest numar a fost visat ani la rand de toti turoperatorii locali. Pentru Aleksei Hinkov, 300 de turisti pe zi este numarul de rezervari la care se astepta pentru aceasta perioada.

  • Vand pentru ca nu gasesc angajati

    "Cand am dat anunt la ziar pentru angajari in vederea deschiderii celui de-al treilea restaurant din lantul La Mama, s-a facut o coada de peste 200 de persoane la poarta”, isi aminteste Daniel Mischie, director al Trotter Prim, companie care administreaza brandurile de restaurante City Grill, City Café, Buongiorno si Caru cu bere, avand in total aproape 600 de angajati.

    Acum, cand are nevoie de angajati pentru noile restaurante care se deschid in reteaua City Grill, Daniel Mischie nici nu mai da anunt la ziar. Se ocupa departamentul de resurse umane al companiei cu recrutarea – dupa principiul “vine Mahomed la munte”: “Daca in urma cu cativa ani veneau ei la noi numai cand faceam un semn, acum mergem noi la ei: in cartiere, in satele din jurul Bucurestiului, pe site-uri de internet, oriunde putem gasi oameni”, spune Daniel Mischie.

    Problema gasirii oamenilor este cea mai importanta dintre cele care fac ca supravietuirea unui restaurant pe piata bucuresteana sa devina tot mai dificila. “Mai sunt pretentiile clientilor, in crestere continua, costurile cu aprovizionarea si chiriile, dar mai ales problema resursei umane”, spune Daniel Mischie.

    Directorul lantului de restaurante City Grill considera ca aceste probleme vor face ca in viitorul apropiat in Bucuresti, iar apoi in toate marile orase, restaurantele care vor mai rezista sa fie de doua feluri: “ori vor fi afaceri de familie, in care sotul, sotia, cumnatii, socrii si bunicii vor face toata treaba si se vor limita la un restaurant, maxim doua, ori vor fi mari lanturi de restaurante, care au in spate o structura puternica de coordonare”.

    Mischie considera ca acesta a fost principalul motiv pentru care proprietari precum Miki Haiblum (care detinea doua cafenele in centrul Capitalei, CremCaffe Expresso Bar si CremCaffe Royal) sau Moni Meita (care detinea doua restaurante Casa di David si a vandut unul dintre ele) au decis sa vanda cate un local sau sa iasa de tot de pe piata.

    Moni Meita, care a vandut la sfarsitul anului trecut localul din Piata Victoriei (Casa di David Downtown), spune ca a luat o asemenea decizie deoarece ii era foarte dificil sa gestioneze doua localuri simultan. Miki Haiblum, care a decis la inceputul acestui an sa-si vanda cele doua cafenele din Bucuresti, spune ca a vandut pentru ca mai ales problema cu oamenii devenise acuta.

    Miki Haiblum a deschis prima cafenea in Romania, CremCaffe Expresso Bar, in anul 2003, cu o investitie de 200.000 de euro. A doua cafenea, din Piata Romana, a fost deschisa in 2006, in urma unei investitii de 300.000 de euro. Miki Haiblum a investit in cafenele avand in paralel si alte afaceri, precum o firma de amenajari interioare pentru restaurante si cafenele sau distributia cafelei CremCaffe catre restaurantele si cafenelele de pe piata.

    Distributia de cafea a fost de asemenea vanduta catre grupul austriac Julius Meinl. Haiblum nu a asteptat oferte pentru vanzarea celor doua cafenele, ci le-a scos pur si simplu la vanzare, purtand in paralel discutii cu patru operatori catre vizau unitatile, printre care Turabo si Burger King (care a intrat in Romania prin deschiderea primului restaurant in Baneasa Shopping City).

    Atat Casa di David Downtown, cat si cele doua cafenele CremCaffe au fost cumparate de omul de afaceri Dragos Petrescu, proprietarul lantului de restaurante City Grill. Prima achizitie a fost folosita de omul de afaceri pentru lansarea noului sau brand de restaurante cu specific mediteraneean, Buongiorno.

    “Primul local Buongiorno va fi urmat in cateva luni de un al doilea, in Baneasa Shopping City, deoarece vrem ca Buongiorno sa aiba o dezvoltare similara ca ritm cu City Grill”, spune Dragos Petrescu. El asteapta de la Buongiorno o cifra de afaceri de doua milioane de euro in acest an, cifra de afaceri a intregului grup fiind estimata la 15 milioane de euro.

    Cele doua localuri CremCaffe achizitionate in urma cu doua saptamani de la Miki Haiblum vor fi folosite de Dragos Petrescu pentru deschiderea unui restaurant City Grill, in amplasamentul din Romana, si a unei cafenele City Café, in zona Universitatii. Cu acestea doua in portofoliu, Dragos Petrescu devine proprietarul celui mai mare numar de locuri in restaurantele si cafenelele din centrul Capitalei.

    Pe axa Piata Universitatii, Piata Romana, Piata Victoriei si Piata Charles de Gaulle, Totter Prim detine restaurantele City Grill Centrul Istoric (200 de locuri), Caru cu bere (400 de locuri), viitoarea City Grill Universitate (actualul CremCaffe – 50 de locuri), viitorul City Grill Romana (actualmente CremCaffe Royal – 70 de locuri), Buongiorno (320 de locuri), City Café Aviatorilor (40 de locuri) si City Grill Primaverii (300 de locuri).

    Daca Dragos Petrescu a cumparat orice a iesit pana acum la vanzare in centrul Bucurestiului, ajungand de la 9 la 13 restaurante in mai putin de jumatate de an, Tudor Niculescu, proprietarul cafenelelor Turabo, a facut un salt de la 21 la 30 de cafenele tot printr-o achizitie, in toamna lui 2007.

    Achizitia pe care a semnat-o Niculescu, platind 500.000 de euro, a vizat reteaua Dark Café, dezvoltata de trei tineri din Timisoara. Prin cumpararea acesteia, Niculescu a cumparat si intelegerea pe care cei trei tineri o facusera cu Real pentru a deschide cate o cafenea in fiecare hipermarket – ceea ce Niculescu si intentioneaza sa faca, in paralel cu deschiderile stradale din proiectele sale mai vechi.

  • Pariurile pentru Piatra-Neamt

    La oricare dintre cele patru intrari mari in Piatra-Neamt – dinspre Bacau, Bicaz, Roman sau Targu-Neamt – primul lucru evident este culoarea proaspata a constructiilor, specifica imobilelor noi. Zeci de blocuri si sute de casute si vile impanzesc terenurile de pe marginea soselei. La fiecare jumatate de an, peisajul se schimba vizibil la oricare din intrarile in oras, lucru surprinzator pentru un oras de provincie din Moldova, unde filozofia traditionala de viata este in general ca „graba strica treaba”.

    Acum insa, orasul este sub presiunea banilor: zeci de milioane de euro investiti in turism, aproape 100 de milioane de euro in modernizarea orasului, afacerile de origine locala care se lauda cu rate anuale de crestere de doua cifre. Banii trimisi de zecile de mii de nemteni plecati la munca peste hotare ridica nivelul de trai al celor ramasi acasa, iar investitorii au venit: dezvoltatorul GTC construieste un mall, reteaua Best Western se pregateste sa-si ridice un hotel de la zero, comerciantii de toate felurile au venit sa cumpere teren. Se adauga si proiectul autostrazii Iasi-Targu-Mures, ce ar urma sa treaca prin zona Targu-Neamt, o bretea urmand sa uneasca si Piatra-Neamt de magistrala.

    Tabloul este completat de inflorirea afacerilor locale, fie dezvoltate de antreprenori – precum Köber, Dinasty, Agnes Toma -, fie de supravietuitorii erei comuniste: Celohart, producator de carton si hartie igienica, Mecanica Ceahlau, producator de unelte agricole, sau producatorul de ciment Moldocim din Bicaz, preluat de Heidelberg.

    Influentele externe isi pun amprenta asupra ritmului de viata molcom al moldovenilor, iar rapiditatea de actiune a retailerilor internationali este doar un exemplu. Pana la inceputul lui 2006, dintre toate resedintele de judet, Piatra-Neamt era ultimul bastion necucerit de pe harta comertului modern. Graba cu care austriecii de la Kaufland si nemtii de la Plus si-au ridicat insa magazine a fost o buna lectie de viteza. Sfiala cu care comertul modern a pasit in oras, la inceput doar prin intermediul magazinelor de tip discount, este acum de domeniul trecutului, iar interesul investitorilor ce altadata ocoleau precauti zona a crescut exponential pe parcursul ultimului an.

    In centrul planurilor de dezvoltare se afla proiectele turistice in valoare de peste 40 de milioane de euro plasate in inima orasului: o telegondola, trei partii de schi, un telescaun, o telecabina, scari rulante pentru partiile de schi si un lift inclinat ce va duce turistii spre varful muntelui Pietricica, in jurul caruia a crescut intregul oras. 17 milioane de euro vin din fonduri structurale si „amortizarea investitiei se va realiza in 15 ani, conform studiilor de fezabilitate”, declara pentru BUSINESS Magazin primarul orasului, Gheorghe Stefan. Cartea jucata pe turism si in genere de servicii ar urma sa atraga in oras atat turisti romani, cat si straini, spera Stefan. „Putem alcatui un traseu turistic unic in Europa si avantajul nostru este asezarea geografica”, argumenteaza primarul. Miza pe turism si serviciile conexe este, si in opinia reprezentantilor mediului de afaceri nemtean, singura carte castigatoare pe care putea juca un oras saracacios si saracit de falimentele marilor platforme industriale odata cu intrarea in economia de piata. „S-au inchis in cascada toate marile combinate chimice (Fibrex Savinesti, Melana, Combinatul de ingrasaminte chimice) si de prelucrare a lemnului (fostul CPL)”, isi aminteste Florin Rosescu, director general si actionar majoritar al Kubo Ice Cream.

    Pentru atragerea turistilor era nevoie insa de o modernizare a orasului, iar ea va costa in total aproape 100 de milioane de euro. Numai pentru modernizarea strazilor, a aleilor, a trotuarelor si a spatiilor verzi dotate cu irigare automata „cheltuim 10 milioane de euro, exclusiv din fondurile primariei”, sustine primarul. Peste banii pentru cosmetizare se aduna insa multe alte proiecte. Programul de colectare selectiva a deseurilor, lansat in urma cu cativa ani, are o valoare de 22 de milioane de euro. Pentru extinderea in tot orasul a retelelor de apa curenta si canalizare, program ce ar urma sa se incheie in 2009, au fost bugetate 32 de milioane de euro, 70% din bani fiind fonduri europene, iar diferenta – banii primariei, spune Stefan. Finalizarea salii sporturilor, cu o capacitate de 5.000 de locuri, pentru care s-au cheltuit 7 milioane de euro, deschide sansa organizarii de competitii europene si mondiale, e de parere Stefan, care precizeaza ca pentru asa ceva e functional si stadionul de fotbal, omologat si pentru atletism. Alte proiecte vizeaza reamenajarea pietei centrale (2,5 milioane de euro), construirea unui mall in zona vecina pietei centrale (7 milioane de euro), modernizarea iluminatului public (3 milioane de euro), reabilitarea termica a blocurilor si montarea de centrale termice de bloc, modernizarea scolilor (10 milioane de euro), amenajarea unui camin de batrani (cam 1,5 milioane de euro). Nu e de mirare ca Primaria din Piatra-Neamt candideaza la statutul de cea mai indatorata primarie din tara, peste 70% din sumele investite fiind din credite bancare. Stefan nu contrazice ideea, dar sustine ca „toate investitiile vor fi recuperate, in scenariu pesimist, in maxim 10 ani”.

    De unde recuperarea? In primul rand, dupa socoteala primariei, sunt banii turistilor; mai sigure si mai de incredere, desi imposibil de evaluat, par insa sumele trimise acasa de asa-numitii „italieni”, zecile de mii de oameni plecati la munca mai ales in Italia. Lipsa locurilor de munca i-a gonit peste granite, iar in timp ce somajul in Piatra-Neamt a scazut pana la 1,2%, conform ultimelor date ale AJOFM, citate de Gheorghe Stefan, a crescut si nivelul de trai al rudelor ramase in tara. Luna august, in care „italienii” au concediu si se intorc in tara, echivaleaza cu sezonul turistic la mare – terasele, barurile si restaurantele sunt pline, rafturile magazinelor de orice tip sunt golite, iar pretul apartamentelor si al terenurilor creste, sustinut si de ofertele bancare croite special pentru cei plecati la munca in strainatate. BRD Neamt are in acest moment „cateva sute” de credite acordate persoanelor plecate la munca peste hotare, numarul de clienti crescand de la an la an, „in functie de cat de multi afla de aceste servicii”, spune Constantin Mares, directorul BRD pe regiunea alcatuita din judetele Neamt si Suceava. Majoritatea creditelor au destinatie imobiliara, iar ca variante de plata a ratelor au viramentul bancar, cat si plata directa la ghiseu de catre o ruda din tara. In 2007, spune Mares, banca a deschis trei agentii in zona rurala (Bicazul Ardelean, Sabaoani si Damaseni), in zone cu multi locuitori, din care majoritatea sunt plecati la munca in strainatate.

  • Aviatia low-cost face un pas in fata

    Startul l-a dat in toamna Easyjet. Compania britanica a semnat acorduri cu Amadeus si Galileo, companii care vand agentiilor de turism sisteme GDS (Global Distribution Systems), permitand rezervari si vanzari de bilete in timp real pe portalurile agentiilor de turism.

    Easyjet a semnat acordul cu Amadeus pentru a impulsiona, dupa cum a declarat in comunicatul de presa, vanzarile de bilete de avion catre oamenii de afaceri, segment care reprezenta in toamna anului trecut 20% din vanzarile Easyjet.

    Miscarea companiei britanice a atras o oarecare dezaprobare din partea unor competitori, mai ales a Ryanair, care a profitat de ocazie ca sa sublinieze ca Easyjet nu este de fapt un low-cost, ci o companie de linie mascata.

    Sistemele GDS, ce se adreseaza predominant agentiilor care se ocupa de turism de afaceri, sunt cumva opuse conceptului de low-cost in aviatie, care are la baza vanzarea de bilete fara niciun fel de intermediere, pe propriul site al companiei, tocmai pentru a nu avea cresteri de costuri.

    Semnand contractul cu Amadeus, cei de la Easyjet au intrat in bazele de date ale agentiilor de vanzari de bilete online, crescandu-si sansele ca ofertele lor sa fie vizibile nu numai de pe propriul website, ci de pe portalurile tuturor agentiilor de turism care folosesc sistemele Amadeus si Galileo, asa cum se vad orice alte oferte ale companiilor de linie.

    Odata cu intrarea in baza de date a agentiilor, Easyjet si alte companii care i-au urmat exemplul au incalcat una dintre regulile de baza ale modelului de aviatie low-cost, si anume existenta tertilor intre companie si client.

    Dupa ce Easyjet a facut primul pas, agentiile de ticketing din mai multe tari europene au solicitat in lunile ce au urmat solutia care sa permita prezenta ofertelor low-cost pe paginile lor de internet.

    Gheorghe Racaru, directorul companiei aeriene low-cost Blue Air, considera ca vanzarea de bilete pe alte site-uri decat cel al Blue Air este o metoda normala de crestere a prezentei online: “Preferam sa vindem cat mai multe bilete indiferent de canalul de distributie folosit, iar aceste platforme nu fac altceva decat sa completeze structura pasagerilor Blue Air cu un segment de pasageri obisnuiti sa cumpere biletele de pe site-uri renumite”.

    Blue Air a incheiat astfel de acorduri cu mai multe site-uri de profil din strainatate: Lt-bestdeal.eu, Halcon-viajes.com, Airmet.pt sau cu Carlson Wagonlit Franta pentru distributia prin agentiile de turism ale acesteia si pe platforma ei online.

    Tendinta a ajuns imediat in Romania, iar agentii de vanzari online precum Paravion.ro sau Vola.ro, care folosesc sistemul Amadeus, au solicitat intrarea si a companiilor low-cost in sistemele lor.

    Razvan Antoni, oficialul Amadeus in Romania, spune ca aceasta se va intampla dupa 1 aprilie, iar sistemul va permite atunci ca, la cererea unui client pe un site, sa ii fie listate toate ofertele, atat cele ale companiilor care au aderat sa intre in aceste sisteme de vanzari, cat si ale celor care nu au agreat intrarea.

    Principala diferenta dintre cele care au fost de acord cu intrarea si cele ce nu o doresc este legata de cedarea unui comision din vanzarea biletelor, variind intre 3 si 7%.

    “Comisionul pe care il cedam este confidential pentru fiecare contract in parte (cu fiecare site de ticketing se incheie un contract – n.red.) si este stabilit prin negociere directa, in functie de potentialul de vanzare al portalului respectiv si de istoricul vanzarilor realizate pe o perioada de cel putin sase luni”, spune Gheorghe Racaru de la Blue Air.

    Pana la venirea solutiei care sa permita includerea companiilor low-cost pe portalurile online, majoritatea site-urilor de ticketing, inclusiv cele din Romania, au inceput sa vanda bilete ale companiilor low-cost prin call-center.

    Daniel Truica, director general si actionar minoritar al agentiei Vola.ro, spune ca a inceput sa vanda bilete low-cost prin call-center imediat dupa lansarea site-ului, in 2006.

    “Am facut contracte cu toti operatorii de zboruri ieftine pentru a le vinde biletele prin call-center, pana la definitivarea solutiei tehnice care sa permita postarea lor pe site”, spune Truica. Dupa cum spune oficialul Amadeus, dintre companiile low-cost prezente in Romania, cele mai deschise la a intra in sistemele Amadeus au fost Blue Air, Easyjet si Germanwings.

    Celelalte – Sky Europe, Wizz Air, My Air sau Ryanair – nu sunt deocamdata de acord cu intrarea in aceste sisteme, astfel ca agentiile le vand biletele adaugand o taxa de procesare. “Agentii nostri de la call-center nu fac nicio discriminare intre ofertele companiilor low-cost si ale companiilor de linie, in asa fel incat clientului chiar sa i se ofere varianta cea mai potrivita de pret”, sustine directorul Vola.ro.

    Si chiar daca nu toate companiile low-cost ofera comision, Daniel Truica este de parere ca merita sa vanda si biletele acestora: “Ideea e sa poti oferi clientului absolut toate variantele care exista pe piata”.

    Intrarea companiilor low-cost in sistemele de vanzari online este de asteptat sa impulsioneze nu numai vanzarile acestor companii, dar si cota de piata pe care o detin vanzarile online de bilete de avion. Razvan Antoni crede ca in 2008 cresterea cotei de piata a vanzarilor electronice de bilete de avion va fi mai mult decat dubla si va ajunge la 12%, fata de 5%, cat este in prezent.

    “De acum, in acest domeniu vor fi salturi mari”, considera Antoni, care spune ca piata va avea perspective bune, atata vreme cat grupurile straine de profil incep sa fi e interesate de acest segment.

    Primul pas a fost facut prin vanzarea pachetului majoritar din Vola.ro catre un fond de investitii polonez, Tar Heel Capital, care a finantat in februarie 2008 cu 1,1 milioane de euro atat Vola.ro, cat si Fru.pl, un site de profil polonez.

    Daniel Truica spune ca investitia fondului a venit intr-un moment cat se poate de fericit: “Acum putem dezvolta site-ul in asa fel incat sa luam o parte cat mai importanta din cresterea pietei din acest an”.

  • Ce hoteluri ne aduce summitul NATO

    Desi echipe de muncitori inca mai forfotesc pe langa Rin Grand, Radisson SAS sau Ramada Plaza, toate cele trei hoteluri – cele mai asteptate deschideri de pe piata hoteliera in acest an – asteapta oaspeti la inceputul lunii viitoare, cand va avea loc la Bucuresti summit-ul NATO.

    Mai sunt cateva saptamani de retusuri, insa niciunul dintre cele trei hoteluri de mari dimensiuni nu ia in calcul sa nu aiba, macar partial, portile deschise la 2 aprilie, cand vor veni la Bucuresti primele delegatii participante la summit.

    Radisson SAS, hotelul de cinci stele construit pe structura fostului hotel Bucuresti, va deschide chiar pe 2 aprilie: „Vom deschide hotelul la 2 aprilie, desi hotelul nu va functiona la parametrii optimi la inceputul lunii viitoare“, spune Ramona Gaman, responsabil de comunicare al hotelului Radisson SAS.

    Deschiderea din aprilie va fi un „soft opening“, concept folosit pe piata ospitalitatii pentru deschiderile „de proba“, urmand ca deschiderea oficiala, cu taierea panglicii, sa aiba loc in luna octombrie.

    Hotelul de pe Calea Victoriei, care apartine BEA Hotels, parte a grupului israelian Elbit Medical Imaging Ltd., ar trebui sa fie primul hotel al lantului in Romania. Urmatoarea deschidere ar putea fi un hotel Regent (brandul high-end al Carlson Hotels, care detine brandul Radisson) in cadrul Dambovita Center, proiect care va atrage o investitie de 600 de milioane de euro.

    Deocamdata, primul Radisson din Bucuresti se anunta a fi „cel mai scump hotel de pe segmentul sau“, dupa cum spune Torbjorn Bodin, director general al hotelului.

    Planuri de deschidere chiar in preziua summit-ului au si fratii Ionut si Robert Negoita, proprietarii hotelului Rin Grand (momentan cel mai mare proiect hotelier din Europa, cu 1.500 de camere, si care a fost in „soft opening“ din octombrie 2007, avand deschise 300 de camere).

    Acum, Ionut Negoita spune ca in cele trei saptamani care au ramas pana la deschiderea in intregime a hotelului mai are de finisat ultimele 200 de camere, la care se lucreaza acum, precum si la finisarea etajului al 13-lea al hotelului, unde vor fi sali de conferinte.

    „Etajul 13 trebuie sa il finalizam saptamana viitoare – a doua saptamana din martie – deoarece l-am vandut deja pentru urmatoarele saptamani“, spune Negoita.

    Tot Negoita precizeaza ca a vandut 900 de locuri pentru summit-ul NATO si ca hotelul va gazdui sase delegatii in intregime, impreuna cu cei sase sefi de stat.

    „Este adevarat ca nu avem sase apartamente prezidentiale pentru a-i caza pe toti, dar avem 26 de apartamente cu diferite grade de confort si sefii de stat le vor ocupa pe cele mai spatioase“, mai spune proprietarul Rin Grand.

    Hotelul, situat in zona Vitan, are si functiunile pentru masa si conferinte direct proportionale cu numarul camerelor: restaurantul principal, finisat, are o capacitate de 700 locuri, fiind cel mai mare din Capitala, iar cea mai mare sala de conferinte (din sapte cate sunt in total) poate aduna laolalta 1.500 persoane.

    Tot o sala de 1.500 de persoane a fost dimensionata si pentru hotelul Ramada Plaza, inaugurat saptamana trecuta pe structura fostului hotel Turist, dupa o investitie de 15 mil. euro. Sala de conferinte va fi inaugurata insa abia in 2009.

    „Deocamdata, am inaugurat functiunile de cazare, urmand ca in vara sa deschidem piscina si spa-ul, iar in 2009 sala de conferinte“, spune Elena Mesina, directorul de marketing al noului hotel.

    Ramada Plaza face parte din portofoliul omului de afaceri Gabriel Popoviciu, care detine acum aproape 1.000 de camere in hoteluri din Bucuresti in cele trei hoteluri ale sale – Howard Johnson (fostul hotel Dorobanti), Ramada Plaza si Best Western Parc.

    Din ianuarie 2009, Ramada Plaza si actualul hotel Best Western Parc vor fi unite intr-un singur hotel, hotelul Parc trecand sub franciza Ramada, detinuta pe piata romaneasca de Trend Hospitality.

    „Va fi un complex Ramada cu o capacitate de 600 de camere, care va transforma zona Pietei Presei Libere intr-un nou pol hotelier al orasului“, afirma Daniel Ben-Yehuda, managerul Ramada Plaza si al Best Western Parc.

    Iesirea hotelului Parc din parteneriatul cu lantul Best Western, dupa aproape zece ani in care hotelul a fost afiliat la aceasta retea, va diminua considerabil afacerile Best Western in Romania. In 2007, cu opt hoteluri in portofoliu – dintre care doar unul in Bucures ti si celelalte in provincie -, Best Western Romania a avut o cifra de afaceri de 20 de milioane de euro.

    O treime din aceasta a fost adusa de hotelul Parc din Bucuresti, primul afiliat la retea, dupa cum arata informatiile oferite de Malin Malineanu, directorul New Concept Travel, cel ce a adus in Romania brandul Best Western.

  • Carpatair, prima poveste completa

    Fata de cele 700 de ore pe care le zboara intr-un an un pilot de linie, Nicolae Petrov face cam 250-300 de ore. „Zborul e o pasiune si un exercit iu care iti «reseteaza calculatorul ». Iti poti gestiona afacerea mult mai eficient zburand decat de la birou“, spune fostul pilot militar basarabean.

    Dar chiar si birourile Carpatair, aflate pe aeroportul din Timisoara, pastreaza ceva din spiritul avioanelor de pasageri, pentru ca sunt confortabile, dar croite cu economia de spatiu caracteristica aeronavelor. Nicolae Petrov – serios, foarte atent, cu ochelari fini si costum inchis la culoare – vorbeste calm, cu voce masurata si, ori de cate ori vine vorba de un loc sau de un traseu, se foloseste de stilou si de harta.

    Iar primul loc pe care il identifica pe harta este Hagimus, o suburbie a Tighinei in Republica Moldova, unde s-a nascut in 1966. De acolo, stiloul decoleaza spre Volgograd si spre stepele din sudul fostei Uniuni Sovietice, la Scoala Superioara de Piloti Militari Kacha. Este scoala cea mai buna de aviatie militara din Rusia, pe care Nicolae Petrov a absolvit- o la 21 de ani, in 1987, devenind pilot – inginer de aeronautica.

    Petrov pune alegerea scolii de piloti militari pe seama dorintei de a visa, in vremea teribilismului adoles centin, iar faptul ca a fost selectat sa ramana instructor la scoala dupa absolvire nu l-a bucurat peste masura, pentru ca „era departe de casa, iar zona aceea semidesertica nu era deloc atractiva“.

    Stiloul face multe curbe pe harta in povestea ultimilor 20 de ani.

    La inceputul lui 2008, stiloul invaluie Ucraina, Romania, Germania, Grecia, Italia – piete pe care Carpatair, compania pe care Nicolae Petrov a construit-o in toti acesti ani, a intrat si continua sa se consolideze. La sfarsitul lunii februarie, Carpatair va deschide cursa Odessa-Timisoara, urmand ca in cursul acestui an sa deschida si cursa de Kiev. Vor mai urma inca doua orase din Ucraina, iar pentru viitorul mediu Nicolae Petrov se uita spre mai multe tari din fosta URSS.

    „Aceasta este strategia de crestere: sa unim, prin hub-ul de la Timisoara, Grecia, Germania si Italia de fostele tari URSS“, explica fostul pilot de MIG.

    „Gasirea de nise a fost de la inceput specialitatea Carpatair si reteta care i-a consolidat“, considera Szabolcs Nemes, analist al companiei de consultanta Roland Berger. Nemes considera ca Nicolae Petrov a reusit sa identifice o serie de rute considerate putin atractive pentru companii mari sau low-cost (obisnuite sa transporte volume mari de pasageri), rute pe care sa le opereze cu avioane mici, ceea ce i-a asigurat cresterea.

    Reteta gasita de Carpatair a facut, de altfel, ca proiectul initiat de Nicolae Petrov sa devina singura companie aeriana infiintata in anii ’90 care a rezistat pietei. „A fost atat meritul muncii lui Nicolae Petrov, dar a cantarit foarte mult experienta de afaceri in aviatie a partenerilor sai, mai ales a lui Moritz Suter (fondatorul companiei aviatice elvetiene Crossair si unul dintre actionarii Carpatair – n.red.), care a venit si cu un ajutor logistic important, si anume faptul ca i-a vandut aeronavele cand a avut nevoie sa se dezvolte“, explica Nicolae Demetriade, fost director al TAROM in perioada 2000- 2001 si care l-a cunoscut pe Nicolae Petrov la inceputul anilor 2000.

    Proiectul Carpatair a inceput dupa ce profesorul de zbor de la Kacha a inceput sa isi doreasca sa se intoarca acasa in perioada in care capata amploare „perestroika“, miscarea reformatoare a fostului presedinte sovietic Mihail Gorbaciov. In cele din urma, in toamna anului 1990 demisioneaza din fortele aeriene sovietice. O intalnire cu premierul moldovean Mircea Druc ii creeaza lui Petrov premisele de a intra in executivul republicii, la Departamentul pentru Probleme Militare, unde trebuia sa se ocupe de reconversia profesionala a pilotilor moldoveni care plecasera din Armata Rosie si de crearea unui nucleu de piloti pentru o viitoare companie aeriana moldoveneasca.

  • Vacantele in Turcia, miza anului 2008

    La Targul de Turism de la Berlin din 2006, care are loc la inceputul fiecarui an si care da tonul pentru anul turistic in curs, Turcia avea o cadere a cererii de peste 30%, in special din cauza gripei aviare si a unor atentate teroriste, isi aminteste Dan Goicea, directorul si proprietarul agentiei Prompt Service Travel, care opereaza pe piata turistica cu brandul Cocktail Holidays – Mediterranean Mix. Dan Goicea si alti turoperatori romani care mersesera la targ s-au intors in tara si au contractat avioane pentru Turcia pentru aproximativ acelasi volum ca in 2005, fara a lua in calcul decat o crestere foarte mica. Turcia s-a vandut in 2006 cat sa isi revina: de pe piata romaneasca s-a inregistrat o crestere sub 10%, iar de pe alte piete, in special cea rusa (de unde turistii intra fara viza), Turcia si-a revenit ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.

    "Pentru 2007, in conformitate cu ce am gasit la Targul de la Berlin si cu ce estimam noi din piata, am crescut oferta cam cu 15% fata de 2006", spune Dan Goicea, care spera sa trezeasca, in primul an de cand Romania a intrat in UE, dorinta romanilor pentru destinatii europene – insule celebre precum Sardinia, Sicilia, Madeira, Tenerife sau destinatii continentale precum Alicante din Spania, organizand chartere in fiecare din ele. Si s-au vandut bine, isi aminteste Dan Goicea, asa ca le va mentine si in acest an, desi in 2007 cererea pentru Turcia a inceput sa le eclipseze.

    "De aceasta data insa, nu cererea mare a generat oferta, ci invers", spune Traian Badulescu, secretar general al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). Explicatia e ca in prima parte a lui 2007 a intrat pe piata Tez Tours, o filiala a turoperatorului turc Alkan, care isi desfasoara cea mai mare parte din activitate pe piata rusa. Grupul, care detine un lant de hoteluri in Turcia – Amara Resorts, ocupa primul loc pe segmentul turistilor care vin in Turcia din Rusia, Kazahstan, Ucraina, Bulgaria si tarile baltice.

    La lansarea pe piata, Aleksei Hinkov, directorul filialei din Romania a Tez Tour, anunta ca agentia doreste sa atraga in primul an 30% din numarul de turisti romani care pleaca in Turcia. Aleksei Hinkov, un om de afaceri bulgar, a inceput afacerile in Romania prin deschiderea biroului de aici al Balkan Airlines, companie aeriana bulgara, si a continuat cu o agentie de turism, Balkan Travel, care vindea predominant cazari in Bulgaria. Agentia de turism, la care omul de afaceri nu a renuntat, este acum una dintre agentiile vanzatoare ale Tez Tour – care este doar turoperator (concepe pachete turistice, dar nu face distributie en detail, ci doar catre agentii de turism).

    "Tez Tour a intrat pe piata din Romania cu oferte carora turoperatorii de aici nu le-au putut face concurenta", spune Traian Badulescu. Strategia grupului turc este de a lansa oferte sub 400 de euro pentru pachete de servicii la hoteluri de cinci stele (all inclusive), ceea ce e de natura sa creasca numarul de turisti spre Turcia. Aceasta in conditiile in care ofertele pentru piata turca s-au scumpit in ultimii ani, atat din cauza imbunatatirii continue a serviciilor – hoteluri din ce in ce mai luxoase si cu din ce in ce mai multe servicii incluse -, cat si datorita specificului cererii din Romania – doar pentru 4 sau 5 stele all inclusive. Faptul ca Tez Tour isi permite sa ofere preturi mici se explica prin faptul ca firma detine hoteluri proprii in statiunile turcesti, unde aduc predominant turisti din Rusia si tari din fosta URSS.

    Asadar, cresterea de anul trecut cu 70% a numarului de turisti pentru destinatia Turcia (aproximativ 120.000, conform estimarilor ANAT, ale Institutului de Statistica si ale Politiei de Frontiera) s-a datorat in mare parte celor de la Tez Tour, care au intrat cu patru curse charter, doua din Bucuresti si doua din Timisoara, unde au dublat practic piata, dat fiind ca erau initial programate doua curse.
    Aleksei Hinkov a preferat sa nu dezvaluie cate curse pregateste pentru 2008, dar turoperatorii romani se pregatesc serios pentru Turcia.

    Suliman Selcuk, directorul si proprietarul agentiei Ali Baba Tours – un brand special de turism pentru Turcia, care mai vinde insa si alte destinatii – spune ca va adauga o cursa charter sau maxim doua celor sapte de anul trecut. O singura cursa la o crestere estimata de 30-40% pentru Turcia si in acest an, peste cresterea de anul trecut, nu e putin? "Ca sa fiu sigur ca voi vinde tot", spune Selcuk, care pregateste, ca si ceilalti, si oferte speciale. "Concurenta creste foarte mult si, avand aceste oferte speciale, ne putem baza pe mai multi turisti", spune Dan Goicea, care la randul sau se concentreaza pe Turcia, sperand intr-o crestere cu 15-20% a cifrei de afaceri a Prompt Service, de 10 milioane de euro in 2007.

    Impreuna cu partenerul sau Mircea Vladu, de la Prestige Tours, Goicea va duce acum saptamanal cinci avioane cu turisti in Turcia: trei zboruri din Bucuresti, unul din Cluj si unul din Timisoara, fata de 2007 cand a avut doua zboruri din Bucuresti si unul din Cluj. Mai mult, va scoate Antalya din oferta Cocktail Holidays – Mediterranean Mix si va crea un brand de turism separat pentru Turcia. "Am separat deocamdata activitatea de turoperator pentru Turcia (constructia de programe turistice – n.red.) intr-o firma noua, Focus Tour, iar agentia de branding care a creat brandul Mediterranean Mix va anunta curand si un brand de agentie cu care vom vinde Turcia", spune Dan Goicea. Concentrarea pe piata turca va face ca in 2008 cei doi parteneri sa nu mai aduca destinatii noi, cum au facut aproape in fiecare an.

    Agentiilor care au organizat chartere pe Turcia anii trecuti sau doar anul trecut li se va adauga in acest an un concurent nou – Dertour. In special din 2004, de cand turoperatorul german a intrat in Romania, dar si inainte, majoritatea agentiilor de turism romanesti vindeau pachete turistice din cataloagele Dertour. Anii trecuti, cand numele Dertour nu era inca un argument in sine pentru atragerea de clienti, agentiile de turism au profitat de preturile bune ale turoperatorului german pentru a lansa pachete avantajoase, dar si pentru a-si permite comisioane mari. Acum insa, majoritatea celor care obisnuiesc sa mearga in concedii in strainatate au auzit de Dertour, iar agentiile isi promoveaza parteneriatele cu agentia germana tocmai pentru imagine. Din acest an, Dertour Romania va intra activ in promovarea pe care o fac agentiile: "Mai precis, vom acorda un buget pentru publicitate in comun, care va fi de 0,5% din bugetul pe care agentia il realizeaza intr-un an", spune Radu Colfescu, directorul Dertour Romania.

    Din 2004, Dertour Romania a facut afaceri exclusiv din vanzarea de pachete turistice – fie ele integrate (cu zboruri charter din Frankfurt sau Munchen catre destinatii exotice), fie doar cazari sau programe turistice fara transport inclus, grupul german obtinand preturi avantajoase de la hoteluri datorita volumelor mari tranzactionate si istoricului de achizitii. Vanzarile obtinute de filiala romaneasca au intarit prezenta Dertour; daca pana in 2004 doar agentiile mari reuseau sa intre in sistemul Dertour Germania, "acum orice agentie care trece de vanzari de 150.000 de euro in sistemul nostru este automat transferata la Dertour Germania, iar comisionul cedat scade de la 13% la 12%", spune Colfescu. El se declara multumit de cifra de afaceri de 11 milioane de euro de anul trecut, chiar daca aceasta reprezinta doar a zecea parte din cifra de afaceri a Dertour Austria, unul dintre cei mai puternici vanzatori din reteaua grupului.

    Pentru 2008, Colfescu a primit aprobarea sa lanseze o cursa charter din Romania catre Antalya, cu 189 locuri, incepand din luna mai. "Stiu ca este doar o cursa, in timp ce alte agentii care au fiecare peste cinci-sase curse vara catre Turcia, dar stim ca o vom vinde bine si vom primi permisiunea sa facem si altele". Aceasta, precum si vanzarile in crestere pe care le asteapta de la cele peste 50 de agentii de turism cu care lucreaza, ar urma sa permita o crestere a afacerilor Dertour in 2008 la peste 15 milioane de euro. "Este un nivel pe care speram sa-l depasim si sa reusim sa intram poate chiar de la anul in top zece al agentiilor de turism – e prima tinta pe care o avem in Romania", spune Colfescu.

    Cine se bate sa vanda Turcia

  • Vacantele in Turcia, miza anului 2008

    La Targul de Turism de la Berlin din 2006, care are loc la inceputul fiecarui an si care da tonul pentru anul turistic in curs, Turcia avea o cadere a cererii de peste 30%, in special din cauza gripei aviare si a unor atentate teroriste, isi aminteste Dan Goicea, directorul si proprietarul agentiei Prompt Service Travel, care opereaza pe piata turistica cu brandul Cocktail Holidays – Mediterranean Mix. Dan Goicea si alti turoperatori romani care mersesera la targ s-au intors in tara si au contractat avioane pentru Turcia pentru aproximativ acelasi volum ca in 2005, fara a lua in calcul decat o crestere foarte mica. Turcia s-a vandut in 2006 cat sa isi revina: de pe piata romaneasca s-a inregistrat o crestere sub 10%, iar de pe alte piete, in special cea rusa (de unde turistii intra fara viza), Turcia si-a revenit ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.

    "Pentru 2007, in conformitate cu ce am gasit la Targul de la Berlin si cu ce estimam noi din piata, am crescut oferta cam cu 15% fata de 2006", spune Dan Goicea, care spera sa trezeasca, in primul an de cand Romania a intrat in UE, dorinta romanilor pentru destinatii europene – insule celebre precum Sardinia, Sicilia, Madeira, Tenerife sau destinatii continentale precum Alicante din Spania, organizand chartere in fiecare din ele. Si s-au vandut bine, isi aminteste Dan Goicea, asa ca le va mentine si in acest an, desi in 2007 cererea pentru Turcia a inceput sa le eclipseze.

    "De aceasta data insa, nu cererea mare a generat oferta, ci invers", spune Traian Badulescu, secretar general al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). Explicatia e ca in prima parte a lui 2007 a intrat pe piata Tez Tours, o filiala a turoperatorului turc Alkan, care isi desfasoara cea mai mare parte din activitate pe piata rusa. Grupul, care detine un lant de hoteluri in Turcia – Amara Resorts, ocupa primul loc pe segmentul turistilor care vin in Turcia din Rusia, Kazahstan, Ucraina, Bulgaria si tarile baltice.

    La lansarea pe piata, Aleksei Hinkov, directorul filialei din Romania a Tez Tour, anunta ca agentia doreste sa atraga in primul an 30% din numarul de turisti romani care pleaca in Turcia. Aleksei Hinkov, un om de afaceri bulgar, a inceput afacerile in Romania prin deschiderea biroului de aici al Balkan Airlines, companie aeriana bulgara, si a continuat cu o agentie de turism, Balkan Travel, care vindea predominant cazari in Bulgaria. Agentia de turism, la care omul de afaceri nu a renuntat, este acum una dintre agentiile vanzatoare ale Tez Tour – care este doar turoperator (concepe pachete turistice, dar nu face distributie en detail, ci doar catre agentii de turism).

    "Tez Tour a intrat pe piata din Romania cu oferte carora turoperatorii de aici nu le-au putut face concurenta", spune Traian Badulescu. Strategia grupului turc este de a lansa oferte sub 400 de euro pentru pachete de servicii la hoteluri de cinci stele (all inclusive), ceea ce e de natura sa creasca numarul de turisti spre Turcia. Aceasta in conditiile in care ofertele pentru piata turca s-au scumpit in ultimii ani, atat din cauza imbunatatirii continue a serviciilor – hoteluri din ce in ce mai luxoase si cu din ce in ce mai multe servicii incluse -, cat si datorita specificului cererii din Romania – doar pentru 4 sau 5 stele all inclusive. Faptul ca Tez Tour isi permite sa ofere preturi mici se explica prin faptul ca firma detine hoteluri proprii in statiunile turcesti, unde aduc predominant turisti din Rusia si tari din fosta URSS.

    Asadar, cresterea de anul trecut cu 70% a numarului de turisti pentru destinatia Turcia (aproximativ 120.000, conform estimarilor ANAT, ale Institutului de Statistica si ale Politiei de Frontiera) s-a datorat in mare parte celor de la Tez Tour, care au intrat cu patru curse charter, doua din Bucuresti si doua din Timisoara, unde au dublat practic piata, dat fiind ca erau initial programate doua curse.
    Aleksei Hinkov a preferat sa nu dezvaluie cate curse pregateste pentru 2008, dar turoperatorii romani se pregatesc serios pentru Turcia.

    Suliman Selcuk, directorul si proprietarul agentiei Ali Baba Tours – un brand special de turism pentru Turcia, care mai vinde insa si alte destinatii – spune ca va adauga o cursa charter sau maxim doua celor sapte de anul trecut. O singura cursa la o crestere estimata de 30-40% pentru Turcia si in acest an, peste cresterea de anul trecut, nu e putin? "Ca sa fiu sigur ca voi vinde tot", spune Selcuk, care pregateste, ca si ceilalti, si oferte speciale. "Concurenta creste foarte mult si, avand aceste oferte speciale, ne putem baza pe mai multi turisti", spune Dan Goicea, care la randul sau se concentreaza pe Turcia, sperand intr-o crestere cu 15-20% a cifrei de afaceri a Prompt Service, de 10 milioane de euro in 2007.

    Impreuna cu partenerul sau Mircea Vladu, de la Prestige Tours, Goicea va duce acum saptamanal cinci avioane cu turisti in Turcia: trei zboruri din Bucuresti, unul din Cluj si unul din Timisoara, fata de 2007 cand a avut doua zboruri din Bucuresti si unul din Cluj. Mai mult, va scoate Antalya din oferta Cocktail Holidays – Mediterranean Mix si va crea un brand de turism separat pentru Turcia. "Am separat deocamdata activitatea de turoperator pentru Turcia (constructia de programe turistice – n.red.) intr-o firma noua, Focus Tour, iar agentia de branding care a creat brandul Mediterranean Mix va anunta curand si un brand de agentie cu care vom vinde Turcia", spune Dan Goicea. Concentrarea pe piata turca va face ca in 2008 cei doi parteneri sa nu mai aduca destinatii noi, cum au facut aproape in fiecare an.

    Agentiilor care au organizat chartere pe Turcia anii trecuti sau doar anul trecut li se va adauga in acest an un concurent nou – Dertour. In special din 2004, de cand turoperatorul german a intrat in Romania, dar si inainte, majoritatea agentiilor de turism romanesti vindeau pachete turistice din cataloagele Dertour. Anii trecuti, cand numele Dertour nu era inca un argument in sine pentru atragerea de clienti, agentiile de turism au profitat de preturile bune ale turoperatorului german pentru a lansa pachete avantajoase, dar si pentru a-si permite comisioane mari. Acum insa, majoritatea celor care obisnuiesc sa mearga in concedii in strainatate au auzit de Dertour, iar agentiile isi promoveaza parteneriatele cu agentia germana tocmai pentru imagine. Din acest an, Dertour Romania va intra activ in promovarea pe care o fac agentiile: "Mai precis, vom acorda un buget pentru publicitate in comun, care va fi de 0,5% din bugetul pe care agentia il realizeaza intr-un an", spune Radu Colfescu, directorul Dertour Romania.

    Din 2004, Dertour Romania a facut afaceri exclusiv din vanzarea de pachete turistice – fie ele integrate (cu zboruri charter din Frankfurt sau Munchen catre destinatii exotice), fie doar cazari sau programe turistice fara transport inclus, grupul german obtinand preturi avantajoase de la hoteluri datorita volumelor mari tranzactionate si istoricului de achizitii. Vanzarile obtinute de filiala romaneasca au intarit prezenta Dertour; daca pana in 2004 doar agentiile mari reuseau sa intre in sistemul Dertour Germania, "acum orice agentie care trece de vanzari de 150.000 de euro in sistemul nostru este automat transferata la Dertour Germania, iar comisionul cedat scade de la 13% la 12%", spune Colfescu. El se declara multumit de cifra de afaceri de 11 milioane de euro de anul trecut, chiar daca aceasta reprezinta doar a zecea parte din cifra de afaceri a Dertour Austria, unul dintre cei mai puternici vanzatori din reteaua grupului.

    Pentru 2008, Colfescu a primit aprobarea sa lanseze o cursa charter din Romania catre Antalya, cu 189 locuri, incepand din luna mai. "Stiu ca este doar o cursa, in timp ce alte agentii care au fiecare peste cinci-sase curse vara catre Turcia, dar stim ca o vom vinde bine si vom primi permisiunea sa facem si altele". Aceasta, precum si vanzarile in crestere pe care le asteapta de la cele peste 50 de agentii de turism cu care lucreaza, ar urma sa permita o crestere a afacerilor Dertour in 2008 la peste 15 milioane de euro. "Este un nivel pe care speram sa-l depasim si sa reusim sa intram poate chiar de la anul in top zece al agentiilor de turism – e prima tinta pe care o avem in Romania", spune Colfescu.

    Cine se bate sa vanda Turcia

  • Turismul de business tine hotelurile

    In afara de cateva evenimente precum competitia FIA GT, Festivalul George Enescu si concertul Rolling Stones, aproape toti oaspetii de la hotelurile din Bucuresti au fost turisti de afaceri, spune Paul Marasoiu, presedinte al firmei de consultanta hoteliera Peacock Hotels Global Management.

    La volumul asigurat de cazarile turistilor de business, de aproximativ 200 de milioane de euro in acest an, dupa estimarea analistului, se adauga aproape doua treimi din piata de evenimente – organizarea de evenimente, conferinte, reuniuni si seminarii tinute de companii.

    Piata turismului de business va atinge la sfarsitul acestui an 300 de milioane de euro, dupa cum estimeaza Traian Badulescu, secretarul general al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). Cifra ar putea fi mai mare daca oficialii ANAT si ai altor asociatii profesionale se vor decide sa includa in turismul de business piata de team-building-uri, care ar putea ajunge in 2008 spre 200 de milioane de euro.

    „Este o intentie a noastra, deoarece team-building-urile sunt generate de dezvoltarea mediului de afaceri, dar inca nu am ajuns la o concluzie privind includerea lor la calculul pietei turismului de business“, spune Marasoiu. Team-building-urile reprezinta pentru agentiile de turism o zona de afaceri cu mare potential de dezvoltare, care a inceput sa creasca din 2000 cu doua cifre pe an; de la 9.000 de persoane care au mers intr-o excursie organizata de firma in 2001, s-a ajuns la 600.000 de plecari in astfel de excursii in 2007.

    „Se foloseste ca indicator termenul de plecare in locul numarului de persoane, deoarece in companiile unde se obis- nuieste recompensarea in acest fel a angajat ilor, acestia merg in aproximativ doua excursii pe an“, spune Roxana Balcescu, director executiv al agentiei de turism CMB Travel.

    De obicei, explica ea, este vorba de doua vacante de weekend, una in tara si una in strainatate. „Cele mai solicitate sunt destinatiile aflate aproape, precum Grecia, Turcia sau Bulgaria, dar si weekenduri care sa cuprinda evenimente, precum concerte ale unor artisti renumiti sau meciuri“, mai spune Balcescu.

    Una peste alta, plimbarile pe care companiile le cumpara pentru angajati si care sunt privite ca bonusuri reprezinta o parte importanta a pietei de turism (aproximativ 20% din totalul biletelor vandute), iar adaugarea lor la volumul turismului de afaceri ar dubla aproape valoarea acestei piete.

    De obicei, pentru activitatile tip teambuilding, companiile se uita catre o agentie de turism specializata (precum Travel Events sau Incentive Insight) ori spre agen- tiile de turism cu care lucreaza de mai mult timp pentru achizitia de bilete de avion. „De cele mai multe ori, companiile pe care le avem in portofoliu pe segmentul de ticketing (vanzarea de bilete de avion) ne-au cerut pachete de servicii pentru organizarea de excursii pentru angajati sau colaboratori – si tot din randul acelorasi oameni, angajatii companiilor, ne vin foarte multe solicitari si pentru concediile personale“, explica Nicolae Demetriade, directorul agentiei Happy Tour.

    Asadar, calatoriile oamenilor de afaceri nu reprezinta business doar pentru hotelieri si organizatorii de conferinte sau team-building-uri, ci pe ele se bazeaza si serviciile conexe, industrii precum cea aviatica sau a agen- tiilor de turism, dar si afaceri mai mici ca aceea de inchiriere de masini. Din vanzarea biletelor de avion, care a fost o afacere de 350 de milioane de euro in 2007, traiesc atat companiile aeriene prezente in Romania, cat si o mare parte a agentiilor de turism.

    Ticketing-ul reprezinta aproximativ 25% din intreaga piata de turism din Romania, iar majoritatea agentiilor importante de turism il considera un bun instrument pentru cresterea veniturilor.

    Din afacerea Happy Tour, care este cea mai mare agentie de turism din Romania dupa cifra de afaceri, ticketing-ul reprezinta 60% din cifra de afaceri de 47 de milioane de euro in 2007, iar pentru urmatoarele agentii din clasamentul dupa cifra de afaceri (precum Aerotravel Lufthansa City Center, Nova Touring Eurolines sau Paralela 45), ticketing- ul reprezinta aproximativ 20-30% din cifra de afaceri.

    „Vanzarea de bilete de avion este foarte importanta mai ales pentru asigurarea unui volum constant al afacerilor in perioadele mai putin alerte pentru turism, precum toamna sau primavara, cand lumea nu prea merge in vacanta, dar oamenii de afaceri calatoresc mult“, explica Roxana Balcescu.

    Cei mai importanti, deocamdata, pentru asigurarea unui volum constant al pietei turismului de afaceri sunt oamenii de afaceri straini. Anul trecut, aproape 2 milioane de turisti straini au ajuns in Romania (mai multi cu 400.000 fata de 2006) si s-au cazat in hotelurile din Bucuresti si din tara, arata statisticile ANAT, iar pentru doua treimi dintre ei scopul calatoriei a constat in intalniri de afaceri, participare la conferinte, evenimente oficiale, team-building-uri ori traininguri.

    „Procentual vorbind, 85% dintre oaspetii nostri sunt oameni de afaceri din strainatate, care petrec in medie 2-3 nopti intr-o astfel de calatorie. In aceste conditii, noi estima m ca incasarile de anul acesta sa fie cu aproximativ 10% mai mari decat cele de anul trecut“, spune Gratiela Badicu, director de marketing al hotelului Howard Johnson.

    Hotelierii se declara multumiti de ritmul de sosiri, precum si de gradul de ocupare de 75% asigurat de acest trafic.

  • Mai vinde cineva o agentie?

    Piata turistica nu va ramane mult timp impartita intre zeci de turoperatori si peste o mie de agentii medii si mici. Locul acestora va fi luat intr-un orizont de timp de cativa ani de cativa turoperatori mari, cu retele proprii, mai putine agentii revanzatoare, dar mai puternice si multe vanzari pe internet. Cam asa arata tabloul pietei turistice romanesti, imaginat de consultantii si proprietarii de agentii de turism contactati de BUSINESS Magazin. Acestia estimeaza ca la un moment dat va avea loc o concentrare in piata, pentru a se crea grupuri mai mari de turism, care vor deveni atractive pentru investitori – atat pentru cei financiari, cat poate si pentru cei strategici, adica grupurile internationale de turism.

    Unul dintre principalele obstacole in calea vanzarii nu este insa lipsa investitorilor, ci orgoliile oamenilor din domeniu. Sorin Ionescu, directorul firmei de consultanta Fivestar Hospitality, spune ca deocamdata nu se asteapta ca agentiile de turism romanesti sa fie vandute catre touroperatori straini care sa le schimbe brandul: "Cei cativa touroperatori romani care s-au dezvoltat in ultimii ani doresc sa isi mai consolideze afacerea cativa ani inainte de a vinde strategic, de aceea cred ca tiparul eventualelor tranzactii pe care le vom mai vedea va urma exemplul tranzactiei Happy Tour – GED, catre un investitor strategic care aduce o infuzie de capital fara a schimba numele agentiei sau identitatea acesteia".

    Chiar si parteneriatul cu un investitor financiar este dificil momentan pentru piata romaneasca, mai spune Sorin Ionescu. "In momentul cand nu mai esti majoritar, nu mai esti privit la fel in piata, chiar daca tu ai ramas in afacere", explica directorul Fivestar Hospitality de ce agentiile de turism nu sunt prea deschise discutiilor cu investitorii, desi apar deseori oferte. "Proprietarilor de agentii, mai ales celor care sunt activi (conduc agentiile), le este teama ca nu vor mai avea aceeasi pozitie la negocieri, ca nu vor mai intra in comisiile de conducere ale asociatiilor din domeniu sau ca pur si simplu ar putea fi marginalizati de noul proprietar”.

    Investitorii financiari au generat anul trecut in Romania doua tranzactii: achizitia pachetului majoritar al Happy Tour, liderul pietei dupa cifra de afaceri, de catre spaniolii de la GED, respectiv a unui pachet de 25% din Alto Tours, o agentie de talie medie, de catre fondul danez de investitii Weco Travel and Transport Central&Eastern European. Nicolae Demetriade, directorul agentiei Happy Tour, a vandut tot pachetul de actiuni, lasand pe seama fondului de investitii spaniol cele mai importante decizii, precum aducerea la Happy Tour a unui mare turoperator spaniol. In schimb, Florin Tancu, directorul si inca actionarul majoritar al Alto Tours, a vandut un pachet de 25% pentru a-si finanta alte achizitii viitoare, dupa ce a achizitionat anul trecut Tiriac Travel.

    Diferenta dintre cele doua tranzactii este importanta dincolo de latura financiara, tinand de dimensiunea celor doua agentii (Happy a avut afaceri de 47 milioane euro anul trecut, iar Alto estimeaza tot pentru 2007 afaceri de 9 milioane de euro). Ambele agentii lucreaza predominant in turismul de afaceri, care presupune o importanta relatie intre compania care cumpara serviciile de turism si ticketing si, de obicei, directorul agentiei de turism. Acesta este si motivul pentru care Nicolae Demetriade a declarat ca va ramane directorul agentiei si dupa preluarea de catre GED, ramanerea lui la conducere fiind probabil una dintre conditiile contractuale ale tranzactiei. "In cazul unei agentii specializate in business travel, vanzarea companiei si plecarea oamenilor-cheie, in speta a directorului general, cu care agentia se identifica in piata, poate duce la o scadere dramatica a cifrei de afaceri. De aceea, directorul ramane de obicei in functie", sustine Alin Burcea, directorul agentiei Paralela 45. Burcea adauga ca, in ceea ce il priveste pe el si agentia lui, acest aspect este mult mai putin important: "Eu vand catre mass-market, iar acestui turist i se pare mult mai important produsul decat actionarul companiei".

    Consultantul Sorin Ionescu admite insa ca si in 2008 ar putea aparea tranzactii de acest fel: "Era de asteptat ca in 2007 sa apara o astfel de tranzactie importanta si ma astept sa mai urmeze si altele". Ionescu precizeaz- elementele de baza care pot face atractiva o agentie: sa fie mare din punctul de vedere al cifrei de afaceri, sa aiba unitati multe si cat mai centrale, sa aiba oameni foarte buni in echipa si posibilitatea de a fi extinsa.