Category: Turism

Analize detaliate din domeniul turismului – destinații de vacanță inedite, idei pentru călătorii și multe altele pentru cei pasionați de turism

  • Coasta de Azur pentru „pământeni”

    de Roxana Bălcescu, co-proprietar al agenţiei de turism şi evenimente CMB Travel

    Este adevărat, aceştia trăiesc într-o lume exclusivistă, la nişte costuri şi standarde foarte ridicate. Cu toate acestea, şi tu, “un pământean”, poţi petrece o excelentă vacanţă pe Coasta de Azur, chiar şi în vârf de sezon, şi cu o sumă rezonabilă raportată la această zonă îţi poţi permite să vizitezi locuri şi privelişti spectaculoase visate de mulţi.

    Am ales să mă cazez în Nisa, centrul Rivierei Franceze, situat la poalele Alpilor Maritimi, dintr-un motiv practic: de aici poţi face excursii pe toată coasta, Nisa fiind poziţionată strategic la doar 20 km de Monaco-Monte Carlo şi la circa 30 km de Cannes, celelalte două obiective principale ale vacanţei mele. Şi ar mai fi ceva: toate costurile de petrecere a sejurului sunt mult mai mici decât în Cannes sau la Monte Carlo.Puteţi ajunge la Nisa cu zboruri directe operate doar pe perioada de vară de Tarom (joi şi duminică) sau de Blue Air (marţi, joi şi duminică).

    Ce m-a frapat încă înainte de aterizare a fost culoarea Mării Mediterane în această zonă. Văzută prin hubloul avionului, apa de un albastru-turcoaz intens chiar îţi ia ochii, e aproape ireală şi nu a căpătat nemeritat numele “de Azur”. Oraşul-staţiune Nisa, al cincilea oraş ca mărime din Franţa, cu un aer cosmopolit şi boem, te întâmpină cu palmierii impozanţi care străjuiesc faleza, renumita “Promenade des Anglais”. La începutul secolului al XIX-lea această faleză nu avea mai mult de 2 metri lăţime şi era locul de promenadă al comunităţii engleze pe timpul iernii.

    Astăzi se întinde pe o lăţime de 11 metri şi circa 7 km lungime şi este una dintre cele mai renumite “străzi” din lume, unde turiştii adoră să se plimbe seara, să savureze briza şi să admire zecile de şezlonguri albastre, aliniate spectaculos la malul mării.Şi dacă tot a venit vorba de plajă, este bine să ştiţi că la Nisa nu este nisip, plaja fiind acoperită cu pietre şi de aceea trebuie să aveţi la voi încălţări speciale. Majoritar, zona este împărţită în plaje private cu şezlonguri, umbrele şi baruri pentru care este bine să îţi faci rezervare cu o zi înainte. Costurile sunt între 25-30 de euro pentru două persoane, dar mi s-a părut cool că îţi poţi rezerva exact rândul şi locul pe care vrei să stai, de pe o schiţă care seamănă cu un plan al unei săli de cinematograf. Merită să încercaţi poate pentru o zi şi una dintre aceste plaje private, dar nu uitaţi că există în acelaşi timp şi plajele publice la care aveţi acces gratuit şi care vă permit să nu cheltuiţi prea mult.

    Pe lânga plajă şi Promenade des Anglais care reprezintă în sine obiective de vizitat, la care se adaugă evident şi faimosul hotel Negresco de cinci stele, care poartă numele hangiului român Henri Negresco ajuns aici în 1893, Nisa are numeroase locuri interesante pe care nu trebuie să le rataţi şi care vă vor da prilejul să descoperiţi oraşul cu clădirile sale, în culori calde, portocaliu blând şi roşu-cărămiziu, un adevărat tablou impresionist. Vă recomand Muzeul de Artă Modernă şi Artă Contemporană, Muzeul Matisse, Palatul Nikaia, una dintre dintre cele mai mari săli de concert din Europa, palatul Lascaris, în stil baroc, aflat în centrul istoric sau Castelul din Nisa, situat pe o colină la care puteţi ajunge cu unul dintre micile trenuleţe turistice care fac zilnic, în perioada de vară, traseul oraşului şi pe care îl puteţi lua exact de pe Promenade des Anglais.

    O plimbare cu trenuleţul turistic vă va da ocazia să descoperiţi şi zona pieţelor cu flori şi costă 8 euro pentru adulţi şi 4 euro pentru copii între 4 şi 12 ani. Şi încă un pont: mergeţi şi în Parcul Phoenix, situat în apropiere de aeroport, pentru a vă bucura de frumuseţea a peste 2.500 de plante exotice într-o seră tropicală de 7.000 metri pătraţi şi 25 de metri înălţime, una dintre cele mai mari din Europa. Intrarea este de doar 2 euro pentru adulţi, iar copiii până în 12 ani au gratuitate.

    Pentru a lua cina în Nisa vă sfătuiesc să vă începeţi incursiunea din Piaţa Massena, piaţa centrală a oraşului. Veţi fi întâmpinaţi, de o parte şi de alta, de o multitudine de terase, baruri, restaurante şi braserii, cu specific mediteranean, atât franţuzesc, cât şi italian. Încercaţi o tradiţie locală la numai 10 euro, o porţie de scoici cu cartofi prăjiţi, un meniu excelent pentru cină şi pe care îl vezi servit la aproape toate mesele.

  • Cum poate reuşi fiul unui lăutar pe Coasta de Azur – GALERIE FOTO

    Henri Negresco a părăsit Bucureştiul la 15 ani, îndreptându-se spre Paris. De acolo ajunge pe Riviera Franceză, unde începe să lucreze la un restaurant. Urcă în ierarhii şi devine directorul restaurantului Helder, apoi directorul Casino Municipal de Nice şi al restaurantului Casino d’Enghien-les-Bains.

    La Casino Municipal îl va întâlni pe arhitectul Edouard Niermans, care va construi hotelul şi pe Alexandre Darracq, care va finanţa proiectul. Niermans va colabora cu Gustave Eiffel, creatorul celebrului turn parizian, care va construi scheletul metalic pentru pavilionul de sticlă al Salonului Regal.

    La deschidere, hotelul a atras o clientelă cât se poate de selectă: industriaşii americani Vanderbilt şi Singer, regina Amelie a Portugaliei sau membri ai familiei Romanov.

    În timpul primului război mondial hotelul a devenit spital, iar Henry Negresco devine cavaler al Legiunii de Onoare. Dar la finele războiului Henry Negresco îşi pierde averea şi moare la Paris în 1920.

    O firmă belgiană cumpără hotelul, care cade încet-încet în uitare. Este preluat de Jean-Baptiste Mesnage, iar fiica acestuia, Jeanne Augier, soţia avocatului şi omului politic Paul Augier se va ocupa de repunerea hotelului pe linia de plutire: tablouri, statui şi multe alte opere de artă fac din Negresco un hotel – muzeu.

  • Acasă la Afrodita

    de Roxana Bălcescu, co-proprietar al agenţiei de turism şi evenimente CMB Travel


    Prin urmare a fost o decizie de moment. Mi-am luat un bilet de avion de la Tarom şi iată că în mai puţin de 2 ore am aterizat pe aeroportul din Larnaca, capitala părţii greceşti a insulei.

    Trebuie să vă spun că puteţi ajunge în Cipru atât cu Tarom, cât şi cu Blue Air, ambele companii aeriene cu aterizare pe Larnaca. Orarul de zbor este foarte bun. De exemplu, dacă optaţi să călătoriţi cu Taromul în zilele de luni, miercuri şi vineri, plecarea spre Cipru este la ora 19:00, iar marţi, joi, sâmbătă şi duminică aveţi cursă la ora 08:10. Eu am ales zborul de seară şi am ajuns în Larnaca undeva pe la ora 21:00, de unde am luat un transfer privat către prima mea destinaţie de călătorie din Cipru, Pafos (Paphos).

    Ar trebui să încep prin a vă spune câte ceva depre Cipru. Cipru este a treia insulă ca mărime din Mediterana, după Sicilia şi Sardinia, împărţită din păcate în două, partea grecească şi partea turcească. În voiajul meu am vizitat numai partea grecească, însă pe viitor mi-am propus să văd şi cealaltă parte chiar şi numai pentru faptul că în Nicosia, capitala părţii turceşti a Ciprului, se găseşte renumita baie turcească Omeriye Hamam, construită în secolul al VI-lea, considerată de unii centrul spa-ului tradiţional.
    Staţiunile cele mai populare de-a lungul insulei, de la vest la est, sunt: Pafos, Pissouri, Limassol, Ayia Napa şi Protaras.

    Oraşul-staţiune Pafos, prima mea oprire, este situat la 140 km vest de Larnaca, cu un timp de transfer relativ scurt, de circa o oră şi 30 de minute. Deşi eram un pic obosită, pentru că în ziua aceea fusesem şi la birou, oboseala a dispărut imediat cum am ajuns la destinaţie. Nu pot să nu vă recunosc că în alegerea acestui prim oraş elementul determinant l-a constituit faptul că îmi doream să vizitez locul în care se presupune că s-ar fi născut Afrodita, zeiţa frumuseţii şi a dragostei. M-am cazat în elegantul hotel Elysium de cinci stele. De aici am făcut incursiuni zilnice către cele mai importante atracţii turistice din zonă, îmbinând statul la plajă pe timpul zilei cu excursii în cursul după-amiezei şi cu o hoinăreală în cursul serii în animatul orăşel Pafos.

    Am vizitat Stânca Afroditei, locul unde se spune că s-ar fi născut frumoasa zeiţă, băile Afroditei, unde Afrodita s-ar fi îmbăiat cu frumosul Adonis, Templul Afroditei, Basilica Agios Georghios şi fântânile din Pegeia. Este bine să nu rataţi nici mânăstirea Ayios Neophytos, ridicată în cinstea Fecioarei Maria, cu minunatele fresce datând din era bizantină, fortul din portul oraşului Pafos şi nu uitaţi să vizitaţi şi vestitele mozaicuri.

    Seara oraşul este foarte animat, în special de turişti englezi. Deşi oraşul abundă în taverne şi baruri, vă recomand să lânceziţi pe Street Bar, unde puteţi petrece până la ore târzii din noapte. Atenţie însă! Transportul public circulă până la ora 23:00, oră după care singurul mijloc de transport este taxiul.

    Destinaţia este potrivită atât pentru adulţi, cât şi pentru familiile cu copii şi acest lucru se datorează şi faptului că în Pafos se află un minunat aquapark numit, cum altfel?, Aphrodite Waterpark. Când vă alegeţi hotelul aveţi grijă la plajă, pentru că în Pafos majoritatea plajelor nu sunt cu nisip fin. Hoteluri de cinci stele cu care nu veţi greşi sunt Amathus Beach, Alexander the Great Beach, Elysium şi Kefalos Beach Tourist Village.

    e Roxana Bălcescu, co-proprietar al agenţiei de turism şi evenimente CMB Travel

  • Imagini senzaţionale de la concursul National Geographic Traveler Photo – GALERIE FOTO

    La concursul de anul trecut au participat în jur de 13.000 de imagini din întreaga lume – oameni, locuri, animale şi plante. În continuare, câteva imagini înscrise, adunate de Boston.com.




    VEZI MAI JOS SI ALTE GALERII FOTO


  • Dacă vă doriţi o plimbare de weekend cu trenul cu abur

    Un om de afaceri din judeţul Mureş, Mihail Răspopa, este cel care a preluat anul trecut, în concesiune, linia ferată care face legătura între Târgu-Mureş şi Lechinţa. Din luna mai a anului 2011 şi până în prezent Răspopa a reuşit să reabiliteze doar 35 de kilometri din această linie ferată, între localităţile Teaca (Bistriţa-Năsăud) şi Râciu (Mureş).

    “A fost o investiţie mare, de peste cinci milioane de euro, fiindcă linia era extrem de degradată, s-a furat foarte mult şi a fost nevoie să refacem tot ce lipsea, dar de acum urmează greul. Sincer să fiu, nu ştiu ce m-a determinat să mă apuc de această afacere.
    Nu-mi plăceau trenurile înainte. Au început să-mi placă pe parcurs, deja sunt obsedat de ele. Deocamdată facem călătorii de probă fiindcă vrem să testăm siguranţa liniei. Mai avem nevoie de un an-doi ca să poată circula trenul în siguranţă între Târgu-Mureş şi Lechinţa”, spune Răspopa.

    Munca este cu atât mai îngreunată cu cât, de fiecare dată când se înlocuiesc piese lipsă, acestea sunt furate din nou, motiv pentru care concesionarul liniei a decis să achiziţioneze un aparat de zbor fără pilot, dar cu camere de supraveghere, care îl va ajuta să găsească hoţii. “Aparatul costă 20.000 de euro. L-am cumpărat şi sper să vină cât mai repede ca să nu mai avem probleme”, spune Răspopa.

    Recent, din gara Teaca, închisă de CFR în 1996, trenul cu abur a pornit spre localitatea Milaş, însă nu înainte ca mecanicul locomotivei Iosif Şuteu (55 de ani) şi fochistul Ioan Ivan să pună multe lemne pe foc şi să umple rezervoarele cu apă. “Locomotiva este una fabricată în Polonia în 1949. A fost cumpărată de Căile Ferate Române şi de atunci funcţionează în România. Poate să ducă şi vagoane de marfă, şi de călători. E o locomotivă foarte bună. Cu întreţinerea e mai greu, fiindcă nu se prea găsesc piese de schimb. Nu se mai prea fac. Viteza maximă pe care o poate atinge e de 35-40 de kilometri la oră. Pe dealurile acestea, între Teaca şi Târgu-Mureş, viteza e mai mică”, spune mecanicul.

    Şeful trenului e Alexandru Veconi (66 de ani), fost şef al gării din Teaca, acum pensionar. “Mă bucur din toată inima că văd iar un tren pe linie. Lucrez şi eu la remedierea liniei, chiar dacă sunt şeful trenului. E mult de lucru pe linie fiindcă traversele sunt rele, s-a furat mult. Şi la prima cursă am avut nişte puncte slabe şi ne-am dus înainte şi le-am remediat. Se fură buloanele cu care se leagă şinele. Azi am înlocuit 20. Trenul are pentru moment un vagon, dar va mai avea unul deschis, fără geamuri. Toată lumea e foarte încântată şi mulţi se interesează şi abia aşteaptă să înceapă călătoriile”, a spus el.

    În ce priveşte traseul, Veconi crede că acesta este minunat. “Traseul este extraordinar, minunat. În pădure e foarte frumos, se văd animale sălbatice, fazani, căprioare. Şi mistreţi am văzut din tren, de toate, e o splendoare. Este o curbă la un moment dat care seamănă cu o potcoavă şi acolo e splendid. Trenul va merge cu 15-20 de kilometri/ oră maxim. Dacă turiştii vor vrea, vom opri ca să poată admira peisajul şi apoi vom merge mai departe”, a declarat el.

    “Trenul va circula în special la sfârşit de săptămână, cu două curse pe zi, dacă e nevoie. Ducem lipsă de vagoane şi acum le recondiţionăm. Cel de aici e un vagon recondiţionat. Voi aduce şi unul fără geamuri, albastru, şi cu prelată şi mai facem. Trei vagoane maxim vor fi aici”, a spus proprietarul trenului Mihail Răspopa.

    El a declarat că are planuri mari cu linia îngustă. “Comunităţile prin care trece trenul sunt interesate. Oamenii vor să ne sprijine. Nu ştiu cât vom reuşi anul acesta, dar anul viitor sigur vom face. Colaborez cu străinii care sunt îndrăgostiţi de aşa ceva şi m-au făcut şi pe mine să mă îndrăgostesc”, a spus el. Pentru început, pentru o călătorie între Teaca şi Râciu, un bilet în trenul cu aburi va costa cel mult 65 de lei pentru adulţi. Copiii vor beneficia de o reducere de 40 la sută, iar pensionarii, elevii şi alte categorii speciale vor plăti şi ei mai puţin.

    Linia îngustă Târgu-Mureş – Lechinţa are 90 de kilometri lungime şi traversează nouă localităţi – şapte din judeţul Mureş şi două din Bistriţa-Năsăud. Linia a fost dată în exploatare în anul 1914 pentru transport mixt, de persoane şi de marfă.

    Pe traseul trenului, turiştii pot admira podul de fier de peste râul Mureş denumit “podul celor trei poduri” pentru că este alcătuit din trei asemenea lucrări, lacurile Cenan, populate cu specii autohtone de crap şi caras, amplasate în mijlocul unei naturi sălbatice cu floră şi faună specifice bălţilor din Câmpia Transilvaniei, un veritabil “paradis al pescarilor”, dar şi rezervaţia de pin negru de la Săuşa.

    Tot pe traseul trenului se află situl arheologic de la Moreşti, care adăposteşte un castru roman construit prin 122 d.H., rezervaţia cinegetică de la Sântioana, bogată în vânat mic, livezile de cireş de la Păunet, terenul de vânătoare din Dealul Oroiului, Dealul Bandului şi multe altele.

  • 10 locuri de pe planetă pe care trebuie neapărat să le vezi (IV) – GALERIE FOTO

    Dacă am omis vreun loc despre care credeti că merită recomandat altora, comentariile dumneavoastră ne vor ajuta să îmbunătăţim galeria foto, care nu e nicidecum un top. (Sursa: Terre sans frontieres)

  • Ciao, Rimini! Ciao, Notte Rosa!

    de Roxana Bălcescu, co-proprietar al agenţiei de turism şi evenimente CMB Travel

    ————————————————————————————————————————-

    Oraşul – staţiune Rimini, capitala provinciei Rimini, are o localizare extraordinară şi o ofertă generoasă, pentru toate buzunarele şi pentru toate gusturile. Rimini se află la circa 117 km de Bologna, la 65 km de Ravenna şi la numai 25 km de Republica San Marino. V-am dat doar câteva puncte de reper pentru situaţia în care veniţi cu maşina proprie şi vreţi să exploraţi zona. Dacă veniţi pe calea aerului, aveţi câteva opţiuni: compania Wizz Air cu aterizare pe aeroportul Forli (la circa 56 km distanţă de Rimini), cu Windjet zbor direct sau cu Alitalia, cu punct de tranzit prin Roma, ambele cu aterizare la Rimini, pe aeroportul Federico Fellini.

    Sunt sigură că nu aţi uitat ce v-am spus şi cu alt prilej, că puteţi combina destinaţiile şi aveţi şansa, în acest caz, să profitaţi şi de o oprire la Roma pentru câteva zile. Apropo de Federico Fellini, marele regizor şi scenarist italian, ştiaţi că s-a născut în Rimini? Deşi aţi crede că Rimini este numai o staţiune de vacanţă, ei bine, nu, este şi un oraş istoric. Nu mi-am propus în acest material să fac istoria oraşului, însă dacă veniţi aici, trebuie măcar o zi să v-o dedicaţi lui.

    Treceţi peste Podul Tiberius, cel cu cinci arcade, vizitaţi Castelul Sismondo, templul Malatesta, un edificiu impresionant nu doar din punct de vedere al stilului, dar şi datorită impresionantelor opere de artă. Amintesc aici fresca realizată de Piero della Francesca şi celebrele basoreliefuri semnate de Agostino di Duccio.Odihniţi-vă apoi în Piazza Tre Martiri, alături de localnicii care vor să se relaxeze, vizitaţi Muzeul Goţilor şi Biserica Sfântul Augustin, însă, mai presus de toate, nu rataţi Arcul lui Augustus, considerat de către localnici simbolul oraşului. Se pare că Arcul a fost construit în anul 27 î.Hr. la cererea împăratului Augustus, are 17 metri înălţime şi tronează asupra oraşului Rimini.

    Rimini este practic împărţit în două, oraşul vechi cu edificii istorice interesante şi oraşul nou, cu promenada cu sute de hoteluri şi cu o nesfârşită plajă. Dacă este să vorbim despre plajă, numai în Rimini veţi găsi circa 15 km de plajă impecabilă, cu nisip fin.Prima dată când am venit aici am fost de-a dreptul impresionată. Şezlongurile sunt aliniate la dungă, iar proprietarii se întrec care mai de care să aibă cea mai grozavă plajă. Zonele sunt împărţite în parcele şi fiecare fie este numerotată, fie poartă câte o denumire, aşa încât poţi alege, spre exemplu, să faci plajă astăzi pe plaja numărul 101 doar pentru că şezlongurile sunt de culoare galbenă cu parasolar portocaliu în dungi şi nu de culoare verde. La plaja verde ai fost ieri. Este de neimaginat câte facilităţi pot oferi oamenii aceştia pe plajă, de la seifuri montate pe umbrela de soare la scrumiera ataşată pe marginea şezlongului.

    Pe plajă există culoare de trecere, podeţe din lemn astfel încât să nu te arzi pe picioare de la fierbinţeala nisipului.Facilităţile plajei din Rimini pot satisface toate vârstele, de la mini cluburi cu animaţie pentru cei mici la săli de gym sau facilităţi pentru gimnastica matinală şi AcquaGym, câmpuri de beach volley şi tenis pentru cei activi. Să nu uităm de baruri, care sunt la tot pasul. Practic orice îţi doreşte sufletul se află aici!

    Mai mult, majoritatea hotelurilor au încheiat acorduri cu plajele învecinate astfel încât costul închirierii a două şezlonguri cu umbrelă să fie cât mai mic. Un tarif pentru un asemenea pachet porneşte în general de la 5 euro (mai ieftin ca la noi!). A, şi dacă tot a venit vorba, bineînţeles că marea este curată, fără pic de alge.Să vorbim despre hoteluri. Ei bine, oferta este foarte amplă şi numai în Rimini veţi găsi peste 1.000 de hoteluri. Staţiunea a fost construită prin anii ’60 şi poate că este un pic îmbătrânită în materie de stil. Când spun acest lucru mă refer la faptul că hotelurile sunt de regulă mici sau medii, cu camere relativ puţine şi nu au sumedenia de facilităţi cu care poate că ne-am obişnuit, de exemplu, în Turcia.Vă recomand Grand Hotel di Rimini, de 5 stele,

    I-Suite, De Londres, Villa Rosa sau Milton de patru stele şi Malibu de două stele. Chiar dacă standardul nu excelează, indubitabil cine vine la Rimini se îndrăgosteşte pe loc de destinaţie. Staţiunea nu este făcută să stai în hotel precum într-un resort, ci să faci plajă, să petreci, să faci shopping şi să vizitezi. Transportul terestru public şi feroviar este impecabil şi se leagă cu tot ce este important de văzut. Veţi putea astfel vizita Republica San Marino, Bologna sau Ravenna. Ca pont, dacă veniţi la Rimini, poate că nu ar fi rău să vă abateţi şi prin micul orăşel Verucchio, la 18 km distanţă de Rimini, un orăşel încântător şi pitoresc, vestit prin castelul “Rocca del Sasso”.

  • Idei de vacanţă: trenuri impresionante – GALERIE FOTO

    Pe lângă circuite culturale, vizite la obiective turistice religiose, vacanţe gastronomice sau sejururi dedicate degustărilor de vin, cei care îşi doresc “altceva” ar putea plănui să vadă câteva trenuri spectaculoase şi, în completare, să călătorească în vagoanele acestora pentru a vedea imagini neaşteptate de pe trasee.

    Iată care sunt, conform Mind Junker, unele dintre cele mai spectaculoase imagini cu trenuri.