BusinessMagazin

Category: Turism

Analize detaliate din domeniul turismului – destinații de vacanță inedite, idei pentru călătorii și multe altele pentru cei pasionați de turism

  • Dacă tot plătesc o avere ca să călătorească în spaţiu, pasagerilor le-ar prinde bine şi ceva cu care să sărbătorească reuşita, motiv pentru care a fost creată o sticlă de şampanie care să poată fi băută la bordul navelor

    Dacă tot plătesc o avere ca să călătorească în spaţiu, pasagerilor le-ar prinde bine şi ceva cu care să sărbătorească reuşita,  motiv pentru care a fost creată o sticlă de şampanie care să poată fi băută la bordul navelor. Şampania va fi servită în timpul zborurilor companiei private de explorare a spaţiului Axiom Space şi a fost creată de către Maison Mumm, sub denumirea de Mumm Cordon Rouge Stellar, scrie Dezeen.

    Recipientul şampaniei a fost proiectat de către Octave de Gaulle, fondatorul unei firme care se ocupă cu proiectarea obiectelor care vor fi folosite în spaţiu, şi constă dintr-o sticlă de 375 de mililitri, protejată de o carcasă de aluminiu pentru aplicaţii aeronautice şi prevăzută cu un mecanism de deschidere şi închidere din oţel. Cum în imponderabilitate lichidele nu curg, sticla este prevăzută la partea inferioară cu un buton care împinge şampania afară când este apăsat.

     

  • Cum revoluţionează o companie românească industria HoReCa. Ei au inventat un produs unic care schimbă total piaţa

    Cu toţii ştim aparatele automate de cafea sau pe cele pline cu apă, sucuri şi snacksuri, la care recurgem de multe ori când ne este foame şi nu avem opţiunea unei mese calde în locul în care ne aflăm. Cum ar fi însă ca dintr-un astfel de automat să poţi cumpăra mâncare gătită caldă, exact ca la un restaurant?

    O companie din România a făcut acest lucru posibil prin Bob Bistro – un dispozitiv IoT inteligent dotat cu frigidere şi cuptoare, care funcţionează ca un restaurant complet automatizat, fiind conectat la o aplicaţie mobilă ce îţi permite să alegi produsele dorite şi să plăteşti direct de pe telefon. „Tehnologia noastră, odată dezvoltată şi aplicată cu succes în Bob Concierge, s-a maturizat, a devenit o soluţie completă şi atunci noi am început partea a doua a proiectului odată cu lansarea fabricii de produse IoT de la Piteşti.

    Ne pregătim să implementăm tehnologia Bobnet, dezvoltată anterior şi aplicată în Bob Concierge, în mai multe dispozitive care sunt orientate către rezolvarea problemelor din comerţul de proximitate şi HoReCa. Bob Bistro vine să rezolve problema vânzării în cantine, restaurante micuţe, pensiuni, hoteluri, şcoli şi spitale. Deci în zone în care noi avem nevoie să mâncăm şi unde din anumite considerente este complicat de organizat producţia. Să zicem ca ai o fabrică de 500 de oameni, acolo poate îţi permiţi să organizezi o cantină, dar ce faci dacă ai o fabrică de 100 de oameni?

    Este mai complicat, nu este rentabil economic fiindcă meniul ar fi foarte scump. Şi atunci noi putem oferi operatorilor din HoReCa, serviciilor de catering, restaurantelor sau altor businessuri din HoReCa soluţia noastră la cheie. Ei o pot opera, îşi pot plasa mâncarea lor la rece sau la cald şi le pot oferi clienţilor posibilitatea să se autoservească. În multe cantine există un proces de autoservire, dar care implică de multe ori pe cineva în spatele ghişeului. Aici tehnologia stă în spatele ghişeului şi atunci clienţii se autoservesc“, a explicat în cadrul ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update, Mihail Gîrneţ, CEO al grupului local Bobnet.

    Acesta este cunoscut pentru proiectul Bob Concierge, prin care le pune la dispoziţie utilizatorilor produse alimentare şi servicii printr-un aparat complet automatizat, instalat în holurile scărilor de bloc. Recent însă, Bobnet a deschis fabrica Bob IoT Enterprise la Piteşti, în care produce în prezent atât dispozitivele inteligente Bob Concierge, cât şi noile dispozitive Bob Bistro, pregătind totodată şi producţia altor dispozitive IoT pentru industriile de retail şi logistică. Lansarea dispozitivului Bob Bistro a avut loc la finalul lunii septembrie, iar compania are deja discuţii pentru implementări până la finalul anului. Dispozitivul Bob Bistro vine echipat cu frigidere pentru a păstra mâncarea în condiţii optime, dar şi cu cuptoare pentru ca preparatele să poată fi încălzite înainte de servire, iar în plus este dotat cu o tehnologie grab & go ce include sute de senzori astfel încât operatorii HoReCa să-şi poată vinde produsele culinare proaspete în mod automatizat, fără a fi necesară în niciun fel intervenţia umană pentru servirea acestora. „Este vorba despre «ready meals» proaspete. Astăzi noi avem colaborări cu produsele noastre Uncle Bob pe care le avem şi în Bob Concierge. Sunt meniuri «ready to eat» adică gata de mâncat, proaspete, nu sunt congelate, sunt doar ambalate într-o atmosferă controlată şi fără niciun fel de aditivi, fără niciun fel de conservanţi. Au o viaţă la raft de câteva zile şi în felul ăsta toţi clienţii pot mânca o mâncare gustoasă la nivelul de calitate al unui restaurant”, a punctat el.

    Produsele din automatele Bob Bistro vor putea fi efectiv cumpărate prin intermediul aplicaţiei mobile utilizate şi în cazul dispozitivelor Bob Concierge. „Pentru uşurinţa utilizării folosim aceeaşi aplicaţie ca la Bob Concierge. Adică o să fie o singură aplicaţie pentru toate dispozitivele noastre, ceea ce înseamnă că nu mai trebuie să instalezi o aplicaţie de fiecare dată când vezi un produs Bob, ci odată instalată aplicaţia şi odată creat contul, totul este foarte simplu – inclusiv din camera telefonului poţi accesa aplicaţia pentru că avem un sistem dinamic de coduri QR care te direcţionează automat în aplicaţie pentru finalizarea procesului de achiziţie. Cardul îl ai deja înrolat şi nu mai ai nici o nicio problemă să accesezi automatele noastre”, a subliniat Mihail Gârneţ.

    Pe lângă dispozitivul în sine şi toată tehnologia din spate, soluţia Bob Bistro vine la pachet şi cu o platformă de business pentru gestionarea tuturor operaţiunilor necesare pentru vânzarea preparatelor culinare în dispoztivele Bob Bistro. Practic, clienţii Bobnet vor cumpăra dispozitivele Bob Bistro, care au un preţ de circa 8.000 – 10.000 euro în funcţie de dimensiunea şi dotările alese, iar în plus, pentru platforma de business operată în cloud, aceştia vor plăti un abonament. „Noi oferim un business la cheie şi atunci clienţii noştri vor cumpăra dispozitivele, vor fi ale lor, dar acestea sunt operate printr-o platformă de business care acoperă toate procesele – de la depozit până la livrare şi aprovizionare. Deci oferim platforma de business care este un fel de ERP şi care include şi aplicaţiile de business – de logistică, picking ş.a.m.d. şi aplicaţia pentru clientul final. Noi putem pune la dispoziţie şi meniurile partenerilor noştri Uncle Bob şi acesta pot fi adăugate, dar în principiu operatorii din HoReCa au deja producţia lor de mâncare. Şi atunci ei pot afişa şi vinde mâncarea produsă de ei”, a spus CEO-ul Bobnet. Bob Bistro poate fi uşor scalat şi implementat în mai multe locaţii, precum fabrici, clădiri de birouri, hoteluri şi pensiuni, şcoli şi spitale, permiţând administrarea acestuia de la distanţă la costuri mici. „Există mult interes în piaţă pentru dispozitivul Bob Bistro. Vorbim deja cu hoteluri şi pensiuni care vor să ofere astfel micul-dejun şi discutăm totodată şi cu companii, şcoli şi chiar benzinării.” Grupul Bobnet a atras investiţii de circa la 11 milioane de euro, iar ultima finanţare, în valoare de 6 milioane de euro, a fost obţinută anul trecut de la fondul de investiţii american NCH Capital. În prezent, Bobnet are o nouă rundă de investiţii deschisă, necesarul de finanţare fiind de circa 30 de milioane de euro.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Update

    1. Invitat: Luca Mihăilescu, cofondator Pythia – soluţie AI pentru impactul social al unui business

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus ca în următoarele şase luni să reuşească să aibă un produs funcţional şi să atragă circa 2-3 clienţi mari. Până acum, echipa Pythia a lucrat la dezvoltarea algoritmilor care stau la baza soluţiei şi anume la algoritmul de extragere a subiectelor de discuţie, la algoritmul de analiză a sentimentelor identificate în limbajul folosit şi la algoritmul de dinamică a opiniilor exprimate în mediul online.

    „Noi ne-am plănuit ca în următoarele şase luni să avem totul funcţional şi deja în punctul acela să atragem şi 2-3 clienţi mari, clienţii mai mici sunt altă poveste. Acum suntem în discuţii cu departamentul de inovare din BRD şi vrem ca în curând să luăm legătura şi cu oameni care sunt mai aproape de zona de due diligence ca să putem să lucrăm împreună cu ei şi să vedem exact care este workflowul lor, cam de ce ar avea nevoie. Este un parteneriat care sperăm să se transforme şi
    într-un parteneriat de tip client. Pe de altă parte, mai urmărim şi alte industrii – de exemplu, de mare interes este zona de companii de PR  de la care avem câteva contacte şi cu care vrem să facem nişte validări. Iar apoi, o a treia categorie ar fi industrii de raportare exact pe zona de criterii ESG –  adică environmental, social, governance -, unde există astfel de companii care oferă rapoarte, agregă indicatori şi noi vrem să începem negocieri cu ei ca să vedem cum să integrăm practic indicatorii noştri de valori ale ecosistemului şi ale agenţilor din ecosistem în rapoartele şi aplicaţiile lor.”

    2. Invitat: Mihail Gîrneţ, CEO al grupului Bobnet – soluţii IoT pentru comerţul de proximitate

    Ce e nou? Grupul local Bobnet, cunoscut pentru proiectul Bob Concierge, prin care le pune la dispoziţie utilizatorilor produse alimentare şi servicii printr-un aparat complet automatizat, insta­lat în holurile scărilor de bloc, a investit în dezvoltarea unui alt dispozitiv IoT (Internet of Things) care să funcţioneze de data aceasta ca un restaurant complet automatizat, numit Bob Bistro.

    Start-up Pitch

     

    Invitaţi: Alexandru Radovici şi Daniel Rosner, cofondatori ai OxidOS

    Ce fac? Lucrează la un nou sistem de operare pentru autoturisme, care să le permită constructorilor să reducă la jumătate timpul de dezvoltare a proiectelor – ceea ce ar constitui, dacă start-up-ul va avea succes, o adevărată revoluţie pentru companiile auto. Sistemul de operare la care lucrează OxidOS va gestiona zecile de procesoare care se află acum în maşinile moderne, cele care controlează de la lucruri simple precum ştergătoarele, până la lucruri sofisticate precum frânele sau modul în care funcţionează motorul, iar principalul avantaj pe care îl promite este reducerea la jumătate a timpului de dezvoltare a softului dedicat şi înlocuirea rapidă a componentelor electronice, în caz că unul devine indisponibil.

    Daniel Rosner: „Noi ne adresăm direct unei pieţe globale. Cel mai probabil, primii noştri clienţi vor fi din Germania, din Franţa, din State Unite, poate din Japonia. Practic, noi am venit cu o soluţie software pentru acele controlere din maşină pe care, în general, utilizatorul nu le cunoaşte, de care utilizatorul nu ştie cât timp maşina merge bine, fie că vorbim de controlul de start/ stop, de control de ştergătoare, toate acele mici controlere de pe maşină care atâta timp cât merg bine lumea este fericită. Lucrurile se schimbă când ajungi în service şi ţi se spune „ne pare rău este o eroare software, mai durează două săptămâni“. Ne propunem să facem viaţa mai uşoară dezvoltatorilor şi integratorilor. Prin abordarea noastră vom reduce timpul de dezvoltare undeva cu 50%, deci vorbim de o dezvoltare de doi, trei ani pe care să o reducem la un an.“

    Alexandru Radovici: „OxidOS încearcă să reducă timpii de dezvoltare necesari pentru a face software pentru maşini. Ne referim aici la softul din maşini care nu se vede. Ce trebuie să înţeleagă lumea este că maşina are undeva la o sută de microprocesoare în ea, singurul vizibil este cel din infotainment – deci ecranul din maşină, dar de fapt maşina are undeva spre 100 de procesoare. Fiecare dintre aceste procesoare rulează soft, în esenţă un sistem de operare specific. Aceste procesoare au rolul de a controla motorul, de a controla frâna, de a controla uşile, lumina din maşină, semnalizarea şi toate elementele auxiliare ale maşinii. Ce se întâmplă astăzi: durata de dezvoltare a softului pentru aceste microprocesoare este foarte mare, durează de la unul până la trei-patru ani şi asta pentru că există foarte multe reglementări, adică nu merge ca şi în industria de consumer – facem softul şi bineînţeles că mai avem probleme – cum are orice aplicaţie pe dispozitive mobile; aici softul trebuie să respecte nişte reglementări şi trebuie să fie super-bine testat.”

    Sfatul expertului

    Invitat: Cristian Gherghina, inginer software în cadrul sediului central din SUA al gigantului IT Microsoft şi CTO în cadrul proiectului românesc Sense4FIT

    Cum să foloseşti expertiza şi abilităţile dobândite în cadrul unei multinaţionale IT, mai ales la sediile centrale ale acestora, în cadrul unui start tech?

    „În primul rând, experienţa dintr-o multinaţională te ajută să începi mult mai rapid un proiect pentru că te ajută să-ţi dai seama efectiv de ce ai nevoie înainte de a porni la drum, de a te apuca să implementezi produsul. Dezvolţi aplicaţii care trebuie să funcţioneze pentru o grămadă de utilizatori, milioane de utilizatori, iar scopul Sense4FIT este de asemenea de a se adresa unui public global şi anume foarte mulţi oameni care vor folosi aplicaţia în acelaşi timp. Asta înseamnă că experienţa de a putea scala un produs şi de a funcţiona în parametri optimi la un nivel foarte larg te ajută ca proiectul tău să devină efectiv realitate. Pe lângă acest lucru, sunt foarte multe abilitaţi tehnice pe care le dobândeşti la o companie mare şi anume – modul în care gândeşti problema, înveţi soluţii noi, înveţi de frameworkuri noi care de abia se lansează, design patterns ş.a.m.d., pe care după aceea poţi să le aplici într-un start-up de exemplu. În cazul meu, venind cu un set de abilităţi de la Microsoft, bineînţeles că este mult mai uşor de a pune în practică anumite îmbunătăţiri pe partea de aplicaţii, pe partea de back end, front end şi aşa mai departe.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

  • Antreprenoarea care a trecut de la comerţul cu carburanţi, la turism. Cum poţi să ai parte de fine dining la margine de sat?

    Scăldată de soare şi înconjurată de vii, Casa boierului din deal pare un conac de pe timpuri, restaurat cu migală. În fapt, sub aspectul istoric se ascunde o construcţie veche de numai câţiva ani, proiectată de o echipă tânără de arhitecţi talentaţi. În spatele proiectului stă Laura Mocanu, o antreprenorare care, la 38 de ani, a decis să îşi urmeze visul şi să descopere tainele gastronomiei de lux, transpunând toate secretele deprinse în pensiunea deschisă în judeţul natal, Buzău.

    De profesie economist, Laura Mocanu munceşte încă din timpul facultăţii în comerţ. Businesul de bază al antreprenoarei de 48 de ani este comerţul cu carburanţi auto. „La vârsta de 38 de ani am decis să învăţ bucătărie cu acte în regulă şi am urmat, timp de şase luni, cursurile şcolii Bella Italia Brăila, şcoala de bucătări. Mentor mi-a fost maestrul în artă culinară Cerasela Lungu, care apoi mi-a devenit o bună prietenă”, povesteşte ea.

    În anii ce au urmat, antreprenoarea a construit echipa regională „Casa Boierului din Deal”, cu care a participat la concursuri internaţionale de gastronomie la Luxemburg, Erfurth şi Stuttgart. „Rezultatele au fost pe măsura muncii: bronz, argint, aur şi multe aprecieri.”

    Ideea construirii restaurantului-pensiune, amplasat în zona cramelor de pe Dealul Mare, a apărut în urmă cu zece ani, când a găsit „acest loc minunat”. Nu exagerează când laudă frumuseţea împrejurimilor. Cocoţată pe un deal la poalele căruia stau înşiruite casele comunei Pietroasele, cunoscută drept locul în care a fost descoperit cel mai cunoscut tezaur al României, Cloşca cu puii de aur, de pe cerdacul pensiunii poţi admira, pe înserate, un apus de poveste, degustând un pahar de vin din producţia anuală a familiei Mocanu. Unitatea are şi o cramă proprie cu o producţie de 30.000 de litri pe an, urmând ca în acest an să obţină certificarea DOC. În prezent, circa 25% din producţie este folosită în cadrul restaurantului.

    „Am început (şi terminat) pe economiile noastre şi cu ajutorul unor împrumuturi bancare”, continuă antreprenoarea povestea afacerii. Construcţiile au durat 8 ani, iar deschiderea oficială a avut loc în iulie 2020, în plină pandemie.

    Laura Mocan susţine că cea mai mare provocare a fost închegarea echipei din bucătărie şi din sală. Mărturiseşte că pandemia a ajutat-o, dându-i timpul necesar pentru aceasta. În acest moment, echipa este formată din 13 persoane (bucătari şi ospătari).

    În ceea ce priveşte designul restaurantului, acesta a fost realizat de o echipă formată „din doi prieteni buni din Bucureşti, Daniel Brătescu şi Vlad Osiac”. 90% din mobilier a fost realizat de către ei, firma Zetam şi maeştri populari din zonă, restul pieselor fiind achiziţionate conform proiectului. „Cei doi designeri au făcut studii la Muzeul Ţăranului, în zona noastră dar şi la oamenii locului, meşteri populari ai zonei.”

    Participarea la numeroase evenimente, concursuri şi târguri internaţionale a ajutat-o pe Laura Mocanu să îşi rafineze gusturile, permiţându-i să aducă în judeţ conceptul de fine dining deşi spune modestă că încă nu e la acel nivel. „Îmi place zona de fine dining deoarece te scoate din zona de confort a mesei clasice. Sunt de părere că românii au început să înţeleagă şi să accepte acest mod de servire a mesei. Este mai mult o experienţă culinară, nu o masă care să ţină de foame”.

    În prezent, restaurantul are o capacitate de 60 de locuri la interior şi alte 60 de locuri la exterior. „Nu aş putea spune câţi clienţi ne-au trecut pragul, deoarece clienţii noştri au devenit prietenii noştri. Ei revin pentru a trece prin tot meniul, dar şi pentru a încerca noile meniuri pe care noi le schimbăm sezonier. Ca marjă de preţ, ne situăm încă în zona medie”, explică Laura Mocanu. „Am început să creştem încet ca nivel de venituri. Ţinând cont că lucrăm de joi până duminică, prânz şi cină, am ajuns să avem venituri de aproximativ 50.000-75.000 lei pe lună.”

    În ceea ce priveşte planurile de viitor ale antreprenoarei, acestea includ extinderea capacităţii de cazare, existând planuri de a o mări cu 4-8 căsuţe individuale, adică 16-32 de locuri, ivestiţia aferentă ridicându-se la aproximativ 200.000 de euro. „Ţinând cont că noi suntem deschişi de joi până duminică, numărul mediu de înnoptări este de trei pe săptămână. Primim turişti în toate perioadele anului, ţinând cont că zona este minunată în fiecare zi din an. Ca şi evenimente le preferăm pe cele mici, restrânse, cu persoane dispuse la nou.”

    În ceea ce priveşte îmbunătăţirile pe care le-ar vedea pentru zona în care afacerea sa operează, antreprenoarea consideră că focusul ar trebui pus, în primul rând, pe infrastructură.

    Laura Mocanu, fondatoare, Casa boierului din deal: „Am început să creştem încet ca nivel de venituri. Ţinând cont că lucrăm de joi până duminică, prânz şi cină, am ajuns să avem venituri de aproximativ 50.000-75.000 lei pe lună.”

     

     

  • O nouă agenţie de turism intră pe piaţa din România. Cum vrea să cucerească turismul din ţara noastră şi să ajungă să controleze aproape jumătate din piaţă

    „Vrem să ajungem la 40% cotă de piaţă”, spune Marius Surdu, CEO al Join UP! România, parte din grupul cu acelaşi nume înfiinţat în Ucraina, care colaborează cu peste 10.000 de agenţii din Ucraina, Moldova, Kazahstan, Estonia, Letonia şi Lituania, iar mai nou,  România. Abia intrat în piaţă, touroperatorul îşi setează un obiectiv foarte ambiţios. Cum are de gând să îşi pună planul în aplicare?

    Join UP! nu a intrat pe piaţa locală ca urmare a izbucnirii războiului din Ucraina, existau planuri de dezvoltare în România înainte de acest eveniment. România a reprezentat o plajă destul de largă de creştere, piaţa locală a trecut printr-o perioadă de creştere în turism în ultimii ani, când vorbim despre zona de turoperare, au intrat şi alţi jucători mari din vest în România. Aceste intrări în România nu au făcut altceva decât să dea semne că această piaţă poate”, spune Marius Surdu, CEO al Join UP! România. Deşi planurile de intrare pe piaţa locală existau chiar înainte de pandemie, criza sanitară a încetinit sau chiar oprit aceste planuri de dezvoltare ale jucătorilor din turism şi nu numai.

    Potrivit lui, România a devenit totuşi destul de interesantă pentru că este aproape de ţări puternice precum sunt Polonia, Ungaria sau Cehia. „Mai mult, numărul populaţiei este foarte important. În România mai este loc de creştere pentru oamenii care vor să meargă în vacanţe. La noi, poate, călătoresc un sfert (dintre oameni – n.red.) în afara ţării, există potenţial.” Înfiinţat în 2010 în Ucraina, turoperatorul Join UP! şi-a extins treptat activitatea şi în afara ţării, mergând către pieţele din Ucraina, Moldova, Kazahstan, Estonia, Letonia şi Lituania, iar acum România, urmând ca în toamna acestui an să lanseze şi primele pachete de vacanţă.

     

    Start din patru poli

    Marius Surdu previzionează că în primul an de activitate touroperatorul va înregistra un număr total de 50.000 de turişti, însă este încrezător cu privire la aceste cifre având în vedere că vor opera din patru oraşe – Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara. Jucătorul îşi doreşte să ajungă la o felie de 40% din piaţa locală de turism, strategia pe care mizează fiind colaborările cu circa jumătate dintre agenţiile de turism locale. Segmentul pe care se concentrează este cel de business, astfel că turiştii nu vor putea cumpăra direct de la Join UP! pachete de vacanţă. „Până la finalul anului 2023, vrem să avem mai mult de jumătate din piaţa de agenţii revânzătoare, ca şi contractări, există cerere pentru aşa ceva, agenţiile de turism caută touroperatori de încredere. Noi credem că ne vom concentra pe un top 300, dar la nivel de contract poate vor fi mai mulţi. Sunt foarte multe agenţii active în datele oficiale, dar în realitate acestea sunt inactive”, explică el.

    Portofoliul de destinaţii va fi în primă fază orientat pe zonele populare în rândul turiştilor români, precum Hurghada şi Sharm El Sheikh (Egipt), Antalya (Turcia), Dubai (Emiratele Arabe Unite) şi Tenerife (Spania). Marius Surdu consideră că asul din mâneca lor este că, spre deosebire de alţi touroperatori, au intrat în România şi cu compania aeriană SkyUp Airlines, care va deservi touroperatorul, ceea ce creează un business integrat. Ei pot astfel să ofere agenţiilor de turism, implicit şi turiştilor, atât servicii de cazare, masă, cât şi transport. SkyUp Airlines dispune de 12 aeronave Boeing 737 cu o vechime medie de 14 ani.

    Zborurile pentru Join UP! către Dubai vor fi operate de Flydubai. „Sinergia între touroperator şi compania aeriană va ajuta, pentru că pe piaţa din România există această carenţă când vine vorba de companiile aeriene. Dacă tu oferi un business integrat, clar va exista încredere din partea turiştilor.” Companiile active sub brandul Join UP! distribuie pachete turistice prin intermediul a 10.000 de agenţii de turism pe pieţele în care se află grupul. Grupul Join UP! a avut o cifră de afaceri de 400 milioane de dolari, cifră care reprezintă veniturile totale ale acestuia de la înfiinţare şi până în prezent. Touroperatorul nu are încă în plan să facă incoming, ci se concentrează în special pe partea de outgoing; cu toate acestea, pe viitor, un astfel de plan nu este exclus. „Poate putem avea în vedere odată cu dezvoltarea şi partea de incoming. Ce ar putea să ajute şi piaţa din România este aeroportul din Braşov, care, dacă va fi deschis este posibil să intre în planurile noastre şi incomingul”, explică el.

     

    Orizonturi îndepărtate

    În 2023, touroperatorul intenţionează să intre şi pe pieţele din Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovacia, însă, dincolo de asta, Marius Surdu precizează că au în vedere şi alte planuri de dezvoltare. „Pe lângă destinaţiile menţionate, avem deja în plan o dezvoltare pe Tunisia, Portugalia, Spania şi Grecia şi cu siguranţă vor apărea în paleta noastră pentru anul 2023. În toamna anului viitor vom intra, dar natural, dacă vom simţi că se potriveşte o astfel de dezvoltare, în Zanzibar, avem planuri inclusiv pentru Maldive. Avem planuri pentru exotice”, adaugă el. Jucătorul va avea centre de operare în toate oraşele ţării din care vor fi operate zboruri, însă aceste centre nu vor fi deschise publicului, astfel că Join UP! va avea o prezenţă online, fără sedii fizice, bazându-se pe colaborările cu partenerii. „Noi avem în Bucureşti sediul central, dar plănuim pentru anul viitor să avem şi birouri operaţionale, nu de vânzare, dar în acest moment, forţa de vânzare este către partenerii revânzători. Vom avea site public, însă vom redirecţiona turiştii către agenţiile de turism revânzătoare”, mai spune el.

    În prezent, turoperatorul este în plin proces de recrutare a personalului, având doar cinci angajaţi, însă îşi doresc să ajungă la un număr de 20 de angajaţi în toate birourile din ţară.

     

    De un deceniu şi jumătate în turism

    Marius Surdu vine cu o experienţă de 16 ani în industria de turism, lucrând la DerTour România, Fibula Air Travel, TUI Travel Center România, ceea ce l-a ajutat să înţeleagă piaţa, crede el, lucru care îl va ajuta la dezvoltarea turoperatorului Join Up!. „Am făcut parte din managementul unei companii unde s-au pus bazele unor proceduri, unui flux de lucru, unui stil de management destul de bine stabilit şi standardizat şi cu siguranţă mentalitatea grupului Join Up! este destul de asemănătoare cu cea din vestul Europei. A fost poate primul motiv pentru care am acceptat această provocare, pentru că au venit cu aceeaşi viziune asupra businessului, de nu a pune monopol, de a nu face dumping, de a merge pe ideea unui business crescut natural”, încheie el.

  • O nouă agenţie de turism intră pe piaţa din România. Cum vrea să cucerească turismul din ţara noastră şi să ajungă să controleze aproape jumătate din piaţă

    „Vrem să ajungem la 40% cotă de piaţă”, spune Marius Surdu, CEO al Join UP! România, parte din grupul cu acelaşi nume înfiinţat în Ucraina, care colaborează cu peste 10.000 de agenţii din Ucraina, Moldova, Kazahstan, Estonia, Letonia şi Lituania, iar mai nou,  România. Abia intrat în piaţă, touroperatorul îşi setează un obiectiv foarte ambiţios. Cum are de gând să îşi pună planul în aplicare?

    Join UP! nu a intrat pe piaţa locală ca urmare a izbucnirii războiului din Ucraina, existau planuri de dezvoltare în România înainte de acest eveniment. România a reprezentat o plajă destul de largă de creştere, piaţa locală a trecut printr-o perioadă de creştere în turism în ultimii ani, când vorbim despre zona de turoperare, au intrat şi alţi jucători mari din vest în România. Aceste intrări în România nu au făcut altceva decât să dea semne că această piaţă poate”, spune Marius Surdu, CEO al Join UP! România. Deşi planurile de intrare pe piaţa locală existau chiar înainte de pandemie, criza sanitară a încetinit sau chiar oprit aceste planuri de dezvoltare ale jucătorilor din turism şi nu numai.

    Potrivit lui, România a devenit totuşi destul de interesantă pentru că este aproape de ţări puternice precum sunt Polonia, Ungaria sau Cehia. „Mai mult, numărul populaţiei este foarte important. În România mai este loc de creştere pentru oamenii care vor să meargă în vacanţe. La noi, poate, călătoresc un sfert (dintre oameni – n.red.) în afara ţării, există potenţial.” Înfiinţat în 2010 în Ucraina, turoperatorul Join UP! şi-a extins treptat activitatea şi în afara ţării, mergând către pieţele din Ucraina, Moldova, Kazahstan, Estonia, Letonia şi Lituania, iar acum România, urmând ca în toamna acestui an să lanseze şi primele pachete de vacanţă.

     

    Start din patru poli

    Marius Surdu previzionează că în primul an de activitate touroperatorul va înregistra un număr total de 50.000 de turişti, însă este încrezător cu privire la aceste cifre având în vedere că vor opera din patru oraşe – Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara. Jucătorul îşi doreşte să ajungă la o felie de 40% din piaţa locală de turism, strategia pe care mizează fiind colaborările cu circa jumătate dintre agenţiile de turism locale. Segmentul pe care se concentrează este cel de business, astfel că turiştii nu vor putea cumpăra direct de la Join UP! pachete de vacanţă. „Până la finalul anului 2023, vrem să avem mai mult de jumătate din piaţa de agenţii revânzătoare, ca şi contractări, există cerere pentru aşa ceva, agenţiile de turism caută touroperatori de încredere. Noi credem că ne vom concentra pe un top 300, dar la nivel de contract poate vor fi mai mulţi. Sunt foarte multe agenţii active în datele oficiale, dar în realitate acestea sunt inactive”, explică el.

    Portofoliul de destinaţii va fi în primă fază orientat pe zonele populare în rândul turiştilor români, precum Hurghada şi Sharm El Sheikh (Egipt), Antalya (Turcia), Dubai (Emiratele Arabe Unite) şi Tenerife (Spania). Marius Surdu consideră că asul din mâneca lor este că, spre deosebire de alţi touroperatori, au intrat în România şi cu compania aeriană SkyUp Airlines, care va deservi touroperatorul, ceea ce creează un business integrat. Ei pot astfel să ofere agenţiilor de turism, implicit şi turiştilor, atât servicii de cazare, masă, cât şi transport. SkyUp Airlines dispune de 12 aeronave Boeing 737 cu o vechime medie de 14 ani.

    Zborurile pentru Join UP! către Dubai vor fi operate de Flydubai. „Sinergia între touroperator şi compania aeriană va ajuta, pentru că pe piaţa din România există această carenţă când vine vorba de companiile aeriene. Dacă tu oferi un business integrat, clar va exista încredere din partea turiştilor.” Companiile active sub brandul Join UP! distribuie pachete turistice prin intermediul a 10.000 de agenţii de turism pe pieţele în care se află grupul. Grupul Join UP! a avut o cifră de afaceri de 400 milioane de dolari, cifră care reprezintă veniturile totale ale acestuia de la înfiinţare şi până în prezent. Touroperatorul nu are încă în plan să facă incoming, ci se concentrează în special pe partea de outgoing; cu toate acestea, pe viitor, un astfel de plan nu este exclus. „Poate putem avea în vedere odată cu dezvoltarea şi partea de incoming. Ce ar putea să ajute şi piaţa din România este aeroportul din Braşov, care, dacă va fi deschis este posibil să intre în planurile noastre şi incomingul”, explică el.

     

    Orizonturi îndepărtate

    În 2023, touroperatorul intenţionează să intre şi pe pieţele din Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovacia, însă, dincolo de asta, Marius Surdu precizează că au în vedere şi alte planuri de dezvoltare. „Pe lângă destinaţiile menţionate, avem deja în plan o dezvoltare pe Tunisia, Portugalia, Spania şi Grecia şi cu siguranţă vor apărea în paleta noastră pentru anul 2023. În toamna anului viitor vom intra, dar natural, dacă vom simţi că se potriveşte o astfel de dezvoltare, în Zanzibar, avem planuri inclusiv pentru Maldive. Avem planuri pentru exotice”, adaugă el. Jucătorul va avea centre de operare în toate oraşele ţării din care vor fi operate zboruri, însă aceste centre nu vor fi deschise publicului, astfel că Join UP! va avea o prezenţă online, fără sedii fizice, bazându-se pe colaborările cu partenerii. „Noi avem în Bucureşti sediul central, dar plănuim pentru anul viitor să avem şi birouri operaţionale, nu de vânzare, dar în acest moment, forţa de vânzare este către partenerii revânzători. Vom avea site public, însă vom redirecţiona turiştii către agenţiile de turism revânzătoare”, mai spune el.

    În prezent, turoperatorul este în plin proces de recrutare a personalului, având doar cinci angajaţi, însă îşi doresc să ajungă la un număr de 20 de angajaţi în toate birourile din ţară.

     

    De un deceniu şi jumătate în turism

    Marius Surdu vine cu o experienţă de 16 ani în industria de turism, lucrând la DerTour România, Fibula Air Travel, TUI Travel Center România, ceea ce l-a ajutat să înţeleagă piaţa, crede el, lucru care îl va ajuta la dezvoltarea turoperatorului Join Up!. „Am făcut parte din managementul unei companii unde s-au pus bazele unor proceduri, unui flux de lucru, unui stil de management destul de bine stabilit şi standardizat şi cu siguranţă mentalitatea grupului Join Up! este destul de asemănătoare cu cea din vestul Europei. A fost poate primul motiv pentru care am acceptat această provocare, pentru că au venit cu aceeaşi viziune asupra businessului, de nu a pune monopol, de a nu face dumping, de a merge pe ideea unui business crescut natural”, încheie el.

  • Consultantul de vreme rea

    Odată cu revenirea apetitului pentru călătorii după dispariţia restricţiilor care i-au ţinut pe mulţi acasă pe timpul pandemiei revine în atenţie consultantul de turism, scrie Boston Globe.

    După ani de zile în care au preferat să-şi organizeze singuri vacanţele cu ajutorul diferitelor site-uri specializate, mulţi turişti, de la cei de lux, la cei cu bugete reduse, constată că este mai bine să lase pe alţii să-şi bată capul cu organizarea concediilor lor. Unul dintre principalele motive îl reprezintă problemele cu zborurile din ultima vreme, ca şi cu bagajele pierdute, care pot să dea peste cap planurile de vacanţă. Ca atare, cei care vor să plece în concediu preferă să apeleze la consultanţi de turism care să le aranjeze tot, de la itinerariu la programul de la destinaţie, precum şi transportul până la locul respectiv şi totodată să găsească soluţii atunci când apar probleme, ca să nu mai stea ei să se enerveze încercând să recupereze banii pentru zboruri neefectuate sau rezervări de la hotel ori să reprogrameze călătoria.

    Creşterea cererii înseamnă nu numai un program încărcat pentru consultanţii de turism, ci chiar nevoia de a mai reduce din lista de clienţi în unele cazuri. În plus, pe timpul pandemiei, nu puţini au fost consultanţii de turism care s-au reorientat spre alte domenii, astfel încât în prezent nu există suficienţi specialişti care să se ocupe de vacanţele altora.

  • Într-o perioadă în care majoritatea românilor abia aşteaptă să fugă din ţară, străinii vin şi se îndrăgostesc de frumuseţile noastre. Ce a făcut un italo-german într-un sat mic de munte

    Jorg a ajuns pentru prima dată în Bucovina într-o plimbare, ghidat de Raluca, soţia lui, în locurile pe unde se găsea, la acea vreme, doar stâna unde vara se aduc şi acum animalele din sat. Era un italo-german, care nu se gândea că-şi va adăuga şi „cetăţenia” bucovineană în sânge. Raluca îşi aminteşte că atunci, la prima vizită, Jorg s-a aşezat pe scaunul de muls şi s-a uitat deasupra văii, spunând: „Într-o zi, aici, trebuie să facem ceva! Este prea frumos să te trezeşti dimineaţa cu această privelişte!” Ei bine…

    A vorbit serios. Aşa că, pentru o vreme, Jorg şi Raluca au încercat, prin diferite metode, să pornească un proiect de undeva, dar parcă nimic nu se lega. „Până când, într-o zi, când am venit la părinţi, cineva din vecini ne-a întrebat dacă nu dorim lemn de foc. Avea o căsuţă veche şi voia să-şi facă o altă casă mai mare”, îşi aminteşte Raluca Voina Riommi. Acela a fost momentul când ea şi Jorg s-au gândit să cumpere ei vechea casă, ceea ce au şi făcut.

    Au luat-o, au recondiţionat-o, iar ulterior au mai strămutat alte două case şi le-au alăturat celei dintâi, împreună cu un grajd de pe deal. Construcţia primei căsuţe a început în octombrie 2016, iar primii oaspeţi, cei mai buni prieteni ai lor, le-au călcat pragul cu ocazia Crăciunului din 2019. „În spatele proiectului se află o muncă de echipă între familii şi în familie. Ideea a fost a lui Jorg să recondiţionăm căsuţele şi a fost o muncă enormă să le strămutăm pe deal, apoi unchiul Dumitru, cu maestrul tâmplar Sorin le-au ridicat, au făcut interioarele şi au recondiţionat totul cu atentă supraveghere de la Bucureşti din partea noastră.” În tot acest timp, mama Ralucăi gătea şi ajuta băieţii zilnic, tatăl se ocupa cu animalele, bunicul cu sfaturile despre cum se făceau casele în trecut şi chiar cu o mână de ajutor, când a fost nevoie.

    Tot proiectul a primit, la final, numele Hai la Saivan, unde „saivan” este un cuvânt vechi românesc, de etimologie turcă, ce desemnează un adăpost de iarnă pentru oi sau vite. Şi astfel, Hai la Saivan a devenit un al treilea copil al familiei, care mai are doi băieţi, dar şi doi căţei. Raluca şi Jorg au făcut din Bucovina casa lor, după ce acolo au făcut cununia religioasă şi petrecerea de nuntă, ei cunoscându-se în 2011 la o filmare în Lisabona şi căsătorindu-se după doar câteva luni, în Las Vegas.

    Pentru proiectul din Bucovina, s-au inspirat din cărţi vechi despre arhitectura tradiţională românească şi de la toate muzeele satului din România. „Locul a fost al familiei de mai bine de treizeci de ani. Părinţii au făcut stână şi loc pentru fân pe perioada verii acolo. Ne este frică să calculăm exact cât am investit pentru a transforma locul”, mărturiseşte Raluca. Astăzi, Hai la Saivan înseamnă un proiect compus din trei case, datând din anii 1910, 1920 şi 1930, iar cazarea este disponibilă oaspeţilor pe case, nu pe camere. Casa Mare are o capacitate de maximum şase persoane şi costă 260 de euro pe noapte off-season şi 280 de euro pe noapte în sezon, cu micul dejun inclus.

    Casa Mică are o capacitate de maximum patru persoane şi se închiriază la un preţ de 160 euro pe noapte off-season şi de 170 euro pe noapte în sezon, cu micul dejun inclus, iar Casa foarte Mică care este potrivită pentru două persoane, la preţul de 110 euro pe noapte în afara sezonului şi de 120 euro pe noapte în sezon, cu micul dejun inclus. Pentru perioade mai lungi sau pentru grupurile care închiriază mai mult de o căsuţă, pot să apară discounturi.

    Locul se defineşte ca un retreat bio, aşezat în vârful unui platou cu vedere la valea râului Moldova şi cu muntele Rarău pe fundal. Toată mâncarea şi băutura este făcută chiar acolo, în mod tradiţional, după metode cu secole de vechime în spate. „Noi nu ne focusăm atât de mult pe numărul de oaspeţi, ci mult mai mult pe experienţa premium a lor, de aceea şi locurile puţine de cazare, adică pentru maximum douăsprezece persoane.

    Am prins ani atipici de când am început, doi cu Covid şi unul cu război, însă avem o rată de ocupare aproape de 100% în timpul sărbătorilor şi în lunile de vară.” Chiar şi în afara sezonului, weekendurile sunt cam mereu pline, iar în timpul săptămânii de regulă vin oaspeţi care lucrează remote de la Hai la Saivan. Mai ales în timpul pandemiei, pe acolo au trecut şi foarte mulţi străini, din Olanda, din Statele Unite ale Americii, Germania, Franţa, Israel, Peru, Ucraina, Italia. „Paradoxal, am avut mai multe rezervări anul trecut, în pandemie, decât anul acesta. Dat fiind că fiecare are intimitatea sa aici sus, în propria căsuţă, am avut oaspeţi care ne-au călcat pragul şi de mai multe ori pe an, căutând acest gen de experienţă, retreat cu mâncare bio, tradiţională, aer curat şi linişte.”

    În zonă, se află mănăstirile bucovinene devenite parte a patrimoniul UNESCO, Muzeul Oului din Vama, pădurea virgină Slătioara, Moara Dracului, Pietrele Doamnei de pe masivul Rarău, pârtiile de schi din Câmpulung Moldovenesc – o atracţie pe timp de iarnă, precum şi experienţele oferite chiar de proprietarii de la Hai la Saivan, printre care cules de ciuperci, plimbări cu sania sau cu căruţa, picnic în pădure, trasee montane şi „ateliere” de făcut brânză ca acum 100 de ani, în stâna proprie sau de cusut ii. „Pentru moment, am terminat ultima etapă a proiectului Hai la Saivan, un grajd recondiţionat de peste 120 de ani, transformat în loc pentru mici evenimente, care poate găzdui până la 40 de persoane. Nu cred că ne vom extinde şi în alte părţi ale ţării”, spune însă Raluca, adăugând că a văzut că apar tot mai multe locuri frumoase în România, dezvoltate de oameni cu iniţiative bune şi că îşi doresc să le devină şi ei, la rândul lor, oaspeţi.

    Preţurile de cazare la Hai la Saivan pornesc de la 110 euro şi ajung la 280 de euro pe noapte pentru o casă, în funcţie de tip.

    Chiar şi în afara sezonului, weekendurile sunt cam mereu pline, iar în timpul săptămânii de regulă vin oaspeţi care lucrează remote de la Hai la Saivan.

    Mai ales în timpul pandemiei, pe acolo au trecut şi foarte mulţi străini, din Olanda, din Statele Unite ale Americii, Germania, Franţa, Israel, Peru, Ucraina, Italia.

  • Un italo-german îndrăgostit de România a oferit un exemplu tuturor românilor care s-au săturat de ţara lor: „Într-o zi, aici, trebuie să facem ceva! Este prea frumos să te trezeşti dimineaţa cu această privelişte!” Ei bine…

    Jorg a ajuns pentru prima dată în Bucovina într-o plimbare, ghidat de Raluca, soţia lui, în locurile pe unde se găsea, la acea vreme, doar stâna unde vara se aduc şi acum animalele din sat. Era un italo-german, care nu se gândea că-şi va adăuga şi „cetăţenia” bucovineană în sânge. Raluca îşi aminteşte că atunci, la prima vizită, Jorg s-a aşezat pe scaunul de muls şi s-a uitat deasupra văii, spunând: „Într-o zi, aici, trebuie să facem ceva! Este prea frumos să te trezeşti dimineaţa cu această privelişte!” Ei bine…

    A vorbit serios. Aşa că, pentru o vreme, Jorg şi Raluca au încercat, prin diferite metode, să pornească un proiect de undeva, dar parcă nimic nu se lega. „Până când, într-o zi, când am venit la părinţi, cineva din vecini ne-a întrebat dacă nu dorim lemn de foc. Avea o căsuţă veche şi voia să-şi facă o altă casă mai mare”, îşi aminteşte Raluca Voina Riommi. Acela a fost momentul când ea şi Jorg s-au gândit să cumpere ei vechea casă, ceea ce au şi făcut. Au luat-o, au recondiţionat-o, iar ulterior au mai strămutat alte două case şi le-au alăturat celei dintâi, împreună cu un grajd de pe deal. Construcţia primei căsuţe a început în octombrie 2016, iar primii oaspeţi, cei mai buni prieteni ai lor, le-au călcat pragul cu ocazia Crăciunului din 2019. „În spatele proiectului se află o muncă de echipă între familii şi în familie. Ideea a fost a lui Jorg să recondiţionăm căsuţele şi a fost o muncă enormă să le strămutăm pe deal, apoi unchiul Dumitru, cu maestrul tâmplar Sorin le-au ridicat, au făcut interioarele şi au recondiţionat totul cu atentă supraveghere de la Bucureşti din partea noastră.” În tot acest timp, mama Ralucăi gătea şi ajuta băieţii zilnic, tatăl se ocupa cu animalele, bunicul cu sfaturile despre cum se făceau casele în trecut şi chiar cu o mână de ajutor, când a fost nevoie. Tot proiectul a primit, la final, numele Hai la Saivan, unde „saivan” este un cuvânt vechi românesc, de etimologie turcă, ce desemnează un adăpost de iarnă pentru oi sau vite. Şi astfel, Hai la Saivan a devenit un al treilea copil al familiei, care mai are doi băieţi, dar şi doi căţei. Raluca şi Jorg au făcut din Bucovina casa lor, după ce acolo au făcut cununia religioasă şi petrecerea de nuntă, ei cunoscându-se în 2011 la o filmare în Lisabona şi căsătorindu-se după doar câteva luni, în Las Vegas.

    Pentru proiectul din Bucovina, s-au inspirat din cărţi vechi despre arhitectura tradiţională românească şi de la toate muzeele satului din România. „Locul a fost al familiei de mai bine de treizeci de ani. Părinţii au făcut stână şi loc pentru fân pe perioada verii acolo. Ne este frică să calculăm exact cât am investit pentru a transforma locul”, mărturiseşte Raluca. Astăzi, Hai la Saivan înseamnă un proiect compus din trei case, datând din anii 1910, 1920 şi 1930, iar cazarea este disponibilă oaspeţilor pe case, nu pe camere. Casa Mare are o capacitate de maximum şase persoane şi costă 260 de euro pe noapte off-season şi 280 de euro pe noapte în sezon, cu micul dejun inclus. Casa Mică are o capacitate de maximum patru persoane şi se închiriază la un preţ de 160 euro pe noapte off-season şi de 170 euro pe noapte în sezon, cu micul dejun inclus, iar Casa foarte Mică care este potrivită pentru două persoane, la preţul de 110 euro pe noapte în afara sezonului şi de 120 euro pe noapte în sezon, cu micul dejun inclus. Pentru perioade mai lungi sau pentru grupurile care închiriază mai mult de o căsuţă, pot să apară discounturi.

    Locul se defineşte ca un retreat bio, aşezat în vârful unui platou cu vedere la valea râului Moldova şi cu muntele Rarău pe fundal. Toată mâncarea şi băutura este făcută chiar acolo, în mod tradiţional, după metode cu secole de vechime în spate. „Noi nu ne focusăm atât de mult pe numărul de oaspeţi, ci mult mai mult pe experienţa premium a lor, de aceea şi locurile puţine de cazare, adică pentru maximum douăsprezece persoane. Am prins ani atipici de când am început, doi cu Covid şi unul cu război, însă avem o rată de ocupare aproape de 100% în timpul sărbătorilor şi în lunile de vară.” Chiar şi în afara sezonului, weekendurile sunt cam mereu pline, iar în timpul săptămânii de regulă vin oaspeţi care lucrează remote de la Hai la Saivan. Mai ales în timpul pandemiei, pe acolo au trecut şi foarte mulţi străini, din Olanda, din Statele Unite ale Americii, Germania, Franţa, Israel, Peru, Ucraina, Italia. „Paradoxal, am avut mai multe rezervări anul trecut, în pandemie, decât anul acesta. Dat fiind că fiecare are intimitatea sa aici sus, în propria căsuţă, am avut oaspeţi care ne-au călcat pragul şi de mai multe ori pe an, căutând acest gen de experienţă, retreat cu mâncare bio, tradiţională, aer curat şi linişte.” În zonă, se află mănăstirile bucovinene devenite parte a patrimoniul UNESCO, Muzeul Oului din Vama, pădurea virgină Slătioara, Moara Dracului, Pietrele Doamnei de pe masivul Rarău, pârtiile de schi din Câmpulung Moldovenesc – o atracţie pe timp de iarnă, precum şi experienţele oferite chiar de proprietarii de la Hai la Saivan, printre care cules de ciuperci, plimbări cu sania sau cu căruţa, picnic în pădure, trasee montane şi „ateliere” de făcut brânză ca acum 100 de ani, în stâna proprie sau de cusut ii. „Pentru moment, am terminat ultima etapă a proiectului Hai la Saivan, un grajd recondiţionat de peste 120 de ani, transformat în loc pentru mici evenimente, care poate găzdui până la 40 de persoane. Nu cred că ne vom extinde şi în alte părţi ale ţării”, spune însă Raluca, adăugând că a văzut că apar tot mai multe locuri frumoase în România, dezvoltate de oameni cu iniţiative bune şi că îşi doresc să le devină şi ei, la rândul lor, oaspeţi.

    Preţurile de cazare la Hai la Saivan pornesc de la 110 euro şi ajung la 280 de euro pe noapte pentru o casă, în funcţie de tip.

    Chiar şi în afara sezonului, weekendurile sunt cam mereu pline, iar în timpul săptămânii de regulă vin oaspeţi care lucrează remote de la Hai la Saivan.

    Mai ales în timpul pandemiei, pe acolo au trecut şi foarte mulţi străini, din Olanda, din Statele Unite ale Americii, Germania, Franţa, Israel, Peru, Ucraina, Italia.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP Ana Maria Gherasim, Eturia: „Sunt suma tuturor alegerilor, interacţiunilor şi evenimentelor trăite.”

    Vârstă: 37 de ani

    Funcţie: Sales Manager & Business Partner Sales

    Companie: Eturia

    Cifră de afaceri (2021): 15 mil. euro

    Număr de angajaţi: 42

    Număr de colegi aflaţi în subordine: 16

    Experienţă: Domeniul turismului a atras-o încă din facultate, însă abia mai târziu spune că a avut bucuria să facă cunoştinţă cu acesta, mai exact după câţiva ani de experienţă în multinaţionale, în departamentele de customer care şi vânzari. La Eturia a ajuns la începutul anului 2010 şi de atunci până în prezent descoperă lumea alături de colegi şi turişti. A evoluat de la rolul de Junior Travel Consultant până la Sales Manager şi, recent, Business Partner Sales.

    ♦ Ambiţia sau talentul – ce contează cel mai mult pentru a avea succes?

    Talentul fără muncă, efort şi perseverenţă nu este suficient. Curajul de a-ţi asculta inima şi de a face ce îţi doreşti şi ce simţi că ţi se potriveşte cel mai bine, acolo unde este aria ta de strălucire, cu multă muncă şi perseverenţă, cred că sunt elementele care m-au adus astăzi aici. Aşadar, talentul presărat cu ambiţie pare a fi formula câştigătoare.

    ♦ Ce ţi-ar plăcea să ai şi nu deţii în prezent?

    Nu voi menţiona lucruri palpabile, materiale fiindcă am credinţa că acestea vor veni la momentul potrivit. Cred că mi-aş dori o maşină a timpului să pot călători în copilărie, atunci când mi-e dor de persoane dragi mie. Aş trece totuşi aici, ca o promisiune făcută mie, o rezervare pentru o călătorie de minimum trei luni în jurul Pământului, atunci când circumstanţele o vor permite.

    ♦ În ce loc te simţi cea mai fericită?

    Cred că fericirea e o alegere individuală şi personală. Fiecare e responsabil pentru fericirea proprie şi poţi fi fericit oriunde. Evident, ca orice om de turism iubesc să călătoresc şi atunci când am rucsacul în spate, cerul albastru deasupra  şi peisaje de un verde crud în faţa ochilor, sentimentul de împlinire e şi mai mare.

    ♦ Care este cea mai realizare din viaţa ta de până acum?

    Familia mea.

    ♦ Dacă ar fi să oferi un rating vieţii tale de până acum, între 1 şi 10, care ar fi acesta?

    Aş oferi nota maximă, căci tot ce s-a întâmplat în viaţa mea de până acum m-a modelat şi m-a transformat în ceea ce sunt azi. Nu totdeauna au fost momente uşoare şi liniştite, însă sunt suma tuturor alegerilor, interacţiunilor şi evenimentelor trăite şi nu pot să fiu decât recunoscătoare.

    ♦ Care crezi că este cea mai mare provocare a vremurilor noastre?

    Ţinând cont de evenimentele din ultimii 2 – 3 ani, cred că cea mai mare provocare este să rămâi optimist, echilibrat, integru şi perseverent pe drumul tău.

  • Cine este românca ce conduce peste 100 de hoteluri din 21 de ţări şi cum a ajuns ea în această poziţie

    Executivul român Costina Gândac şi-a construit întreaga carieră în domeniul turismului, sector unde lucrează de circa 25 de ani, angajându-se imediat după terminarea studiilor universitare. A activat o bună parte din timp în România, însă cariera a dus-o în diferite colţuri de lume, din SUA în Dubai şi din Malta în Polonia.

    Recent, ea a acceptat o nouă poziţie, diferită de toate cele de până acum, dar tot în acelaşi domeniu, al turismului, mai precis în hotelărie. Jobul de senior manager operations support pentru India, Orientul Mijlociu şi Africa presupune coordonarea strategiei operaţionale a celor 110 hoteluri din regiune ale grupului IHG Hotels & Resorts, e vorba de 17 branduri hoteliere precum Six Senses, Intercontinental sau Holiday Inn în 21 de ţări.

    „Când am ales să urmez cursurile Facultăţii de Comerţ din cadrul ASE Bucureşti, nu am ştiut cum va evolua cariera mea şi ce voi face exact, însă dorinţa de a călători şi de a descoperi locuri noi era foarte mare”, îşi aminteşte executivul român. În ciuda aşteptărilor părinţilor săi, care au sfătuit-o să meargă Facultatea de Drept şi să urmeze cariera de magistrat a tatălui său, ea a decis să aleagă turismul.

    „Am avut şansa să lucrez încă de la absolvire, în cadrul unor companii mari, care mi-au oferit permanent oportunitatea să mă dezvolt profesional şi să călătoresc în acelaşi timp.” Primul ei job a fost la Marshal Turism, una dintre primele agenţii de turism de pe piaţa locală. Aici, spune Costina Gândac, a descoperit că într-adevăr pasiunea ei este turismul – atât să-l organizeze, cât şi să-l practice. „În cei şase ani petrecuţi la Marshal, am învăţat foarte multe lucruri, dar am şi înţeles că trebuie să depui mult efort ca să fii recunoscut ca un adevărat profesionist.”

    În 2003, prin intermediul unei profesoare de la ASE, ea a fost recomandată pentru un program de management trainee la un hotel din Washington DC. Acest program i-a oferit şansa de a intra în hospitality management (domeniul managementului hotelier), un domeniu la care, spune ea, visa de mult. „Au fost 18 luni de training intens, câte şase zile pe săptămână, 10-12 ore pe zi. Din păcate, cunoştinţele acumulate la şcoală în România nu m-au ajutat foarte mult, aşa că a trebuit să-mi completez studiile cu un «Hotel and Restaurant Management Diploma», curs pe care l-am făcut online, în paralel cu trainingul de la hotel.” În perioada petrecută în SUA, a fost expusă la toate departamentele din hotel şi a început să înteleagă cât de complexă este munca într-o unitate de cazare de acest tip.

    „Dar şi foarte atractivă!”, adaugă ea. Reîntoarsă în ţară, cu o varietate de cunoştinţe noi, a primit şi prima sa poziţie de director general, la hotelul Golden Tulip Times (actualmente Holiday Inn Times), de pe Bulevardul Decebal din Capitală. Era anul 2006. „M-am bucurat că am avut şansa să aplic ceea ce învăţasem în SUA într-o piaţă hotelieră locală care era la început atunci.” Cu toate astea, după câţiva ani, a obţinut un job în Dubai, în cadrul grupului InterContinental Hotel Group (IHG). Gigantul hotelier IHG, unul dintre cele mai mari şi cunoscute nume din domeniu, are 6.000 de hoteluri în peste 100 de ţări. „Prin urmare, încurajează transferurile între diverse regiuni, branduri şi diferite varii poziţii de management.”

    Din portofoliul IHG fac parte branduri hoteliere precum Six Senses, InterContinental, Crowne Plaza sau Holiday Inn. O parte dintre acestea sunt prezente şi pe plan local. „Parte din cultura companiei, în care mă regăsesc în totalitate, este să ofere colegilor room to grow (spaţiu de creştere, de dezvoltare – trad.). Iar eu sunt un exemplu că funcţionează.” Costina a plecat în Dubai în 2011, iar după şase ani de Orientul Mijlociu, perioadă în care a deţinut mai multe poziţii, la propria cerere de a reveni în Europa, a fost transferată la InterContinental Malta ca hotel manager.

    Apoi, doi ani mai târziu a devenit general manager al hotelului Holiday Inn din Varşovia. „Acum câteva săptămâni, am obţinut şi primul meu job regional. Mă întorc în Dubai, de unde voi coordona activitatea operaţională a 110 hoteluri din India, Orientul Mijlociu şi Africa.” Ca director general la Holiday Inn în Varşovia, executivul român a fost responsabil de toate aspectele operaţionale, comerciale, financiare şi de resurse umane ale hotelului. „În acelaşi timp, a trebuit sa mă asigur că hotelul respectă în totalitate standardele impuse de brand şi furnizează servicii de calitate în mod consistent şi sustenabil.” Şi, nu în ultimul rând, a trebuit să se asigure că strategia hotelului este aliniată cu cerinţele proprietarilor, iar investiţia este recuperată conform clauzelor contractuale.

    „O zi «obişnuită» era împărţită între timp petrecut cu echipa, tur de hotel, întâlniri cu parteneri şi oaspeţi, calluri cu senior leaders şi having fun (distracţie – trad.). Foarte important e să găseşti un moment în fiecare zi de care să te bucuri şi pe care să-l împărtăşeşti cu echipa.” Pe piaţa de hotelărie, unităţile de cazare sunt dezvoltate de antreprenori sau de diverse grupuri şi operate sub contract de management sau franciză în cazul în care există o asociere cu un grup mare, internaţional, conform datelor Business Magazin. Pentru această industrie, una în plin avânt foarte multă vreme, perioada 2020-2021, marcată de pandemie, a fost una foarte dificilă.

    A venit apoi anul acesta, care i-a dat un nou suflu, apetitul oamenilor pentru călătorii, după doi ani de pauză, depăşind chiar şi aşteptările executivilor din industria turismului în ansamblul său. „Pentru toţi hotelierii, pandemia a fost foarte dificilă pentru că am pierdut controlul a ceea ce se întâmplă.” Ca director general, echipa vine la tine să o ajuţi să găsească soluţia potrivită la problema lor, spune Costina. „Ori pandemia ne-a lăsat fără putere, incapabili să găsim soluţii. Ca GM e de neconceput acest lucru, dat fiind că anterior aveam mereu soluţie la orice. Dar nu la pandemie.”

    Deşi la momentul acela nu a fost de acord cu decizia, faptul că hotelul a fost închis timp de trei luni, s-a dovedit a fi o hotărâre bună. De altfel, aşa s-a întâmplat cu mai toate hotelurile din lume. „Aşa am putut proteja membrii echipei ca să nu fie expuşi virusului şi am beneficiat de un ajutor financiar din partea guvernul polonez. Şi am demonstrat că am construit o echipă solidă, care a rezistat la orice. Când am redeschis hotelul, am simţit că sărbătorim Revelionul”, îşi aminteşte ea. Executivul român spune că închiderea hotelului în prima fază a pandemiei a fost cel mai dificil moment din cariera sa. „A fost dificil atât pentru echipa mea, cât şi pentru mine, să-l vedem închis, cu lobby-ul pustiu, cu luminile stinse şi într-o linişte totală.”

    Prin definiţie, hotelurile nu se închid niciodată, tocmai de aceea pregătirea tuturor echipamentelor din hotel pentru «hibernare» a fost plină de provocări şi de învăţăminte noi. Pandemia a produs multe schimbări în ultimii doi ani, unele dintre ele permanente, altele temporare. „S-au petrecut schimbări atât în comportamentul oaspeţilor, care sunt mult mai sensibili la curăţenie şi la respectarea normelor de siguranţă, cât şi în modul cum lucrăm.” Costina crede că munca hibrid a devenit normală, mersul zilnic la birou este demodat, spaţiile de birouri trebuie construite mult mai flexibil, în timp ce echilibrul muncă-viaţă privată e mai apreciat acum. Şi calitatea vieţii e mult mai luată în seamă. În ceea ce priveşte turismul, călătoriile de bleisure (un mix de business şi leisure) vor fi mai frecvente pentru că mulţi oaspeţi au devenit mai preocupaţi de sustenabilitate şi apreciază mai mult călătoriile, dar şi serviciile corecte versus preţul plătit. Marile evenimente şi târguri internaţionale vor reveni, dar peste 1-2 ani, astfel că hotelurile va trebui să găsească alte segmente de business până atunci.

    Tocmai de această dezvoltare de business se va ocupa Costina în noul său rol, acela de senior manager operations support pentru India, Orientul Mijlociu şi Africa pentru IHG. „Rolul pe care l-am preluat recent este foarte diferit de ceea ce am făcut până acum, dar experienţa acumulată mă va ajuta să coordonez strategia operaţională a celor 110 hoteluri din regiune, care includ 17 branduri hoteliere în 21 de ţări.” Ea va trebui să se asigure că hotelurile au toate resursele necesare să-şi atingă obiectivele. Mai mult, va trebui să găsească soluţiile potrivite atunci când rezultatele nu sunt cele dorite, urmând totodată să ajute la implementarea lor. „De asemenea, voi fi «vocea» hotelurilor atunci când compania va implementa noi proiecte şi iniţiative, care va trebui testate şi ajustate să corespundă cerinţelor clientilor. Ca să rămâi competitiv, trebuie să inovezi!” Deşi a preluat recent primul său rol regional, când vine vorba de cel mai bun moment din carieră, executivul român spune că s-a bucurat de fiecare reuşită a sa, dar nu crede ca a atins cel mai bun moment încă. „Este o satisfacţie mare să pot să concurez pentru diverse roluri în companie cu orice alt coleg şi să demonstrez că pot fi la fel de competentă. Totuşi, the best is yet to come!” Costina Gândac a plecat pentru prima dată din ţară ca expat acum multă vreme, deşi între timp s-a întors temporar, pentru a accepta apoi noi poziţii peste graniţă.

    Ea a făcut parte din una dintre primele generaţii locale de expaţi. „Am plecat în 2003 în SUA, în Washington DC, dar am revenit în ţară după doi ani. Apoi, după câţiva ani petrecuţi la Bucureşti, am realizat că îmi doresc să fac mai mult în industria ospitalităţii.” A vrut să îşi testeze limitele, a vrut să vadă cât de competitivă poate fi într-o piaţă mult mai dezvoltată. „Am vrut să cresc profesional într-o cultură de companie care în România lipsea.” Aşa că, ambiţiile sale profesionale au adus-o în 2011 în Dubai, un loc pe care îl descrie ca „a real Mecca of Hospitality”. Un loc al tuturor posibilităţilor, cumva, pentru industria de profil. „Aici am înţeles repede câte nu ştiu şi cât de complexă este o piaţă hotelieră avansată.” Au urmat şase ani petrecuţi în cadrul grupului InterContinental în Orientul Mijlociu, într-un mediu profesional extraordinar şi cu o multiculturalitate nemaiîntâlnită. „Am lucrat într-un complex hotelier de trei hoteluri, cu peste 1.000  de camere, cu 1.200 de colegi din 76 de ţări. Iar eu eram singura din România!” De atunci au urmat transferuri şi promovări succesive în Malta, Polonia şi, acum, ea revine în Dubai. „Dorinţa şi plăcerea de călători au fost şi sunt foarte importante pentru mine, iar hotelăria mi-a oferit posibilitatea să fac ceea ce-mi place.” Plus că are avantajul extraordinar că managementul hotelier este la fel oriunde în lume. Principiile de a conduce un hotel nu se schimbă. În fiecare ţară pot fi cerinţele locale diferite (ca de exemplu codul muncii), dar pentru asta există specialiştii din echipa locală. „Ca general manager, trebuie să atingi performanţele cerute şi asta se face la fel pe orice continent.” Nu ai nevoie de certificate suplimentare sau echivalări de diplome, eşti plug & play oriunde, adaugă ea. „Dar a face hotelărie la nivel internaţional e un stil de viaţă pe care îl alegi doar dacă eşti pasionat de asta.” Mitul că a fi hotelier înseamnă doar să stai în hoteluri de lux şi savurezi mese elegante cu clienţii VIP este doar un vis, explică executivul român. În realitate, e foarte multă muncă, iar hotelul funcţionează 24/7. Literalmente dormi cu telefonul pe pernă, eşti pregătit de orice, oricând. „Dar este şi foarte rewarding (are beneficii – n.red.). Şi da, poţi să savurezi şi un cocktail cu clienţii VIP pe care ai ocazia să îi găzduieşti în hotel şi cu care poţi să legi o relaţie specială.” De ce are nevoie cineva ca să poată lucra şi creşte în domeniu? „De pasiune. Chiar dacă sună ca un clişeu, e nevoie de determinare, de abilităţi de comunicare, de capacitatea de adaptare la diverse culturi şi situaţii, de dorinţa de a explora, de curiozitate continuă şi de mobilitate pentru a călători.” De asemenea, e nevoie de înţelegere din partea familei şi a partenerului viaţă. Ei trebuie să înţeleagă stilul de viaţă şi să te sprijine în a-ţi atinge ambiţiile. „Fără sprijinul necondiţionat al surorii mele şi al partenerului meu nu aş fi atins performanţa profesională actuală.” Costina spune că tinerii de azi sunt un pic descurajaţi de faptul că durează prea mult să ajungă în poziţii de management. Ea adaugă că e adevărat că nu poţi ajunge general manger la un hotel mare în câţiva ani de la absolvire. „Sunt acele leadership skills (calităţi de lider – trad.) care durează până le dobândeşti. Dar am veşti bune: totul se întâmplă mai repede în zilele noastre, tehnologia accelerează procesul de învăţare, aşa că nu mai nevoie ca un tânăr să aştepte 10-12 ani ca să ajungă GM.” Totuşi, el trebuie să aibă răbdare pentru că orice experinţă ajută la următoarea promovare şi aşa mai departe.

    Fiind într-un moment foarte bun din punct de vedere profesional, Costina Gândac spune că se gândeşte să se întoarcă în România cândva spre apusul carierei sale. Sau atunci când piaţa locală îi va oferi un mediu profesional unde experienţa sa ar fi apreciată şi ar avea şansa să facă diferenţa în performanţa unei companii. „Aşa cum e piaţa hotelieră acum, nu cred că aş găsi dorinţa necesară de a mai lucra în România, unde este o deprofesionalizare a serviciilor pe care o găsesc foarte demotivantă.”

    Hotelul Holiday Inn din Varşovia, unde executivul român a lucrat timp de doi ani.

    Totuşi, recunoaşte că îi e dor de familie şi de prieteni. Dar, după o perioadă, ţi se pare normal să-ţi fie dor, e un sentiment care e permanent cu tine. „Locuind în străinate timp de 12 ani, nu te mai legi de locuri, deşi am găsit mereu bucurie în a locui în diverse ţări, chiar şi în Malta, care are doar 24 de kilometri de la nord la sud. Te legi de oameni. De aceea am prieteni peste tot.” Şi de munţii din România i-e dor. „Sora mea ştie că în fiecare an când vin acasă trebuie să mergem la munte şi aranjează totul înainte să ajung eu.” Ultima dată a fost în ţară acum câteva săptămâni, după aproape şase luni de pauză. „Nu aş spune că s-a schimbat ceva (de la ultima vizită – n.red.).”

    A fost surprinsă de lipsa de curăţnie din Bucureşti, din anumite zone, dar afirmă sunt şi anumite aspect pozitive. Sunt mai multe firme mulţinationale la Bucureşti, sunt mai multe hoteluri de brand internaţional, mai mulţi expaţi care aleg să vină aici. „Şi parcă şi imaginea noastră ca români s-a mai îmbunătăţit faţă de acum 10-15 ani. Se fac progrese şi în ţară, însă mult mai încet decât în alte state est europene.” Ea spune că e incredibil că de atâţia ani avem aceleaşi probleme: drumuri proaste, trenuri murdare, mentalitate din trecut, promovarea de nonvalori. „Uneori chiar am impresia că regresăm în loc să progresăm. E frustrant să vezi ţări ca Polonia, care este mult mai avansată decât România sub toate aspectele. Şi te întrebi de ce la ei se poate şi la noi nu.” 

    Care sunt cele trei lucruri cele mai importante ce ar trebui îmbunătăţite? Mentalitatea oamenilor, serviciile în general („lumea s-a obişnuit cu mediocritatea şi nu mai protestează, suntem uimiţi când cineva e drăguţ”) şi sistemul de învăţământ, astfel încât tânăra generaţie să poată schimba ceva. „Traficul din Bucureşti este Vestul Salbatic comparativ cu Varşovia, unde este foarte civilizat.” În primele săptămâni când a condus în Polonia, Costina recunoaşte că era cel mai agresiv şofer din trafic. Nu înţelegea de ce toţi ceilalţi merg aşa încet. „Dar m-am educat repede.” Toţi şoferii respectă regulile de circulaţie şi fiecare trecere de pietoni. Şi sunt foarte multe. De exemplu, drumul de 4,5 km pe care îl parcugea ea zilnic până la hotel avea 26 de treceri de pietoni cu şi fără semafor. Acum urmează să conducă într-o altă ţară. „Dubai îmi este foarte familiar, întrucât am locuit aici anterior. Plus că scena culinară este impresionantă. Poţi găsi toate bucătăriile de pe planetă, de la shaorma la restaurante cu stele Michelin şi cu un nivel impecabil al serviciilor.” Îi place oraşul, dar nu pentru «bling bling», ci pentru că este super sigur, bine organizat, are o mare diversitate de orice, este foarte curat şi oferă oportunităţi profesionale extraordinare. „Plus că este bine conectat cu toate oraşele mari, facilitând călătoriile, fie scurte, fie lungi.”

    Costina Gândac şi-a construit întreaga carieră în domeniul turismului, ultimul deceniu şi mai bine fiind dedicat hotelăriei. Ea spune că a ales să fie angajată, mai degrabă decât antreprenor. „Nu am considerat niciodată că aş fi un antreprenor bun, deşi atunci când conduci un hotel devine cumva şi businessul tău şi trebuie să gândeşti ca un om de afaceri de multe ori.” Dar în România nu ar îndrăzni să fie antreprenor, deoarece mediul de afaceri e prea dezorganizat. „Mi-ar plăcea să devin consultant într-o companie profesională, să mă implic în activităţi de mentorat şi coaching, ca să pot împărtăşi experienţa mea şi altora care vor să aleagă o carieră similară.” Momentan însă, îşi concentrează atenţia pe noul rol pe care abia l-a acceptat.

     

    CV Costina Gândac

    ►Œ A absolvit Facultatea de Comerţ din cadrul ASE Bucureşti, dar are şi o serie de cursuri în domeniul hotelier;

    ► Primul ei job a fost la Marshal Turism, una dintre primele agenţii de turism de pe piaţa locală;

    ►Ž În 2003, a participat la un program de management trainee la un hotel din Washington DC, SUA;

    ► Reîntoarsă în ţară, a primit prima sa poziţie de director general, la hotelul Golden Tulip Times (actualmente Holiday Inn Times), de pe Bulevardul Decebal din Capitală. Era anul 2006;

    ► Costina a plecat în Dubai în 2011, iar după şase ani de Orientul Mijlociu, perioadă în care a deţinut mai multe poziţii, la propria cerere de a reveni în Europa, a fost transferată la InterContinental Malta ca hotel manager;

    ‘► Apoi, doi ani mai târziu, a devenit general manager al hotelului Holiday Inn din Varşovia;

    ’► Recent, ea a acceptat un nou rol – senior manager operations support pentru India, Orientul Mijlociu şi Africa în cadrul IHG Hotels & Resorts. Ea se mută, din nou, în Dubai.