Category: Turism

Analize detaliate din domeniul turismului – destinații de vacanță inedite, idei pentru călătorii și multe altele pentru cei pasionați de turism

  • Începe programul Litoralul pentru toţi. De la cât pornesc preţurile

    Preţurile pachetelor pleacă de la 159 de lei de persoană pentru şase nopţi de cazare, la hoteluri de o stea, şi ajung la 605 lei de persoană, pentru pachete cu şase nopţi de cazare, la hotel de 5 stele şi mic dejun inclus.

    Preţurile sunt similare cu tarifele practicate la ediţia de toamna 2016 a acestui program.

    Tarifele lansate prin programul special Litoralul pentru toţi” sunt mai mici cu până la 50% faţă de cele din vârf de sezon.

    Tinând cont de locurile puse la dispoziţie de hotelieri, cel puţin 5.000 de turişti vor putea beneficia de vacanţe pe litoral la tarife reduse.

    Tarifele maximale pentru zona Mamaia – Constanta – Eforie, ajung in această ediţie (sejur 6 nopţi/persoană) până la:

    205 lei / 6 N /  pers. Hotel 1* fără mic dejun

    235 lei / 6 N /  pers. Hotel 2* fără mic dejun

    265 lei / 6 N /  pers. Hotel 3* fără mic dejun

    315 lei / 6 N /  pers. Hotel 2*  cu mic dejun

    425 lei / 6 N /  pers. Hotel 3*  cu mic dejun

    485 lei / 6 N /  pers. Hotel 4*  cu mic dejun

    605 lei / 6 N /  pers Hotel 5 * cu mic dejun

     Tarifele maximale pentru sudul litoralului (staţiunile Costineşti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche) ajung in această ediţie (sejur 6 nopţi/persoană) până la:

    159 lei / 6 N /  pers. Hotel 1* fără mic dejun

    179 lei / 6 N /  pers. Hotel 2* fără mic dejun

    199 lei / 6 N /  pers. Hotel 3* fără mic dejun

    269 lei / 6 N /  pers. Hotel 2*  cu mic dejun

    329 lei / 6 N /  pers. Hotel 3*  cu mic dejun

    379 lei / 6 N /  pers. Hotel 4*  cu mic dejun

    469 lei / 6 N /  pers Hotel 5 * cu mic dejun

    Pana acum s-au inscris in program 12 hoteluri din toate staţiunile de pe litoral.

     

  • Cum a reuşit fiul unui lăutar din România să creeze unul dintre cele mai luxoase hoteluri de pe Coasta de Azur – GALERIE FOTO

    Henri Negresco a părăsit Bucureştiul la 15 ani, îndreptându-se spre Paris. De acolo ajunge pe Riviera Franceză, unde începe să lucreze la un restaurant. Urcă în ierarhii şi devine directorul restaurantului Helder, apoi directorul Casino Municipal de Nice şi al restaurantului Casino d’Enghien-les-Bains.

    La Casino Municipal îl va întâlni pe arhitectul Edouard Niermans, care va construi hotelul şi pe Alexandre Darracq, care va finanţa proiectul. Niermans va colabora cu Gustave Eiffel, creatorul celebrului turn parizian, care va construi scheletul metalic pentru pavilionul de sticlă al Salonului Regal.

    La deschidere, hotelul a atras o clientelă cât se poate de selectă: industriaşii americani Vanderbilt şi Singer, regina Amelie a Portugaliei sau membri ai familiei Romanov.

    În timpul primului război mondial hotelul a devenit spital, iar Henry Negresco devine cavaler al Legiunii de Onoare. Dar la finele războiului Henry Negresco îşi pierde averea şi moare la Paris în 1920.

    O firmă belgiană cumpără hotelul, care cade încet-încet în uitare. Este preluat de Jean-Baptiste Mesnage, iar fiica acestuia, Jeanne Augier, soţia avocatului şi omului politic Paul Augier se va ocupa de repunerea hotelului pe linia de plutire: tablouri, statui şi multe alte opere de artă fac din Negresco un hotel – muzeu.

  • Destinaţie cu şarm, caut turişti români – GALERIE FOTO

    Viaţa marină diversificată şi recifele de corali din Marea Roşie fac din Sharm el-Sheikh un magnet pentru scafandri şi turişti, care experimentează scuba divingul sau snorkelingul. În general, apa turcoaz a mării are o temperatură de 22 de grade Celsius pe timp de iarnă, iar vara temperatura aerului depăşeşte frecvent 40 de grade. Pieţele şi zonele comerciale tradiţionale – cu preţuri mici pentru europeni şi unde aproape totul se poate negocia –, deşertul şi munţii aflaţi în apropiere, dar şi viaţa de noapte neaşteptat de modernă sunt atuurile zonei.

    Economia turistică a acestui oraş din Sinaiul de Sud a înregistrat plusuri rapide în ultimele decenii, ducând şi la o creştere a numărului staţiunilor de lux. Turismul a generat venituri record de 12,5 miliarde de dolari în Egipt, în anul 2010, iar scăderea foarte puternică a veniturilor din acest segment s-a declanşat după prăbuşirea unei aeronave de pasageri în peninsula Sinai la finele lunii octombrie 2015. Criza de atunci a determinat ţări precum Rusia şi Marea Britanie să restricţioneze zborurile către Egipt, iar călătorii din alte state au devenit reticenţi faţă de această zonă. Şi România s-a numărat printre ţările care au abandonat zborurile charter spre această destinaţie. Până anul acesta.

    Turismul reprezintă una dintre principalele surse de venit ale Egiptului, esenţială pentru economia ţării. În perioada de glorie, circa 12% din totalul forţei de muncă din Egipt activa în acest sector, asigurând venituri de aproape 12,5 miliarde de dolari şi contribuind cu peste de 11% din PIB. Însă din cauza ameninţărilor de securitate ulterioare acestui an, numărul turiştilor a scăzut cu mai mult de o treime: de la 14,7 milioane în 2010 la 9,5 milioane în 2013. Şi veniturile din industria ospitalităţii s-au prăbuşit, ajungând la doar 5,9 miliarde de dolari în 2013.

    În prima jumătate a anului 2014, numărul turiştilor a scăzut în continuare cu 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013, în timp ce veniturile s-au redus cu 25%. Sfârşitul anului 2016 şi începutul lui 2017 aduc însă primele semne bune pentru turismul, respectiv economia ţării. Primul grup de israelieni a vizitat atracţiile turistice cele mai populare, iar în aceeaşi perioadă Bloomberg scria că Egiptul ”şi-a vărsat anii de nelinişte socială şi politică“ şi clasează ţara în top 20 de destinaţii de călătorie pentru acest an.

    Destinaţiile turistice majore includ monumentele istorice de pe Valea Nilului, principalele fiind piramidele şi Marele Sfinx din Giza, templele Abu Simbel la sud de Aswan, Valea Regilor şi Complexul Templului Karnak de lângă Luxor. În Peninsula Sinai, care serveşte ca o punte de legătură între Asia şi Africa, turiştii ajung pentru a vizita în general Muntele Sinai, menţionat în Biblie, dar şi staţiunile Sharm el-Sheikh, Dahab, Nuweiba şi Taba, care mizează pe diversitatea activităţilor acvatice.

    Începutul lui 2017 pare a aduce din nou Sharm el-Sheikh-ul pe harta turiştilor doritori de experienţe exotice. La baza acestei reveniri ar sta, după spusele oficialităţilor egiptene, lipsa atacurilor în zona Sinaiului de Sud, dar şi înăsprirea măsurilor de siguranţă. În acest moment, Sharm el-Sheikh primeşte 130 de zboruri săptămânal, majoritatea cu plecare din Ucraina, Germania şi ţări din Orientul Mijlociu. Însă printre planurile egiptenilor de atragere a turişti de pe noi pieţe se află şi România, aflată la 3 ore şi jumătate distanţă de zbor direct. ”Aţi fost departe de noi până acum, iar asta a fost greşeala noastră. De acum înainte, ne vom axa pe construirea relaţiilor cu România, lucru de care mă voi ocupa personal. Îmi propun să vizitez în curând România şi să discut cu oficialităţile şi touroperatorii, pentru a consolida relaţii benefice ambelor ţări“, declară într-o întâlnire cu presa Khaled Fouda, guvernatorul Sinaiului de Sud.

    El speră ca în curând Sharm el Sheikh-ul să primească circa 10 zboruri pe săptămână din România. ”Avem 185 de hoteluri, 600 de camere, toate pregătite să vă găzduiască. Iar aici securitatea este pe primul loc; siguranţa voastră este principala noastră grijă“, declară Fouda, care enumeră personalul şi dotările în acest sens: forţe pregătite foarte bine din punct de vedere profesional şi tehnologic, atât terestre, cât şi navale. De asemenea, adaugă guvernatorul, ”aeroportul este 100% sigur, datorită înzestrării cu tehnologii moderne“. Iar după datele sale, numărul de turişti se află în creştere, mai ales că unele state, precum România, au relansat cursele charter. ”Vom face tot posibilul pentru a pune din nou Sharm el-Sheikh pe harta turiştilor“, declară guvernatorul Sinaiului de Sud.

    Printre hoteluri se numără Sunrise Arabian Beach Resort, o investiţie ce depăşeşte 200 de milioane de dolari. ”Comparând preţurile noastre cu cele ale altor complexuri turistice de acelaşi calibru, veţi constata că avem preţuri medii. Sperăm ca acesta să fie un lucru atractiv pentru clienţi, pe lângă calitatea serviciilor ultra-all inclusive“, spune managerul acestuia, Ahmed Abd Almeguid. Gradul de ocupare a locaţiei pe care o conduce este de circa 60%, fiind încă început de sezon.

    Aşteptările sale sunt de ocupare a 80% a complexului turistic în perioada de vârf, iar pieţele pe care se bazează Almeguid sunt Ucraina, Orientul Mijlociu, alte naţiuni din Europa. ”Lucrez în industria ospitalităţii de mai bine de 20 de ani, cunosc piaţa şi sunt optimist pentru perioada ce va urma. Tot ce avem nevoie este să deschidem noi pieţe, printre care, sperăm noi, Marea Britanie şi Rusia“, adaugă Almeguid. Sunrise Arabian Beach Resort este o locaţie de cinci stele aflată în apropiere de plaja privată din zona Sharks Bay.

    Un alt hotel din lanţul Sunrise Sharm el-Sheikh, Diamond Beach, mizează pe un grad de ocupare de circa 75% pentru sezonul 2017, cu o creştere vizibilă faţă de 2015, datorită noilor pieţe, spune Essam Abd El-Kabir, managerul hotelului. ”2010 a fost un an foarte bun. De atunci, am pierdut cam 40% din rata de ocupare, însă guvernul, dar şi noi, industria de ospitalitate, facem mari eforturi să ajungem, din nou, la acele rezultate. Dacă suntem optimişti, estimăm o revenire la aceleaşi cifre în anii imediat următori: finele lui 2018, începutul lui 2019“, adaugă managerul Diamond Beach. Ucrainenii sunt cei mai numeroşi turişti, urmaţi de germani. Românii reprezintă, de asemenea, una dintre pieţele ţintă ale Sharm el Sheik-ului, spune El-Kabir.

    În Egipt se află, de asemenea,două unităţi ale lanţului internaţional Rixos, cunoscut pentru opulenţa locaţiilor. În pofida perioadei dificile prin care a trecut industria ospitalităţii în Sinaiul de Sud, lanţul cu origini turceşti şi-a continuat dezvoltarea în zonă. Pe 1 ianuarie 2016 a fost deschis Rixos Sharm el-Sheikh, în urma unei ”investiţii imense“, de sute de milioane de dolari, pe care managerul nu o precizează cu exactitate. Complexul aflat la malul mării şi înconjurat de palmieri pune la dispoziţia clienţilor o plajă privată, 11 piscine, şapte restaurante à la carte, cinci baruri şi circa 750 de camere cu balcon sau terasă.

    De asemenea, complexul turistic are ca opţiuni de divertisment un club de noapte în aer liber, pe plajă, o discotecă interioară şi diverse spectacole pe scena exterioară. În timpul zilei, oaspeţii pot opta pentru facilităţile oferite de centrul spa, o gamă de activităţi sportive, de la tenis la volei pe plajă, sau cele trei tobogane din cadrul complexului. Rixos Sharm el-Sheikh se află la circa 20 km de golful Naama, un punct de atracţie pentru turişti. ”Avem o cerere din ce în ce mai mare din ţări europene precum Germania. Mai nou, şi din România. Chiar astăzi avem un zbor de la voi“, spune Burcak Orak, managerul Rixos Sharm el-Sheikh.

    Pentru 2017, aşteptările sale sunt optimiste, estimând un grad de ocupare a hotelului de circa 60%-70%, lucru determinat de revenirea turiştilor europeni, din decembrie anul trecut, adaugă el. Popularitatea complexului pe care îl conduce este determinată şi de brandul pe care îl reprezintă Rixos la nivel mondial, iar majoritatea clienţilor care vin aici au mai fost în alte locaţii ale lanţului turcesc, precizează acesta. Conform spuselor sale, aşteptările sunt crescute în privinţa numărului de turişti pe termen mediu, iar asta se datorează şi faptului că autorităţile asigură din ce în ce mai mult siguranţa turiştilor.

    După o întrerupere de aproape doi ani, agenţiile de turism locale au reluat charterele către Sharm el-Sheikh. La începutul lunii aprilie 2017 a fost operat primul zbor charter spre această destinaţie, de touroperatorul Cocktail Holidays, specializat în vacanţe de tip charter, circuite şi turism individual. Pachetele pentru Sharm el-Sheikh ale touroperatorului pornesc de la 490 de euro pe persoană, pentru sejururi de opt zile, la un hotel de patru stele, cu regim all inclusive; conform datelor oferite, cererea pentru vacanţe în Sharm el-Sheikh a fost ridicată încă din perioada de early booking. ”Egiptul oferă un produs turistic cu un raport bun calitate-preţ şi foarte multe posibilităţi de distracţie, de la scufundări la croaziere, plimbări cu submarinul, jeep safari. În ultimii doi ani, când din oferta noastră au lipsit vacanţele în Egipt, turiştii au întrebat permanent când reapar“, a declară Dan Goicea, manager la Cocktail Holidays, despre introducerea pachetelor spre Egipt în portofoliul companiei pe care o reprezintă.

    Dacă Egiptul poate fi o destinaţie din ce în ce mai accesată de români în următorii ani, în prezent majoritatea preferă să călătorească încă în interiorul Europei, către destinaţii cu ieşire la Marea Mediterană, unde cultura şi experienţele locale sunt familiare. Mai mult de 10.000 de turişti au ales vacanţe cu transport cursa charter pentru vara 2016, încă din perioada de early booking, destinaţiile preferate de ei fiind Zakynthos, Corfu, Tenerife şi Antalya, conform datelor oferite de Cocktail Holidays. Valoarea medie a unui pachet cu charter pentru vara 2016 este de 524 de euro de persoană, pentru şapte nopţi de cazare, cu toate taxele incluse, iar cea mai scumpă vacanţă pe charter, rezervată până în prezent, este de 10.000 euro, pentru destinaţia Mykonos, Grecia.

  • Locul din România de care statul român şi-a bătut joc. Zeci de mii de străini îl vizitau anual – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO

  • ÎNTREGUL FILM al TRAGEDIEI din Retezat: Am auzit din vale ţipete de ajutor. Cineva striga “Ajutor, avalanşă!”. Am verificat, “Nu au puls şi nu respiră”

    Dor Geta Popescu şi Erik Gulacsi, de 13 şi 14 ani, recunoscuţi în lume pentru rezultatele obţinute în alpinism, făceau parte dintr-un grup de 7 de persoane, minori şi adulţi, care îşi propusese să ajungă pe Vârful Peleaga din Masivul Retezat.

    Excursia era anunţată şi organizată de Clubul Montan Altitudine din Râşnov, condus de tatăl Getei, cu mult timp înainte şi făcea parte din Circuitul „7 munţi din grădina Carpaţilor“.

    Potrivit programului afişat pe site-ul clubului, pentru ziua de sâmbătă, când turiştii au fost surprinşi de avalanşă, plecarea s-a făcut la ora 08.00, pe traseul Cabana Pietrele – Cabana Genţiana – Curmatura Bucurii – Lacul Bucura, 2040m – Custura Bucurei – Vârful Peleaga, 2509m – Căldarea Berbecilor – Lacul Bucura – Cabana Pietrele, pe un traseu de 7-9 ore. Deşi meteorologii au anunţat că vremea se înrăutăţeşte şi că există pericol de avalanşă în munţi, organizatorul excursiei a decis ca, totuşi, excursia să continue.

    AFLĂ ÎNTREGUL FILM al TRAGEDIEI din Retezat: Am auzit din vale ţipete de ajutor. Cineva striga “Ajutor, avalanşă!”. Am verificat, “Nu au puls şi nu respiră” 

  • Locul din Europa unde este ilegal să nu ai casă şi serviciu. În România nu ar putea exista niciodată

    Deşi are aproape 3.000 de locuitori şi o suprafaţă de două ori cât a statului New Jersey, oraşul Longyearbyen din Norvegia este cunoscut pentru rata criminalităţii de sub 1%. Localitatea are doar şase ofiţeri de poliţie şi o singură celulă pentru deţinuţi – aceasta fiind ultima dată ocupată cu mai mult de un an în urmă.

    Una din explicaţiile pentru comunitatea extrem de paşnică din Longyearbyen este aceea că şomajul a fost declarat ilegal. Cei care nu au un loc de muncă constant nu pot locui în oraş. O altă condiţie pentru a fi locuitor este de a deţine o locuinţă. Prin aceste măsuri, guvernatorul Odd Olsen s-a asigurat că fiecare persoană va avea un venit stabil şi familiile vor putea să se întreţină, fără a exista riscul ca cineva să rămână în stradă. Deşi intră în contradicţie cu legislaţia din Norvegia, cunoscut pentu protecţia socială oferită tuturor, indiferent dacă au sau nu serviciu şi casă, oficialii din Longyearbyen spun că acesta este singurul mod în care societatea poate funcţiona.

    Fiind parte din arhipelagul Svalbard, localitatea Longyearbyen a fost selectată de-a lungul timpului pentru diverse proiecte ştiinţifice. Unul dintre acestea a avut loc în anul 2008, când în Longyearbyen s-a construit un depozit de seminţe care va păstra, când va fi la capacitate maximă, aproximativ 100 de milioane de specii de plante de pe glob. În prezent depozitul găzduieşte aproximativ jumătate de milion de specii. Svalbard International Seed Vault (SISV), cunoscut şi ca “seiful pentru sfârşitul lumii”, este conceput pentru a păstra câte un eşantion din toate varietăţile de plante cunoscute de om.

    Longyearbyen a fost ales pentru a găzdui acest depozit în primul rând datorită pentru stabilităţii sale seismice. Fiind săpat în solul îngheţat în permanenţă al teritoriului arctic (permafrost), temperatura simplifică procesul de conservare. Seminţele sunt împachetate în folie de aluminiu şi înconjurate de ziduri de un metru grosime. Seiful are un tunel de 125 metri lungime, săpat în stâncă.