BusinessMagazin

Category: Turism

Analize detaliate din domeniul turismului – destinații de vacanță inedite, idei pentru călătorii și multe altele pentru cei pasionați de turism

  • Povestea unei tinere care a renunţat la visul de a fi avocat pentru a lucra pentru unul dintre cele mai mari lanţuri hoteliere din lume. Care este motivul pentru care nu s-ar mai întoarce în ţara noastră

    Industria financiară, sectorul restaurantelor şi barurilor, iar apoi hotelăria. România, Marea Britanie, Maldive şi acum Emiratele Arabe Unite. Cam aşa s-ar putea rezuma pe foarte scurt cariera Gabrielei Petra, în prezent director asociat de vânzări pentru o serie de hoteluri din grupul Hilton în Emiratele Arabe Unite. Ce urmează?

    Cu entuziasm şi visând să schimb lumea, mi-am început cariera în România în sistemul financiar”, povesteşte Gabriela Petra. În 2009, afectată de situaţia generală şi rămasă fără loc de muncă, ea a decis să plece în Jersey, o insulă din Canalul Mânecii, unde a început de la zero, chiar minus, pentru că datora 30 de euro. „Aşa a debutat marea aventură şi noua mea carieră. În Jersey am început să lucrez la o cafenea pe plajă, ca ospătăriţă.

    Apoi, uşor-uşor, mutându-mă de la o companie la alta, un an mai târziu, m-am angajat ca recepţioner la Somerville Hotel unde am rămas în următorii doi ani şi jumătate.” A lucrat în acelaşi timp, doar peste weekend, ca barman în Kasbar, un cunoscut club pe insulă. În mare parte din cauza vremii, plus alte motive specifice vârstei de 20 de ani, Gabriela Petra a căutat apoi să plece către o destinaţie plină de soare şi a găsit un job în Maldive, la Anantara Dhigu – un resort din grupul Anantara, activ pe piaţa de lux.

    „Am stat doar trei luni pentru că din păcate condiţiile erau insuportabile. Am avut noroc şi am găsit rapid un job în Dubai, la hotelul Meydan, unde am început în front office ca guest relations officer.”A urmat un an plin de aventuri şi peripeţii, de planificări şi de învăţat, an în care a decis ce vrea să facă mai departe. „Am pus la punct un plan cu ce urma să realizez în fiecare an şi cum voi reuşi să ajung la rezultatele dorite.” Şi aşa a început să lucreze în vânzări în turism.

    Planul suna cam aşa: în 2014, de la administrator va promova în poziţia de coordonator al echipei de vânzări. În 2015, va trece de la acest nivel, la sales executive (în departamentul de vânzări pro-active). În anul următor va deveni manager, poziţie unde va rămâne cel puţin doi ani, iar apoi va ajunge senior sales manager. În 2019, cel târziu, urma să promoveze ca director asociat de vânzări şi va schimba compania. „Decisesem că voi lucra pentru un brand internaţional, voi avea achipa mea. Mai mult, setasem că voi fi director de vânzări până în 2022.”

    O destinaţie puţin cunoscută

    Un nou emirat caută să se dezvolte după modelul Dubai care a devenit unul dintre cele mai vizitate locuri din lume. Este vorba de Ras Al Khaimah care mizează puternic în perioada următoare pe industria turismului. În România aceasta este o destinaţie puţin cunoscută, în 2020 Ras Al Khaimah fiind vizitat de doar 1.082 de călători locali, de câteva zeci de ori mai puţini ca în Dubai. Spre comparaţie, în 2019 au fost peste 1.500 de români în acest emirat, scăderea de anul trecut fiind pusă pe seama pandemiei de Covid-19. Totuşi, oficialii din emirat pariază pe o creştere puternică a numărului de turişti din România în următorii ani. Mai exact, e vorba de un plus 50% în 2021 şi de un avans de 250% în următorii cinci ani. Rezultatele vor depinde însă de restricţiile de circulaţie şi de coridoarele aeriene. Această destinaţie e deservită de aeroportul din Dubai.

    Până în prezent, totul a fost punct ochit, punct lovit. Iar acum lucrează către targetul propus pentru 2022. Gabriela Petra este în prezent Cluster Assistant Director of Sales (director asociat de vânzări) pentru o serie de hoteluri din grupul Hilton în Emiratele Arabe Unite.

    Este vorba de hotelurile DoubleTree by Hilton Resort & Spa Marjan Island, DoubleTree by Hilton Ras Al Khaimah, DoubleTree by Hilton Ras Al Khaimah Corniche Hotel & Residences şi Hampton by Hilton Marjan island. Acesta din urmă urmează să se deschidă în acest an. DoubleTree by Hilton Resort & Spa Marjan Island, deschis în 2014, numără 723 de camere, 14 restaurante şi baruri, opt piscine şi alte facilităţi. Este primul hotel din lume din gama DoubleTree by Hilton de 5 stele, cu plajă privată şi concept all-inclusive. De regulă, sub acest brand e vorba de hoteluri corporate, amplasate în oraşe şi clasificate la 4 stele. Hampton by Hilton Marjan Island, ce se va deschide în iulie 2021, va fi primul hotel din lume din gama Hampton de 4 stele. În general acestea sunt clasificate la 3 stele, sunt low budget şi sunt poziţionate în apropiere de aeroporturi. Cel din Marjan Island va avea plajă privată, 515 camere, şapte restaurante şi va opera tot sub conceptul all-inclusive.

    Spre comparaţie, DoubleTree by Hilton Ras Al Khaimah se află în inima oraşului, în apropiere de centrul de expoziţii, de mall-uri şi vestitele soukuri (pieţe tradiţionale). Este un hotel boutique cu 154 de camere, potrivit pentru clienţii corporate. Celelalte sunt mai degrabă potrivite pentru familii. „Încă de când am ajuns în această ţară am fost uimită de cum arată turismul în general, de câte investiţii se fac, de cât se construieşte pentru această industrie. În afară de bine-cunoscutele hoteluri pe care le găsim în destinaţie, cu toate clasificările posibile, de la 3 stele lângă aeroport, până la vestitul Burj Al Arab de 7 stele, construit pe mare, Emiratele oferă o gamă variată de activităţi pentru turişti precum safari în deşert, parcuri de distracţie, tiroliană, tururi ale unor locuri unice în lume, precum Burj Khalifa – cea mai înaltă clădire din lume, moscheea Sheikh Zayed şi oraşul vechi în Dubai.”

    Hotelurile de care se ocupă executivul sunt în emiratul Ras Al Khaimah, unul dintre cele şapte din Emiratele Arabe Unite, cele mai cunoscute fiind Dubai şi Abu Dhabi. Dubaiul este una dintre cele mai populare destinaţii din lume, fiind vizitat atât de turiştii care caută să meargă la plajă tot timpul anului (deşi vara e foarte cald), cât şi de cei care vor să facă shopping sau să descopere ceva din cultura arabă. Ras Al Khaimah mizează însă pe un turist cu un profil mai degrabă de aventurier sau care caută să viziteze natura locului. Totuşi, este în continuare o destinaţie de plajă, motiv pentru care agenţiile construiesc pachete turistice aici şi lansează chartere. „Localizat în partea nordică a ţării, emiratul oferă plaje curate, mangrove, deşert, oaze verzi şi privelişti uimitoare ale munţilor Hajar, inclusiv cel mai înalt vârf montan al ţării -Jebel Jais – unde temperaturile sunt cu aproximativ 10 grade mai mici decât la nivelul mării.” Ca director asociat de vânzări pentru segmentul de leisure, Gabriela Petra se ocupă de vânzările internaţionale, de contractele cu touroperatori, de operaţiunile tip charter, dar şi de pachetele de vacanţă pentru călătorii individuali. „Mă ocup de pieţele europene şi de America Latină. În general, călătoresc foarte mult, sunt prezentă la toate târgurile de turism şi alte activităţi asemănătoare.”

    Iar dacă este în Dubai se întâlneşte zilnic cu clienţii ce se află aici. Ziua ei începe la 5:45 dimineaţa, cu exerciţii timp de 40 de minute, urmate de foarte multă cafea. „Mă pregătesc, iar la cel târziu 8:30 ies din casă. Am 2-3 întâlniri dimineaţa, mă opresc pentru o cafea şi câteva e-mailuri, iar apoi vin alte 2-3 întâlniri.” Termină până la 17:00, când se opreşte la încă o cafea şi foarte multe e-mail-uri. „Ziua de muncă se termină pe la 19:00-20:00 şi începe distracţia. Glumesc, de cele mai multe ori merg acasă şi sfârşesc prin a citi câteva pagini ori mă uit la un film.” De câteva ori pe săptămână, Gabriela Petra merge la volei, singurul obicei pe care l-a păstrat încă din copilărie, când juca pentru Constructorul IOR. Peste weekend se vede cu prietenii şi dacă are energie iese. „Ieşim pe undeva şi ne pierdem noaptea de vineri în oraşul ce nu doarme niciodată.” Uitându-se în urmă, spune că motivul pentru care a plecat din ţară a fost acela că şi-a pierdut locul de muncă în criza financiară anterioară şi nu a găsit altul în acelaşi domeniu ori într-un sector unde se plătea la fel. „Astrele s-au aliniat diferit.”

    Despre România mai spune că nu s-ar întoarce, nu definitiv cel puţin. Sau nu acum. „Decizia depinde de foarte multe variabile. De ce sunt sigură este că voi lua în considerare orice oportunitate şi voi lua o decizie când şi dacă se iveşte.”

    Viaţa ei s-a dovedit a fi foarte diferită de ce îşi planificase pe la 20 de ani. Visa să fie avocat, să îşi facă stagiatura alături de tatăl său, care practica la vremea respectivă. „Voiam să ne deschidem biroul nostru de servicii juridice. Totuşi, 15 ani mai târziu, sunt pe un alt continent şi lucrez în turism. Ce pot spune e că în viitorul apropiat nu planific o întoarcere.” Ultima vizită acasă a fost anul acesta în februarie.

    În general, ajunge acasă o dată pe an şi speră ca acest obicei să continue. Spune că foarte multe s-au schimbat în ţară în ulimul deceniu, în special drumurile din Bucureşti. „Poate mulţi vor dori să mă contrazică, însă am realizat acest fapt în urmă cu patru ani când am avut o călătorie foarte plăcută de la aeroport până în Drumul Taberei. Îmi amintesc momentul în care încercam să gândesc dacă am luat vreo groapă şi nu puteam.” Gabriela Petra spune totodată că România este foarte avansată în ceea ce priveşte aplicaţiile şi serviciile oferite prin intermediul acestora, cel puţin comparativ cu vecinii săi. „Cred că este un lucru nemaipomenit să ai servicii bancare, livrări şi transport la îndemână. Viaţa devine mai simplă, mai uşoară.”

    Totuşi, ca orice capitală din Europa, Bucureştiul este supra-aglomerat, cu un trafic îngrozitor la orele de vârf. „Nu este însă mai rău decât în Roma ori Berlin. E normalitatea metropolelor.” Când vine vorba de România, executivul român spune că îi e dor de natură şi de comunitate în general. La polul opus, nu îi e dor de birocraţie. „Însă am înţeles că s-a îmbunătăţit situaţia şi la acest capitol. Este foarte diferită viaţa pe meleaguri străine, cred că întotdeauna va fi. Oricât de mult iubesc ţara în care trăiesc, România va fi întotdeauna acasă.” Plus că, în ceea ce priveşte mâncarea, nimic în lume nu se compară cu cea de acasă şi nu crede că acest sentiment se va schimba vreodată. „Neîntrecute sunt ciorba de fasole la ţest, mămăliguţa cu brânză şi smântână, tochitura şi, bineînţeles, mâncărurile festive (sarmalele, mucenicii şi nu numai).” Gabriela Petra spune că i-ar plăcea să nu mai audă, atunci când vine în România, că „ţara e frumoasă, păcat că e mâncată de corupţie”. Recunoaşte însă că în ultimii 12 ani nu s-a lovit de nimic extraordinar de problematic şi pentru că nu a avut nevoie de nimic din România, la nivel de acte sau altceva. Şi speră să nu fie cazul!

  • Cum a reuşit o tânără din România să îşi treacă afacerea peste două dintre cele mai răvăşitoare crize financiare care au existat în istoria lumii

    MĂDĂLINA BALAIBAN a pornit pe calea antreprenoriatului la doar 20 de ani şi a traversat deja două crize economice, dintre care cea mai recentă, adusă de pandemie, a lovit din plin industria turismului, în care activează. Cum a reuşit să o gestioneze?

    Faţă de criza economică precedentă, când eram la început de drum în industria turismului şi nu înţelegeam ce înseamnă, cum ne afectează, aveam un entuziasm care ne-a ajutat să mergem mai departe fără ca situaţia de atunci să ne afecteze, acum, în mod evident, impactul a fost cu totul altul pentru un business ajuns la 14 ani de activitate. Dar şi acum ne însoţeşte entuziasmul de a face lucruri şi de a merge mai departe.

    În domeniu este însă o restructura a programelor de vacanţă, o adaptare a lor, mai bine zis, la felul în care trăim şi călătorim acum, un update făcut rapid spre alte produse – pe care nu ni-l propusesem atât de repede sau la care nici nu gândeam”, spune proprietara agenţiei de turism Hello Holidays, înfiinţată în 2007, şi a firmei Hello Holidays Transport. „A fost perioada în care am văzut că limitele nu sunt acolo unde credeam, că relaţiile cu partenerii sunt solide, că echipa pe care o ai alături este o investiţie care trebuie să o faci constant”, adaugă ea.

    Odată cu apariţia crizei sanitare, Mădălina Balaiban şi-a spus, iniţial, că va avea foarte mult timp liber, o pauză pe care şi-o dorea de multă vreme. „Dintr-o dată ne-am trezit în situaţia de a fi mult mai responsabili cu tot ce înseamnă viaţa noastră. Am pus accent de siguranţa sanitară şi protejarea a tot ce înseamnă echipa mea, activitatea noastră la Hello Holidays şi Hello Holidays Transport.

    De acasă, în starea de urgenţă, sau de la birou, după trecerea acesteia, am intensificat discuţiile telefonice, mesajele pe internet, întâlnirile prin platformele de comunicare pentru a ne adapta situaţiei în care eram. Am făcut faţă cu bine valului de întrebări ori nemulţumiri ale turiştilor noştri, care nu au mai vrut sau nu au mai putut pleca anul trecut în vacanţă, am venit în întâmpinarea lor cu soluţii personalizate, am adaptat programe de vacanţă, am făcut unele noi, adecvate vremurilor de acum. Cea mai grea perioadă a trecut.” Acum, adaugă ea, dorinţa oamenilor de a merge în vacanţă este peste aşteptări, provocările din acest moment fiind legate de condiţiile de intrare într-o zonă de vacanţă sau alta, de a completa echipa.

    Dacă în 2019 Hello Brands a înregistrat o cifră de afaceri de 10,5 milioane de euro, din care 5,5 milioane de euro (volum de vânzări) au fost aduse de Hello Holidays, în 2020, compania a generat venituri de doar 6,5 milioane de euro, din care Hello Holidays 3,5 milioane de euro (volum de vânzări). Antreprenoarea spune însă că „2021 este un an al revenirii şi constat că ne apropiem de 2019 ca număr de rezervări.” Faţă de 2019, văzând solicitările actuale, ea preconizează o creştere de 10-15%. 

    Ca tendinţe, Mădălina Balaiban spune că turiştii nu mai cumpără vacanţe cu un an înainte, fapt care „ne pune acum în situaţia unor previziuni pe termen foarte scurt”. În plus, adaugă ea, s-au schimbat şi condiţiile de rezervare, ca să fie mai flexibile pentru turişti – avansul mic şi două tranşe pentru plata vacanţei, ultima fiind cu o lună înainte de plecare – „un orizont de timp când lucrurile nu se pot schimba foarte mult”. O altă schimbare este că asigurările de călătorie, care sunt opţionale, ori asigurarea Storno, au devenit nelipsite. „Noi le recomandăm şi turiştii dau curs, pentru că asigurările acum, cu extensie Covid, sunt acoperitoare pentru orice situaţie neplăcută care poate apărea înainte de vacanţă ori în timpul ei.”

    Portofoliul companiei cuprinde „toate destinaţiile tradiţionale de sejur, plus câteva adăugate în 2020 ori 2021. „Vorbim în primul rând despre România, unde avem excursii de o zi şi circuite cu o durată de la două la şase zile, sejururi la mare, şi oferim cazări în toate zonele ţării. Pe litoralul românesc, din iunie, se ajunge mai repede prin zborurile săptămânale pe care le avem de la Cluj-Napoca la Constanţa.” Printre destinaţiile externe se numără Bulgaria, Egipt, Dubai, Grecia, „unde avem şi sejururi cu autocarul ori transport individual, dar şi curse charter cu avionul, ori circuite” şi Turcia – destinaţie în care, începând cu acest an, compania şi-a propus să îşi consolideze poziţia şi organizează propriile curse charter spre Antalya, câte patru curse pe săptămână, „două din Bucureşti şi câte una din Cluj-Napoca şi Oradea, cu pachete de vacanţă la hoteluri de lux”, dar şi zboruri charter pe Dalaman, pentru destinaţia Marmaris, ori pe aeroportul din Bodrum. O destinaţie nou-intrată în oferta companiei este Albania, „introdusă în portofoliul nostru imediat ce autorităţile de acolo au anunţat că nu le cer turiştilor pentru intrarea în ţară decât actul de identitate.” Antreprenoarea spune că „circuite complexe, cum realizam până în 2019, cu itinerariu prin mai multe ţări din Europa, şi care ajungeau şi la 21 de zile, încercăm să organizăm anul acesta într-o variantă care să fie extrem de accesibilă turiştilor noştri, pentru că mai multe ţări din Europa cer în acest moment test negativ pentru intrare. Certificatul digital de vaccinare, care ar putea să apară de la 1 iulie, va simplifica mult felul în care se pot face călătoriile acum, dar noi trebuie să găsim soluţii şi pentru turiştii noştri care nu au făcut vaccin. Şi ei trebuie să călătorească.”

    Carte de vizită MĂDĂLINA BALAIBAN

    ♦— A urmat Facultatea de Economie a Turismului şi un master în turism

    ♦— Şi-a înfiinţat prima afacere – agenţia de turism Hello Holidays (numită iniţial Vilextur Travel) în 2007, la doar 20 de ani, cu un credit bancar de 10.000 de euro şi cu sprijinul părinţilor

    ♦— La şase ani distanţă a pus bazele unui al doilea business, o firmă de transport prin intermediul căreia oferă circuite şi excursii turiştilor care apelează la pachetele agenţiei

    Un segment important din portofoliul businessului este reprezentat de programul „O zi cât o vacanţă”, prin care compania organizează ieşiri de o zi în România şi Bulgaria, pentru vizitarea unor obiective turistice, dar şi pentru relaxare. „În România se pot vizita mănăstiri, castele, palate, situri arheologice, saline, poţi să faci plajă o zi la Gura Portiţei, poţi să vizitezi Ţara Făgăraşului, să te plimbi pe Transfagăraşan, pe Transalpina.” În 2021 sunt organizate, sub brandul «O zi cât o vacanţă», un număr de 92 de excursii de o zi, în România şi în Bulgaria, în creştere cu 40 de excursii faţă de anul anterior. Printre noutăţile acestui an se numără excursia la Mănăstirea Prislop – Castelul Corvinilor – Biserica Densuş – Sarmizegetusa, excursia la mănăstirile şi palatele de lângă Bucureşti, excursia Fortificaţii din Ţara Făgăraşului, excursia la Mănăstirea Celic Dere – Tulcea – Enisala, o excursie la plajă, la Gura Portiţei, o excursie în Ţara Făgăraşului – La Vâltori şi cea de la Grădina de Lavandă – Salina Slănic. Înainte de pandemie, circa 4.700 de persoane apelau anual la aceste excursii. „Au fost mai puţine programe anul trecut, din cauza stării de urgenţă, dar nu am avut o scădere spectaculoasă a numărului de turişti pentru acest program. Pentru că oferă posibilitatea ieşirii din cotidian pentru o zi şi vine cu relaxarea pe care turistul şi-o doreşte, ne aşteptăm ca anul acesta programul «O zi cât o vacanţă» să aibă rezultate foarte bune.” Pentru 2021 antreprenoarea estimează o dublare a vânzărilor pentru programul «O zi cât o vacanţă» în România, creştere „care se simte, de altfel, deja în vânzări”. Mădălina Balaiban spune că programul  a atras şi atenţia străinilor, rezidenţi în România. Procentul este însă redus, de 7-8%, la nivelul unui an.

    În ceea ce priveşte flota Hello Holidays Transport, cu care sunt organizate o parte dintre excursii, circuite şi transferuri, aceasta numără 12 autocare, 6 microbuze şi 7 autoturisme pentru transferul turiştilor. „Sunt autocare clasificate la trei stele, cu o capacitate de până la 63 de locuri, care au toate dotările pentru o călătorie confortabilă, de la scaune reglabile, aer condiţionat, lămpi individuale, monitorizare GPS, DVD, video, la ferestre panoramice. Microbuzele au o capacitate de 8Ă1 locuri. Ultimul autocar a fost cumpărat anul trecut, în plină pandemie, într-un program de investiţii de 500.000 de euro, pe care nu l-am oprit. Am vrut să mergem înainte cu planul nostru, chiar dacă la început de tot (când s-a declanşat pandemia) părea că totul în jur se prăbuşeşte.” Anul viitor, compania urmează să extindă flota cu alte două autocare şi încă două microbuze.

    „În ceea ce priveşte agenţia, anul acesta ne concentrăm pe diversificarea produselor din ofertă. Oferim şi alternativa zborurilor charter cu avionul acolo unde avem şi autocar, propunem şi hoteluri pentru bugete mai mari, completăm oferta de cazare cu produse pe care nu le aveam. De exemplu, pentru Grecia am adăugat vile private pe plajă sau foarte aproape de plajă, pentru acei turişti care vor să meargă în grupuri mari mari ori sunt familii mai numeroase şi vor să stea singuri şi să aibă intimidate ori mai puţină interacţiune cu alţi turişti în vacanţa lor.”

    Pe timpul stării de urgenţă, Mădălinei Balaiban i-a lipsit cel mai mult Grecia, destinaţia cu care şi-a început activitatea în urmă cu 14 ani. „Dar am fost de multe ori acolo, anul trecut, după ce s-au deschis graniţele pentru turiştii români, şi anul acesta imediat ce au fost ridicate restricţiile pentru intrarea în ţară (o perioadă de izolare pentru străinii care ajungeau în Grecia). Au fost călătorii de scurtă durată, în care am îmbinat utilul cu plăcutul. Am avut şi întâlniri cu partenerii locali, m-am şi relaxat.”

  • Ce pregăteşte cea mai mare agenţie de turism din ţară pentru clienţii români după criză. Nu au renunţat la planurile de extindere

     

    În ciuda celui mai dificil an, cel mai mare grup din turismul local nu a renunţat la planurile de extindere, iar pentru anul acesta Cristian Pandel spune că are în plan dezvoltarea unei divizii de turism de incoming, dorind să ajungă lider pe această piaţă. Pe lângă diviziile de turism, Memento Group are în plan ca în următorii doi ani să ajungă la 80 de magazine sub brandul Yuga, divizia de retail din cadrul grupului.

     

    Anul 2021 ar putea fi mai dificil decât anul trecut, însă provocările anul acesta sunt diferite, este de părere Cristian Pandel, fondatorul Christian Tour şi Memento Group. Agenţia de turism Christian Tour, liderul pieţei după volumul de vânzări înregistrate în ultimii ani, este de 25 de ani pe piaţă, însă de departe cel mai dificil an din existenţa sa a fost 2020. Puţine dintre companiile cu capital privat românesc reuşesc să treacă de 10 ani, însă Christian Tour nu doar că a reuşit să facă acest lucru, dar a şi ajuns lider de piaţă. Reţeta succesului, spune Cristian Pandel, este ca în momente dificile, de criză, să vezi oportunităţile şi să te dezvolţi, când alţii aleg să facă un pas înapoi.

    „2020 a fost cel mai greu an din toată existenţa mea ca antreprenor. Eu construiesc cu multă atenţie un plan, mulţi ani am construit la Christian Tour lucrurile astfel încât să nu aibă risc de expunere. Anul 2020 a fost foarte greu pentru că nu l-am putut prevedea. Când a început pandemia aveam cel mai bun an al nostru, din 2017 când m-am întors în poziţia de manager la Christian Tour, am făcut o reformă structurală, iar în 2019 ne-am dublat volumul de vânzări. Dacă în 2017 am închis cu 63 milioane de euro volum de vânzări, în 2019 acesta a crescut la 120 de milioane de euro. Toţi aşteptam o criză, însă una economică”, spune Cristian Pandel.

    Până la izbucnirea pandemiei, antreprenorul a construit Memento Group, astfel încât să aibă aproape toate serviciile integrate. În perioada 2017-2019, grupul Memento a intrat pe pieţele din Turcia, Spania, Egipt, Grecia cu propriile sale agenţii de turism, astfel încât să nu mai existe intermediari, iar preţurile pachetelor pe care le cumpărau turiştii români să se reducă. La sfârşitul anului 2019, toată flota de autocare a fost reînnoită, iar în prezent în cadrul grupului există 50 de autocare de capacitate mare şi 25 de capacitate mică.

    „Noi am redus intermediarii ca să avem preţuri mai bune, oamenii consideră că agenţiile de turism pun un comision în cazul rezervărilor la hoteluri, însă nu este aşa. Preţurile noastre la hotel sunt cu 25-30% mai mici decât cele de la recepţie, recepţia se duce către online şi oferă un comision platformelor. Noi creăm pachete, luăm preţul cel mai bun, asigurăm un volum cu hotelul, faptul că avem şi serviciile la sol, transferul şi autocarul, avem compania aeriană, ajută la scăderea tarifelor şi devenim din ce în ce mai competitivi”, explică antreprenorul.

    Anul 2020 avea toate premisele să fie cel mai bun an din istoria agenţiei de turism, având în vedere că 2019 a fost anul cu venituri record. În 2019, 600.000 de turişti au ales să meargă în vacanţe cu Christian Tour, iar primele trei luni ale anului trecut agenţia de turism a vândut pachete de 67 milioane euro şi 187.000 de turişti îşi rezervaseră vacanţele prin intermediul Christian Tour. Mai mult, în cadrul grupului a fost înfiinţată şi o companie aeriană Animawings la începutul anului trecut, unde operatorul aerian Aegean Airlines deţine un pachet de acţiuni de 25%, ceea ce permitea companiei aeriene de pe piaţa locală să aibă acces la o flotă de 58 de avioane.

    „Noi am simţim pandemia încă din luna februarie, la târgul de turism. Pe 13 martie a venit lockdownul, ne-am trezit că trebuie să ne trimitem 600 de angajaţi acasă, am fost nevoiţi să ne închidem 57 de agenţii şi să răspundem celor 187.000 de turişti. Atunci a început stresul, am muncit mai mult ca niciodată, oamenii în acea perioadă au intrat în panică, toată lumea considera că nu există viitor şi voiau banii înapoi. Ce am făcut noi cu banii? Ca să avem cele mai bune tarife, am plătit în avans furnizorii. Noi eram bine capitalizaţi, toate dividendele noastre le-am pus pe capitaluri proprii şi capitalurile ne-au ajutat să facem plăţile. Oamenii ne sfătuiau să cerem banii înapoi de la furnizori, pe de altă parte hotelierii au investit pentru pregătirea noului sezon. A început o muncă de Sisif, am încercat să calmăm turiştii, să reprogramăm din vacanţe, noi credeam că după Sărbătorile Pascale vom putea circula, ne-am dat seama, după ce am reprogramat oamenii de 2-3 ori că munca era în zadar. Am hotărât să dăm vouchere, iar când va fi posibil vor zbura, apoi au început diligenţele cu furnizorii ca la fiecare rezervare să îi convingem să accepte vocuherele”, povesteşte Cristian Pandel, care precizează că voucherele date turiştilor au fost prelungite până în 2022.

    Cea mai mare provocare a anului trecut pentru agenţia de turism a fost menţinerea numărului de angajaţi, din 600 de salariaţi înainte de pandemie, Christian Tour mai are în prezent doar 200, iar din acest punct de vedere 2021 este poate mai greu decât 2020. Industria turismului se confrunta şi înainte de criza pandemică cu o problemă a forţei de muncă, însă anul 2020 a accentuat şi mai tare această situaţie. Cristian Pandel spune că pierde circa 76% din cereri tocmai din cauza lipsei de personal. Oamenii care au ales să plece din Christian Tour au mers către alte domenii de activitate. Angajaţii din turism nu doar că au un volum de muncă mai mare, însă zilnic se confruntă şi cu diferiţi oameni care îşi doresc să călătorească şi nu întotdeauna sunt înţelegători cu privire la situaţia în care se află agenţiile de turism. Cristian Pandel a lansat anul trecut şi  primul magazin cu produse naturiste sub brandul Yuga, parte din grupul Memento. Antreprenorul descrie noul concept ca fiind o farmacie a viitorului, unde omul va putea călători în toată lumea doar cu ajutorul gustului. Astfel, în magazinele Yuga, Cristian Pandel are în plan să aducă produse tradiţionale din diverse ţări care nu există pe piaţa din România. Deşi primul magazin Yuga a fost deschis în luna decembrie a anului trecut, în prezent există patru astfel de unităţi. Pentru următorii doi ani, Cristian Pandel îşi doreşte să ajungă la 80 de magazine sunt brandul Yuga, iar dezvoltarea se va face în principal cu ajutorul francizelor.

    De asemenea, la începutul acestui an antreprenorul Cristian Pandel împreună cu Lucian Aldescu, fondatorul firmei de curierat Pegasus şi fost CEO la DPD România, au lansat un nou jucător pe piaţa de curierat, Memex, dedicat livrărilor de colete mici. Noua firmă de coletărie rapidă va prelua pachete de maximum 5 kg şi se adresează atât clienţilor business, cât şi celor direcţi. Chiar dacă pandemia a închis complet 20 de puncte de lucru ale agenţiei de turism, rămânând doar 37, trei sunt în proces de redeschidere în zone mai bune faţă de cele închise. Un avantaj al pandemiei pentru agenţia de turism a fost faptul că multe puncte de lucru ale celor din industrie s-au închis, iar Christian Tour a putut să meargă cu agenţii în locuri în care înainte nu aveau acces. O altă oportunitate dată de criză a fost faptul că la sfârşitul anului trecut Christian Tour a început să opereze zboruri charter către destinaţii exotice.

    În pofida unui an dificil, Cristian Pandel are în plan dezvoltarea pe partea de turism de incoming, cât şi pe zona de corporate.

    „Avem un proiect de incoming, compania aeriană cu flota de autocare şi diviziile de afară, alături de o echipă care se pregăteşte pentru acest lucru, vrem să fim cel mai mare turoperator care să aducă bani în ţară. Discutăm cu aeroporturile locale, căutam proiecte care să promoveze anumite zone ale ţării, va fi o divizie a Christian Tour, va începe timid în această toamnă, dar în 2022 va fi anul când se va deschide toată piaţa, ne dorim ca în 2022-2023 să fim lideri pe piaţa de incoming. Avem în plan şi dezvoltarea unei divizii destinate clienţilor corporate, vedem o oportunitate”, adaugă Cristian Pandel.

    Antreprenorul este de părere că nivelul din 2019 va fi atins abia în 2022, iar cifra de afaceri de anul acesta va înregistra o scădere de 35% faţă de anul anterior pandemiei, când au înregistrat venituri de 42 de milioane de lei.

  • Civilizaţia europeană a început în Creta, insula unde există ceva pentru fiecare

    Creta nu e doar pentru pasionaţii de istorie, ci şi pentru amatorii de sporturi, cât şi pentru cei care caută fie spiritul grecesc pentru care turiştii se întorc anual, fie plajele atât de diverse şi ale căror peisaje  cu greu pot fi uitate. Creta nu e doar pentru toate gusturile, ci şi pentru toate buzunarele, existând staţiuni şi hoteluri care se adresează celor dispuşi să dea chiar şi câteva mii de euro pe o vacanţă, cât şi celor al căror buget este limitat la doar câteva sute de euro.

     

    Se spune că în Creta s-a născut Zeus, fiul lui Rhea şi Cronos. Rhea, ca să îl protejeze de tatăl său, care îşi înghiţea copiii imediat ce se năşteau, l-a ascuns pe Zeus în Creta şi tot pe această insulă Zeus l-a învins pe tatăl său Cronos, devenind astfel cel mai puternic zeu. Însă, legenda nu a lăsat doar o poveste, ci şi o peşteră. Este vorba de Peştera lui Zeus –  Diktaion Andron – acolo unde tatăl zeilor şi al oamenilor a luat naştere. Intrarea în peşteră se face pe scări metalice, iar până în cel mai adânc punct al peşterii se fac în jur de 200 de paşi. Insula grecească mai e considerată şi prima verigă din lanţul european, pentru că pe această insulă au fost descoperite urme ale civilizaţiei minoice, prima civilizaţie avansată din Europa. În situl arheologic de la Knossos, situat la 5 km de Heraklion, se află ruinele unei importante aşezări şi ale unui palat minoic. Însă istoria Cretei nu se termină aici, insula grecească adăposteşte multe poveşti care anual sunt descoperite de mii de turişti.

    Creta este cea mai mare insulă din Grecia, dar şi cea mai sudică situată în Marea Mediterană, fiind una dintre provinciile Greciei. Insula Creta este împărţită din punct de vedere administrativ în patru regiuni şi anume Chania, Heraklion, Lasithi şi Rethimno. 

    Creta nu e cunoscută doar pentru istoria bogată, ci şi pentru plajele diverse: are circa 440 de plaje, printre care şi plaja Elafonisi care se face remarcată prin nisipul roz sau plaja Vai care are singura pădure sălbatică de curmali din Grecia. Însă, cei care ajung în Creta trebuie să vadă şi în oraşul Agios Nikolaos, unul dintre cele mai dezvoltate oraşe turistice din Creta, dar şi pe insula Spinalonga, numită şi insula leproşilor, a cărei poveste a început în urmă cu câteva secole când veneţierii au construit case şi un zid mare de apărare în jurul insulei. Însă, numele de insula leproşilor l-a dobândit când în 1904 a devenit locul în care toţi grecii bolnavi de lepră au fost aduşi pe mica insulă, unde au stat până în 1957.

    Cristina Prelipcean, un ghid de turism local al agenţiei de turism Christian Tour, care locuieşte de aproape 15 ani în Creta, spune că turismul în Creta a început în perioada hippie din Hersonissos, iar de atunci s-a tot dezvoltat. Însă, Hersonissos  este şi staţiunea preferată de către turiştii români, iar unul dintre obiectivele preferate ale turiştilor români este chiar peştera lui Zeus. Creta a fost declarată în urmă cu câţiva ani insula cu cea mai bună mâncare dintre toate insulele greceşti. Plăcerea cretanilor de a petrece şi de a mânca este un simbol al insulei. Chiar dacă este cea mai mare insulă a Greciei, în Creta nu există centre comerciale de tip mall-uri, însă au existat astfel de iniţiative, dar cretanii au transformat magazinele în taverne şi turiştii pot lua masa într-o tavernă dintr-un fost mall.

    Pentru cei care nu vor să facă cumpărături în vacanţă, pot alege varianta de a închiria biciclete sau ATV-uri pentru o plimbare în natură pe drumurile şerpuite din munţii Cretei, cu astfel de plimbări turiştii pot descoperi satele tradiţionale ale Cretei unde oamenii trăiesc 100 de ani.  Cu bicicleta sau chiar cu maşina se poate ajunge în platoul Lasithi, cel mai mare din insula Creta, cunoscut şi pentru morile de vânt. Deşi cândva existau 10.000 de astfel de mori în platoul Lasithi, real mai sunt doar 5.000, însă prea puţine se mai văd, acest lucru pentru că palele morilor erau realizate din pânză, care în timp din cauza precipitaţiilor şi vremii, a fost distrusă. Noul primar din zonă a promis că va investi în schimbarea pânzelor, însă ulterior a luat decizia de a investi banii în irigaţii, având în vedere că solul din zona respectivă este foarte fertil putând fi cultivată o diversitate largă de plante şi copaci, de la măslini, portocali, rodii, până la liliac, cimbru, busuioc, cartofi, roşii şi altele.

    Creta numără circa 35-40 de milioane de măslini, iar turiştii pot astfel să viziteze o fermă unde se produce uleiul de măsline doritorii pot chiar să ia parte la procesul de fabricare a uleiului. În cadrul aceleiaşi ferme, proprietarul produce şi brânză de capră.

    Creta se află la mai puţin de două ore de mers cu un avion direct, zborurile charter sunt puse la dispoziţie de agenţiile de turism din România, iar turiştii îşi pot achiziţiona un bilet de avion în cadrul unui pachet turistic în care sunt incluse şi cazarea şi masa. Creta are două aeroporturi, unul dintre ele în oraşul Heraklion, iar celălalt în oraşul Chania.

    După un an 2020 marcat de pandemie, anul acesta sezonul turistic din Creta a început mai devreme, astfel, cretanii au deschis tavernele şi s-au pregătit să întâmpine turiştii. Ceea ce trebuie să ştie turiştii care ajung în Creta, adică pe teritoriul Greciei, este faptul că pot intra în statul elen doar cu prezentarea unui test negativ al testului PCR efectuat înainte cu 72 de ore, dovada vaccinării cu condiţia să fi trecut minimum 14 zile de la efectuarea celei de-a doua doze sau dovada emisă de către un laborator autorizat prin care se confirmă faptul că persoanele au fost diagnosticate pozitiv cu Covid-19 într-o perioadă cuprinsă între două  şi nouă luni anterior datei sosirii în Grecia. De asemenea, este obligatorie completarea formularului PLF (Passenger Locator Form) cu cel puţin 24 de ore anterior efectuării călătoriei.

    Odată ajunşi în Grecia, turiştii trebuie să ţină cont de faptul că statul elen îşi menţine o parte din restricţii şi anume faptul că circulaţia pe timp de noapte în intervalul orar 00:30 – 05:00 este interzisă, astfel că şi tavernele sau restaurantele sunt închise în acest interval orar. Totodată, purtarea măştii este obligatorie atât în spaţiile închise, cât şi în exterior, iar nerespectarea măsurii poate duce la o amendă de 300 de euro. Sunt deschise restaurantele şi unităţile de consum, doar cele care dispun de terase în aer liber şi cu respectarea strictă a măsurilor de distanţare socială şi protecţie personală. Sunt deschise plajele amenajate, cu respectarea strictă a măsurilor de distanţare socială şi dezinfectare, spre exemplu, în complexul turistic Creta Maris, turiştii pot sta la plajă şi la piscină până la ora 18:00, apoi angajaţii hotelului încep dezinfectarea zonelor, inclusiv a şezlongurilor. Totodată, în cadrul complexului, turiştii sunt nevoiţi să poarte măşti în toate spaţiile comune, iar în zona restaurantului trebuie să folosească mănuşi de unică folosinţă pentru a se putea servi de la bufet, deşi anul anterior angajaţii îi serveau pe turişti.

    Turiştii pot ajunge în Creta şi cu maşina însă durata călătoriei poate ajunge până la două zile, având în vedere că din portul Pireu se va lua feribotul până în Creta. Cei care ajung în insula grecească cu avionul au opţiunea de a închiria o maşină, care în această perioadă ajunge la 30 de euro pe zi, însă preţul scade dacă maşina este închiriată pe mai multe zile. Indiferent pentru ce tip de turism alegem Creta, cu siguranţă insula grecească nu ne va dezamăgi cu varietatea de activităţi şi obiective turistice, pentru toţi şi pe toate gusturile. Pe lângă experienţe şi locuri văzute, turiştii se aleg şi cu o stare de linişte de pe insula unde oamenii nu cunosc stresul şi se ghidează în viaţă după deviza „siga-siga” (încet-încet).

  • Frizer în era modernă. Cât costă să îţi faci un business cu frizerii în prezent şi cum funcţionează acesta

    Un salon de hairstyling pentru bărbaţi a fost visul pe care Alexandru Mitroi şi Robert Dicu şi-au dorit să-l vadă realitate. Ceea ce s-a şi întâmplat, în 2018, când au hotărât amândoi să se arunce în „lumea plină de încercări a antreprenoriatului”. Împărtăşeau aceeaşi pasiune pentru domeniul hairstylingului, aşa că paşii au fost făcuţi natural.

     

    Misiunea noastră a fost şi este aceea de a căuta soluţii pentru crearea lookului ideal, luând în considerare tendinţele modei, precum şi personalitatea fiecărui client”, spune Alexandru Mitroi, astăzi unicul acţionar al businessului Cutting Men’s Hair, din Bucureşti. Experienţa lui în domeniu a început în urmă cu peste nouă ani, iar de-a lungul timpului a descoperit în hairstyling şi o modalitate de a interacţiona cu tot felul de oameni, din domenii variate, de la fotbalişti şi actori, la medici, politicieni, aviatori sau directori de multinaţionale. „Faci cunoştinţă, practic, cu o întreagă lume”, spune Alexandru Mitroi despre meseria pe care şi-a ales-o. Cutting Men’s Hair i-a adus afaceri de 214.000 de lei (aproape 45.000 de euro) în 2020, un rezultat pe care speră să-l dubleze în următorii ani. Investiţiile în salonul amplasat pe Bulevardul Ferdinand din Bucureşti au depăşit 20.000 de euro, însă pandemia a pus frână anul trecut planurilor de dezvoltare, mai ales că, pentru o perioadă, activitatea a fost complet oprită. „Prefer totuşi să rămân optimist şi să merg pe ideea că ne vom redresa cât mai repede posibil.”

    Patru stilişti lucrează la Cutting Men’s Hair Studio, toţi cu experienţă în domeniu, cu tehnici de lucru puse pe punct şi pasiune pentru foarfecele menite să schimbe lookuri. Şi chiar dacă pandemia a domolit puţin dezvoltarea, Alexandru Mitroi prevede un an remarcabil din punctul de vedere al investiţiilor. Recent, a adus în piaţă un brand nou de produse cosmetice pentru bărbaţi – Look Men, o extensie a salonului Cutting Men’s Hair Studio. Mai mult, pe lista de planuri se află şi deschiderea unei academii de tuns, destinată celor care vor să cunoască mai multe din secretele acestei profesii. Antreprenorul speră ca academia să-şi deschidă porţile până la finalul anului 2021.

    „Avem servicii profesionale de frizerie, styling şi barber shop. Oferim tunsori clasice, moderne sau extravagante, în funcţie de preferinţe. Preţurile diferă în funcţie de serviciul solicitat. În linii mari, un tuns şi un spălat, cu o durată de maximum 60 de minute, costă 80 de lei. În acest pachet, oferim şi aranjarea bărbii.” Acum, că vaccinul pare să-şi spună cuvântul împotriva pandemiei, Alexandru Mitroi spune că vede nu doar o revenire a activităţii în salonul său, ci chiar o creştere. Pe care speră să o contorizeze şi de acum înainte.

    Alexandru Mitroi, fondator Cutting Men’s Hair:„Prefer să rămân optimist şi să merg pe ideea că ne vom redresa cât mai repede posibil.”

     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Integrio Kids – centru educaţional (Cluj-Napoca)

    Fondatori: familia Vâju

    Investiţii: 150.000 de euro

    Prezenţă: parcul industrial Tetarom din Cluj-Napoca

    La Odăi – complex de căsuţe şi corturi (jud. Braşov)

    Fondator: Bogdan Letca

    Investiţii: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 20.000 de euro

    Prezenţă: jud. Braşov

    D’ale gustului – atelier de dulceaţă (Cetea, jud. Alba)

    Fondatori: Alin şi Tatiana Petric

    Investiţie iniţială: 4.000-5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 25.000-30.000 de euro

    Prezenţă: Sibiu, Bucureşti, online

    Casa de sub munte – unitate de cazare (jud. Braşov)

    Fondatoare: Ioana Marian Cristian

    Investiţii: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 50.000 de euro

    Prezenţă: comuna Ucea, jud. Braşov

    George’s Fisheries – pescărie (Bucureşti)

    Fondator: George Găitan

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de funcţionare: 400.000 de euro

    Prezenţă: zona Prelungirea Ghencea din Bucureşti

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • A apărut un nou tip de vacanţă pentru români. Care este compania ce o lansează şi de ce spune că oferă călătorii mai ieftine cu până la 40%

    Antreprenorul Alexandru Filip ţinteşte anul acesta o cifră de afaceri de 100.000 de euro cu platforma Pickatrip, marcând un moment în care industria călătoriilor se pregăteşte să demareze din nou.

    Născută din ambiţia de a satisface nevoile pieţei actuale, platforma Pickatrip.ro plănuieşte să fie unul dintre pilonii de susţinere ai revenirii sectorului turistic, abordând, în primul rând, nevoia românilor de a călători din nou, în locaţii sigure.

    În al doilea rând, compania vrea să susţină dorinţa structurilor de cazare de a ieşi în evidenţă într-o piaţă deja competitivă şi, pe deasupra, de a primi rezervări în perioadele mai puţin solicitate.

    Ultimii ani au adus un număr tot mai mare de platforme de promovare a locaţiilor din România, de la case tradiţionale, la conace istorice şi pensiuni moderne, iniţiativele contribuind considerabil la maturizarea turismului românesc şi la dezvoltarea turismului de nişă.

    „Totuşi, noi ne diferenţiem în primul rând prin produs: promovăm şi vindem doar sejururi de la trei nopţi în sus. În al doilea rând, prin tarif: aceste sejururi sunt cu 20%-30%-40% mai ieftine decât pe toate platformele de rezervări existente, chiar şi decât pe Booking.

    Şi nu în ultimul rând: includem în oferta turistică şi numeroase beneficii extra, care pot fi produse din partea casei sub forma unui «welcome pack», reduceri suplimentare la restaurante, agrement şi spa, activităţi gratuite de genul tururilor private sau atelierelor meşteşugăreşti”, spune Alexandru Filip, fondatorul Pickatrip.ro.

    Platforma îşi propune să atingă turismul de business prin oferte gândite alături de parteneri atât pentru oamenii din companii, cât şi pentru antreprenori şi freelanceri, fiind unul dintre motivele pentru care Pickatrip.ro va oferi şi sejururi de luni până vineri. Totodată, compania plănuieşte să dezvolte un produs de tip abonament dedicat corporaţiilor din România.

    Până acum, investiţiile în Pickatript.ro sunt minimale, în condiţiile în care compania şi-a dorit să aibă un produs minim viabil (MVP) şi să testeze mai mult ideea pe piaţă, alegând un proces organic de creştere. Astfel, în funcţie de feedbackul primit şi rezultatele din primele luni de activitate, firma va putea şti unde îşi va propune să ajungă pe termen mediu şi cât va investi în marketing şi dezvoltarea platformei.

    „Gradul oficial de ocupare în toate structurile de cazare din România a fost de doar 34,2% în 2019. Peste anul 2020 propun să sărim fiindcă îl consider oarecum irelevant. Adică nu putem să ne facem calcule bazându-ne pe ce s-a întâmplat anul trecut. Cauza acestui grad redus de ocupare este lipsa unei strategii de promovare a turismului românesc atât către români, cât şi către străini. Misiunea noastră este să contribuim la creşterea acestui indicator, promovând sejururi din ianuarie până în decembrie şi de luni până duminică pentru toate destinaţiile din ţară”, spune antreprenorul.

    Alexandru Filip susţine că proprietarii, administratorii şi managerii de unităţi de cazare trebuie să înţeleagă comportamentul turistului şi faptul că acesta a fost schimbat complet de pandemie. Apetitul românilor pentru călătorii rămâne în continuare în picioare, însă fiecare hotel şi pensiune va trebui să găsească setul potrivit de diferenţiatori şi să se promoveze în mod inteligent, atrăgând atenţia turiştilor şi revenind la rezultatele de dinaintea crizei sanitare. „Mă tem însă că marile hoteluri vor fi nevoite să se reinventeze fiindcă, din punctul meu de vedere, de un turism de business la valorile din 2018-2019 nu cred că vom mai avea parte prea curând. Probabil acesta este segmentul care a fost, este şi va rămâne cel mai puternic afectat pe termen lung.”

    În ceea ce priveşte soluţiile lansate către industria turismului din România, fondatorul Pickatrip.ro crede că vârful piramidei ar trebui ocupat de o autoritate naţională extrem de implicată în promovarea internă şi externă a brandului de ţară prin intermediul unor campanii eficiente de mass-market. Totodată, mijlocul ar trebui să fie ocupat de Organizaţiile de Management al Destinaţiilor (OMD), al căror rol constă în a face cât mai cunoscute destinaţiile turistice de către publicul român. OMD-urile au fost aprobate prin ordonanţă guvernamentală încă din vara lui 2017. Într-un final, baza este reprezentată de prestatorii din mediul privat, adică de structurile de cazare, restaurantele şi furnizorii de agrement, care ar trebui să se facă vizibili prin propriile lor metode.

    „Momentan simt că piramida e mai degrabă întoarsă cu vârful în jos. Singurii care pot creşte turismul de incoming, adică interesul turiştilor străini pentru România, sunt autorităţile publice centrale. Peste eforturile lor vine apoi aportul agenţiilor de turism şi companiilor aeriene. În prezent există atâtea şi atâtea modalităţi de a te promova eficient, deci nu ducem lipsă de opţiuni. Ducem însă lipsă de viziune şi de resurse umane şi financiare”, a declarat Alexandru Filip pentru BM. Cum era de aşteptat, turismul a fost cel mai afectat sector al economiei, iar volumele din 2019 vor avea nevoie de o perioadă lungă de timp pentru a a-şi reintra în drepturi. Cel mai probabil, atenţia de anul acesta se va concentra asupra turismului intern şi mai puţin pe călătoriile în afara ţării. Totuşi, 2022 poate veni cu un aflux tot mai mare de turişti străini din Europa şi din ţările dezvoltate. Înainte de criză, Bucureştiul era destinaţia care atrăgea cei mai mulţi turişti străini, însă situaţia a fost schimbată de pandemie, Constanţa şi Braşovul ocupând anul trecut primele două locuri în topul celor mai vizitate zone din ţară. „Dacă nu de anul acesta, de anul viitor cu siguranţă capitala va reveni pe primul loc. Bucureştiul are un potenţial fantastic şi o oportunitate imensă acum de a deveni o destinaţie de city break foarte căutată de publicul străin. Consider că Braşovul va fi pe locul doi, iar Constanţa pe trei.”

    Pasionat de geografie, Alexandru Filip a terminat studiile de licenţă şi master în mediu şi turism, domeniu în care s-a specializat ulterior. În cei 10 ani de antreprenoriat, a iniţiat şi construit proiecte doar în zona de turism, digital şi marketing. În 2013, a fondat Eventur, o agenţie de marketing full-service specializată în turism şi, trei ani mai târziu, a cofondat Bucharest City App, o aplicaţie de timp liber cu 100.000 de utilizatori, vândută anul trecut către gigantul francez Orange. Din 2019, este proprietarul unei case tradiţionale din Delta Dunării, dezvoltată cu ajutorul unei investiţii de 250.000 de euro. În prezent, start-up-ul Pickatript.ro îşi propune să ajungă la o cifră de afaceri de 100.000 de euro până la finalul anului, estimând că va obţine 2.500 de abonaţi şi va vinde 20 de vacanţe pe lună, la un tarif mediu de 1.000 de lei pe sejur.

  • Povestea familiei care a ales să lase viaţa agitată din Bucureşti şi să se mute în vârf de munte, unde trăieşte înconjurată de pădure. Ce a construit acolo este absolut minunat

    În primăvara lui 2014, Amalia Petre era manager de logistică la Ursus Breweries, iar soţul ei, Romeo, îşi dedica toată atenţia propriei firme de procesare foto şi producţie de materiale personalizate.

    Nici nu le trecea prin cap să facă vreo schimbare majoră în vieţile lor. Până când cineva i-a întrebat dacă nu vor să preia şi să ducă la bun sfârşit un proiect turistic, o pensiune în mijlocul pădurii, pe vârful unui deal din satul Măgura, judeţul Buzău. Răspunsul afirmativ nu a întârziat şi aşa a ajuns familia Petre să dezvolte Cetăţuia.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

    Pensiunea se afla în faza aprobării documentaţiei atunci când Amalia şi Romeo Petre, în vârstă de 53 de ani fiecare, au acceptat propunerea de a o dezvolta mai departe. În elanul luat pentru a se aventura în această provocare a contat însă un lucru. „Eu eram într-o perioadă în care eram fascinată de arhitectura conacelor româneşti, de frumuseţea lor şi nu mă săturam căutându-le pe internet.

    Aveam colecţii întregi de poze cu ele. În acest context a venit soţul meu cu propunerea şi mi-a arătat proiectul. Arcadele de la faţadă m-au cucerit. Aveam pe masă propriul nostru conac”, îşi aminteşte Amalia Petre. Aşa că amândoi au fost de acord că o astfel de şansă nu se iveşte de două ori în viaţă, iar decizia a fost luată aproape imediat.

    În noiembrie 2014, la jumătate de an după ce au văzut proiectul, începeau primele lucrări de construcţie, iar un an mai târziu, în noiembrie 2015, totul era gata: construcţie, finisaje, dotări. Pe 2 aprilie 2016 s-au deschis uşile de la Cetăţuia pentru primii clienţi.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL 

  • Amenajările interioare, reinventate. Hotelul care apelează la o metodă originală pentru renovarea camerelelor

    Unele hoteluri apelează la artişti pentru picturi şi alte decoraţiuni, altele îi pun să facă toată treaba. Un astfel de hotel este Travelers Hotel din New Orleans, care găzduieşte artişti, dar şi turişti obişnuiţi.

    Artiştii de la Travelers primesc spaţiu de locuit, spaţiu de creaţie şi o sumă de bani lunară făcând în schimb munca pe care ar face-o angajaţii obişnuiţi ai unei unităţi de cazare, printre care oferirea indicaţiilor despre atracţiile turistice din zonă, scrie New York Times. Mai mult, până şi o parte din mobilier este lucrat de artişti. Tot cu artişti s-a rezolvat şi decorarea spaţiului, aceştia primind buget pentru a-şi decora locuinţele temporare puse la dispoziţie, dar contribuind şi la înfrumuseţarea hotelului. Chiar dacă şi lucrează pentru gazdele lor, aceştia au timp suficient pentru creaţie, la Travelers venind pictori, sculptori, scriitori şi nu numai.

    Hotelul poate întreţine până la patru artişti deodată prin programul său de reşedinţă, primindu-i pe toţi cei interesaţi. Pe viitor însă, artiştii care vor dori să vină la Travelers vor trebui să treacă printr-un proces de selecţie care presupune înscrierea online, urmată de o serie de interviuri.

    Hotelul din New Orleans care pune artiştii la treabă este al doilea de acest fel deschis de proprietarii săi după Travelers Clarksdale (Mississippi), iar sursa de inspiraţie a constituit-o o pensiune din New York, 3B, care s-a închis însă în 2016 după ce clădirea în care funcţiona şi-a schimbat proprietarul.

  • Cum a început una dintre cele mai mari afaceri din lume şi cum a reuşit un imigrant să dezvolte un business cu 45.000 de angajaţi si unităţi deschise în toată lumea

    În timp ce mulţi antreprenori se simt intimidaţi de concurenţii puternici, cu tradiţie în piaţă, pentru Isadore Sharp, fondatorul Four Seasons, acest aspect a reprezentat doar un motiv în plus pentru a se ambiţiona şi a-şi transforma compania într-un brand de lux, cu renume internaţional.

    Isadore „Issy“ Sharp s-a născut pe 8 octombrie 1931 în Toronto, Canada, în familia unor imigranţi de origine poloneză. În copilărie, Sharp obişnuia să îşi asiste tatăl în tranzacţiile pe care acesta le făcea cu case renovate şi vândute la un preţ mai bun. În 1952 el a absolvit Ryerson Institute of Technology, cu o diplomă în tehnologie arhitecturală.

    După terminarea facultăţii a lucrat în compania tatălui său ca arhitect şi dezvoltator imobiliar, construind clădiri de apartamente şi case. Primul pas în industria ospitalităţii l-a făcut când a construit un mic motel cu 22 de camere – Motel 27 – pentru un prieten de familie, Jack Gould.

    Motivat de acest succes, în 1960 antreprenorul a fondat lanţul hotelier Four Seasons. A început afacerea cu un prim motel cu 125 de camere în Toronto, destinat în special călătoriilor de afaceri. Prima opţiune de nume pentru companie a fost The Thunderbird Inn, însă exista deja o firmă cu aceeaşi denumire.

    Sharp a luat decizia de a transforma Four Seasons într-un brand de lux odată cu extinderea în Europa, când a deschis prima unitate în   Londra, în 1970. Atunci, el şi-a propus să devină un competitor puternic al celor mai exclusiviste unităţi hoteliere din capitala britanică, precum Claridge’s şi The Connaught. În 1974, după o serie de cheltuieli excesive cu unitatea din Vancouver, compania şi-a readaptat modelul de business, renunţând la achiziţia de terenuri, limitându-se doar la zona de management al clădirilor. Pe 6 noiembrie 2006 magnatul american Bill Gates, alături de omul de afaceri saudit – prinţul Al-Waleed bin Talal, au înaintat o ofertă de 3,4 miliarde de dolari pentru a achiziţiona compania. Sharp a acceptat oferta şi a rămas preşedinte şi CEO al businessului, păstrând un pachet minoritar, de 5% din acţiuni.

    El s-a căsătorit cu iubita sa din liceu, Rosalie Wise, alături de care are patru fii: Jordan, Gregory, Anthony şi Christopher. În 2009 a lansat şi o carte, „Four Seasons: The Story of a Business Philosophy”, în paginile căreia a aşternut experienţa şi filosofia sa de business. Printre numeroasele recunoaşteri primite de-a lungul timpului se numără şi titlul de CEO of the Year, acordat de Financial Post Magazine în 1992.

    În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, compania avea un număr de 45.000 de angajaţi. Lanţul are peste 100 de unităţi în întreaga lume.

  • Capitalistul săptămânii: Isadore Sharp. Cum a creat preşedintele lanţului hotelier Four Seasons un business cu 45.000 de angajaţi şi peste 100 de unităţi în întreaga lume

    În timp ce mulţi antreprenori se simt intimidaţi de concurenţii puternici, cu tradiţie în piaţă, pentru Isadore Sharp, fondatorul Four Seasons, acest aspect a reprezentat doar un motiv în plus pentru a se ambiţiona şi a-şi transforma compania într-un brand de lux, cu renume internaţional.

     

    Isadore „Issy“ Sharp s-a născut pe 8 octombrie 1931 în Toronto, Canada, în familia unor imigranţi de origine poloneză. În copilărie, Sharp obişnuia să îşi asiste tatăl în tranzacţiile pe care acesta le făcea cu case renovate şi vândute la un preţ mai bun. În 1952 el a absolvit Ryerson Institute of Technology, cu o diplomă în tehnologie arhitecturală.

    După terminarea facultăţii a lucrat în compania tatălui său ca arhitect şi dezvoltator imobiliar, construind clădiri de apartamente şi case. Primul pas în industria ospitalităţii l-a făcut când a construit un mic motel cu 22 de camere – Motel 27 – pentru un prieten de familie, Jack Gould.

    Motivat de acest succes, în 1960 antreprenorul a fondat lanţul hotelier Four Seasons. A început afacerea cu un prim motel cu 125 de camere în Toronto, destinat în special călătoriilor de afaceri. Prima opţiune de nume pentru companie a fost The Thunderbird Inn, însă exista deja o firmă cu aceeaşi denumire.

    Sharp a luat decizia de a transforma Four Seasons într-un brand de lux odată cu extinderea în Europa, când a deschis prima unitate în   Londra, în 1970. Atunci, el şi-a propus să devină un competitor puternic al celor mai exclusiviste unităţi hoteliere din capitala britanică, precum Claridge’s şi The Connaught. În 1974, după o serie de cheltuieli excesive cu unitatea din Vancouver, compania şi-a readaptat modelul de business, renunţând la achiziţia de terenuri, limitându-se doar la zona de management al clădirilor. Pe 6 noiembrie 2006 magnatul american Bill Gates, alături de omul de afaceri saudit – prinţul Al-Waleed bin Talal, au înaintat o ofertă de 3,4 miliarde de dolari pentru a achiziţiona compania. Sharp a acceptat oferta şi a rămas preşedinte şi CEO al businessului, păstrând un pachet minoritar, de 5% din acţiuni.

    El s-a căsătorit cu iubita sa din liceu, Rosalie Wise, alături de care are patru fii: Jordan, Gregory, Anthony şi Christopher. În 2009 a lansat şi o carte, „Four Seasons: The Story of a Business Philosophy”, în paginile căreia a aşternut experienţa şi filosofia sa de business. Printre numeroasele recunoaşteri primite de-a lungul timpului se numără şi titlul de CEO of the Year, acordat de Financial Post Magazine în 1992.

    În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, compania avea un număr de 45.000 de angajaţi. Lanţul are peste 100 de unităţi în întreaga lume.