BusinessMagazin

Category: Turism

Analize detaliate din domeniul turismului – destinații de vacanță inedite, idei pentru călătorii și multe altele pentru cei pasionați de turism

  • Apetitul românilor pentru călătorii a explodat şi i-a făcut să cheltuie anul trecut 3,1 mld. euro în deplasările peste hotare. ”În ultimii ani românii au călătorit mai mult şi au descoperit destinaţii noi”

    Suma alocată de români călătoriilor în străinătate a ajuns anul trecut la aproximativ 3,1 miliarde de euro, în creştere cu circa 50% faţă de 2016 şi dublu faţă de perioada anterioară crizei. Alegerea unor destinaţii mai îndepărtate, a unor servicii superioare, precum şi mărirea frecvenţei de călătorii în afara ţării se numără printre factorii care au contribuit la această valoare. Unde şi cât vor mai călători românii în continuare?

    ”În ultimii ani românii au călătorit mai mult şi au descoperit destinaţii noi. Aceasta implică o creştere a bugetului pe care l-au alocat pentru vacanţe şi, mai mult decât atât, o creştere a numărului total de persoane care au decis să călătorească“, descrie Mircea Giurcă, purtător de cuvânt al motorului de căutare destinat călătoriilor momondo.ro, o tendinţă care descrie călătorul actual. Românii au cheltuit 3,1 miliarde de euro pe deplasările în străinătate anul trecut, faţă de 1,9 miliarde de euro în 2016, potrivit datelor de la BNR.

    Totodată, faţă de perioada de dinaintea crizei, suma cheltuită pe deplasările în afara ţării s-a dublat: în 2008, acest indicator se ridica la 1,47 mld. euro. Reprezentantul Momondo observă că, dincolo de faptul că iau tot mai mult în considerare călătoriile cu avionul în ţară, din ce în ce mai mulţi români din diferite regiuni ale ţării au început să caute zboruri internaţionale în acest an comparativ cu anul 2017. Cluj şi Timişoara sunt următoarele oraşe de plecare după Bucureşti, iar principalele destinaţii către care românii rezervă zboruri sunt Spania şi Italia.

    Citiţi AICI analiza integrală

  • De la last minute la early booking

    ”În ultimii ani românii au călătorit mai mult şi au descoperit destinaţii noi. Aceasta implică o creştere a bugetului pe care l-au alocat pentru vacanţe şi, mai mult decât atât, o creştere a numărului total de persoane care au decis să călătorească“, descrie Mircea Giurcă, purtător de cuvânt al motorului de căutare destinat călătoriilor momondo.ro, o tendinţă care descrie călătorul actual. Românii au cheltuit 3,1 miliarde de euro pe deplasările în străinătate anul trecut, faţă de 1,9 miliarde de euro în 2016, potrivit datelor de la BNR.

    Totodată, faţă de perioada de dinaintea crizei, suma cheltuită pe deplasările în afara ţării s-a dublat: în 2008, acest indicator se ridica la 1,47 mld. euro. Reprezentantul Momondo observă că, dincolo de faptul că iau tot mai mult în considerare călătoriile cu avionul în ţară, din ce în ce mai mulţi români din diferite regiuni ale ţării au început să caute zboruri internaţionale în acest an comparativ cu anul 2017. Cluj şi Timişoara sunt următoarele oraşe de plecare după Bucureşti, iar principalele destinaţii către care românii rezervă zboruri sunt Spania şi Italia.

    Pentru destinaţii internaţionale, interesul turiştilor a continuat să fie, potrivit lui Mircea Giurcă, pentru principalele capitale europene pentru o vacanţă pe tot parcursul anului. Ei nu se limitează însă la un singur continent când vine vorba de vacanţa de vară  românii au început să îşi planifice vacanţa în Asia şi Africa. Printre cele mai populare tipuri de vacanţă în acest an se numără vacanţele la plajă (65%), drumeţiile (41%), city breakurile (35%).

    Uitându-se la căutările de zboruri pe care românii le-au făcut pe momondo.ro pentru 2016 şi 2017, comparate cu planurile de călătorie pentru 2018, reprezentantul Momondo spune că primele cinci destinaţii din topul preferinţelor sunt ţările latine Spania, Italia, Portugalia şi Franţa, dar şi Thailanda. ”De asemenea, credem că mulţi călători încep să ia în considerare destinaţii alternative. Destinaţiile turistice populare sunt de cele mai multe ori pline de turişti. Călătorind, de exemplu, până la Barcelona sau Roma, este posibil să fim tot mai surprinşi nu atât de mult de obiectivele turistice, cât de cozile şi preţurile pe care le descoperim la faţa locului.

    Având în vedere acest lucru, mai mulţi călători ca niciodată optează pentru destinaţii care sunt similare cu oraşele principale, dar mai puţin aglomerate şi mai puţin costisitoare“, descrie Mircea Giurcă o altă tendinţă care a început să se manifeste în rândul călătorilor. Tot el spune că în ultimii ani românii au început să se uite din ce în ce mai mult nu numai la costurile de călătorie, ci şi la calitatea experienţei în sine  luând în considerare serviciile hoteliere, facilităţile de călătorie la destinaţie, oportunităţile culturale şi gastronomice. Ei au devenit tot mai interesaţi să viziteze destinaţiile europene, dar şi să treacă de graniţele acestora către locuri mai îndepărtate. Astfel, deşi preferinţele lor de călătorie, când vine vorba de vacanţă, au rămas conectate la principalele destinaţii europene, Giurcă este de părere că românii se vor raporta la ele în mod diferit. ”Chiar dacă va fi pentru prima dată sau nu când vor vizita una dintre aceste destinaţii, ei vor continua să caute şi să găsească alte locuri impresionante, să trăiască experienţe unice la faţa locului, să guste noi arome. Aşadar, credem că vor continua să fie curioşi şi să caute alternative pentru a descoperi lumea, inclusiv dincolo de Europa“, spune el.

    Daniel Truică, CEO-ul Vola.ro, observă că boomul din consum, alături de creşterea numărului de călătorii în jurul diasporei, a generat creşteri şi ale numărului de călătorii pe care românii le fac în străinătate. El identifică un apetit mai mare pentru destinaţii precum Maroc, Dubai, Thailanda, dar şi pentru destinaţii mai scumpe din Europa, cum ar fi ţările nordice. Călătorii români sunt, potrivit lui Daniel Truică, din ce în ce mai bine informaţi, au preferinţe de zbor, rute, companii aeriene etc. Truică spune că acest comportament ţine de evoluţia normală a lucrurilor. ”Românii au călătorit şi au epuizat destinaţiile europene după intrarea României în Uniunea Europeană şi acum se orientează către destinaţii mai îndepărtate sau exotice“, observă el. Potrivit CEO-ului Vola.ro, numărul călătoriilor făcute de români vor creşte în continuare cu 10-20% pe an, iar în topul rezervărilor vor predomina biletele către principalele capitale europene, dar vor exista şi nou-veniţi în top, cum ar fi Dubaiul, Marocul, Lisabona, ţările nordice.

    Mărirea veniturilor românilor se oglindeşte în vânzarea de pachete turistice, este de părere şi Daniela Ţoncu, head of leisure în cadrul agenţiei de turism Happy Tour. |n ultimii ani, divizia de leisure a Happy Tour a  înregistrat o creştere constantă de 10%, cele mai căutate destinaţii fiind Spania, Turcia, insulele greceşti, dar şi Disneyland Paris. Creşterea veniturilor se reflectă în interesul mai mare pentru destinaţii mai scumpe, cât şi pentru hoteluri mai scumpe, ceea ce înseamnă, potivit Danielei Ţoncu, că românii caută acum mai mult confort, servicii deosebite, lux. O tendinţă importantă observată de reprezentantul Happy Tour este apetitul tot mai mare al românilor pentru destinaţii exotice (Maldive, Mauritius, Thailanda, Punta Cana, Seychelles) şi experienţe unice, cum ar fi cea a unui safari în Kenya, Tanzania, Africa de Sud.

    ”Pe lângă creşterea veniturilor care influenţează automat schimbarea preferinţelor, turiştii vor cu adevărat să exploreze şi să experimenteze cât mai mult în destinaţiile în care merg, fiind persoane active şi curioase“, explică reprezentanta Happy Tour. Astfel, potrivit ei, după ce merg în sejururi liniştite, pentru relaxare, şi în city break-uri pentru vizite scurte, turiştii români se îndreaptă către destinaţii mai îndepărtate, din Asia sau Africa, pentru a descoperi o nouă cultură şi pentru a trăi experienţe greu de găsit în alte părţi.

    Pe de altă parte, potrivit lui Dan Dumitru, marketing manager al touroperatorului Paralela 45, Turcia conduce în topul rezervărilor făcute prin intermediul companiei pe care o reprezintă, urmată de Grecia, Spania, Portugalia, Croaţia şi de litoralul românesc. Croazierele (în special cele pe Marea Mediterană) sunt, de asemenea, vândute tot mai bine de la an la an. ”|n ultimii ani, turiştii români sunt tot mai interesaţi de vacanţe de tip circuit, destinaţii exotice şi croaziere şi au început să cumpere din ce în ce mai multe pachete turistice în perioada de early booking, când beneficiază de reduceri consistente şi pot alege dintr-o varietate de vacanţe şi produse turistice“, descrie comportamentul clienţilor reprezentantul Paralela 45.

    Din punctul lui de vedere, Turcia şi Grecia se păstrează în continuare în top pentru sejururile estivale, însă românii au început aleagă şi Spania şi Portugalia, care sunt destinaţii mai scumpe. ”De asemenea, faţă de acum cinci ani, merg mult mai mulţi români în vacanţe exotice, care au devenit mai accesibile ca preţ şi care sunt preferate pentru plajă în lunile reci în România. Printre cele mai căutate destinaţii exotice sunt Thailanda, Punta Cana (Republica Dominicană), Maldive şi Mauritius“, sesizează şi Dan Dumitru. ”Românii nu mai sunt aproape deloc interesaţi de vacanţe last-minute, prin urmare nu mai aşteaptă eventuale oferte din ce nu au reuşit agenţiile să vândă (dacă mai este cazul), ci cumpără din timp şi mult“, observă şi Daniela Ţoncu. Potrivit ei, dacă în trecut majoritatea clienţilor aveau o vacanţă pe an, cu precădere vara, în ultimii doi ani ei merg şi în cel puţin un city break (pe lângă un sejur). |n plus, tot mai mulţi români merg în minivacanţe, cum ar fi de 1 Mai sau Paşte, dar şi la schi sau în diverse destinaţii de sezon, cum ar fi Laponia.

    O altă tendinţă sesizată de Mircea Giurcă este că în ultimii trei ani a crescut mult numărul de achiziţii de bilete de avion şi servicii de cazare folosind serviciile online. Potrivit unui studiu iniţiat de Momondo în 2018, în rândul consumatorilor din 26 de ţări (care a inclus aproximativ 1.000 de respondenţi din România), jumătate dintre călătorii români îşi planifică concediile prin intermediul site-urilor de călătorie. Pentru a găsi cele mai bune oferte şi, totodată, inspiraţie pentru călătorie, verificarea site-urilor de călătorie a devenit la fel de relevantă şi de încredere pentru români (49%) precum sugestiile primite de la familia sau prietenii lor (51%).

    Din 2016 şi până în prezent, reprezentanţii momondo.ro au observat un interes crescut al românilor pentru căutarea mai multor oportunităţi de călătorie şi preocuparea lor pentru a planifica propria experienţă de călătorie  căutând cele mai bune recomandări care să îi ajute să descopere şi să se bucure de o anumită cultură sau destinaţie. Creşterea achiziţiilor de călătorii în online este observată şi de Dan Dumitru, de la Paralela 45: ”Ce observăm în preferinţele turiştilor de anul trecut, dar şi din 2018 este apetenţa pentru achiziţiile de vacante cu plată online, direct pe site-ul Paralela45.ro şi, mai ales, plata prin intermediul cardurilor de credit cu dobândă zero, prin băncile partenere (primele şapte instituţii din sistem)“.

    Când vine vorba de evoluţia bugetului pe care românii îl ia în calcul pentru a călători, datele din studiul internaţional despre călătorii al Momondo arată că atunci când aleg pe ce să îşi cheltuiască banii, principala prioritate pentru ei au devenit călătoriile (34%), urmate de alimente, băuturi şi electrocasnice. Pentru a-şi permite o vacanţă, de exemplu, majoritatea (67%) pun în mod regulat bani deoparte. Referindu-se, în mod particular, la bugetul de călătorie pentru vacanţa de vară din 2018, studiul arată că majoritatea respondenţilor (37%) se aşteaptă să cheltuiască între aproximativ 416 şi 845 de euro de persoană. Acelaşi buget a fost o referinţă pentru români (36%) şi pentru vacanţa de vară din 2017, conform răspunsurilor primite de reprezentanţii platformei anul trecut.

    În ceea ce priveşte costurile unei vacanţe în străinătate cu avionul, datele momondo.ro indică o scădere a preţurilor pentru aceste destinaţii în 2018. De exemplu, costurile zborurilor spre Barcelona au scăzut în ultimii trei ani. Pentru un zbor dus-întors la clasa economic în 2016, românii au plătit în medie 793 lei, iar în 2017 în medie 718 lei. Pentru un zbor în 2018, călătorii plătesc în medie 522 lei de persoană. Roma rămâne cea mai ieftină destinaţie din top, cu plecare din Bucureşti, în 2018. Dintre românii care au plecat în călătorii mai lungi de o lună, cei mai mulţi au cheltuit sub 1.000 de euro pe lună, alegând destinaţii aproape de casă. 19% dintre respondenţii studiului au ales să descopere Europa de Est, majoritatea cu un buget de până în 1.000 de euro pe lună.

    Faptul că bugetele alocate de români călătoriilor au crescut se reflectă şi în vânzările tour operatorului Paralela 45, care a înregistrat anul trecut un volum de vânzări în creştere cu 25% faţă de 2016, până la 50 de milioane de euro, acesta fiind cel mai bun an din istoria companiei. Potrivit marketing managerului companiei, avansul a fost impulsionat de cererea tot mai mare de vacanţe pe charter (un grad mediu de ocupare de 98%), de circuite şi sejururi în străinătate şi în România, dar şi de deschiderea de noi puncte de lucru în Bucureşti şi în ţară.

    Reprezentantul Paralelei 45 spune că această creştere se menţine şi în 2018, în primele trei luni ale anului fiind de 25%, raportat la acelaşi interval din 2017, datorită reducerilor din perioada de early booking. Astfel, în 2018, compania mizează pe o creştere a afacerilor cu 20%. ”Dacă până acum doi ani bugetul mediu alocat era de 800-1.000 euro pentru două persoane, acum cheltuiala a crescut, ajungând la o medie de 1.300-1.500 euro pentru două persoane“, explică Dumitru. |n ceea ce priveşte valoarea medie a pachetului turistic achiziţionat în 2017 prin intermediul Happy Tour a fost de aproximativ 1.000 de euro, în creştere faţă de anul precedent; volumul de vânzări al Happy Tour, şi-a menţinut trendul de creştere de 10%, ajungând la 54 milioane de euro în 2017. ”Turiştii români călătoresc mai des şi plătesc mai mult pe vacanţele lor. Au bugete mai mari cu 5-10%, alegând hoteluri de 5 stele, şi merg în tot mai multe excursii opţionale, care pot însemna şi jumătate din costul unei vacanţe“, descrie Daniela Ţoncu tendinţa observată de ea. Totodată, românii rezervă vacanţele încă din perioada early booking, având trei-patru ieşiri pe an în străinătate.

    CEO-ul Vola.ro observă că la nivel internaţional este un trend de scădere a preţului biletelor de avion şi în fiecare an se ajunge la minime istorice pe diferite destinaţii. ”Nu cred că preţurile vor mai scădea foarte mult, însă intuiesc că vor mai exista schimbări la nivelul serviciilor oferite contra cost de companiile aeriene. Spre exemplu, bagajele şi alte servicii, care vor deveni opţionale şi contra cost“, explică Truică.

    Apariţia companiilor aeriene low-cost a dus la scăderea preţurilor biletelor de avion, prin urmare unele pachete turistice sunt mai ieftine, iar turiştii călătoresc mai des. ”Cei care preferă companiile low-cost sunt tinerii până în 30 de ani, care călătoresc cu alţi prieteni sau în cupluri, în oraşe din Europa. Prin urmare, vor exista în continuare bilete de avion şi implicit pachete turistice pentru city break-uri la preţuri accesibile“, crede Daniela Ţoncu. Ea este de părere că tot mai mulţi români vor avea în continuare cel puţin trei vacanţe pe an (dintre care un sejur de vară şi un city break), iar mulţi dintre ei se vor îndrepta şi spre destinaţii mai scumpe din Europa şi către destinaţii exotice din Asia, Caraibe, Africa.

    ”Bugetul probabil că va creşte, însă acest lucru nu înseamnă că vor cheltui mai mult pe o vacanţă, ci că vor avea poate mai multe vacanţe/plecări“, previzionează şi Daniel Truică evoluţia comportamentului românilor în materie de călătorii în continuare. ”Nu estimăm alte creşteri de preţuri în afara celor care ţin de sezonalitatea firească în turism. Cu cât ne apropiem de debutul sezonului estival, cu atât preţurile cresc urmând politca de preţuri a partenerilor hotelieri şi a cererii foarte mari“, descrie şi reprezentantul Paralelei 45 evoluţia preţurilor în viitor.

  • Fly Go, agenţie online de turism, a avut vânzări de 40 mil. euro anul trecut. Pentru 2018 estimează afaceri de peste 50 mil. euro în 2018

    În 2018, Fly Go estimează că va depăşi un volum de tranzacţii de 50 de milioane de euro în cele trei ţări în care operează: România, Italia şi Spania.

    Biletele de avion au continuat să fie cele mai cumpărate produse turistice în 2017, când Fly Go a vândut circa 200.000 de bilete de avion. Principalele destinaţii, în topul preferinţelor clienţilor români, au fost Roma, Milano, Barcelona, Atena, Istanbul, Berlin, Paris şi Londra. Între acestea: Roma, Milano şi Atena au fost şi printre cele mai accesibile destinaţii în care au călătorit românii anul trecut – costul mediu al unui city break în aceste oraşe fiind de 230 de euro în 2017.

    Un avans semnificativ a fost înregistrat pe destinaţiile interne, unde Fly Go a vândut cu aproximativ 30% mai multe bilete de avion. „Tendinţa a fost susţinută de dinamizarea pieţei şi deschiderea de noi rute interne, pe fondul intrării mai multor companii aeriene pe acest segment”, declară Stefano Iervolino, fondator şi CEO Fly Go.

    Preţul mediu al unei achiziţii realizate de clienţii Fly Go, în 2017, a fost de 250 de euro.

    Ziua din săptămână cu cele mai multe achiziţii de bilete de avion făcute pe Fly-Go.ro a fost lunea, iar cea mai frecventă modalitate de plată a fost online, cu cardul sau prin transfer bancar.

  • Fly Go, agenţie online de turism, a avut vânzări de 40 mil. euro anul trecut. Pentru 2018 estimează afaceri de peste 50 mil. euro în 2018

    În 2018, Fly Go estimează că va depăşi un volum de tranzacţii de 50 de milioane de euro în cele trei ţări în care operează: România, Italia şi Spania.

    Biletele de avion au continuat să fie cele mai cumpărate produse turistice în 2017, când Fly Go a vândut circa 200.000 de bilete de avion. Principalele destinaţii, în topul preferinţelor clienţilor români, au fost Roma, Milano, Barcelona, Atena, Istanbul, Berlin, Paris şi Londra. Între acestea: Roma, Milano şi Atena au fost şi printre cele mai accesibile destinaţii în care au călătorit românii anul trecut – costul mediu al unui city break în aceste oraşe fiind de 230 de euro în 2017.

    Un avans semnificativ a fost înregistrat pe destinaţiile interne, unde Fly Go a vândut cu aproximativ 30% mai multe bilete de avion. „Tendinţa a fost susţinută de dinamizarea pieţei şi deschiderea de noi rute interne, pe fondul intrării mai multor companii aeriene pe acest segment”, declară Stefano Iervolino, fondator şi CEO Fly Go.

    Preţul mediu al unei achiziţii realizate de clienţii Fly Go, în 2017, a fost de 250 de euro.

    Ziua din săptămână cu cele mai multe achiziţii de bilete de avion făcute pe Fly-Go.ro a fost lunea, iar cea mai frecventă modalitate de plată a fost online, cu cardul sau prin transfer bancar.

  • Cum a reuşit fiul unui lăutar din România să creeze unul dintre cele mai luxoase hoteluri de pe Coasta de Azur – GALERIE FOTO

    Henri Negresco a părăsit Bucureştiul la 15 ani, îndreptându-se spre Paris. De acolo ajunge pe Riviera Franceză, unde începe să lucreze la un restaurant. Urcă în ierarhii şi devine directorul restaurantului Helder, apoi directorul Casino Municipal de Nice şi al restaurantului Casino d’Enghien-les-Bains.

    La Casino Municipal îl va întâlni pe arhitectul Edouard Niermans, care va construi hotelul şi pe Alexandre Darracq, care va finanţa proiectul. Niermans va colabora cu Gustave Eiffel, creatorul celebrului turn parizian, care va construi scheletul metalic pentru pavilionul de sticlă al Salonului Regal.

    La deschidere, hotelul a atras o clientelă cât se poate de selectă: industriaşii americani Vanderbilt şi Singer, regina Amelie a Portugaliei sau membri ai familiei Romanov.

    În timpul primului război mondial hotelul a devenit spital, iar Henry Negresco devine cavaler al Legiunii de Onoare. Dar la finele războiului Henry Negresco îşi pierde averea şi moare la Paris în 1920.

    O firmă belgiană cumpără hotelul, care cade încet-încet în uitare. Este preluat de Jean-Baptiste Mesnage, iar fiica acestuia, Jeanne Augier, soţia avocatului şi omului politic Paul Augier se va ocupa de repunerea hotelului pe linia de plutire: tablouri, statui şi multe alte opere de artă fac din Negresco un hotel – muzeu.

  • Cum ajuns să arate staţiunea care pe vremuri era numită de străini “Perla Carpaţilor” – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO

  • Thailanda: ţara cu o mie de feţe

    Imaginile erau absolut spectaculoase, iar contrastul cu perspectiva pe care o aveai de la baza hotelului era pur şi simplu fascinantă. Mergând pe jos prin Bangkok te loveşti de localnici care gătesc pe marginea drumului, de vânzători care încearcă să te atragă la tarabele lor, de sute de maseuze ieşite din salon care vor să te facă să înţelegi de ce masajul thailandez e cunoscut în toată lumea. E un haos de nedescris, care te împinge să te pierzi pe străzile întortocheate; plimbându-mă, nu aveam în minte decât una dintre replicile filmului Hangover 2: ”Bangkok a pus mâna pe el“.

    Prima impresie pe care am avut-o a fost cea de copleşire: în faţa milioanelor de oameni de pe străzi, a aromelor care împânzesc fiecare metru pătrat, a mirosului emanat de miile de beţişoare aprinse la templele de pe stradă şi mai ales în faţa culturii omniprezente pe care nu o mai întâlnisem până atunci.

    Există multe mituri despre Thailanda, multe dintre ele fără nicio legătură cu realitatea; altele conţin însă un sâmbure de adevăr. Spre exemplu mâncarea: da, poţi mânca în Thailanda cu 7-8 dolari pe zi, dar s-ar putea ca după câteva zile să visezi la o porţie de cartofi prăjiţi de la McDonald’s. Mâncarea thailandeză se bazează în mare măsură pe tăiţei, orez şi porc şi e extrem de picantă, indiferent dacă o cereţi sau nu aşa. Eu m-am lămurit din primele zile de asta, când la întrebarea ”Spicy?“ răspundeam tot timpul ”nu“, după care fugeam la primul magazin după câteva sticle de apă; pentru unii, aromele din Thailanda s-ar putea dovedi prea puternice. Lăsând însă la o parte iuţeala mâncărurilor tradiţionale, vă recomand să gustaţi din produsele vândute la marginea străzii. Aparenta lipsă de igienă poate da de gândit, dar nu o să găsiţi în niciun restaurant felurile tradiţionale pe care le gătesc oamenii simpli. Eu am mâncat de multe ori şi n-am avut niciun fel de problemă – de altfel, singura experienţă neplăcută din Thailanda a venit după o cină la un restaurant ”cu pretenţii“.

    În Thailanda aproape totul se negociază, de la mâncare până la excursiile de o zi; după două săptămâni ajunsesem să ofer nişte sume atât de ridicole încât nu înţeleg cum reuşeam, în final, să cad la un acord cu vânzătorii. O recomandare (valabilă de altfel în orice alt loc): nu cumpăraţi din zonele pline de turişti. Preţurile sunt mult mai mari decât în alte locuri din oraş, în vreme ce produsele sunt de aceeaşi calitate.

    Cea mai ieftină metodă de transport din capitala Thailandei e taxiul, mai ieftină chiar decât autobuzele dacă sunteţi 3-4 persoane, dar traficul o face şi extrem de ineficientă. Noi am preferat să folosim SkyTrain, un metrou suspendat care circulă pe două linii – nord-sud şi est-vest – şi oferă posibilitatea de a ajunge în apropierea obiectivelor turistice în 20-25 de minute. Dacă vreţi să evitaţi transportul în comun puteţi opta pentru taxi, dar trebuie să aveţi în vedere câteva lucruri: în primul rând, taximetriştii lor sunt ca taximetriştii noştri, adică cei mai mulţi vor încerca să umfle preţul. Nu vă urcaţi niciodată în maşină înainte ca şoferul să pornească taximetrul şi nu acceptaţi să negociaţi preţul – cea mai convenabilă variantă va fi cea afişată pe aparat. Tariful pe kilometru e foarte ieftin, echivalentul a 45-50 de bani, aşa că o cursă de 8 sau 9 kilometri (din centrul oraşului până spre principala zonă turistică, unde sunt amplasate cele mai mari temple) nu ar trebui să vă coste mai mult de 100 de bahţi (12-13 lei). De pe lista lucrurilor ”must do“ nu are cum să lipsească o plimbare cu tuk tuk-urile, un soi de triciclete motorizate care împânzesc străzile din Bangkok.

    Aici nu aş putea să dau un preţ, pentru că totul ţine de distanţă şi mai ales de puterea de negociere (nefiind dotate cu taximetre); nu rataţi însă, pentru că experienţa e într-adevăr unică.

    Sunt multe lucruri de văzut în Bangkok, dar ca orice turist venit pentru prima dată am încercat să bifez obiectivele recomandate de site-urile de profil. Mai exact, pentru a-mi construi itinerarul, am accesat câteva agregatoare şi am cules cele mai populare excursii din capitala Thailandei. Un loc absolut minunat este Wat Arun (Templul Răsăritului), la care puteţi ajunge extrem de uşor folosind bărcile care tranzitează Chao Praya (râul care străbate Bangkokul). Deşi nu poate fi vizitat în interior, Wat Arun m-a impresionat prin pereţii oblici, din marmură, împânziţi de motive tradiţionale thailandeze.

    Tot aici, într-un templu, am reuşit să primesc ”binecuvântarea“ unui calugăr budist.

    Pe cealaltă parte a râului Chao Praya se află Wat Pho, templul care-l adăposteşte pe Buddha întins, şi Wat Traimit, casa celei mai mari statui a lui Buddha din aur. E un obiectiv la care se ajunge ceva mai greu, dar a meritat efortul: statuia e realizată din 5,5 tone de aur şi are peste 3 metri înălţime.

    Unul din locurile care nu m-au impresionat în mod extraordinar a fost Marele Palat, obiectiv trecut de altfel pe toate pliantele cu obiective de văzut în Bangkok. Folosit de regele Thailandei pentru a-şi primi oaspeţii sau pentru evenimente de un deosebit interes naţional, Marele Palat e de fapt o colecţie de clădiri extrem de reuşite din punct de vedere arhitectural, dar care nu oferă nimic special faţă de ceea ce puteţi găsi pe străzile din Bangkok. Am găsit totuşi ceva interesant, şi anume o statuie a lui Buddha din jad, cocoţată pe un tron aurit, unică în Thailanda.

    Bangkok e un loc care oferă mult mai multe decât poate un turist să experimenteze în câteva zile, iar dorinţa de a te întoarce, cândva, vine instinctiv atunci când te îndepărtezi de coloşii din sticlă. Am părăsit aşadar capitala Thailandei, entuziasmat de ceea ce urma; nu-mi dădeam însă seama de ce aveau să-mi ofere zilele următoare. Insulele Phi Phi, aflate la două ore de mers cu ferry-ul de portul din Phuket, sunt aşternute parcă în mijlocul oceanului; nu există niciun semn că în spatele stâncilor ridicate din apă există plaje cu nisip alb şi ape turcoaz.

    Lucrul de care m-am îndrăgostit imediat (şi iremediabil) atunci când am păşit pe Phi Phi Don a fost sentimentul că sunt rupt de restul lumii. Culorile, mirosul, peisajul care te înconjoară îţi dau senzaţia că ai îndoit cumva bariera realităţii şi ai intrat într-o fotografie; una neprelucată, fără filtre, din care nu ai vrea să mai ieşi.

    Unul dintre primele lucruri care m-au fascinat e faptul că maşinile sunt complet interzise pe Phi Phi Don, insula pe care am fost cazat. Nu doar maşinile, ci şi tuk tuk-urile sau scuterele. Nu-mi amintesc să fi petrecut vreodată 4-5 zile în care să nu aud măcar un motor, dar îmi doresc să repet experienţa cât de curând.

    |n timpul zilei, plajele de pe Phi Phi Don arătau exact aşa cum mi le imaginam: petice de nisip rupte parcă din vederi, o apă turcoaz care devenea transparentă atunci când soarele se ascundea în spatele norilor şi sute de peşti, de toate culorile, care mă însoţeau la tot pasul. Mă bucur că pot ilustra acest material cu imagini, pentru că e greu să cuprinzi, în cuvinte, frumuseţea locului.

    Totul se schimba însă noaptea, după cum mi-a fost dat să aflu încă din prima seară; ieşit la o scurtă plimbare pe plajă – să tot fi fost vreo 10, 10.30 seara – m-am trezit în mijlocul unei petreceri aşa cum sunt cele pe care le vezi în filmele americane despre puştii ajunşi la colegiu. Nu era de fapt o singură petrecere, pentru că toate barurile închise în timpul zilei se mutaseră lângă apă, oferind găleţi cu băutură în stânga şi în dreapta.

    Spun găleţi pentru că în Thailanda moda nu e să bei din pahar, ci dintr‑un soi de găletuşă de vreo jumătate de kilogram pe care poţi să o umpli cu toate felurile posibile de alcool. Distracţia ţine toată noaptea, aşa că e mai bine să nu vă faceţi planuri pentru dimineaţa următoare.
    Nu puteam rata nici insula Phi Phi Leh, una dintre cele mai frumoase din Thailanda, intrată în atenţia turiştilor din toată lumea după filmul The Beach, avându-l ca protagonist pe Leonardo DiCaprio. Sigur, imaginile idilice cu golful Maya din film lipseau în mare măsură, pentru că plaja era ocupată de câteva sute de turişti. Locul e însă rupt parcă din alte lume: o fâşie de nisip alb, ca făina, aflată în mijlocul unor pereţi de stâncă. Există o singură intrare prin care bărcile pot pătrunde, un soi de spărtură în barajul uriaş de piatră, aşa că momentul când plaja ţi se arată în cele din urmă e unul care îţi ia răsuflarea. Vorbind cu localnicii, am înţeles că varianta cea mai bună e să vizitezi Maya dis-de-dimineaţă, la răsărit, atunci când majoritatea turiştilor sunt încă pe drum; am lăsat-o ca obiectiv pentru următoarea vizită.

    Hotelul din Phi Phi Don era exact lângă plajă, aşa că am putut să mă bucur din plin de trecerea spectaculoasă de la flux la reflux. Dacă într-una din zile a trebuit să închiriez un caiac pentru a ajunge la o mică plajă din apropiere, Monkey Beach (despre cum mi-a furat o maimuţă pălăria, în alt episod), ziua următoare puteai să mergi câteva sute de metri până ca apa să-ţi ajungă la nivelul umărului.
    După prea puţine zile petrecute în paradisul thailandez, a venit timpul pentru ultima destinaţie a excursiei noastre: insula Phuket, locul unde turiştii merg să petreacă zi şi noapte.

    Cea mai aglomerată localitate din Phuket e Patong Beach, iar hotelul nostru era destul de aproape de centrul staţiunii. Centru care se numeşte Bangla Road: o arteră pietonală pe care vezi vrute şi nevrute.

    Bangla Road e un fel de loc în care toate regulile dispar; toată lumea trage de tine să intri într-un club sau altul, cu oferte în general interzise minorilor (nu că ar verifica cineva vârsta). De altfel, nebunia de pe Bangla Road e atât de mare încât restul saloanelor de masaj din Phuket au simţit nevoia să menţioneze ”NO SEX!“ pe uşa de intrare. E singurul loc în care am văzut asta specificat în mod direct, dar înţeleg perfect motivele. Nu pot să intru prea mult în detalii, dar e o experienţă pe care nu trebuie să o rataţi dacă drumurile vă duc în Patong.

    Phuket nu oferă imagini spectaculoase cum sunt cele din Phi Phi Leh, dar reprezintă un bun punct de plecare pentru multe activităţi turistice. De aici am plecat, spre exemplu, în excursii către insula James Bond (unde s-a filmat ”The Man with the Golden Gun“, cu Roger Moore) sau către o fermă locală de elefanţi. Sunt foarte multe lucruri pe care aş putea să le recomand în Phuket, dar o să încerc să mă rezum la câteva: în primul rând Big Buddha, o statuie uriaşă, de 45 de metri, din marmură a cărei construcţie a fost finalizată recent, în urmă cu 4-5 ani. Imaginea lui Buddha este aşezată în vârful unui deal şi priveşte, parcă, asupra întregii insule.

    Un al doilea loc pe care nu ar trebui să îl rataţi este Tiger Kingdom, centru destinat creşterii tigrilor. Şi înainte să spuneţi că e crud să ţii animale sălbatice în captivitate doar de dragul de a mai scoate nişte bani de la turişti (la asta m-am gândit şi eu, ca să fiu cinstit), trebuie să ştiţi că Tiger Kingdom e de fapt un proiect derulat de o asociaţie neguvernamentală care creşte felinele până la vârsta de cinci ani, după care le eliberează în sălbăticie, de obicei în zonele din nordul Thailandei, aşa cum ar fi Chang Mai. Cu alte cuvinte, o vizită aici nu ar trebui să vă aducă niciun sentiment de vină. De regrete nu se pune problema, pentru că senzaţia pe care o ai atunci când mângâi unul dintre cele mai periculoase animale este inegalabilă. Noi am ales să intrăm în zona tigrilor mari (poţi alege dintre pui de tigri, tigri tineri sau unii ajunşi la maturitate), dar recunosc că ne‑au tremurat puţin picioarele când a trebuit să ne apropiem de feline. Nu ştiu unde mai poţi avea parte de o astfel de experienţă, aşa că ar fi bine să o treceţi pe listă atunci când schiţaţi planurile unei vizite în Thailanda.

    Insula Phuket e un bun loc pentru a încerca şi varietatea de reţete thailandeze care au la bază peştele sau fructele de mare.
    Există câte ceva pentru fiecare, iar sutele de restaurante de Patong rămân deschise până târziu în noapte. Dacă nu vreţi totuşi să mai pierdeţi timpul pe la mese, pot să vă recomand Pad Thai: e un fel tradiţional pe care îl puteţi cumpăra de la orice tarabă, preparat în faţa clientului, care nu o să coste mai mult de 100-150 de bahţi (12-15 lei). E un soi de amestec care conţine tăiţei, ouă crude şi legume; eu l-am încercat şi cu pui, iar gustul nu a fost rău deloc. Pad Thai veţi găsi peste tot în Thailanda şi asta îl face oarecum o alegere sigură.

    Am lăsat Thailanda în urmă cu regret, dar mai ales bucurie; regret că am descoperit prea puţine dintre secretele unei ţări superbe, dar bucuros că am avut ocazia să ajung aici. Aş încheia spunând că în Thailanda nu mergi în vacanţă, ci te îmbarci într-o aventură care te aruncă de la o extremă la alta; este, fără îndoială, cel mai fascinant loc pe care am avut ocazia să îl vizitez.

  • Locul din România de care statul român şi-a bătut joc. Zeci de mii de străini îl vizitau anual – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO

  • Javier Garcia del Valle, CEO Happy Tour: „Happy Tour este de vânzare, dar nu au existat niciodată discuţii avansate referitoare la o potenţială tranzacţie”

    Potrivit CEO-ului Happy Tour, anul trecut, veniturile companiei au ajuns la la 54 de milioane de euro în România; la nivel consolidat (incluzând afacerile companiei din Bulgaria şi Turcia), acestea se plasează la la 58-59 mil. euro. Totodată, profitul operational al companiei se plasează la circa 1 milion de euro.

    Javier Garcia del Valle spune că zvonurile de anul trecut referitoare la o posibilă tranzacţie între Happy Tour şi un competitor local sunt false. „Anul trecut au existat zvonuri referitoare la faptul că un competitor local a făcut un due dilligence al Happy Tour, nu este adevărat; acel lucru nu s-a întâmplat niciodată, nicio companie românească sau străină nu a început sau iniţiat conversaţii pentru achiziţia companiei. Nici în acest moment nu suntem implicaţi în niciun fel de conversaţii, negocieri, acţiuni proactive de vânzare a companiei.  Nu ştiu când vom vinde compania, dacă mă duc la birou şi vine cineva cu o ofertă, este posibil ca acest lucru să se întâmple.”

    În ceea ce priveşte exitul de anul trecut al lui Mircea Vladu, care deţinea 4,99%  din acţionariatul Happy Tour, el spune: „Nu am cumpărat acţiunile lui Mircea Vladu, el a vândut acţiunile către Happy Tour – era acţionar minoritar în structura de acţionariat a Happy Tour; din anumite motive, a spus că vrea să iasă din companie. El ne a întrebat dacă vrem să cumpărăm acţiunile, nu invers; acţiunile lui nu au fost cumpărate de acţionari, de compania însăşi şi scoase de pe piaţă – am redus capitalul pentru a reduce participaţia lui Vladu, aşteptăm aprobarea, iar apoi vom creşte capitalul din nou.” 

    De asemenea, el spune că evaluarea companiei speculată în piaţă anul trecut, odată cu ieşirea din acţionariatul companiei al acestui acţionar minoritar, de 3 milioane de euro, nu este reală. „Dacă aceasta ar fi valoarea companiei, m-aş duce la bancă şi aş cumpăra-o imediat. Valoarea companiei este cât este dispusă o altă companie să plătească. În fiecare tranzacţie există diferite metode de a calcula valoarea companiei, una dintre ele este multiplii de EBITDA.”

    Javier Garcia del Valle spune că, în pofida faptului că Happy Tour nu este liderul pieţei de turism din punctul de vedere al cifrei de afaceri, el spune că valoarea este dată de alţi factori cheie, interesanţi pentru potenţialii investitorii: „Nu cred că factorul cheie este cifra de afaceri, ci stabilitatea, onestitatea, transparenţa, să acţionezi conform legii, să plăteşti taxe, un lider este urmat de alţii, setează trendurile în piaţă, este cineva care este urmărit de competitori, Happy Tour este unul dintre lideri – astfel, din punctul meu de vedere, valoarea companiei ar trebui să fie o sumă formată din două cifre.”

    De asemenea, CEO-ul Happy Tour subliniază faptul că modul în care sunt raportate cifrele la Registrul Comerţului nu este relevant pentru businessul Happy Tour; aceste cifre referindu-se la profiturile nete sau pierderile nete – şi nu la cele operaţionale; valorile nete fiind influenţate de factori precum deprecierile, amortizările, impactul referitor la rata de schimb valutar – „care este uriaş, leul nu ajută”.

    Javier Garcia del Valle spune că cel mai probabil, compania pe care o conduce va fi cumpărată de o altă companie străină, care nu are încă operaţiuni în România. „Nu cred că o companie prezentă pe piaţa locală să facă achiziţia – nu cred că au resursele, în plus, competitorii mari au deja un nume bun în piaţă, astfel că nu văd rostul unei astfel de achiziţii. Eu văd cumpărătorul într-o companie străină care să vină din afară, este interesant pentru o companie din afara UE să vină în UE sau din Europa de Vest sau Centrală  să se extindă pe cele trei pieţe pe care suntem prezenţi prin cumpărarea Happy Tour – pot prelua astfel organizaţia, care este bine pregătită – cu cifre exacte, auditate – pentru un străin este mai uşor să preiei acest tip de companie, decât să iei câte o câte companie în fiecare dintre aceste trei ţări.”

    Javier Garcia del Valle spune că businessul companiei evoluează foarte bine: compania şi-a majorat anul trecut vânzările din România am cu mai mult de 10%,în Bulgaria, cu 40% şi în Turcia, cu peste 200%.  „Per ansamblu, am crescut, consolidat, cu mai mult de 15%.”  Divizia de corporate travel a generat mai mult de 60% din totalul vânzărilor; în business travel, compania şi-a crescut cu aproximativ 20% numărul de clienţi. „Avem clienţi din energie, IT, pharma, retail, creştem în continuare – spre exemplu,  am semnat recent un nou contract, de mai mult de 600.000 de euro.”

    În ceea ce priveşte divizia de evenimente (MICE) compania a înregistrat o creştere de 20% faţă de anul anterior, iar pe segmentul leisure compania şi-a crescut de asemenea câştigurile cu două cifre.

    Happy Tour/FCM Travel Solutions este deţinută de fondul de investiţii GED Capital şi parte din Happy Tour Group – cel mai mare jucător de pe piaţa de turism din România, cu o reţea de 83 de agenţii proprii şi asociate, numărând 94 de puncte de vânzare, în 52 de oraşe din România, Turcia, Bulgaria şi Republica Moldova.

  • Cea mai abruptă cale ferată din lume, deschisă în Alpii elveţieni

    Călătoria începe în oraşul Schwyz, şi poate fi parcursă doar cu trenul. Panta este atât de abruptă, încât este imposibil să se construiască un drum pentru autovehicule. Drumul este parcurs de un funicular cu patru vagonete cilindrice, care ajută la menţinerea poziţiei verticale a pasagerilor pe parcursul călătoriei. Cele patru vagonete au o capacitate totală de 136 de pasageri. De-a lungul traseului se trece şi printr-un tunel săpat în stâncă. Priveliştea oferită în timpul călătoriei este spectaculoasă.
    Lungimea căii ferate este de 1.740 de metri, iar diferenţa de înălţime este de 744 de metri. Construcţia a durat 14 ani, cu doi ani mai mult decât se preconizase, iar costurile s-au ridicat la 53 de milioane de dolari. Cel mai abrupt punct are o înclinare de 47.73 de grade (110%). Următorea cea mai abruptă cale ferată din lume este Scenic Railway din Blue Mountains, Australia.