BusinessMagazin

Category: Turism

Analize detaliate din domeniul turismului – destinații de vacanță inedite, idei pentru călătorii și multe altele pentru cei pasionați de turism

  • La răscruce de hărţi

    Încurajate de progresul tehnologiei, diverse staţiuni de schi încep să nu mai ofere sau să reducă numărul de hărţi tipărite pentru clienţi, explicând că astfel protejează mediul şi mai reduc din costuri, scrie New York Times. Schiorii au ca atare la dispoziţie tot felul de aplicaţii pe telefon, cu ajutorul cărora pot accesa hărţi ale traseelor din staţiunea aleasă sau planifica itinerarul, opţiune considerată mai comodă de susţinătorii ei.

    De cealaltă parte, artiştii creatori de hărţi de schi nu se aşteaptă să fie nevoiţi să se îndrepte către altceva, deoarece hărţile realizate de ei conţin tot felul de detalii care le arată schiorilor ce pot face şi în afara pârtiilor şi, mai mult, pot fi luate acasă ca suvenir şi consultate iar când oamenilor li se face dor de o tură la schi. Acest punct de vedere este susţinut şi de unele staţiuni, care consideră că o hartă tipărită frumoasă face parte din imaginea pe care vor să o proiecteze în rândul clienţilor.  Sunt şi voci care afirmă că utilizatul unei hărţi tipărite este mai comod pentru schiori, deoarece aceştia nu trebuie să-şi scoată mănuşile ca să umble cu ele, aşa cum sunt nevoiţi s-o facă în cazul telefoanelor.

  • Cum şi-a transformat un tânăr corporatist copilăria şi amintirile într-un loc unde îţi poţi petrece un concediu ca pe vremurile în care mergeai la bunici la ţară

    În Maramureş nu există prea multe prenume – ori eşti Ion, ori eşti Vasile, ori eşti Gheorghe. Aşa că Grădina lu’ Ion, un proiect turistic autentic din Vişeu de Mijloc, nu şi-a găsit greu numele, fiind o sinteză a tuturor Ionilor din familia Simon. Povestea începe cu multă vreme în urmă, într-o zonă cu dealuri şi văi, cu peisaje care te fac să spui „Eu nu mai plec de aici!”

    Am crescut în Maramureşul autentic, în satul simplu de la ţară, am crescut pe lângă animalele gospodăriei – cai, vaci, purcei, oi, găini, căţei şi pisici. Am crescut în modestia unei familii muncitoare, a unui cămin călduros, nu mi-a lipsit nimic, aveam şi jucării făcute de bunicul meu, din lemn. Aveam acadele de zahăr ars făcute pe lingura mică dintr-o cratiţă veche a bunicii mele. Am crescut alergând după mieii care zburdau de nebuni prin grădină, am crescut pe lângă caii pe care-i admiram şi mă apropiam de ei tremurând, dar cu mult curaj”, povesteşte Ionuţ Simon.

    Pe scurt, Ion este un „copil” simplu, crescut la ţară până la vârsta de 13 ani şi ajuns apoi în marele Cluj-Napoca. Astăzi lucrează într-o companie germană de IT ca HR manager, un job dificil, cu multe bătăi de cap, spune el, dar care îi aduce şi multe satisfacţii. Nici pe departe însă la fel de mari precum cele din Grădina lu’ Ion, o pensiune la care a început să muncească din 2018 şi pe care a deschis-o în 2020.

    „Mi-am dorit un loc de linişte, pentru că în viaţă trebuie să ai şi un loc unde să te relaxezi, să te bucuri de natură, de socializare, pe scurt – un loc care să-ţi dea o stare de bine. Totul este făcut diferenţiat, fiecare cameră este distinctă, iar decoraţiunile sunt unicat.” Sursa de inspiraţie pentru camerele pensiunii a fost chiar copilăria lui Ionuţ.

    Încăperile au denumiri diferite şi poveşti întocmai. Una dintre ele este Camera lu’ Mărie, cu coroniţă de lavandă şi mirosuri ameţitoare. E doar o bucăţică din proiectul mai mare, care are şi el o poveste aparte. „Când am terminat facultatea, tatăl meu mi-a zis: «Copile, ce maşină să-ţi iau?», iar eu i-am răspuns: «Tată, mie nu-mi trebuie maşini.

    Dacă vrei, fă-mi o casă!». A plâns atunci când a auzit, a adus meşteri şi a ridicat casa, mult mai mică decât e acum. Atunci ştiam că acea casă o să fie transformată într-o casă de oaspeţi. Vreau să le ofer turiştilor o experienţă, vreau să-i duc pe cărările pe care am fost eu cu laptele-n spate, să le arăt peisajele, să bea apă minerală direct din pământ, din grădina mea, să stea în hamace şi să se legene sub cântecul păsărilor. Vreau să vadă şi să simtă linişte. Sper să reuşesc.”

    Ionuţ Simon a plecat de mai bine de 20 de ani din satul natal, însă nu a putut părăsi cu mintea şi sufletul grădina copilăriei şi aşa a ajuns să ridice aici pensiunea. Şi-a vândut apartamentul din Cluj-Napoca după ce deja investise 170.000 de euro şi nu mai avea resurse pentru a continua şi a termina amenajările. Iar de la deschidere încoace a continuat să investească în dotări şi o face în continuare. Anul acesta, şi-a propus să pună în funcţiune un jacuzzi de exterior, saună, o masă de ping pong şi chilling spot (zonă de relaxare) în grădină.

    Ionuţ Simon, proprietarul Grădina lu’ Ion: Am o nouă idee de afaceri în turism, foarte diferită de cea pe care am creat-o deja. Pentru asta caut un investitor. Proiectul se ridică la peste 450.000 de euro.

    În Grădina lu’ Ion, un refugiu pentru dorul de copilărie al lui Ionuţ, din care a păstrat o mulţime de frânturi. „Sania din Camera lu’ Ion este sania pe care m-a adus bunicul meu de la spital când m-am născut. Sania mai mică este cea cu care mergeau bunicul şi tata după lemne în pădure. Paturile au fost făcute după modelul porţilor pe care le-am avut în curte. Balcoanele sunt exact ca acelea pe care le avea casa veche a străbunicilor.

    Funiile de la casa scărilor au fost împletite de bunica mea.” Coarnele de cerb le-a făcut bunicul din partea mamei lui Ionuţ, iar ţolurile (covoarele) de pe jos şi din spatele paturilor au fost realizate handmade de bunica şi mama lui, care şi-au pus „semnătura” şi pe păturile de lână şi ştergătorile de la farfurii. Farfuriile provin de la străbunica lui Ionuţ Simon şi au peste 100 de ani vechime.

    „Oraşul Vişeu de Sus are o încărcătură istorică şi culturală de o valoare impresionantă, datorată în principal poziţiei geografice favorabile, fiind situat din punct de vedere etno-cultural la confluenţa dintre Valea Vişeului şi Valea Vaserului, la limita unor zone de interes turistic şi intersecţia unor trasee şi circuite turistice deosebit de importante: Valea Vaserului alături de mocăniţă, Valea Vişeului, Valea Izei, Parcul Natural Munţii Maramureşului. Vişeu de Sus este una din cele mai noi staţiuni din România, recunoscută oficial în 2011”, spune Ionuţ Simon. Evoluţia Vişeului de Sus ca localitate urbană este legată de exploatarea lemnului şi de caracterul multicultural al locuitorilor săi.

    O legendă locală, adaugă Ionuţ Simon, spune că localitatea ar fi fost întemeiată de un tăietor de lemne al cărui fiu a murit lovit de un lemn în pădure. În amintirea fiului său, acesta a construit o biserică pe locul tragicului accident, iar în jurul bisericii ar fi crescut apoi şi localitatea numită la început „Între Râuri”, pentru că se întindea între râul Vişeu şi Vaser.

    Cum Vişeu de Sus este una dintre cele mai vizitate zone din Maramureş, Ionuţ Simon se gândeşte acum la un nou proiect turistic, pentru că nevoia de cazare acolo este încă foarte mare. „Am o nouă idee de afaceri în turism, foarte diferită de cea pe care am creat-o deja. Pentru asta caut un investitor. Proiectul se ridică la peste
    450.000 de euro.”

    Până atunci, Ionuţ se concentrează pe ce a reuşit deja să facă la Grădina lu’ Ion, unde au ajuns şi turişti din Anglia, Spania, Franţa sau Canada. Majoritatea turiştilor a fost însă din România, mai ales că pensiunea şi-a deschis uşile în plină pandemie, când posibilităţile de călătorie erau limitate. Chiar şi aşa, peste
    700 de persoane au ajuns în proiectul turistic al lui Ionuţ Simon de la deschidere până astăzi. Tarifele de cazare încep de la 260 de lei şi ajung la 480 de lei pe noapte, iar turiştii pot, pe lângă bucuria de a se relaxa într-un spaţiu amenajat în cel mai autentic stil, să facă plimbări cu căruţa sau chiar să meargă la cinema în aer liber. „Anul trecut a fost unul foarte bun şi trebuie să ţinem cont că, în extrasezon, pensiunea este deschisă doar în weekenduri. În timpul sezonului, adică perioada mai-octombrie, rata de rezervare a fost de 98%”, spune Ionuţ Simon.
     

     

  • O plimbare în spaţiu

    Deşi cei mai mulţi oameni nu vor putea părăsi vreodată planeta Pământ, unii dintre ei ar putea avea ocazia să se simtă ca şi cum se plimbă prin spaţiu, graţie unei sculpturi aparte. Intitulată „SpaceWalk”, sculptura lungă de 57 de metri şi înaltă de 25 de metri seamănă cu un montagne russe, fiind instalată în parcul Hwanho din oraşul Pohang din Coreea de Sud.

    Gândită ca un mijloc de promovare a turismului în zonă, sculptura a fost creată de artiştii germani Heike Mutter şi Ulrich Genth şi confecţionată de o companie producătoare de oţel din oraş, POSCO. „SpaceWalk” este deschisă publicului în toate zilele săptămânii, acesta putându-se plimba pe ea la înălţime, şi poate fi admirată chiar şi noaptea datorită unui sistem de iluminare cu leduri.

  • Noua modă în turism. Drumul către cazare, la fel de important ca toată vacanţa

    Uneori cei care doresc să ajungă la o destinaţie de vacanţă, cum ar fi un hotel sau o cabană, petrec mai mult timp decât ar dori pe drum fiindcă le e greu să le găsească.

    Există însă şi unii cărora chiar le place asemenea bătaie de cap, aceasta venind la pachet cu singurătatea şi posibilitatea redusă de a fi deranjaţi.

    O astfel de destinaţie, scrie The Guardian, este The Hidden Hut (Coliba ascunsă), la care cei care au rezervat-o pot ajunge doar pe baza unei fotografii luate din aer pe care este marcat amplasamentul şi eventual ajutor de la proprietari în caz că turiştii nu se simt suficient de aventuroşi.

    Mai mult, The Hidden Hut se mută din loc în loc la fiecare 28 de zile într-o zonă din Marea Britanie în care proprietarii săi au închiriat spaţiu, pentru a-i asigura izolarea necesară.


     

  • Angajat la hotel: pasăre de pradă

    Folosite la muzee sau la aeroporturi pentru a speria zburătoarele care fac mizerie sau creează probleme, păsările răpitoare au ajuns acum să fie „angajate” şi de hoteluri în SUA, Mexic, Marea Britanie ori Emiratele Arabe Unite. Printre angajaţii înaripaţi care alungă păsările care ar dori să fure mâncare sau deranjeze cu gălăgia lor se numără şoimi, bufniţe sau ulii, scrie Washington Post. Pentru serviciile prestate, răpitoarele sunt răsplătite, printre altele, cu mâncare de bună calitate: carne de raţă sau iepure ori şoareci. Uneori însă, „angajaţii” fug de la serviciu ca să exploreze împrejurimile hotelului la care lucrează sau chiar alte hoteluri din vecinătate, dar totuşi se achită de îndatoririle lor. Un alt avantaj al prezenţei răpitoarelor în cadrul unităţilor de cazare îl reprezintă atracţia pe care aceste păsări o exercită asupra iubitorilor de natură pentru care hotelurile organizează uneori evenimente dedicate.


     

  • Locul superb din România care se dezvoltă tot mai tare. Turismul trezeşte la viaţă vechi comunităţi care până acum câţiva ani erau aproape inexistente

    Dacă până acum atenţia turiştilor în căutare de autentic a fost atrasă de satele săseşti, Delta Dunării se conturează ca un pol de creştere semnificativ. Implicarea comunităţilor locale, protejarea trăsăturilor arhitecturale care definesc regiunea şi bogăţia gastronomică  readuc pe radarele călătorilor o zonă cu o diversitate naturală imposibil de egalat. Iar rezultatele se văd.

    Mici comune, care acum câţiva ani nici măcar nu erau cunoscute în peisajul turistic local, au răsărit şi pot fi exemplul potrivit despre cum ar trebui făcută ospitalitatea în România, dar şi cum ar putea excela turismul local având o strategie de promovare care să atragă cât mai mulţi turişti străini. Delta Dunării, cunoscută pentru bogăţia naturală, se dezvoltă din punct de vedere turistic, dar respectând în mare măsură valorile culturale şi naturale ale locului. Jurilovca este exemplul de comună din judeţul Tulcea despre care nu auzise multă lume în urmă cu câţiva ani, însă autorităţile locale au identificat potenţialul turistic al zonei.

    „Merg de doi ani în Jurilovca şi cred că este unul dintre cele mai frumoase sate din câte am văzut. Este atât de rară experienţa unui sat îngrijit la noi, cu flori în faţa caselor, cu locuinţe care au acelaşi fir estetic, încât plimbarea în sine pe aici este revigorantă. Faţă de satele săseşti, aici ai o comunitate de oameni de-ai locului, lipoveni, autentică, frumoasă, cu tradiţii vii. Ai lacul Razim lângă, Gura Portiţei şi marea la 20 de minute cu barca şi nişte crâşme la care am mâncat cel mai bun peşte şi raci fierţi, încât sunt puţine motive pentru care să nu revii. Şi se vede că nu sunt singura care gândeşte aşa doar uitându-te la casele care se renovează sau străzile care se refac”, spune Roxana, unul dintre turiştii care au redescoperit recent Jurilovca.

    Marian Sterea, fotograf, investitor în Jurilovca, iniţiatorul proiectului Lipovenesc: „Ne-a convins Jurilovca pentru că aici comunitatea este foarte unită a ruşilor lipoveni, păstrează tradiţiile, dar este şi o comună foarte bine îngrijită. Duminica satul se colorează, când toţi se duc la biserică îmbrăcaţi în haine tradiţionale, pe străzi e plin de culoare”

    Ion Eugen, primarul comunei Jurilovca, spune că la dezvoltarea turistică a contribuit semnificativ comunitatea locală, însă munca de convingere a oamenilor să facă şi o activitate turistică a fost de lungă durată. „În primele întâlniri pe care le-am avut cu pescarii, le-am explicat că pot face şi altceva pe lângă pescuit, astfel încât să îşi asigure traiul de zi cu zi. A fost foarte greu să îi conving, ei trăiau numai în trecut, când prindeau tonele de peşte, ceea ce nu se mai întâmplă. Nu mai trebuie să ne uităm aşa mult în trecut că altfel nu mai mergem în viitor.

    Dezvoltarea comunei a început când localnicii şi-au introdus propriile case în zona de agroturism, apoi au mai construit câte o casă pentru turişti. La început erau foarte sceptici şi nu înţelegeau de ce ar veni turiştii în Jurilovca”, spune Ion Eugen. Dar turiştii au venit. Jurilovca avea în 2012 doar 61 de locuri de cazare, pe când anul trecut numărul acestora a crescut de peste şase ori până la 383 locuri în care se pot caza turiştii. Interes de investiţii există în continuare, spune primarul comunei, având în vedere numărul în creştere a solicitărilor privind certificatele de urbanism. Jurilovca se mai poate mândri şi cu Gura Portiţei, un sat pescăresc care face parte din comună.

    Gura Portiţei este graniţa dintre Delta Dunării şi Marea Neagră, unde s-a construit un sat de vacanţă cu căsuţe pe nisip de un albastru specific zonei. Satul a reuşit datorită amplasării sale să atragă din ce în ce mai mulţi turişti în ultimii ani. În pofida acestui lucru, capacitatea de cazare a scăzut de la 132 de locuri de cazare în 2012, la 87 de locuri. Însă, primarul din Jurilovca spune că în perioada 2022-2023, satul de vacanţă Gura Portiţei se va extinde cu 120 de camere, o investiţie de circa 10 mil. euro. Comunitatea locală şi tradiţiile zonei sunt cele mai bune cărţi de vizită ale zonei, iar cel mai bine au putut fi ilustrate aceste lucruri de către doi fotografi, foşti orăşeni care au găsit în Jurilovca o a doua casă.

    Marian şi Daniela Sterea, doi fotografi de profesie din Constanţa, au început în 2018 construirea unei case în stil vechi lipovenesc. La acea vreme, cei doi au achiziţionat circa 5.000 mp de teren în Jurilovca, unde se afla şi o casă veche construită la sfârşitului secolului XIX şi pe care au de gând să o recondiţioneze. Tot procesul construirii a fost documentat de către cei doi, iar pozele au ajuns pe pagina Lipovenesc de pe Instagram. „Ne-a convins Jurilovca pentru că aici comunitatea este foarte unită a ruşilor lipoveni, păstrează tradiţiile, dar este şi o comună foarte bine îngrijită.

    Duminica satul se colorează, când toţi se duc la biserică îmbrăcaţi în haine tradiţionale, pe străzi e plin de culoare”, descrie Marian Sterea, iniţiatorul proiectului Lipovenesc. Marian Sterea spune că nu sunt singurii care au dat oraşul pentru Jurilovca, iar câţiva prieteni le-a urmat exemplul şi în anumite perioade vin în comuna tulceană pentru a lucra remote. Pe lângă tradiţii, Jurilovca a reuşit să creeze o poveste şi tocmai acest lucru este, poate, cel mai important pentru atragerea turiştilor. România, la nivel naţional, are nevoie de o poveste pentru a se putea dezvolta din punct de vedere turistic. Astfel de exemple precum este Jurilovca mai există în Delta Dunării, dar şi în zona Transilvaniei.

    România nu poate excela la turismul estival sau la cel de schi, având competitori cu tradiţie în domeniu precum sunt Bulgaria, Turcia, Grecia şi Austria, însă se poate mândri cu zonele rurale încă neatinse de peisajul modern, ceea ce ar putea fi biletul câştigător pentru turismul local şi şansa ca România să se poziţioneze ca lider la nivel european. „Noi putem să fim lideri europeni la acest tip de turism. Ar fi dezirabil să construim puţin şi bine, adiacent spaţiilor de cazare, mai bine facem o herghelie sau un spa în Sfântu Gheorghe, astfel încât să ne dezvoltăm din aprilie până în decembrie, decât să facem doar spaţii de cazare, nu aşa se face un turism sustenabil”, a spus Dragoş Anastasiu, proprietarul resortului de patru stele Green Village din Sfântu Gheorghe, Delta Dunării, în cadrul emisiunii emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor.

    Ion Eugen, primar, Jurilovca: „În primele întâlniri pe care le-am avut cu pescarii, le-am explicat că pot face şi altceva pe lângă pescuit, astfel încât să îşi asigure traiul de zi cu zi. A fost foarte greu să îi conving, ei trăiau numai în trecut, când prindeau tonele de peşte, ceea ce nu se mai întâmplă. Nu mai trebuie să ne uităm aşa mult în trecut că altfel nu mai mergem în viitor. Dezvoltarea comunei a început când localnicii şi-au introdus propriile case în zona de agroturism, apoi au mai construit câte o casă pentru turişti. La început erau foarte sceptici şi nu înţelegeau de ce ar veni turiştii în Jurilovca.”

    Delta Dunării nu are o infrastructură turistică foarte bine dezvoltată, existând puţine unităţi de cazare cu capacităţi mari, însă farmecul locului este creat tocmai de micile comunităţi locale care încă păstrează tradiţiile, dar şi de cadrul natural şi biodiversitatea Deltei. În ultimii ani, iniţiativele antreprenoriale, cât şi asociaţiile locale au reuşit să promoveze Delta Dunării astfel încât numărul turiştilor să crească, iar toate eforturile depuse de către toţi jucătorii implicaţi au dat roade. România nu are o strategie de promovare turistică la nivel naţional, iar atragerea turiştilor străini este încă o problemă cu care se confruntă sectorul, însă ce ar putea face autorităţile centrale ar fi să se uite către cea mai estică zonă a ţării şi să pună în aplicare la nivelul întregii ţări. Pentru a se putea dezvolta şi mai mult zona Deltei Dunării este nevoie de noi capacităţi de cazare, însă construirea unor hoteluri sau pensiuni noi trebuie să respecte arhitectura zonei, dar şi să ţină cont de restricţii având în vedere că este o rezervaţie naturală, parte din patrimoniul mondial al UNESCO. Cătălin Ţibuleac, preşedintele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării, care se bazează pe un parteneriat public – privat şi care are ca obiectiv promovarea şi dezvoltarea zonei, spune că interes de investiţii există în continuare, însă Delta Dunării nu are nevoie de un turism de masă, ci mai degrabă de nişă, tocmai de aceea interesul este mai mare pentru construirea unor mici capacităţi de cazare. „Zona în sine nu permite construirea unor capacităţi mari de cazare, doar mici pensiuni, poate doar în Sulina şi Sfântu Gheorghe s-ar putea construi hoteluri mari. Avem o dezvoltare din ce în ce mai mare, dar trebuie să avem mare atenţie la modul în care se construieşte şi reabilitează”, atenţionează Cătălin Ţibuleac. El precizează faptul că turismul în Delta Dunării nu reprezintă doar o cazare şi o masă, ci e mai mult de atât, iar investitorii ar trebui să ţină cont de acest lucru. „Sunt localităţi care înainte nu erau cunoscute, dar au venit cu o ofertă turistică atractivă, au oferit şi altceva pe lângă cazare şi masă, oamenii se pot plimba cu caiac-canoe, sunt lucruri care apar ca noutate în peisajul Deltei”, spune el.

    Dorinţă de investiţii în Delta Dunării există, însă este nevoie de un capital financiar mult mai mare faţă de o dezvoltare într-o altă zonă a ţării, spune Dragoş Cătălinoiu Gociman, proprietarul platformei viziteazadelta.ro, unde sunt listate unităţi de cazare. „Vorbim de o investiţie cel puţin dublă, pentru că e nevoie de staţii de epurare, filtrarea apei, mijloace de transport, transportul materialelor, care este mai scump decât în mod normal. Investiţiile mari în Deltă sunt cele mai profitabile. Cu toate acestea, nu se poate investi în hoteluri mari pentru că nu există pământ, dar majoritatea investitorilor au optat pentru locaţii aerisite”, spune Dragoş Cătălinoiu Gociman. El precizează că Delta Dunării are nevoie de noi capacităţi de cazare, însă de forma unor complexuri de căsuţe. Delta Dunării va cunoaşte o dezvoltare şi anii următori, însă temerile activiştilor de mediu sunt că flora şi fauna Deltei ar putea fi ameninţate de noile construcţii şi numărul în creştere de turişti. Însă, exemplul pe care autorităţile statului ar trebui să îl urmeze este cel al satelor care au devenit o destinaţie turistică, dar nu şi-au pierdut din valoarea naturală şi culturală din cauza activităţilor turistice. Unul dintre antreprenorii care are în plan investiţii în Delta Dunării este Mohammad Murad, unul dintre cei mari mari proprietari de hoteluri din ţară. El urmează să investească circa 15-20 mil. euro într-un complex turistic destinat familiilor, care va avea şi o zonă de agrement.

    Dragoş Anastasiu, proprietarul resortului de patru stele Green Village din Sfântu Gheorghe, Delta Dunării: „Ar fi dezirabil să construim puţin şi bine, adiacent spaţiilor de cazare, mai bine facem o herghelie sau un spa în Sfântu Gheorghe, astfel încât să ne dezvoltăm din aprilie până în decembrie, decât să facem doar spaţii de cazare, nu aşa se face un turism sustenabil.”

     

  • Olimp, noul pariu de 100 mil. euro de pe litoral

    Proiecte imobiliare de peste 100 de milioane de euro aflate în diferite stadii de dezvoltare ar putea transforma Olimpul în staţiunea-reper pentru turismul de elită de pe litoral. Faţă de incongruenţa imobilară din Mamaia, modelul „olimpian” este complet diferit, mai ales prin coerenţa conceptelor arhitecturale implementate. Se conturează astfel un nou oraş al zeilor din România, ridicat din cenuşa vechiului Olimp? Toate indiciile arată că da.

    După ce ultimii ani au adus în scenă Mamaia şi au transformat-o în „vedeta” litoralului românesc, se pare că următorii ani vor face din Olimp un concurent redutabil pentru Mamaia, doar că această staţiune cu potenţial, în care investiţiile din segmentele de rezidenţial şi hotelier au crescut în ultima perioadă, are premisele de a se poziţiona pe un nivel mai degrabă premium. „În primul rând, zona Olimp este mult mai bine reglementată din punctul de vedere al parametrilor urbanistici care trebuie respectaţi.

    Acest lucru se va traduce, spre exemplu, în investiţii derulate conform unui plan integrat în ansamblu, deci o coerenţă mult, semnificativ mai ridicată. Fie că vorbim de regim de înălţime, număr de locuri de parcare minim necesare sau spaţii verzi ample, toate acestea se vor regăsi în proiectele din zona Olimp”, spune Maria Andrei, vicepreşedintele companiei de consultanţă imobiliară SVN România. Mai mult, proiectele dezvoltate sau aflate în planificare şi dezvoltare în zona Olimp vin cu un concept şi cu facilităţi pentru turişti, aspect necesar oriunde pe litoral. Turiştii nu îşi doresc şi nu ar trebui să primească doar o cameră unde să doarmă, ci multiple opţiuni de petrecere a timpului, facilităţi, piscine, magazine, alternative care nu abundă, în acest moment, pe litoralul autohton. „All-inclusive nu înseamnă doar porţii de mâncare, ci şi opţiuni de petrecere a timpului şi facilităţi într-un proiect integrat. Iar Olimp a atras şi va atrage multiple proiecte turistice, integrate, nu doar cu o componentă rezidenţială, ci şi turistice, care pun turistul în prim-plan.”

    Olimp era, cândva, prima destinaţie pe lista celor care îşi propuneau să petreacă un sejur la mare în România, iar cei care cunosc staţiunea aşa cum era ea în urmă cu patru-cinci decenii ar putea deveni unii dintre turiştii viitorului pol de dezvoltare. Proiectele integrate, cu facilităţi nu doar de lux, ci şi destinate unui public matur şi cu cerinţe bine definite, sunt „magnetul” care ar putea aglomera zona. „În ansamblu, în Olimp se va depăşi în următorii ani borna de 100 de milioane de euro investite în proiecte noi, marea lor majoritate integrate, cu multiple facilităţi”, estimează Maria Andrei de la SVN România.

    Certion este unul dintre dezvoltatorii care au identificat în Olimp potenţial şi au ales să se ancoreze acolo cu mai multe proiecte de tip reşedinţe de marcă operate în regim hotelier. Este vorba despre VOGH Olimp, Galileo Olimp Resort & Residences şi Pharos Olimp. Primele două se află deja în construcţie, iar cel de-al treilea este în faza de concept.

    „Olimp are un potenţial foarte mare de dezvoltare, de a deveni o zonă atractivă nu doar în sezonul estival, ci pe tot parcursul anului. Implicarea noastră în zonă nu se limitează la construcţia de reşedinţe de marcă operate în regim hotelier, ci este mai degrabă orientată în jurul creării unui adevărat ecosistem ce poate oferi experienţe şi servicii turistice de calitate tot anul, nu doar în sezon. «Litoral 4 sezoane» este un concept iniţiat de Certion, iar prin crearea şi dezvoltarea de facilităţi şi servicii turistice operaţionale 365 de zile pe an, întreaga zonă are potenţialul de a deveni atractivă şi în extrasezon”, explică Bogdan Căruntu, director de creaţie şi partener la Certion.

    Compania Certion Property Developers este un business fondat în 2015 de Cătălin Scripcaru, Cezar Ionescu si Bogdan Căruntu şi a dezvoltat un portofoliu care cuprinde în total cinci proiecte – toate situate în sudul litoralului românesc: VOGH Olimp, Galileo Olimp Resort & Residences, Lago Neptun, Pharos Olimp şi Solantis Neptun, ultimele două fiind doar în fază de concept. Investiţiile în cele trei proiecte aflate în construcţie se ridică la 60 de milioane de euro, potrivit datelor transmise de reprezentanţii companiei pentru Ziarul Financiar, deşi suma iniţială era de 45 de milioane de euro. Creşterea preţurilor la materiale de construcţii şi-a spus însă cuvântul. La VOGH Olimp, lucrările au fost demarate în mai 2021 şi urmează să fie finalizate în a doua jumătate a acestui an, acesta fiind singurul proiect de reşedinţe de marcă operat în regim hotelier de pe litoralul românesc, după cum spun reprezentanţii Certion. Piscina infinity de la etajul 11 este o noutate pentru piaţa din România.

    La Galileo Olimp Resort & Residences, lucrările au fost demarate în noiembrie 2021, iar proiectul va include şi o esplanadă cu restaurante, terase, cafenele, cocktail bar, magazine tip high-street, precum şi o zonă de promenadă. Galileo este localizat în centrul staţiunii Olimp, la trei minute de malul mării, iar finalizarea este prevăzută pentru toamna anului 2023. Proiectul este evaluat la peste 20 de milioane de euro. „Proiectele noastre de tip reşedinţe de marcă operate în regim hotelier completează cererea de servicii turistice hoteliere de calitate care sunt în «short supply» într-o piaţă emergentă, precum cea din România. Acesteia i se adaugă şi cererea ridicată pentru destinaţiile de proximitate, la două-trei ore de mers cu maşina.” Partenerul de la Certion spune că toate proiectele pe care le dezvoltă vor avea servicii şi facilităţi specifice unui hotel de patru-cinci stele, cu restaurante, spa, coafor, sevicii de securitate non-stop, livrarea corespondenţei şi a pachetelor, săli de gimnastică, magazine şi programe de loialitate.

    Acestea, pe lângă serviciile la cerere, cum ar fi cumpărături personale, spălătorie, mese la domiciliu, antrenor personal, servicii pentru animale de companie, servicii de săli de şedinţe, echipamente de birou şi alte facilităţi de concierge. „România are multe zone cu potenţial extrem de mare, însă sunt slab valorificate, mai ales prin lipsa de viziune pe termen lung a antreprenorilor din zonă. Cât despre Olimp, noi credem că are potenţialul de a deveni staţiunea-reper pentru turismul premium din zona litoralului.” Proiectele Certion nu se limitează însă doar la staţiunea Olimp. Dezvoltatorul are în portofoliul actual şi două proiecte aflate în staţiunea Neptun: Lago şi Solantis. „Ne dorim ca în prima jumătate a acestui an să demarăm lucrările la Lago Neptun, un proiect de 10 etaje şi 150 de apartamente, localizat pe malul lacului Neptun, la marginea pădurii Comorova. Solantis Neptun se află în imediata vecinătate a proiectului Lago şi este momentan în faza de concept.” De ce a ales compania această zonă pentru a investi în proiecte rezidenţiale la nivel premium? Pentru că „… zona Olimp-Neptun este cea mai bine cotată şi poziţionată zonă de pe litoralul românesc. Peisajul deosebit şi calitatea plajelor fac din Olimp-Neptun o zonă cu un real potenţial de renaştere, de reinventare a turismului de calitate”, precizează Bogdan Căruntu.

    Pe scena proiectelor imobiliare premium din Olimp şi-a făcut loc şi Novum by the Sea, un resort de lux de patru stele, situat pe plaja din staţiune, pe o stâncă.

    „Mangalia, cel mai apropiat oraş, este la 10 km de centrul staţiunii Olimp, Constanţa este la 40 de km depărtare, iar Aeroportul Kogălniceanu la o distanţă de 63 de km”, se arată pe site-ul proiectului, fără ca reprezentanţii acestuia să răspundă solicitării Business MAGAZIN cu privire la potenţialul pe care îl identifică în zonă. Novum by the Sea are în total 160 de apartamente. Preţul pentru două nopţi petrecute acolo porneşte de la 870 de lei şi poate ajunge la 2.760 de lei, în funcţie de camera aleasă şi de facilităţi, potrivit unei simulări de cazare făcute de Business Magazin pentru ultimul weekend din luna februarie. Proiectul Novum by the Sea este dezvoltat de firma Novum Business Invest, cu afaceri de 164 de milioane de lei în 2020, cunoscută pentru mai multe proiecte imobiliare în Bucureşti. Firma este deţinută de Ionuţ Cosmin Fleancu şi Dan George Dobre. La finalul anului 2021, Novum Business Invest a cumpărat un teren în Bucureşti, în apropiere de Parcul Carol, unde va dezvolta un complex rezidenţial cu 500 de apartamente, valoarea proiectului fiind de circa 65 de milioane de euro. Novum Business Invest este un dezvoltator imobiliar prezent de peste zece ani pe piaţa din România, timp în care a livrat proiecte rezidenţiale în mai multe zone ale Capitalei, precum Splaiul Unirii, Timpuri Noi, Prelungirea Ghencea, Politehnica, Lacul Morii, 13 Septembrie, Cotroceni. Hacienda de Mare, de pe plaja Copahavana sau Casa de Mare sunt alte proiecte care au resuscitat Olimpul în ultimii ani, venind cu valenţe premium într-o zonă care nu ajunsese până acum la acest nivel. De pildă, pe terasa hotelului-boutique Hacienda de Mare, cu 18 camere, în 2020 a fost integrat şi restaurantul pop-up Anika by the Sea, deschis de chef-ul Alexandru Dumitru şi somelierul Andrei Popa, ca o extensie a proiectului Anika, pe care ce doi îl au în Bucureşti.

    Bogdan Căruntu, director de creaţie şi partener la Certion: „România are multe zone cu potenţial extrem de mare, însă sunt slab valorificate, mai ales prin lipsa de viziune pe termen lung a antreprenorilor din zonă. Cât despre Olimp, noi credem că are potenţialul de a deveni staţiunea-reper pentru turismul premium din zona litoralului.”

    Fără aberaţii urbanistice

    Ce are însă Olimp şi nu au alte zone de pe litoralul românesc şi de ce a atras această staţiune acum interesul dezvoltatorilor? „Olimp este în primul rând o staţiune istorică, cu o imagine foarte bună înainte de 1990. Staţiunea este una foarte verde, există foarte mulţi copaci şi spaţii verzi, păduri întregi. În plus, Olimp este o staţiune mai puţin aglomerată, iar acest fapt reprezintă un avantaj”, crede Maria Andrei de la SVN România.

    Inclusiv faptul că nu a atras până acum foarte multe investiţii poate reprezenta un avantaj pentru Olimp, investitorii având posibilitatea de a realiza proiecte integrate. Plaja este la rândul său una de calitate, iar nisipul are o culoare albă, nu cu mult diferită de cea pe care românii o caută tot mai des în ultimii ani pe plajele din Grecia. Aşa că, în ansamblu, această staţiune are toate premisele pentru a deveni noul star al litoralului autohton.

    „Olimp reprezintă o staţiune mai retrasă şi mai mică, cu zone ample verzi existente şi parametri urbanistici bine definiţi. Există potenţial pentru o dezvoltare sistematică, integrată, fără aberaţii urbanistice, iar proiectele actuale, existente sau în planificare, arată că investitorii pun turistul în prim-plan prin concepte integrate, turistice.” Bogdan Căruntu de la Certion vorbeşte şi el despre avantaje precum coerenţa urbanistică.

    „Dezvoltarea haotică precum cea din nordul litoralului este exclusă. De ce? Primul motiv este limitarea de ordin geografic. Un alt motiv este planul urbanistic general,
    PUG-ul, extrem de bine detaliat, care nu permite schimbarea destinaţiei fostelor spaţii de cazare şi servicii. Pe scurt, dacă pe vremuri un anumit spaţiu a fost restaurant, restaurant va rămâne şi într-o viitoare dezvoltare. Nu în ultimul rând, actuala administraţie locală susţine în mod activ dezvoltarea turismului de calitate”, precizează el. Rămâne de văzut cât de mult şi cât de bine vor profita dezvoltatorii de aceste condiţii favorabile cu care se întâlnesc în teren şi cât de mult va reuşi Olimpul să atragă turiştii români, după ani întregi în care litoralul românesc a reuşit mai degrabă să-i gonească.

    Dezvoltare (şi) cu bani europeni

    Reprezentanţii primăriei Mangalia nu au răspuns solicitării Business Magazin referitoare la modul în care se dezvoltă municipiul şi staţiunile-satelit şi nici la cele legate de potenţialul turistic al zonei. Un document publicat pe site-ul primăriei însă, datând din aprilie 2019, arată că municipalitatea a făcut demersuri pentru dezvoltarea turistică în staţiunea Neptun-Olimp.

    Cu finanţare europeană, primăria „vizează dezvoltarea durabilă a turismului şi, implicit, creşterea numărului mediu de salariaţi în staţiunea turistică şi balneoclimatică Neptun-Olimp. Proiectul include investiţii în reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi pietonale (…), precum şi investiţii în modernizarea sistemului de iluminat public rutier şi pietonal, amenajarea de piste de biciclişti şi spaţii verzi pe străzile modernizate. Proiectul de faţă, prin obiectivele şi activităţile pe care le propune contribuie în mod direct la creşterea gradului de atractivitate turistică a staţiunii”, se arată în documentul de lansare a proiectului „Dezvoltare turistică în staţiunea Neptun-Olimp”. Valoarea totală a proiectului a fost de 22,6 milioane de lei şi a avut ca dată de finalizare luna iulie 2021.

    „În ansamblu, în Olimp se va depa€i în urmatorii ani borna de 100 de milioane de euro investite în proiecte noi, marea lor majoritate integrate, cu multiple facilitai.”
    Maria Andrei, vicepreşedintele companiei de consultan­ţă imobiliară SVN România.

    Modelul Mamaia-Năvodari

    O dezvoltare care a ajuns la apogeu pe litoralul românesc este cea din zona Mamaia-Năvodari Nord, unde sute de apartamente îşi deschid uşile an de an, cele mai multe cu scopul clar de a servi drept spaţii de cazare pentru turişti. Puţine sunt locuinţele cumpărate pentru a fi folosite drept case de vacanţă de proprietari şi chiar şi mai puţine sunt acelea achiziţionate în scopul locuirii permanente de proprietar. Elanul pe care şi l-au luat dezvoltatorii imobiliari din zona Mamaia-Năvodari este vizibil şi în preajma terenurilor alocate campingurilor, care se văd nevoite să se restrângă.

    Un proprietar care închiriază o locuinţă în regim hotelier ar trebui să plătească taxe către stat în funcţie de statutul juridic al firmei sale, spun consultanţii fiscali. Astfel, dacă este vorba despre o microîntreprindere, ea trebuie să plătească între 1 şi 6% din cifra de afaceri, iar dacă este vorba despre un plătitor de impozit pe profit, el trebuie să achite 16% din profit. Cert este că proprietarii unor astfel de locuinţe închiriate către turişti trebuie să încaseze banii pe baza unor firme.

     

    O zonă care creşte cu paşi mici

    Puţin peste 40 de autorizaţii de construcţie pentru clădiri rezidenţiale au fost eliberate în 2020 pentru Mangalia, oraş în componenţa căruia intră şi staţiunea Olimp, alături de Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Saturn şi Venus. Deşi numărul este mic, evoluţia ultimilor ani arată un trend crescător, ţinând cont că, în 2017 de pildă, se acordaseră doar 24 de astfel de avize, potrivit datelor diponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică (INS). Este însă departe de anii 2005-2007, premergători crizei economice, când se acordau peste 130 de autorizaţii de construcţie anual. În 2008 însă, numărul avea să scadă la jumătate.

    Numărul autorizaţiilor eliberate pentru proiecte rezidenţiale este relevant în condiţiile în care mare parte din cazările de la mare sunt de fapt apartamente şi case operate în regim hotelier. Pentru hoteluri şi alte clădiri similare, la INS figurează doar cinci autorizaţii de construite eliberate în 2020 pentru oraşul Mangalia şi staţiunile amintite.

    În ceea ce priveşte capacitatea de cazare, tot datele de la INS arată că Mangalia a ajuns în 2021 la un număr de 34.633 de locuri disponibile, cu aproape 2.000 mai multe faţă de 2020.

     

     

     

    Novum by the Sea, Hacienda de Mare, de pe plaja Copahavana, sau Casa de Mare sunt alte proiecte care au resuscitat Olimpul în ultimii ani, venind cu valenţe premium într-o zonă care nu ajunsese până acum la acest nivel.

  • Câteva veşti bune

    Ediţia de săptămâna aceasta vă propune două modele de dezvoltare turistică, aflate în diferite etape în România, dar care sunt mult diferite prin continuitatea conceptelor faţă de reţetele haotice care au distrus multe zone cu potenţial.

    În Neptun-Olimp se află acum în construcţie proiecte de circa 100 de milioane de euro, destinate unui călător de elită care înţelege că bunul gust nu trebuie să se limiteze doar la camera pe care o ocupă, ci să cuprindă întreaga experienţă. Pe zona de turism autentic, după povestea bine scrisă a satelor săseşti, prinde contur cea a satelor din Delta Dunării, Jurilovca fiind un astfel de exemplu. Sunt iniţiative care spun o cu totul altă poveste a turismului românesc din simplul motiv că au o POVESTE, un fir roşu, în opoziţie cu dezvoltările care au distrus, de exemplu, Mamaia, transformând-o într-un cartier oarecare.

    Iar la final de pandemie (chiar sperăm să fie aşa), promisiunea unui nou început este chiar lucrul de care avem nevoie.

    Evadare (sau lectură) plăcută!

    Roxana Petrescu este guest editor


     

  • Hotelul plimbăreţ. Când şi unde se va deschide primul hotel cu camere care pot funcţiona independent şi pot fi mutate după bunul plac

    Hotelurile atrag turiştii cu dotările lor sau, mai nou, îi pot atrage cu mobilitatea, conform unui proiect al companiei americane Moliving, care propune hoteluri modulare. Mai precis, fiecare cameră este construită sub forma unui modul independent care poate funcţiona astfel sau fi unit cu altele şi mutat la nevoie.

    Fiecare modul poate fi conectat la reţelele de utilităţi sau poate funcţiona în absenţa acestora, fiind dotat cu panouri solare şi sistem propriu de reciclare a apei, scrie Dezeen.

    Primul astfel de hotel se va deschide în această primăvară într-o localitate din Valea Fluviului Hudson, Hurley. Operatorul său este Moliving, care caută parteneri pentru expansiune în SUA, precum şi în Europa, considerând soluţia sa potrivită pentru zonele unde numărul de turişti variază foarte mult în funcţie de perioada anului.

  • Gata bagajul?

    După cei mai grei doi ani din istoria sa, turismul îşi ia avânt şi se pregăteşte pentru un an cu rezultate similare cu cele din 2019, ultimul an de referinţă în această piaţă. Cererea early-booking pentru vacanţe începe să apară timid, însă anul acesta oferta va fi mai diversă, multe state îşi vor mai relaxa măsurile de restricţie, iar agenţiile de turism sunt optimiste. Operatorii din turism sunt de părere că 2022 va fi începutul sfârşitului celei mai dificile perioade pentru piaţa locală şi nu numai.

     

    Turismul a cunoscut cea mai dificilă perioadă din istorie, atât pe plan local, cât şi internaţional. Ultimii doi ani au reprezentant un rollercoaster, care i-a trecut pe operatorii din turism prin diverse stări şi emoţii. Provocările aduse de pandemie au determinat agenţiile locale de turism, care în mare parte sunt specializate pe vacanţe internaţionale, să îşi adapteze constant activitatea şi să găsească soluţii de supravieţuire. Rezolvările nu s-au lăsat aşteptate, iar pentru prima dată au fost introduse zboruri charter către destinaţii exotice, care înainte erau greu accesibile. Principalul criteriu de selecţie a destinaţiilor din ultimii doi ani s-a bazat pe restricţiile care se aflau în statele respective. Egipt, Zanzibar, Republica Dominicană, Kenya, Maldive, Seychelles şi Mauritius sunt doar câteva dintre destinaţiile pe care au mizat agenţiile de turism, dar care sunt destinaţiile acestui an? Egiptul a fost vedeta anului 2021, existând chartere din aproape toate aeroporturile din ţară către Hurghada sau Sharm el-Sheikh, cele mai populare staţiuni de pe tărâmul faraonilor.

    Dacă înainte de pandemie, existau oferte pentru Egipt doar pentru un sezon, în 2021 Egiptul a fost în ofertă pe tot parcursul anului. Pentru anul acesta părerile sunt împărţite, astfel că nici acum nu pot fi făcute previziuni foarte clare cu privire la cele mai solicitate destinaţii. O parte dintre jucătorii din piaţă sunt de părere că Egiptul îşi va păstra statutul de destinaţie vedetă, însă alţii consideră că odată cu redeschiderea ţărilor europene, locurile exotice vor scădea în preferinţele turiştilor. Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45, este de părere că românii sunt nerăbdători să călătorească în Europa, iar destinaţiile de tipul Spaniei vor creşte semnificativ anul acesta.

    Egiptul a fost vedeta anului 2021, existând chartere din aproape toate aeroporturile din ţară către Hurghada sau Sharm el-Sheikh, cele mai populare staţiuni de pe tărâmul faraonilor. Dacă înainte de pandemie, existau oferte pentru Egipt doar pentru un sezon, în 2021 Egiptul a fost în ofertă pe tot parcursul anului.

    „Se vede şi se aude că povestea cu omicronul merge în jos, reapar multe destinaţii care existau şi înainte. Sunt de părere că cererile pe Egipt se vor diminua pentru că vor creşte alte destinaţii. Spre exemplu, anul trecut, mai ales de sărbătorile de iarnă 2020-2021, au fost foarte căutate destinaţiile exotice, au existat multe chartere, iar românii au mers unde au putut. Pentru sărbătorile de iarnă 2021-2022 cererea s-a diminuat pentru aceste destinaţii, nu au mers la fel de bine ca anul trecut pentru că au existat alternative de zbor”, explică Alin Burcea. El spune că cererea pentru vacanţe în Spania va creşte foarte mult anul acesta, având în vedere că au tot existat restricţii care nu le-au permis turiştilor să îşi petreacă concediile pe teritoriul spaniol. Paralela 45 înregistrează în această perioadă câteva cereri pentru vacanţa de vară din acest an, însă nivelul este sub 2019. Criteriile cele mai importante, de care încă ţin cont agenţiile chiar şi în acestă perioadă, luate în calcul atunci când sunt introduse diverse destinaţii sunt măsurile de restricţii din statele respective.

    „Anul 2022 va fi în continuare unul atipic pentru turism, însă probabil că la fel ca în anul anterior, marile câştigătoare vor rămâne destinaţiile care vor fi deschise şi vor avea condiţii de călătorie mai relaxate pentru români. Astfel, preconizez că Turcia va rămâne pe primul loc în opţiunea turiştilor noştri, urmată îndeaproape de Egipt şi Grecia”, spune Cristian Pandel, proprietarul turoperatorului Christian Tour. El este de părere că şi anul acesta Egiptul va fi în topul preferinţelor turiştilor români, alături de tradiţionalele Turcia şi Grecia. Destinaţia din Africa beneficiază de temperaturi ridicate, preţuri accesibile şi distanţă mică de zbor faţă de România, factori care ar contribui la păstrarea Egiptului în topul preferinţelor românilor pentru o bună perioadă de timp. „Independent de voinţa noastră ca touroperator, tarifele pachetelor de vacanţă vor suferi unele majorări datorate creşterii costurilor furnizorilor (cazare, zboruri, servicii la sol etc.)”, precizează Cristian Pandel.

    Cosmin Marinof, managing director al DerTour

    „Acum este perioada cu cele mai mici tarife, având în vedere că se aplică discounturile de early booking. După această perioadă, preţurile vor fi mai mari şi hotelurile bune se vor umple pentru că anul acesta va călători toată Europa, ne aşteptăm la o creştere foarte mare a cererii.”

    Cristian Pandel, proprietarul turoperatorului Christian Tour.

    „Anul 2022 va fi în continuare unul atipic pentru turism, însă probabil că la fel ca în anul anterior, marile câştigătoare vor rămâne destinaţiile care vor fi deschise şi vor avea condiţii de călătorie mai relaxate pentru români. Astfel, preconizez că Turcia va rămâne pe primul loc în opţiunea turiştilor noştri, urmată îndeaproape de Egipt şi Grecia.”

     

    Creşterea preţurilor se prefigura încă de la finalul anului trecut, mai ales pentru Egipt, care a început să primească, după mulţi ani de absenţă, turişti ruşi. Rusia nu a mai avut zboruri directe către Egipt de la incidentul din 2015, când un avion rusesc s-a prăbuşit în Peninsula Sinai în urma unui atac terorist, care s-a soldat cu moartea a peste 220 de persoane, printre care mulţi cetăţeni ruşi. Rusia era printre cele mai importante pieţe turistice pentru Egipt, iar din acel moment, turismul egiptean s-a aflat pe o pantă descendentă. Ruşii s-au întors în Egipt, iar preţurile vor suferi majorări, însă turoperatorii locali nu se aşteaptă la creşteri foarte mari. Christian Tour a vândut începând cu luna noiembrie a anului trecut pachete pentru vacanţele de vară din acest an. „Chiar şi acum la început de an, după sărbători, cererile pentru vacanţele de vară sunt tot mai multe. Până în prezent avem un total de aproximativ 12.000 pachete deja rezervate în regim early booking. Acest tip de rezervare aducând beneficii clienţilor, în sensul că pot alege dintr-o paletă variată de oferte, de unităţi de cazare sau date de călătorie, dar şi pentru că pot alege să achite eşalonat vacanţa. Primele date de călătorie aproape sold-out sunt cursele charter de imediat după începerea vacanţei de vară a elevilor, adică după 15 iunie, în destinaţii precum Antalya, Creta sau Hurghada”, spune Cristian Pandel.

    O cerere mare pentru vacanţele de vară înregistrată în această perioadă o are şi turoperatorul DerTour. Oamenii au rezervat cu 30% mai mult în această perioadă faţă de anul trecut, ceea ce poate să însemne că rezervările de tip early booking îşi revin treptat, un semnal pozitiv pentru turismul local. Cosmin Marinof, managing director al DerTour, este de părere că aşa cum Egiptul a devenit o destinaţie operabilă pe tot parcursul anului, vor mai exista destinaţii exotice care vor merge perioade mai lungi din an, dacă nu chiar tot anul. „Republica Dominicană are tendinţa de a deveni o destinaţie pe care o vom opera 4-5 luni pe an, Mexic la fel. Aşteptăm ca destinaţiile din sud-estul Asiei să devină iar operabile, cu puţine restricţii. Sunt doi ani de când nimeni nu a fost în aceste locuri, cu siguranţa va fi o cerere foarte mare”, explică el. Cu toate că nu există încă o cerere mare doar pentru o anumită destinaţie, un lucru este clar şi anume faptul că turiştii vor fi nevoiţi să scoată mai mulţi bani din buzunare pentru vacanţele din acest an. Deschiderea mai multor pieţe turistice va duce la o cerere mai mare pentru destinaţiile populare, astfel că hotelierii vor creşte preţurile, iar cei care se grăbesc să îşi rezerve vacanţele vor beneficia de hoteluri mai bune, dar şi de preţuri mai mici dacă vor profita de reducerile de tip early booking ale agenţiilor.

    Spania va creşte foarte mult anul acesta, având în vedere că au tot existat restricţii care nu le-au permis turiştilor să îşi petreacă concediile pe teritoriul spaniol. Acum lucrurile s-au schimbat. Foto: jorge salvador/unsplash

    „Acum este perioada cu cele mai mici tarife, având în vedere că se aplică discounturile de early booking. După această perioadă, preţurile vor fi mai mari şi hotelurile bune se vor umple pentru că anul acesta va călători toată Europa, ne aşteptăm la o creştere foarte mare a cererii”, menţionează Cosmin Marinof. Şi pe segmentul de călătorii în scopuri de business se aşteaptă ca anul acesta cererea să crească, însă nu a început să apară. „Avem rezervări, dar nu foarte multe pentru că s-a schimbat comportamentul cumpărătorului, nu prea mai face rezervări cu foarte mult timp înainte. Pentru vacanţele corporate, cererea apare cu 2-3 săptămâni înainte de momentul călătoriei, momentan cererile sunt pentru primăvară, nicidecum pentru vară. Primim multe cereri de ofertă, dar nu se concretizează”, explică Codruţa Popescu, managing director, Go Travel, o agenţie de turism locală care îşi bazează activitatea pe segmentul corporate. Ea precizează că pentru anul acesta, cererea venită din partea de corporate va viza marile oraşe ale Europei. Anul acesta sentimentul de incertitudine va plana în continuare, însă nu la fel ca în ultimii doi ani. Turismul îşi va continua revenirea, începută anul trecut, iar şansele să fie atinse cifrele din 2019 sunt destul de mari, având în vedere apetitul crescut al românilor de a călători. Cu toate că părerile sunt împărţite cu privire la care vor fi destinaţiile acestui an, toţi operatorii spun la unison că va fi începutul sfârşitului restricţiilor de călătorie.

    Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45

    „Se vede şi se aude că povestea cu Omicronul merge în jos, reapar multe destinaţii care existau şi înainte. Sunt de părere că cererile pe Egipt se vor diminua pentru că vor creşte alte destinaţii. Spre exemplu, anul trecut, mai ales de sărbătorile de iarnă 2020-2021, au fost foarte căutate destinaţiile exotice, au existat multe chartere, iar românii au mers unde au putut. Pentru sărbătorile de iarnă 2021-2022 cererea s-a diminuat pentru aceste destinaţii, nu au mers la fel de bine ca anul trecut pentru că au existat alternative de zbor.”