BusinessMagazin

Category: Turism

Analize detaliate din domeniul turismului – destinații de vacanță inedite, idei pentru călătorii și multe altele pentru cei pasionați de turism

  • În România trebuie să plăteşti premium ca să primeşti normal?

    Una dintre ştirile săptămânii trecute se referă la evoluţia lentă a turismului, cu unităţile de cazare din România care au înregistrat o scădere de circa 20% anul trecut comparativ cu perioada prepandemică, ceea ce situează turismul românesc la coada clasamentului european din perspectiva revenirii, conform datelor Eurostat.

    Străinii nu se înghesuie să ne viziteze şi pare că şi dragostea de ţară a unora dintre români, declarată intens pe Instagram în contextul COVID nu se vede în cifre. Cu siguranţă unul dintre motive este tocmai faptul că avem posibilitatea să plecăm din ţară, la care se adaugă faptul că deseori locurile de cazare de pe plan local sunt departe de ce se cheamă idealul în materie de customer service, adică tocmai motivul pentru care oamenii vor să se reîntoarcă într-o unitate de cazare (publicaţiile de profil spun că clienţii îşi amintesc de un loc dacă acela le-a depăşit aşteptările şi au avut parte astfel de o experienţă foarte bună, de un factor  „wow”,  fie au fost extrem de dezamăgiţi, păstrând astfel în memorie experienţa negativă). Motiv pentru care, atunci când avem cum să plecăm – plecăm!

    E greu de definit normalitatea, dar când vine vorba de industria serviciilor mi-ar plăcea să nu trebuiască să aleg un hotel sau pensiune din România în funcţie de frica de a fi tratat prost, care, pe mine personal, mă scoate cu totul din atmosfera de concediu*. În urmă cu câţiva ani, când eram mai naivă, să zicem, am plătit 1.500 de lei pentru un weekend la mare, într-un hotel de trei stele, cu gândul, totuşi, că nu e o sumă mică pentru un weekend la Mamaia (ştiu, o să râdeţi acum).

    Nu aveam pretenţii de lux – ci mă aşteptam ca mocheta să nu fie plină de pete, miros, cu un ambalaj de plastic uitat pe ea şi ca apa caldă să funcţioneze atunci când ajung. La micul dejun, lumea se bătea pe un castravete nu prea bine spălat (aici exagerez puţin, cred că mai erau şi ceva urme de salam), semn că trebuia să mă trezesc mai repede, cine se trezeşte de dimineaţă, primeşte şi mâncare la unele hoteluri din România. Tot de normalitate mi se pare că ar fi ţinut şi  nişte scuze sincere şi remedierea acestor probleme atunci când am adus în discuţie problemele la recepţia hotelului.

    Greşeală. Nu am intrat decât într-un conflict epuizant care avea să strice weekendul de relaxare. Cu lecţia învăţată, în următorii ani am redus numărul deplasărilor la mare considerabil (şi la munte) şi am decis ca atunci când vreau totuşi să vizitez ţara, să cheltui mai mulţi bani în speranţa unui tratament normal. Chiar şi un weekend la mare a devenit astfel un lux – atent planificat (fiindcă trebuie să rezervi cu mult timp înainte camera într-un loc care oferă aceste normalităţi) şi extrem de costisitor (dacă vorbim tot despre Mamaia, cred că pragul de decenţă porneşte de la 300 de euro/noapte în sezon estival) – dar asta iarăşi nu este o noutate pentru voi.

    Şi da, am fost şi în Vamă, iar acolo e exact la fel – s-au construit în ultimii ani nişte locuri de cazare frumoase, care se integrează bine în atmosfera locului şi sunt la fel de căutate şi costisitoare. Iar lipsa de respect pentru client în locuri care oferă servicii merge dincolo de HoReCa: săptămâna trecută a început să mi se învârtă în cap întrebarea „Cât trebuie să plătesc ca să am parte de normalitate?” la o clinică de servicii medicale private, unde o simplă consultaţie costă 300 de lei (ceea ce deja mi se pare că nu e puţin).

    Am venit la timp pentru programare, (chiar dacă am stat minute bune la lift fiindcă aşa funcţiona el), însă consultaţiile se decalaseră cu circa o oră, pe hol se formase un şir de pacienţi nerăbdători, iar eu căutam deja pe telefon o altă clinică pentru programare. Time is money, or, în ziua de azi, o oră de întârziere e mult, chiar şi când e vorba de o consultaţie la medic. Am plecat în semn de protest, dar nu cred că protestul meu a fost observat de cineva.

    În redacţie, un coleg mi-a spus că el a fost la o altă clinică, a plătit 370 de lei şi a aşteptat doar trei minute.

    Apoi, probabil că aţi auzit ştirea referitoare la firma de bucătării cu origini în Republica Moldova, al cărei director i-a lăsat pe clienţi şi fără banii de avans, dar şi fără mobilă? Ei, ca să ai parte de servicii normale şi de livrări la timp, şi în materie de mobilă, te gândeşti să apelezi la o firmă cunoscută, ceea ce am făcut şi eu atunci când am avut nevoie de mici modificări prin casă.

    Cred că aici normalitatea înseamnă să îţi fie livrată o bucătărie, fiindcă ceea ce am primit a fost o bucătărie, dar nu cea pe care o comandasem eu. Or, când am vorbit cu reprezentantul de vânzări, în loc să îşi recunoască greşeala, printr-o tehnică de gaslighting ce părea studiată (sunt convinsă că lui i-a venit natural), omul încerca să îmi sugereze că eu am făcut alegerea nepotrivită a finisajului respectiv. 

    Toată lumea vorbeşte despre nevoia unui brand de ţară – în materie de turism şi nu numai – dar un logo şi investiţiile în promovare sunt inutile atunci când oamenii nu vor să se mai întoarcă în clinica, magazinul, restaurantul, hotelul, ţara ta. I-ai adus o dată aici, dar cum faci ca ei să se reîntoarcă? Cu siguranţă brandul promovat nu îi va aduce înapoi. Dacă nouă nu ne place, cum putem să îi convingem pe străini să ne viziteze sau să rămână aici? Sigur, dacă îşi permit să plătească premium, vor fi fericiţi în această bulă – pentru că, într-adevăr, oportunităţile sunt mari în România, dacă stăm să ne gândim la numeroşii expaţi despre care am scris şi noi şi care au ales să se stabilească aici în defavoarea ţării de origine. Dar dacă vrem volum în materie de turism, şi nu numai, cred că avem de lucrat mai mult la felul în care primim oamenii, fie ei români sau străini. Adică avem nevoie de mai multă educaţie. Eu aş zice să investim mai întâi în această direcţie, iar brandul de ţară se construieşte singur, chiar şi la propriu, prin recenziile clienţilor mulţumiţi de ceea ce găsesc. O experienţă extrem de bună se poate viraliza, cel puţin în online, la fel de repede ca o experienţă negativă şi, în orice caz, mai repede decât un logo pentru un brand de ţară construit artificial.  ■

    *Există şi excepţii: am amintiri frumoase în unele locuri din România, spre exemplu o pensiune de la munte cu un mic dejun de cinci stele, cu dulceaţă de vişine pe care n-am mai întâlnit-o nicăieri, în schimbul a 200 lei/noapte de cazare – şi sunt convinsă că mai există astfel de locuri. Dar, cred că imaginea de ansamblu este cea de mai sus.


    Ioana Matei este editor Business Magazin

  • 100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS Daniela Shah, cofondator Eturia: Mă motivează, de asemenea, convingerea că noi toţi, împreună, putem face lumea un loc mai bun

    Cifră de afaceri (2021): 15 mil. euro

    Profit (2021): 470.000 de euro

    Număr de angajaţi: 44

    • Medicina este prima ei dragoste şi spune că a ales din dorinţa de a face bine;

    • A absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti în 1995, a făcut specializarea la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi şi a activat peste 20 de ani ca medic de familie în Piatra Neamţ;

    • În 2002 a deschis Centrul Medical Dasimed, în Piatra Neamţ, activând astfel şi ca manager general al centrului medical, oferind, ulterior, şi consultanţă medicală pentru călătorie, căci, în timpul liber, a început să zboare către ţinuturi tot mai îndepărtate;

    • Călătoria spune că a deschis o nouă uşă a sufletului său şi a umplut un gol al cunoaşterii şi descoperirii într-o direcţie complet diferită, iar ca urmare firească a acestei pasiuni pentru călătorii a inaugurat în 2007, în calitate de cofondator, compania Eturia, prima agenţie de turism specializată în călătorii exotice din România.

    Ceea ce mă motivează în primul rând este un loc: Machu Picchu. Ştiu, poate sună ciudat. Însă ori de câte ori mă gândesc la prima mea călătorie acolo, mă cuprinde acea emoţie covârşitoare, acel amestec de bucurie şi împlinire, pentru că toată viaţa îmi dorisem să ajung în acest loc special din Peru. (…) Mă motivează, de asemenea, convingerea că noi toţi, împreună, putem face lumea un loc mai bun.

  • Cină la iglu, noul design din HoReCa generat de pandemie

    Soluţie bună pentru a le permite grupurilor de clienţi ai restaurantelor să stea la distanţă unele de altele, mai ales în pandemie, globurile exterioare sau igluurile, cum li se mai spune, de la unele restaurante din SUA nu doar că nu au fost demontate, ci chiar amenajate pentru mai mult confort. Aceste igluuri sunt dotate mai nou cu covoare, perne, pături, şemineuri, banchete sau fotolii şi nu numai, în unele cazuri existând până şi candelabre. Mai mult, unele localuri au apelat chiar la firme specializate care să le decoreze igluurile pentru a fi cât mai atrăgătoare pentru clienţi, existând cerere mare din partea celor care vor să ia masa cu prietenii sau familia într-un asemenea decor, scrie Boston Globe.

  • O vacanţă memorabilă e parcă şi mai reuşită dacă te poţi lăuda cu ea stârnind invidia celorlalţi, iar oferta în domeniu e variată. Care sunt noutăţile anului 2023?

    O vacanţă memorabilă e parcă şi mai reuşită dacă te poţi lăuda cu ea stârnind invidia celorlalţi, iar oferta în domeniu e variată. Printre opţiunile pentru anul 2023 se numără, conform Telegraph, o vacanţă pe urmele lui James Bond, o vânătoare de comori sau campatul pe gheţari aproape de Polul Nord.

    Călătoria pe urmele lui James Bond, oferită de agenţia Black Tomato, porneşte, bineînţeles, de la Londra şi apoi ajunge în diverse locuri din Franţa şi Italia văzute în filmele seriei care-l are ca personaj principal pe Agentul 007. Denumită „The Assignment”, excursia a fost pusă la punct împreună cu EON Productions, compania care deţine drepturile asupra tot ce este legat de James Bond, şi poate fi rezervată începând din luna martie.

    Pentru cei care vor să se laude că şi-au pus în practică visele de exploratori din copilărie există opţiunea unor vacanţe sub forma vânătorii de comori, apărute în urma colaborării dintre agenţii de turism şi producători de film, cu aventuri gândite de scenarişti pornind de la poveştile cu piraţi. Exploratorii de vacanţă sunt plimbaţi cu un superiaht prin Sardinia, Antigua şi Barbuda sau Indonezia.

    Alt motiv de laudă îl poate reprezenta un voiaj aproape de spaţiul cosmic, la bordul Spaceship Neptune, care constă dintr-o capsulă ce poate transporta pasageri susţinută de un balon uriaş cu hidrogen. O călătorie până la 30.000 de metri înălţime costă 125.000 de dolari de persoană, iar la bord există internet, astfel încât exploratorii se pot lăuda în direct.

    Revenind pe Pământ, o altă opţiune o reprezintă campatul pe gheţari la Svalbard, unde turiştii stau în corturi încălzite şi au la dispoziţie un bucătar personal. Printre activităţi se numără schiatul sau urmăritul de urşi polari, toate momentele fiind imortalizate de un fotograf.

    Se mai poate ajunge şi într-un loc unde nu există poluare, la Sheldon Chalet, cocoţată la circa 2000 de metri pe o culme din Parcul Naţional Denali din Alaska şi accesibilă doar cu elicopterul.  

     

  • Care este noul Dubai, oraşul din deşert care vine tot mai tare din urmă. Care sunt atracţiile pe care mizează destinaţia de lux? – GALERIE FOTO

    Încă prea puţin popular în comparaţie cu Abu Dhabi, cel mai mare dinTRE cele şapte Emirate Arabe Unite, şi futuristicul Dubai, Ras al Khaimah se înscrie însă în cursa pentru atragerea turiştilor de pe tot globul. Care sunt atracţiile pe care mizează? Răspunsul ni-l oferă reprezentanţii Autorităţii de Dezvoltare Turistică a Emiratului.

    „Ras Al Khaimah este una dintre primele destinaţii din regiune care a revenit la nivelurile de vizitatori pre-Covid. Am primit 728.769 de vizitatori între ianuarie şi august 2022, o creştere totală de Ă12,8% faţă de aceeasi perioada din 2021 şi o revenire la cifrele pre-pandemie din 2019”, spune Iyad Rasbey, director executiv, Destination Tourism Development & MICE, Autoritatea de Dezvoltare Turistică a Emiratului Ras Al Khaimah. Potrivit lui, în prima jumătate a anului 2022, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul de vizitatori români în Ras Al Khaimah a crescut cu 182%.

    Pe partea hotelieră, emiratul are în prezent 50 de proprietăţi care se întind în staţiuni pe malul mării, în oraş şi la munte, şi care răspund nevoilor şi bugetului unei game largi de călători. Însumat, Ras Al Khaimah dispune de peste 8.000 de camere disponibile şi 4.617 camere în pregătire, printre care mărci globale precum Waldorf Astoria, Hilton, Rixos, Rotana şi Ritz-Carlton, dar şi cel mai mare Hampton by Hilton din lume, cu peste 500 camere. „Recent deschise sunt hotelurile Radisson Resort Marjan Island, InterContinental Mina Al Arab şi Mövenpick Resort Al Marjan.”

    Vizitatorii pasionaţi de aventură optează în schimb pentru experienţe de glamping la Longbeach Campground, „un loc ce îmbină spiritul tradiţional de camping cu facilităţi de lux şi activităţi captivante – creând o experienţă autentică de glamping”.

    Printre atracţiile de care turiştii se pot bucura în emirat, Iyad Rasbey aminteşte de plajele curate, mangrovele luxuriante şi dunele din deşert, dar şi de o paletă largă de aventuri oferite de Jebel Jais, cel mai înalt vârf muntos din Emiratele Arabe Unite.  El recomandă un minimum de patru zile pentru a explora ceea ce emiratul are de oferit, „dar vizitatorii vor găsi multe activităţi tentante de făcut şi în cadrul unui sejur de o săptămână sau mai mult”, şapte zile fiind şi durata medie aleasă de turiştii români.

    Ca parte a planificării de dezvoltare, Iyad Rasbey spune că vor lucra cu branduri hoteliere orientate spre sustenabilitate, „cum ar fi Marriott, Anantara, Conrad şi Sofitel”. De asemenea, planurile de investiţii includ şi diversificarea portofoliului cu cazări durabile pe Jebel Jais, inclusiv un concept de hotel pop-up bazat pe principii eco, care va fi lansat la sfârşitul acestui an, şi Saij, „un Mantis Collection Mountain Lodge care va oferi o experienţă pură de refugiu montan cu ghid pentru drumeţii, activităţi şi experienţe creative”.

    La baza strategiei de dezvoltare se află însă în primul rând „investiţia continuă în consolidarea conectivităţii”. Astfel, autorităţile încheie în mod constant noi parteneriate strategice cu companiile aeriene pentru a face emiratul mai accesibil pieţelor-cheie. „Am anunţat recent noi rute de zboruri charter directe din destinaţii cheie din Europa şi parteneriatul cu Gulf Air pentru a ne creşte gradul de conectivitate. De asemenea, ne pregătim să primim primele nave de croazieră în Ras Al Khaimah, odată cu dezvoltarea unui terminal dedicat, care anticipăm că va suporta 10.000 de pasageri în următorii câţiva ani.” Astfel, până în 2030 ambiţiile autorităţilor sunt de a atrage 3 milioane de vizitatori pe an.

    Pe viitor, Iyad Rasbey spune că direcţia urmărită de Emirat este continuarea turismului echilibrat şi sustenabil, „pentru a dezvolta o industrie a turismului durabilă din punct de vedere economic, ecologic şi social şi care susţine calitatea vieţii cetăţenilor şi a forţei de muncă, conservând în acelaşi timp mediul nostru unic”. 

    El menţionează, ca exemplu, adoptarea unei abordări controlate în ceea ce priveşte hotelurile, care vor avea amenajări peisagistice ample şi terenuri extinse. „Investim 136 de milioane de dolari pentru a ne asigura că dezvoltăm atracţii cu un scop care să ne îmbunătăţească mediul natural. Investim, de asemenea, în conservarea patrimoniului cultural, cu patru situri provizorii incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO şi Suwaidi Pearls, singura fermă tradiţională de perle din Emiratele Arabe Unite.”  

     

    Atracţiile disponibile în Ras Al Khaimah includ:


    Munte şi aventură:

    1. Bear Grylls Explorers Camp: primul centru Bear Grylls Explorers Camp din regiune, cu 16 cabane pentru înnoptare;

    2. Restaurantul situat la cea mai mare altitudine din Emiratele Arabe Unite – 1484 by Puro;

    3. Jais Flight: Cea mai lungă tiroliană din lume, ce se întinde peste văile adânci ale vârfului Jebel Jais, parte din lanţul muntos Hajar;

    4. Jais Sky Tour – o serie de şapte tiroliane care se întind pe 5 km;

    5. Jais Sledder – cea mai lungă pistă de bob din regiune;

    6. Drumeţii – diverse trasee montane marcate prin lanţul montan accidentat al munţilor Hajar, ce sunt potrivite pentru drumeţii de toate nivelurile de experienţă.

     

    Deşert:

    1. Rezervaţia naturală Al Wadi – cu activităţi precum drumeţii în deşert pe cămile, călărie la Centrul Ecvestru Al Wadi, tir cu arcul privat şi spectacole cu şoimi;

    2. Sonara Camp – o experienţă luxoasă de servit masa şi de divertisment;

    3. Desert Camps – Bedouin Oasis Desert Camp, Bassata Bedouin Camp & Desert Village şi The Dunes, care oferă excursii în deşert, ce includ totul, de la safari cu maşinile 4×4 până la plimbări cu cămile.

     

    Cultură şi patrimoniu:

    1. Suwaidi Pearls – singura fermă de perle din Emiratele Arabe Unite – care oferă oaspeţilor o perspectivă asupra istoriei industriei perlelor din regiune;

    2. Muzeul Naţional din Ras Al Khaimah – oferă o călătorie înapoi în timp pentru a descoperi istoria bogată a emiratului, care datează din epoca bronzului;

    3. Situri de patrimoniu – patru situri emblematice din Ras Al Khaimah – Fortul Dhayah, Julphar, Shimal şi Jazirah Al Hamra, incluse în lista-tentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO.

    „Investim 136 de milioane de dolari pentru a ne asigura că dezvoltăm atracţii cu un scop care să ne îmbunătăţească mediul natural. Investim, de asemenea, în conservarea patrimoniului cultural, cu patru situri provizorii incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO şi Suwaidi Pearls, singura fermă tradiţională de perle din Emiratele Arabe Unite.”

    Iyad Rasbey, director executiv, Destination Tourism Development & MICE, Autoritatea de Dezvoltare Turistică a Emiratului Ras Al Khaimah

  • Luxul din deşert. Ce destinaţie vine în urma Dubaiului cu paşi grăbiţi

    Încă prea puţin popular în comparaţie cu Abu Dhabi, cel mai mare dinTRE cele şapte Emirate Arabe Unite, şi futuristicul Dubai, Ras al Khaimah se înscrie însă în cursa pentru atragerea turiştilor de pe tot globul. Care sunt atracţiile pe care mizează? Răspunsul ni-l oferă reprezentanţii Autorităţii de Dezvoltare Turistică a Emiratului.

    „Ras Al Khaimah este una dintre primele destinaţii din regiune care a revenit la nivelurile de vizitatori pre-Covid. Am primit 728.769 de vizitatori între ianuarie şi august 2022, o creştere totală de Ă12,8% faţă de aceeasi perioada din 2021 şi o revenire la cifrele pre-pandemie din 2019”, spune Iyad Rasbey, director executiv, Destination Tourism Development & MICE, Autoritatea de Dezvoltare Turistică a Emiratului Ras Al Khaimah. Potrivit lui, în prima jumătate a anului 2022, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul de vizitatori români în Ras Al Khaimah a crescut cu 182%.

    Pe partea hotelieră, emiratul are în prezent 50 de proprietăţi care se întind în staţiuni pe malul mării, în oraş şi la munte, şi care răspund nevoilor şi bugetului unei game largi de călători. Însumat, Ras Al Khaimah dispune de peste 8.000 de camere disponibile şi 4.617 camere în pregătire, printre care mărci globale precum Waldorf Astoria, Hilton, Rixos, Rotana şi Ritz-Carlton, dar şi cel mai mare Hampton by Hilton din lume, cu peste 500 camere. „Recent deschise sunt hotelurile Radisson Resort Marjan Island, InterContinental Mina Al Arab şi Mövenpick Resort Al Marjan.”

    Vizitatorii pasionaţi de aventură optează în schimb pentru experienţe de glamping la Longbeach Campground, „un loc ce îmbină spiritul tradiţional de camping cu facilităţi de lux şi activităţi captivante – creând o experienţă autentică de glamping”.

    Printre atracţiile de care turiştii se pot bucura în emirat, Iyad Rasbey aminteşte de plajele curate, mangrovele luxuriante şi dunele din deşert, dar şi de o paletă largă de aventuri oferite de Jebel Jais, cel mai înalt vârf muntos din Emiratele Arabe Unite.  El recomandă un minimum de patru zile pentru a explora ceea ce emiratul are de oferit, „dar vizitatorii vor găsi multe activităţi tentante de făcut şi în cadrul unui sejur de o săptămână sau mai mult”, şapte zile fiind şi durata medie aleasă de turiştii români.

    Ca parte a planificării de dezvoltare, Iyad Rasbey spune că vor lucra cu branduri hoteliere orientate spre sustenabilitate, „cum ar fi Marriott, Anantara, Conrad şi Sofitel”. De asemenea, planurile de investiţii includ şi diversificarea portofoliului cu cazări durabile pe Jebel Jais, inclusiv un concept de hotel pop-up bazat pe principii eco, care va fi lansat la sfârşitul acestui an, şi Saij, „un Mantis Collection Mountain Lodge care va oferi o experienţă pură de refugiu montan cu ghid pentru drumeţii, activităţi şi experienţe creative”.

    La baza strategiei de dezvoltare se află însă în primul rând „investiţia continuă în consolidarea conectivităţii”. Astfel, autorităţile încheie în mod constant noi parteneriate strategice cu companiile aeriene pentru a face emiratul mai accesibil pieţelor-cheie. „Am anunţat recent noi rute de zboruri charter directe din destinaţii cheie din Europa şi parteneriatul cu Gulf Air pentru a ne creşte gradul de conectivitate. De asemenea, ne pregătim să primim primele nave de croazieră în Ras Al Khaimah, odată cu dezvoltarea unui terminal dedicat, care anticipăm că va suporta 10.000 de pasageri în următorii câţiva ani.” Astfel, până în 2030 ambiţiile autorităţilor sunt de a atrage 3 milioane de vizitatori pe an.

    Pe viitor, Iyad Rasbey spune că direcţia urmărită de Emirat este continuarea turismului echilibrat şi sustenabil, „pentru a dezvolta o industrie a turismului durabilă din punct de vedere economic, ecologic şi social şi care susţine calitatea vieţii cetăţenilor şi a forţei de muncă, conservând în acelaşi timp mediul nostru unic”. 

    El menţionează, ca exemplu, adoptarea unei abordări controlate în ceea ce priveşte hotelurile, care vor avea amenajări peisagistice ample şi terenuri extinse. „Investim 136 de milioane de dolari pentru a ne asigura că dezvoltăm atracţii cu un scop care să ne îmbunătăţească mediul natural. Investim, de asemenea, în conservarea patrimoniului cultural, cu patru situri provizorii incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO şi Suwaidi Pearls, singura fermă tradiţională de perle din Emiratele Arabe Unite.”  

     

    Atracţiile disponibile în Ras Al Khaimah includ:


    Munte şi aventură:

    1. Bear Grylls Explorers Camp: primul centru Bear Grylls Explorers Camp din regiune, cu 16 cabane pentru înnoptare;

    2. Restaurantul situat la cea mai mare altitudine din Emiratele Arabe Unite – 1484 by Puro;

    3. Jais Flight: Cea mai lungă tiroliană din lume, ce se întinde peste văile adânci ale vârfului Jebel Jais, parte din lanţul muntos Hajar;

    4. Jais Sky Tour – o serie de şapte tiroliane care se întind pe 5 km;

    5. Jais Sledder – cea mai lungă pistă de bob din regiune;

    6. Drumeţii – diverse trasee montane marcate prin lanţul montan accidentat al munţilor Hajar, ce sunt potrivite pentru drumeţii de toate nivelurile de experienţă.

     

    Deşert:

    1. Rezervaţia naturală Al Wadi – cu activităţi precum drumeţii în deşert pe cămile, călărie la Centrul Ecvestru Al Wadi, tir cu arcul privat şi spectacole cu şoimi;

    2. Sonara Camp – o experienţă luxoasă de servit masa şi de divertisment;

    3. Desert Camps – Bedouin Oasis Desert Camp, Bassata Bedouin Camp & Desert Village şi The Dunes, care oferă excursii în deşert, ce includ totul, de la safari cu maşinile 4×4 până la plimbări cu cămile.

     

    Cultură şi patrimoniu:

    1. Suwaidi Pearls – singura fermă de perle din Emiratele Arabe Unite – care oferă oaspeţilor o perspectivă asupra istoriei industriei perlelor din regiune;

    2. Muzeul Naţional din Ras Al Khaimah – oferă o călătorie înapoi în timp pentru a descoperi istoria bogată a emiratului, care datează din epoca bronzului;

    3. Situri de patrimoniu – patru situri emblematice din Ras Al Khaimah – Fortul Dhayah, Julphar, Shimal şi Jazirah Al Hamra, incluse în lista-tentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO.

    „Investim 136 de milioane de dolari pentru a ne asigura că dezvoltăm atracţii cu un scop care să ne îmbunătăţească mediul natural. Investim, de asemenea, în conservarea patrimoniului cultural, cu patru situri provizorii incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO şi Suwaidi Pearls, singura fermă tradiţională de perle din Emiratele Arabe Unite.”

    Iyad Rasbey, director executiv, Destination Tourism Development & MICE, Autoritatea de Dezvoltare Turistică a Emiratului Ras Al Khaimah

  • Lucia Nora Morariu, Eximtur: Ceea ce mă motivează este satisfacţia clienţilor Eximtur şi a echipei

    Volum de vânzări (2021, estimare): 148 mil. lei

    Cifră de afaceri (2021, estimare):  13,6 mil. lei

    Număr de angajaţi (mediu, 2021): 68

    • A pus bazele agenţiei de turism Eximtur în 1993 şi a coordonat businessul din rolul de preşedinte şi general manager până în 2007, întorcându-se după un an, în 2008, la cârma companiei;

    • Anterior a fost, pentru o scurtă perioadă, secretar de stat, coordonând, printre alte responsabilităţi, departamentul de turism din cadrul Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale;

    • A fost, de-a lungul timpului, agent de turism şi inspector teritorial de turism;

    • A urmat Facultatea de Comerţ din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România – 018. Dragoş Anastasiu, preşedinte AL Grupului Eurolines, cofondator, The Makers

    #rethinkromania #ministrulturismuluidinbusiness #optimistuldinturism

    Dragoş Anastasiu crede că ţara noastră poate deveni ţara din care tinerii nu mai vor să emigreze şi unde pot trăi mai uşor, împliniţi şi fericiţi. În afară de proiectele proprii din turism, este un promotor al turismului românesc şi prin platforma de consultanţă The Makers, pe care a cofondat-o, şi  al ideilor care schimbă, în general, România în bine, prin „Rethink România”, o platformă creată de antreprenori care cred că România are toate şansele să îşi atingă potenţialul în următorii 30 de ani. La origine medic, el este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români, printre reuşitele sale numărându-se tranzacţia prin care a vândut divizia de turism a grupului Eurolines către grupul german DerTour (Der Touristik), parte a gigantului REWE. Acum, activităţile lui Dragoş Anastasiu se concentrează pe serviciile de ospitalitate din România (deţine din 2015 Green Village 4* Resort în Delta Dunării şi are participaţii la Valea Verde Resort, din satul Cund, Transilvania), închiriere de maşini (din 2014 deţine şi franciza Enterprise Rent-A-Car),  management hotelier şi dezvoltări IT.

     


     

  • Cine este tânărul care a creat lanţul românesc de restaurante care se luptă cu giganţii KFC şi McDonald’s

    #avocatinantreprenoriat #dinsuceavaintoatatara #ghidatdepasiuni

    Încă din perioada studiilor la drept, Ştefan Mandachi a fost pasionat de filme şi antreprenoriat – iar până acum a dat curs ambelor sale pasiuni. A dezvoltat lanţul de restaurante în regim de franciză Spartan, care concurează acum cu lanţuri de fast-food internaţionale şi  deţine şi un hotel, Mandachi Hotel & Spa.

    În ceea ce priveşte cinematografia, a lansat un film axat pe nevoia unei mai bune infrastructuri în România – „30 de ani şi 15 minute” şi înregistrează constant podcasturi despre antreprenoriat. Ştefan Mandachi a înfiinţat şi Asociaţia „Fundaţia umanitară Jeni Mandachi”, în scopul ajutării oamenilor şi animalelor aflate în suferinţă.

     


     

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România – Javier Garcia del Valle, Happy Tour: „În istoria unei companii, momentele tensionate vor fi multe. Nu există altfel.”

    Javier Garcia del Valle a fost în varii poziţii de top management din industria turismului, inclusiv pe pieţe internaţionale din SUA, Europa şi China. Din 2009, Javier este la conducerea Happy Tour, deţinută până anul trecut de GED Capital, când a efectuat un management buy out şi a preluat businessul. Concluzia sa după trei decenii de experienţă ca lider? Momentele tensionate nu lipsesc din niciun business.

     

    1. Care este calitatea indispensabilă pentru un lider din mediul de afaceri?

    Ar fi multe, nu ştiu dacă m-aş putea limita doar la una. Totuşi, aş zice ca perseverenţa/rezilienţa este foarte importantă. Un business, oricare ar fi acela, va avea momente de răscruce şi dacă la primul impediment renunţi, nu ai cum să mergi mai departe, să creşti, să te dezvolţi dacă te împotmoleşti la primul hop. Şi hopuri vor fi multiple. Dacă ne raportăm la industria noastră, turismul, doar în ultimul an am avut pandemie, război, Blue Air, zboruri anulate, overbooking. Dacă nu perseverăm, nu reuşim să le depăşim şi să mergem mai departe, businessul nu va fi pe drumul cel bun. Şi acesta este doar un exemplu. În istoria unei companii, momentele tensionate vor fi multe. Nu există altfel.

     

    2. Dar care sunt calităţile specifice liderilor din România?

    Perseverenţa, rezilienţa, cum spuneam mai sus, viziunea, adaptabilitatea la schimbări, flexibilitate, sinceritate, şi nu în ultimul rând, creativitate şi puţină nebunie (nebunie bună). 

     

    3. Care sunt cele mai mari defecte ale liderilor prezentului în România?

    În fiecare lider bun sunt şi părţi negative, dar unul bun va putea să le recunoască şi va încerca să le îmbunătăţească.

     

     4. Brand personal vs. brandul companiei ‒ ce este mai important pentru un lider din business şi de ce?

    Ambele sunt la fel de importante. Un lider poate atrage business şi poate susţine brandul companiei. Este asociat cu compania şi odată ce el dispare din peisaj, oricare ar fi motivul, compania poate fi afectată. Cred că brandul personal se aplică foarte mult la companiile locale, unde antreprenorul este de cele mai multe ori asociat cu firma pe care a infiinţat-o. Antreprenorul, liderul, aduce şi menţine businessul. Pe de altă, în cazul multinaţionalelor, companiilor vechi pe piaţă, care au lideri cu mandate de timp limitate, brandul de companie e cel care dă valoare adăugată businessului şi cu cât businessul este mai mare, cu atât brandul atârnă mai mult greu balanţa.

     

    5. Sunteţi prezent activ pe reţelele de socializare sau preferaţi discreţia în termeni de vizibilitate? De ce ?

    Sunt prezent, teoretic, pe toate reţelele de socializare. Practic, sunt activ mai mult pe LinkedIn, pentru că mă identific mai bine cu publicul de acolo. Nu sunt genul care postează zi de zi, face poze la orice moment, de aceea am o prezenţă mai limitată pe Instagram sau Facebook.

     

    6. Ce credeţi că îi face pe angajaţi fericiţi şi cum v-aţi propus să atingeţi acest obiectiv, al fericirii colegilor?

    Dacă până înainte de pandemie, cei mai mulţi angajaţi erau fericiţi datorită salariilor, bonusurilor etc. acum lucrurile s-au mai schimbat. Oamenii au nevoie să se simtă apreciaţi, să fie încurajaţi să se dezvolte, să fie prioritari pentru companie. Un mediu de lucru plăcut, o echipă solidă, traininguri, mod de lucru hibrid sunt doar câteva din lucrurile care contează foarte mult pentru angajatul din ziua de azi. Noi ne-am adaptat strategia de HR la aceste lucruri.

     

    7. Dar ce vă aduce dvs. fericirea la locul de muncă ?

    Echipa. Mă bucur să văd că avem o echipa puternică. Am pierdut oameni importanţi din cauza pandemiei, şi încă le simt lipsa, dar am reuşit să păstrăm foarte mulţi oameni buni, vechi, şi am reuşit să întregim echipa, inclusiv cu oameni tineri, dar foarte profesionişti.