BusinessMagazin

Category: Telecom

Cele mai noi informații din domeniul telecomunicațiilor – prețuri și oferte ale companiilor de telefonie mobilă

  • Creierul ofertelor de la Orange. Munceşte 11 ore pe zi pentru ca milioane de români să nu aleagă Vodafone şi Cosmote

    Andreea Beleneş a ajuns în industria telecom după doi ani de muncă în aviaţie şi încă unul în audit. S-a angajat în 2000 în departamentul de credit control al Dialog, unde îi verifica pe clienţii care nu îşi plăteau la timp facturile, iar din 2011 creează ofertele celui mai mare operator din piaţă.

    “Am o istorie lungă cu Orange-ul. Din 2000 sunt aici. Am început cu acel job pentru că au crezut că experienţa mea de la PwC se potriveşte”, spune astăzi Beleneş. Recunoaşte că este mai bine în telecomunicaţii decât în audit – „contabilitatea nu e visul meu în viaţă, dar pot să o înţeleg, însă verificarea contabilităţii altora a fost elementul care nu îmi plăcea”. Şi-a dorit de la început o slujbă în marketing, aşa că, după ce a lucrat ca asistentă a directorului comercial, evoluând apoi ca product manager şi manager de divizie, a ajuns să cunoască mai multe sectoare ale companiei. „Am schimbat mai multe roluri. M-am ocupat de conţinut şi apoi am fost desemnată să construiesc departamentul online, urmând ca în final să ajung în zona de consumer. A fost pionierat peste tot pentru că am avut multe începuturi.”

    La începutul anilor 2000, marketingul în telecom se făcea folosind instrumente care astăzi par banale, dar care atunci revoluţionau piaţa, spune Beleneş, amintindu-şi că a asistat la momente precum primul ton de apel pe un telefon sau primul terminal care transmitea în direct conţinut de la televiziuni. „Eu am lansat MTV Ringtones, serviciul prin care îţi puteai cumpăra o nouă sonerie, sau portalul Orange pe mobil, primul astfel de portal din România, prin care transmiteam meciuri sau videoclipuri pe telefon, lucruri care atunci se încercau, dar pentru care abia acum a venit momentul.„ Spune că nu au existat oferte care nu au mers, ci, mai degrabă, oferte care au fost lansate prea devreme pentru nevoile clienţilor – „multe au fost făcute pentru inovaţie şi au devenit mass-market abia mai târziu”.

    Din 2011, Andreea Beleneş a preluat conducerea diviziei consumer din cadrul Orange România, fiind direct implicată în coordonarea echipei care concepe ofertele operatorului de telecomunicaţii cu cel mai mare număr de clienţi. În ultimii trei ani, a lansat mai multe portofolii noi de abonamente şi cartele preplătite, configuratorul online pentru alegerea opţiunilor pe cartelele PrePay şi a fost implicată în proiectul OrangeTV.

    „Când concepem o ofertă ne uităm la tendinţele pieţei şi la aşteptările consumatorilor, principala sursă de inspiraţie, dar şi la ce face competiţia”, spune Beleneş. Managerul susţine că nu preţul este cel mai important criteriu în momentul alegerii unei oferte: „Hai să ne uităm pe zona de cartele preplătite! Toată lumea oferă cam acelaşi lucru pentru cinci sau şase euro, ofertele sunt competitive. Abundenţa de minute şi de SMS-uri a fost la un moment dat un factor diferenţiator, dar acum nu mai este suficient„. Acum contează elementele de diferenţiere între operatori, respectiv facilităţile pe care clienţii le primesc în plus.

    În cazul Orange, beneficiile se referă la acumularea unor puncte în momentul reîncărcării, puncte care devin utile la cumpărarea unui telefon, diverse bonusuri şi premii, fizice sau servicii telecom, la fiecare alimentare cu credit, facilităţi pentru tinerii sub 26 de ani sau configurarea unei opţiuni proprii. Scopul acestei strategii este de a fideliza clienţii fără abonament, pentru a nu migra rapid către un alt operator – „este o piaţă volatilă unde clienţii se plimbă destul de mult, dar unde am observat că migrarea s-a temperat. În cazul Orange România, volumul total al numărului celor care pleacă se reduce de la an la an, iar baza de utilizatori activi creşte”, potrivit managerului. Beleneş remarcă şi o evoluţie „firească” de la cartelă la abonament, din partea clienţilor interesaţi să obţină un preţ mai bun la telefon şi la celelalte beneficii.

    Managerul a introdus un nou simbol care completează portofoliul lansat în 2009, preluat de pe pieţele operatorului din afara României. Dincolo de Delfin şi Panteră, Beleneş a lansat un nou tip de abonament, Cangur, care să îmbine serviciile de voce cu cele de date. Serviciile de antivirus pentru toate tipurile de abonamente şi cele de cloud, pentru abonamentele similare sau superioare pachetului Cangur, ajută la fidelizarea clienţilor din acest segment şi la câştigarea de noi clienţi şi nu preţul – „altfel ar trebui să fie altcineva lider de piaţă”. Orange oferă abonaţilor şi serviciul Libon, lansat la finalul anului 2012, o aplicaţie pentru sistemele de operare iOS şi Android, prin care utilizatorii pot comunica gratuit prin mesaje şi apeluri HD cu prietenii. „Dacă ar fi să stau la serviciu până când îmi termin treaba, probabil n-aş mai pleca niciodată, de aceea nu muncesc mai mult de 10-11 ore pe zi”, mai spune Beleneş, care spune că vor exista schimbări şi în 2014 care îi vor umple timpul. Creşterea vânzărilor de telefoane inteligente şi migrarea spre 4G vor stabili noi obiceiuri de consum în piaţă şi nevoia continuă de adaptare a ofertelor.

  • Cei trei tineri care concep ofertele pentru Orange, Vodafone şi Cosmote în România. Ei te-au determinat să alegi reţeaua în care eşti

    V-aţi întrebat vreodată cine creează ofertele operatorilor telecom? Andreea Beleneş, Andreea Cramer şi Gabriel Ioniţă transformă zi de zi minute, SMS-uri şi megabiţi în oferte care îi conving pe români să plătească pentru ideile lor.

    O plimbare de la Piaţa Unirii până la aeroportul Otopeni sau vizionarea unui calup de reclame la televizor arată în orice moment cât de aprigă este lupta pentru clienţi între operatorii telecom. Deşi numărul utilizatorilor activi ai serviciilor de telefonie mobilă a scăzut cu 0,5% în perioada iunie 2012 – iunie 2013, la 22,6 milioane, un calcul simplu arată că, în medie, fiecare român deţine cel puţin un telefon.

    Conform ANCOM, numărul cartelelor preplătite s-a redus cu 1,3%, la 13,3 milioane, în timp ce abonamentele au cunoscut o scădere similară, la 6,3 milioane pe segmentul clienţilor persoane fizice, şi de 0,7%, la 3 milioane, în cazul firmelor. Dat fiind numărul ridicat de telefoane mobile, companiile cheltuie milioane de euro pentru a câştiga cotă de piaţă prin campanii publicitare şi oferte cât mai atractive: Smiley zâmbeşte la metrou pe afişele Cosmote, Ghiţă Ciobanul îi invită pe clienţii Vodafone să redescopere Jina şi „cea mai bună reţea”, iar mascotele Orange, Millidge şi Doig, oferă mii de minute celor care aleg reţeaua portocalie.

    În spatele acestor campanii stau trei oameni puţin cunoscuţi publicului larg, pe care Business Magazin i-a întrebat cum se concep ofertele unui operator de telecomunicaţii şi cât succes au campaniile concepute de cei trei jucători din piaţă, Orange, Vodafone şi Cosmote. Andreea Beleneş, Andreea Cramer şi Gabriel Ioniţă sunt toţi la fel de tineri şi se ocupă în fiecare zi de găsirea de noi ingrediente care să le aducă mai mulţi clienţi.

    Istoria telecomului românesc este construită din istoria fiecărui operator, iar istoria fiecărui operator de telefonie se construieşte din ofertele memorabile pe care le-a lansat în piaţă. Un moment care merită consemnat în industrie este data de 2 martie 2006, când Cosmote lansa la doar câteva luni de la intrarea pe piaţa din România prima extraopţiune cu minute incluse pentru prepay. Mai exact, fiecare client primea 2.000 de minute lunar în reţea pentru 3 euro pe lună. Conducerea operatorului spunea la acea vreme că oferta se adresează în principal segmentului tânăr şi reprezintă o premieră pe piaţa românească: „Utilizatorii de telefonie mobilă au ocazia de a beneficia pentru prima oară în România de extra-op-ţiunea cu minute incluse pentru servicii cu cartelă preplatită”.

    Reacţiile nu au întârziat să apară. Forumurile s-au umplut de comentarii în doar câteva zile: „Deja mi-am scos banii pe cartelă cu vârf şi îndesat. 150 de minute, cât am vorbit până acum, înseamnă vreo 20 şi ceva de dolari. Vorbiţi, tovarăşi! Mă gândesc că se vor plictisi oamenii să vorbească atât la telefon!„. La 20 martie 2006, Connex lansa campania „Veştile circulă repede!”, oferind un tarif de un cent pe minut la apelurile în reţea şi la mesajele din reţea şi tarif Connex-Connex către orice număr din ţară. Câteva zile mai târziu, Orange devenea singurul operator din România care oferea clienţilor săi tarife fixe indiferent de reţeaua aleasă atunci când călătoreau într-o ţară străină.

    Comparând ştirile din urmă cu opt ani cu ce se întâmplă astăzi în telecom observăm cât de mult s-au schimbat regulile.

    Concepte precum „nelimitat„ sau „all inclusive„ au început să apară câţiva ani mai târziu şi au devenit extrem de atrăgătoare. După cum veţi citi în paginile următoare, cei trei care concep ofertele ştiu foarte bine că astfel de cuvinte prind imediat şi ajung rapid în mintea potenţialilor clienţi. Asta deşi „nelimitat„ este doar un instrument de marketing eficient, pentru că necesarul din piaţă este însă mai mic. Conform datelor ANCOM, utilizatorul mediu de telefonie mobilă şi internet pe mobil consumă lunar 100 MB trafic de internet, trimite 60 de SMS-uri naţionale, din care 57 în reţeaua proprie şi trei în afara reţelei, şi vorbeşte în medie 202 minute în reţea, din care 201 către mobil şi unul către fix, precum şi 30 de minute în afara reţelei, din care 23 către mobil şi 7 către fix, se arată într-un comunicat al instituţiei.

    Veştile bune pentru clienţi continuă să apară. Operatorii telecom vor practica, de la 1 aprilie, tarife de interconectare mult reduse, de la 3,07 eurocenţi/minut la 0,96 eurocenţi/minut în cazul telefoniei mobile şi de la 0,67 la 0,14 eurocenţi/minut pentru telefonia fixă.

    Potrivit Ziarului Financiar, cele mai mari trei grupuri de comunicaţii de pe piaţă, Orange, Vodafone şi Cosmote/Romtelecom, au înregistrat, toate, în trimestrul al patrulea din 2013, pentru prima oară de la debutul crizei financiare din 2008, creşteri ale veniturilor, însă încasările nominale sunt semnificativ mai mici decât în urmă cu şase ani. Cosmote este singura companie care a avut în trimestrul al patrulea din 2013 venituri mai mari decât în 2008, însă veniturile cumulate ale Romtele-com şi Cosmote din perioada menţionată (286 milioane de euro) sunt mai mici decât cele din aceeaşi perioadă a anului 2008 (322 milioane de euro). Cele două companii deţinute de grecii de la OTE şi germanii de la Deutsche Telekom sunt în plin proces de integrare.

    Scăderea veniturilor înregistrată de operatorii de telecom din 2008 încoace a fost determinată atât de reducerea tarifelor de interconectare, cât şi de competiţie. Creşterea raportată de marii operatori de telecom în trimestrul 4, care va continua cel mai probabil şi în primul trimestru din acest an, va fi spulberată odată cu intrarea în vigoare de la 1 aprilie a unei noi reduceri de aproape 70% a tarifelor de interconectare, care va diminua cu circa 200 milioane de euro veniturile operatorilor de telefonie mobilă.

    Citiţi aici povestea celor care crează ofertele pentru Orange, Vodafone şi Cosmote (acum Telekom).

  • Ce primeşte un client la o cartelă de 6 euro de la Orange, Vodafone sau Cosmote

  • Cum va distruge fondatorul Facebook operatorii de telefonie mobilă. Mark Zuckerberg a pornit războiul

    Prezenţa lui Mark Zuckerberg pentru prima oară în istoria Mobile World Congress, a fost un punct important al târgului de mobile de la Barcelona, organizat în ultima săptămână din februarie, după ce Facebook a anunţat anterior cumpărarea WhatsApp contra sumei de 19 miliarde de dolari.

    „Va fi un business uriaş”, a spus fondatorul reţelei de socializare despre noua sa achiziţie, referindu-se la creşerea rapidă şi la modelul de subscripţie promiţător. WhatsApp a trimis o undă de şoc în întreaga industrie de telefonie mobilă anunţând lansarea unui serviciu de voce în completarea celui de mesaje, deja celebru. Jan Koum, şeful companiei care gestionează aplicaţia, a anunşat că va introduce serviciul din al doilea trimestru al anului, mai întâi pe dispozitive cu sistem Android şi iPhone, şi ulterior pe terminalele Nokia şi Windows.

    „Credem că vom avea cel mai bun produs de voce din lume”, a spus Koum. WhatsApp a zguduit puternic industria telecom cu aplicaţia sa gratuită de mesaje, folosită în prezent de jumătate de miliard de utilizatori, iar cea mai recentă mişcare este o ameninţare la adresa operatorilor care îşi generează cea mai mare parte a veniturilor din serviciile tradiţionale de voce. Un milion de noi clienţi îşi descarcă zilnic aplicaţia, gratuită în primul an de utilizare. Ulterior, utilizatorii trebuie să achite o taxă de 99 de cenţi pe an. Facebook ar putea deveni, dintr-o simplă reţea de socializare, unul dintre principalii jucători în zona de voce, susţin specialiştii.

    Hans Holger Abrecht, directorul executiv pentru pieţe emergente al operatorului Millicom, nu a încercat să-şi ascundă îngrijiorarea. „Circa 70% din veniturile noastre vin din voce. Am auzit că veniţi, dar eu zic să o luaţi încet”,  i-a spus Albrech şefului WhatsApp. Cu toate acestea, Jan Koum a explicat că WhatsApp va deveni un partener pentru operatorii telecom şi nu o forţă disruptivă, anunţând, fără să dea detalii, un acord cu nemţii de la E-Plus, pentru a genera valoare adăugată clienţilor.

    Koum a mai precizat că strategia produsului nu se va modifica după preluarea de către Facebook, iar abordarea clienţilor va fi aceeaşi şi când vine vorba de serviciile de voce: „Mark Zuckerberg a fost de acord ca WhatsApp să rămână independent. Putem să ne atingem obiectivul de a ajunge la un miliard de utilizatori, doar dacă mergem pe direcţia pe care am pornit”.

    Reţeaua de socializare Facebook a cumpărat aplicaţia WhatsApp, cu 19 miliarde de dolari în acţiuni şi lichidităţi şi speră să dubleze numărul de utilizatori ai WhatsApp.

  • Ştefan Slavnicu a fost numit Chief Technology Officer al Orange România. Mădălina Suceveanu devine CTO al Vodafone Irlanda

    Din poziţia de CTO, Ştefan Slavnicu va crea şi se va asigura de implementarea corectă a strategiilor şi politicilor tehnice, asigurând calitatea reţelei şi susţinând strategia generală a companiei. În vârstă de 36 de ani, Ştefan Slavnicu a absolvit un program EMBA în cadrul Maastricht School of Management din Olanda, precum şi un program de doctorat în Telecomunicaţii în cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti.

    Mădălina Suceveanu, fostul CTO al Orange România, a devenit din ianuarie 2014 CTO al Vodafone în Irlanda, potrivit informaţiilor publicate pe pagina sa de LinkedIn.

    Mădălina Suceveanu a coordonat întreaga dezvoltare tehnologică a Orange pe piaţa din România. Ca absolventă a Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii, se poate spune că Mădălina Suceveanu s-a pregătit încă din şcoală pentru domeniul în care lucrează acum. A intrat în industria telecomunicaţiilor în anul 1997, ca expert în planificare de reţea la MobilRom. În Orange, cariera sa a marcat o evoluţie ca la carte: a fost technology group manager, data network manager, access networks manager şi apoi network director. De asemenea, de-a lungul carierei sale în Orange, a fost responsabilă de lansarea primei reţele EDGE în România şi Europa şi a creat, împreună cu echipa sa, premisele dezvoltării reţelelor şi serviciilor de date fixe.

  • Şeful Romtelecom şi Cosmote anunţă investiţii de 170 de milioane de euro în acest an

    Nikolai Beckers este CEO al ROMTELECOM ŞI COSMOTE ROMÂNIA. Iată agenda sa de business în 2014.

    Nikolai Beckers: Pe scurt, în 2014 vom continua să ne concentrăm asupra viziunii noastre de a crea operatorul integrat nr. 1 de pe piaţa românească. Astfel, punem bazele unei organizaţii integrate puternice, cu un model de operare concentrat şi eficient, creând valoare atât pentru clienţii, cât şi pentru acţionarii noştri.

    Vom capitaliza avantajul nostru de a furniza clienţilor oferte integrate în totalitate. Vom continua să fructificăm sinergiile fix-mobil, cu scopul de a oferi servicii telecom şi de divertisment complete.

    2014 este anul vitezei şi al digitalizării. În consecinţă, vom investi în reţelele 3G şi 4G, în extinderea reţelei fixe prin tehnologia FTTH, precum şi în furnizarea a tot mai mult conţinut TV de înaltă calitate pentru clienţii rezidenţiali. Pe segmentul business, serviciile IT&C la cheie vor fi prioritatea noastră, cu accent pe serviciile de tip cloud. Investiţiile programate pentru acest an vor totaliza aproximativ 170 de milioane de euro pentru ambele companii.

  • Directorul Vodafone România: În doi ani vom ajunge la o acoperire 4G de 100% în toate oraşele mari ale ţării

    Principalele obiective de business ale şefului Vodafone, Inaki Berroeta, în 2014 sunt următoarele:

    Inaki Berroeta: În 2014, prioritatea noastră rămâne să ne asigurăm că avem cea mai bună reţea de date mobile din România. Dorim să oferim în continuare fiecărui român cele mai performante terminale, conţinut şi servicii utile, la pachet cu calitatea reţelei Vodafone. În acest scop, vom accelera dezvoltarea reţelei 4G, odată cu intrarea în vigoare a noilor licenţe pentru spectrul radio, atât prin investiţiile planificate, cât şi prin suma de 55 de milioane de euro alocată Vodafone România, în urma vânzării Verizon de către Vodafone Group. Ne-am propus ca, în următorii doi ani, să ajungem la o acoperire 4G de 100% în toate oraşele mari ale ţării. De asemenea, vom extinde reţeaua 4G şi în zonele rurale în care infrastructura fixă lipseşte cu desăvârşire. Nu în ultimul rând, vom investi în infrastructura de fibră optică pentru clienţii noştri enterprise.

    A doua direcţie importantă în  cursul anului viitor se îndreaptă către zona de retail, unde tocmai am introdus programul de francize. Ne dorim să îmbunătăţim substanţial experienţa oferită clienţilor, atât prin programul de reamenajare a magazinelor, pe care tocmai l-am început, cât şi prin programul de francize. Brandul Vodafone joacă un rol important în interacţiunea cu clienţii noştri şi de aceea vom continua să fim apropiaţi de aspiraţiile şi nevoile românilor.

    În zona enterprise, unde continuăm să fim lider de piaţă, ne vom concentra pe extinderea soluţiilor de business, prin adăugarea mai multor servicii tip Enterprise Data Center şi cloud în portofoliul nostru. Astfel, dorim să răspundem nevoilor companiilor care ne sunt clienţi, care evoluează de la cererea de soluţii de conectivitate mobile spre o mai mare diversitate de servicii tip cloud.

  • Şeful Orange România anunţă priorităţile grupului francez în 2014 pe piaţa locală

    Jean-François Fallacher este CEO ORANGE ROMÂNIA. Iată agenda sa de business în 2014:

    Jean-François Fallacher: Piaţa românească de telecomunicaţii este una foarte dinamică, iar 2013 nu a făcut excepţie. De fapt, a fost un an plin de evenimente pentru noi, un an cu multe lansări şi în acelaşi timp un an de pregătire pentru 2014. După ce am lansat serviciile 4G la sfârşitul anului 2012, în 2013 am acoperit cu 4G toată Capitala şi ne-am pregătit pentru extinderea reţelei 4G de anul viitor, când vom putea folosi spectrul achiziţionat anul trecut în frecvenţele de 800 MHz şi 2.600 MHz.

    m terminat modernizarea completă a reţelei noastre în zonele rurale din România şi am extins acoperirea 3GĂ la nivel naţional, iar în 2013 ne-am concentrat eforturile pe modernizarea reţelei noastre din oraşe, pentru a le oferi clienţilor noştri din mediul urban servicii de voce, date şi broadband de calitate.

    4G va fi cu siguranţă o prioritate pentru noi în 2014. Vom continua să investim în reţeaua noastră, pentru a folosi noile frecvenţe obţinute, pentru a extinde acoperirea 4G şi pentru a le oferi clienţilor noştri posibilitatea de a descoperi această tehnologie la maximul de potenţial pe care-l are. În acelaşi timp, vom continua să susţinem calitatea întregii reţele, inclusiv a celor 2G şi 3G.

    Un alt proiect în care vom investi mai mult în 2014 este Orange TV, deoarece vedem un mare apetit al românilor pentru acest serviciu. Am intrat pe piaţa de TV doar de şase luni, dar creşterea utilizării serviciului online – prin Orange TV Go – demonstrează că românii continuă să-şi schimbe obiceiurile de a privi la televizor şi că într-un viitor apropiat îşi vor folosi dispozitivul personal pentru a accesa filmele sau emisiunile preferate oricând şi oriunde. Planul de acţiuni al Orange România pentru 2014 se va concentra pe stabilirea de noi parteneriate şi pe îmbogăţirea ofertei de conţinut la cerere (conţinut video la cerere, abonamente video la cerere şi conţinut TV înregistrat) care va fi disponibil pe tablete, smartphone-uri, computere şi televizoare.

  • De ce au plătit cei trei giganţi din telefonia mobilă locală sute de milioane de euro statului român

    Companiile de telecomunicaţii din România investesc anual o sumă totală care variază între 400 şi 500 de milioane de euro, din care aproximativ 200 de milioane de euro sunt alocate achiziţiilor de echipamente. Va fi 2014 anul în care cea mai mare parte din această sumă va fi alocată echipamentelor 4G? Reprezentanţii locali ai giganţilor Alcatel Lucent (Franţa), Ericsson (Suedia) şi Huawei (China), care sunt şi cei mai mari jucători locali de pe piaţa de echipamente şi servicii dedicate operatorilor de telecomunicaţii, văd în nuanţe optimiste anul 2014, fără a paria însă pe o evoluţie spectaculos-pozitivă a pieţei.

    Ce este diferit în 2014 faţă de 2012 şi 2013? Dacă în primii doi ani menţionaţi Cosmote, Orange şi Vodafone au lansat servicii de date 4G folosind exclusiv spectrul radio pe care îl deţineau deja, realizând astfel complicate operaţiuni de eficientizare a utilizării spectrului radio pentru a face loc şi demonstraţiei LTE pe lângă toate serviciile deja existente, cu compromisuri în acoperire şi viteză, în aprilie 2014 cele trei companii vor intra în posesia noilor licenţe radio, ieşind astfel din zona de restricţii în care s-au aflat până acum.

    Având dintr-o dată la dispoziţie benzi dedicate tehnologiilor 4G, operatorii vor putea extinde acoperirea serviciilor de date şi mări viteza fără a fi nevoiţi să mai restrângă capacitatea de reţea alocată altor servicii.

    Însă dacă operatorii vor avea posibilitatea de a investi pentru a exploata la deplină capacitate tehnologia 4G, aceasta nu înseamnă că şi contextul economic, puterea de cumpărare şi impactul negativ al reglementărilor locale şi europene nu vor mai fi luate în calcul de grupurile de telecomunicaţii.

    Unul dintre cele mai importante subiecte aflate încă în discuţie şi care va cântări greu în decizia finală a operatorilor în ce priveşte bugetele de investiţii pentru 4G, este cel al evoluţiei tarifelor de interconectare pentru apelurile dintre reţelele companiilor de telecom, care sunt stabilite de Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Urmând un ghid impus la nivelul UE, ANCOM se pregăteşte să impună o reducere drastică a acestor tarife, care ar putea diminua cu peste 200 de milioane de euro veniturile companiilor, reducând astfel atât încasările, cât şi profitabilitatea operatorilor.

    Curba de reducere a tarifelor nu este stabilită, cum nici data de intrare în vigoare a lor nu este încă bătută în cuie pentru 1 ianuarie 2014, păstrând astfel o zonă neclară în planurile companiilor pentru anul viitor. Dincolo de tema aridă, dar cu un puternic impact economic al interconectării, companiile de telecom nu vor aloca bugete exuberante investiţiilor în 4G câtă vreme acestea iau în calcul şi tarifele, şi veniturile mici ale clienţilor de pe această piaţă.

  • Pariul 4G – un joc cu mize multiple şi cu semne de întrebare

    S-AR PUTEA, PENTRU CĂ ÎN STATELE UNITE 4G ŞI VITEZELE SPORITE DE TRANSFER AL DATELOR SE CUANTIFICĂ ÎN VENITURI PE ABONAT DE CIRCA 70 DE DOLARI PE LUNĂ, cu peste 30 de dolari mai mult decât izbutesc să obţină companiile din Europa. Reversul medaliei este că americanii au cheltuit sume cu 74% mai mari în 2012 pentru investiţii faţă de 2007, în timp ce investiţiile europenilor s-au diminuat cu trei procente în aceeaşi perioadă. Iar evoluţia investiţiilor  se regăseşte în vitezele de transfer, mai mari în SUA, în medie, cu 75% decât în Europa, motiv pentru care americanii consumă de două ori mai multe date decât europenii.

    PE DE ALTĂ PARTE, TREBUIE SPUS CĂ VIITORUL VA FI, fără tăgadă, al vitezei, al datelor şi al telefoanelor inteligente. Aceeaşi GSMA estima la finele lunii noiembrie că până în 2017 numărul conexiunilor 4G active va depăşi un miliard, de la cele 176 de milioane în prezent. Conexiunile 4G sunt disponibile în prezent pentru 90% dintre americani, pentru 47% dintre europeni şi pentru 10% dintre asiatici, iar până în 2017 în jur de 500 de operatori din 128 de ţări vor oferi servicii 4G.

    Creşterea numărului de clienţi va fi posibilă atât prin apariţia de dispozitive cu capabilităţi 4G la preţuri accesibile, cât şi prin introducerea de tarife adaptate, crede Hyunmi Yang, chief strategy officer la GSMA. Iar cantitatea de date consumată de clienţi va creşte; un raport al GSMA arată că userii 4G deja ajung la circa 1,5 GB lunar, aproape dublu faţă de restul.

    IN PREZENT EUROPA SE AFLĂ ÎN PLIN PROCES DE ACORDARE A LICENŢELOR 4G, sume considerabile fiind licitate; în Austria autorităţile au încasat 2,01 miliarde de euro la sfârşitul lunii octombrie, în Olanda licitaţiile au însemnat 3,8 miliarde de euro, în Germania 4,4 miliarde de euro, în Franţa 3,6 miliarde de euro, iar în Marea Britanie 2,8 miliarde de euro.

    NUMELE MARI PUSE ÎN JOC, alături de cele deloc considerabile necesare investiţiilor în tehnologie, fac din 4G un soi de joc cu mize multiple şi cu ceva semne de întrebare. Recent şeful celei mai mari reţele de telefonie mobilă din Coreea de Sud îi punea în gardă pe omologii săi europeni asupra faptului că 4G ar putea fi ceva mai puţin decât Eldorado-ul sperat. „Colegii europeni se plâng că explozia traficului de date nu s-a întâmplat în cazul lor.

    Pe de altă parte, la noi cererea şi consumul de date sunt fără precedent, dar problema este că oamenii nu sunt dispuşi să plătească suficient. Aşa că avem o problemă fundamentală: vom putea câştiga bani din asta?„, spune Suk-Chae Lee, şeful KT Corp. „LTE este o binecuvântare pentru oameni, dar se poate dovedi un blestem pentru operatori!„

    Nu este singura problemă legată de extinderea serviciilor 4G. Organizaţia Wireless Intelligence estima recent că în 2015 vor exista circa 200 de reţele LTE în peste 70 de ţări ale lumii, ceea ce, apreciază analiştii, s-ar putea transforma într-un coşmar pentru fabricanţii de telefoane şi de dispozitive mobile. Aceştia ar putea întâmpina dificultăţi tehnice în acoperirea tuturor frecvenţelor 4G locale, iar apariţia unui dispozitiv „mondial„, compatibil cu toate frecveţele şi standardele folosite, este, în opinia analistului Joss Gillet, puţin probabilă.