BusinessMagazin

Category: Telecom

Cele mai noi informații din domeniul telecomunicațiilor – prețuri și oferte ale companiilor de telefonie mobilă

  • Vodafone mizează pe video. Compania a încheiat un parteneriat cu Netflix, iar Zonga aduce 36 de milioane de melodii abonaţilor

    Operatorul de telefonie mobilă Vodafone şi-a făcut intrarea în gama serviciilor TV şi conţinut video online prin lansarea 4GTV+. România este a unsprezecea ţară în care Vodafone lansează serviciul de televiziune în parteneriat cu Netflix, iar aplicaţia dezvoltată de operator include şi 36 de milioane de melodii, printr‑un acord încheiat cu Zonga. Lista de parteneriate rămâne însă deschisă.

    „Fiica mea de 15 ani nu ştie ce înseamnă televiziunea clasică“, spunea Ravinder Takkar, preşedinte şi CEO al Vodafone România, în cadrul evenimentului în care a anunţat lansarea aplicaţiei 4GTV+. Îmbrăcat casual, cu blugi, Takkar a făcut o prezentare în care a folosit argumente, cifre şi studii pentru a arăta felul în care se schimbă comportamentul consumatorilor, cât de mare este apetitul pentru servicii video online şi cât de mult sunt folosite mobilele. „Clienţii Vodafone urmăresc 21 de milioane de ore de conţinut video pe lună. Cred că în câţiva ani ani acest număr se va dubla. Sunt încrezător că oamenii vor petrece şi mai mult timp navigând pe internet; nu ştiu dacă va creşte şi numărul de ore petrecut pe social media, dar ar putea avansa şi această zonă“, afirmă CEO-ul Vodafone România.

    Pe parcursul prezentării sale, a arătat că în ultimii trei ani numărul de consumatori de conţinut video online, la nivel internaţional, a crescut cu 50%, în SUA. Iar 86% dintre românii care folosesc telefoane inteligente se uită la cel puţin un video pe săptămână, conform unui studiu realizat de EY.

    De fapt, Ravinder Takkar a pregătit terenul pentru această lansare, iar la întrebările adresate de jurnalişti cu câteva luni în urmă a spus că Vodafone acordă „atenţie foarte mare pe ceea ce noi credem că este un motor cheie de creştere pentru video: conţinutul. Vom continua să adăugăm lucruri noi, pe lângă cele care le avem în prezent – YouTube şi HBO Go – pe care le vom anunţa pe parcursul anului“. La acel moment, adică în iunie, spune acum Ravinder Takkar, „aveam deja ideea de a face acest proiect şi începuserăm să lucrăm la el. Punerea în aplicare a mai durat câteva luni, astfel încât la finalul lunii proiectul a fost gata. Aplicaţia 4GTV+ nu este un lucru static, nu se opreşte aici, putem adăuga conţinut, alte opţiuni, noi capabilităţi; ideea este să îmbogăţim aplicaţia“.

    Primul pas făcut de companie în acest sens a fost lansarea versiunii beta a aplicaţiei 4G TV, pentru teste, în luna iulie a acestui an, prin care compania oferea acces clienţilor la aproape 20 de posturi TV live şi o serie de filme. 4GTV+ oferă acces la o serie largă de canale TV, care acoperă toate tipurile de conţinut, de la ştiri la divertisment, atât local, cât şi internaţional. Serviciul include şi 36 de milioane de melodii oferite prin Zonga, precum şi producţii de succes oferite de parteneri precum Disney Channel, Disney Junior şi Disney Channel On Demand.

    Până la lansarea 4GTV+, Vodafone era singurul jucător de top din industria locală de comunicaţii care nu era prezent în niciun fel pe segmentul de servicii TV şi conţinut video. Cei mai mari jucători de pe piaţa locală TV sunt RCS&RDS, Telekom şi UPC, cel mai nou intrat pe acest segment fiind Orange; cele patru companii oferă pe lângă serviciile prin cablu sau satelit şi acces la posturi TV live prin aplicaţii mobile.

    Cu 4GTV+, Vodafone contraatacă, punând la dispoziţia clienţilor acces la o colecţie de filme şi posturi TV live, dar exclusiv de pe echipamente mobile – smartphone-uri şi tablete – pentru toţi clienţii Vodafone România care descarcă aplicaţia 4GTV+ din App Store şi Google Play. Aplicaţia este disponibilă din 3 octombrie, iar accesul la tot conţinutul oferit prin acest serviciu este inclus în abo-namentele Vodafone înce-pând cu planul tarifar Red 19 şi pentru clienţii care achiziţionează sau prelungesc un asemenea abonament.

    Utilizatorii 4GTV+ pot să urmărească emisiuni difuzate live de canalele TV, dar şi să pună pauză şi să le urmărească mai târziu de la momentul la care le-au întrerupt, precum şi să deruleze de la început cu ajutorul funcţiei „Repornire şi derulare înapoi“. De asemenea, folosind funcţia „Catch-up“, utilizatorii pot viziona emisiuni pe care nu le-au putut urmări live, opţiune valabilă timp de 72 de ore de la momentul difuzării lor. În plus, clienţii beneficiază de experienţa multiecran, care le permite să transfere conţinutul disponibil prin 4GTV+ către ecranul TV şi, în paralel, să îşi folosească telefonul pentru apeluri sau orice alte acţiuni fără a întrerupe vizionarea. Utilizatorii mai beneficiază şi de continuitatea sesiunii de vizionare, opţiune prin care pot întrerupe vizionarea şi apoi relua oricând de la momentul întreruperii.

    Chris Whiteley, VP Business Development, EMEA în cadrul Netflix a fost invitatul surpriză al evenimentului la care a fost anunţată lansarea 4GTV+. Dincolo de noutăţile de conţinut propriu şi nu numai, Whiteley a ţinut să precizeze că Vodafone are o ofertă specială pentru abonaţii săi, care pot beneficia de un bonus exclusiv de acces gratuit la Netflix timp de trei luni. „Vodafone este un partener global al Netflix şi extindem această relaţie şi în România“, a declarat Chris Whiteley. El nu a oferit niciun fel de detalii concrete referitor la aşteptările pe care le are de pe urma acestui parteneriat pe plan local; Netflix este prezent pe 190 de pieţe, în care are 83 de milioane de membri; aceştia folosesc serviciul, cumulat, 125 de milioane de ore zilnic.

    Spre comparaţie, nivelul de consum înregistrat anul trecut de Netflix era de 43 de milioane de ore; anul acesta, compania oferă peste 600 de ore de conţinut original, disponibil în acelaşi timp la nivelul întregii lumi. „Suntem preocupaţi de inovaţie atât în ceea ce priveşte conţinutul, ce se întâmplă în spatele camerei, dar şi de modalităţile în care ajunge conţinutul la consumatori. Parteneriatul cu Vodafone ne ajută să ajungem la mai mulţi clienţi“, a adăugat Chris Whiteley.

    Iar apetitul românilor pentru consumul de video pe telefoanele inteligente este evident. „Românii îşi iubesc mobilele, din fericire. La finalul anului trecut gradul de penetrare a smartphone-urilor în România a ajuns la 63%. Ce fac clienţii noştri cu telefoanele mobile? Conţinutul video reprezintă acum 53% din întregul trafic de date al abonaţilor noştri. Iar consumul video creşte cu o rată incredibilă. În fiecare săptămână este mai mare decât în săptămâna anterioară“, spune Ravinder Takkar. Cum folosesc telefoanele clienţii operatorului? Românii petrec într-o lună 28 de milioane de ore accesând social media pe mobile, iar 23 de milioane de ore sunt dedicate web – browsing-ului; consumul de conţinut video pe mobil a ajuns la 21 de milioane de ore.

    Schimbarea comportamentului de consum, cu migrarea consumatorilor spre conţinutul video online, este un fenomen valabil la nivelul întregii lumi. În SUA, pe parcursul ultimilor trei ani, a crescut cu 50% numărul de consumatori pentru serviciile video online; în Europa rata de creştere nu a fost la fel de rapidă, spune CEO-ul Vodafone România. „Este o cantitate uriaşă de conţinut disponibilă, iar uneori este dificil ca un consumator să găsească exact ce îl interesează. Persoanele cu vârste de până în 35 de ani, din SUA şi Marea Britanie, urmăresc conţinut video online, în medie, de 28,5 ore pe lună; spre comparaţie, dedică doar 8,3 ore pe lună pentru a urmări canale TV tradiţionale“, spune Ravinder Takkar, citând din studiul The Shift Report.
     

  • Honor 8 este disponibil oficial în România. La ce preţ va putea fi achiziţionat

    În comparaţie cu modele anterioare, noul vârf de gamă are un sistem dual-camera, format din două camere, de 12 MP fiecare. O cameră integrează senzorul RGB, pentru captarea culorilor, iar cealaltă cameră integrează senzorul monocrom, pentru fotografii cu mai multe detalii. În plus, senzorul monocrom captează de trei ori mai multă lumină decât în mod normal, îmbunătăţind intervalul dinamic al imaginii şi diminuând noise-ul din fotografii – chiar şi în condiţii de iluminare scăzută. Cei doi senzori permit fotografilor să utilizeze o serie de filtre, precum ajustarea focalizării după realizarea imaginii, schimbând efectul Bokeh, blurul din spatele obiectului focalizat.

    Mai mult, camera foto integrează o gamă variată de funcţii şi filtre, de la funcţia Light Painting şi modul Beauty până la funcţia Panorama, Slow-Motion, modul Food, HDR, Super-Night şi Watermark-uri. Mai mult, utilizatorii pot selecta într-o fracţiune de secundă camera frontală de 8MP, iar modul Perfect Selfie va înfrumuseţa fiecare zâmbet.

    Honor 8 a fost conceput astfel încât utilizatorii să poată accesa rapid un set complet de funcţii, iar acest succes se datorează opţiunii sale unice Smart Key, o interfaţă interactivă care permite accesarea rapidă a aplicaţiilor, precum WhatsApp sau Pokémon Go, printr-o simplă atingere. Astfel, pentru menţinerea rutinei de zi cu zi, utilizatorii au nevoie doar de amprenta personală. Pe lângă toate acestea, smartphone-ul permite încărcarea super-rapidă, de la 0% la 47% în doar 30 de minute. Cu o încărcare de doar 10 minute, telefonul poate fi utilizat până la 2 ore, interval potrivit pentru situaţiile de urgenţă, sau timp de 6 ore, dacă utilizatorii se rezumă la ascultarea de muzică offline. Senzorul de amprentă integrat în Honor 8 are capacitate de auto-învăţare, ceea ce înseamnă că, cu este mai des folosit, cu atât devine mai rapid, iar în final deblocarea telefonului se realizează în mai puţin de 0,4 secunde.

    Honor 8 integrează un procesor Kirin Octa-core, ce conţine un co-procesor i5, care lucrează în tandem pentru a creşte viteza de procesare, perioada de răspuns şi durata de viaţă a bateriei, asigurând astfel utilizatorii că au baterie suficientă pentru îndeplinirea tuturor task-urilor de pe ordinea de zi. Procesorul este format din 4 procesoare de 2,3GHz şi 4 procesoare de 1,8GHz.

    Dispozitivul acceptă conexiuni Wi-Fi pe ambele benzi (2,4 GHz / 5 GHz), cu viteze de până la 150 Mbps, permiţând accesarea tuturor informaţiilor imediat, fără ca utilizatorii să aştepte prea mult.

    Honor 8 va fi disponibil în România la un preţ recomandat de 1899 RON. Modelul poate fi achiziţionat de la retailer-ul online, Emag, urmând să fie disponibil în perioada următoare şi în magazinele partenere Huawei.

    Românii vor putea alege modelul dintr-o gamă variată de culori: Pearl White, Midnight Black, Sapphire Blue şi Sunrise Gold.

  • Huawei îşi deschide porţile: zece studenţi români au avut şansa de a studia timp de două săptămâni în China

    Huawei, la fel ca oraşul unde-şi are sediul, Shenzhen, este o companie tânără care s-a dezvoltat într-un timp scurt. Shenzhen se află în apropiere de Hong Kong, Macao şi Guangzhou, iar până în 1980 era doar un orăşel cu 30.000 de locuitori; azi zona metropolitană are o populaţie de 15 milioane de oameni şi a fost denumită Silicon Valley al orientului. Huawei a apărut în 1987, iar de atunci a ajuns un jucător global pe piaţa telecomunicaţiilor, activând în peste 170 de ţări, cu afaceri de 60 de miliarde de dolari şi peste 170.000 de angajaţi pe tot globul.

    9.000 şi mai bine de kilometri, altfel spus o călătorie de peste 15 ore cu avionul, despart Bucureştiul de cartierul general al Huawei; în România firma are o reprezentanţă pentru care lucrează aproape 1.600 de oameni în trei divizii (enterprise, carrier network şi consumer). Cartierul lor general se întinde pe mai bine de un milion de metri pătraţi iar numărul de angajaţi este de multe ori mai mare. Compania de origine chineză a pornit în 2014 un program educaţional, Seeds for the Future, în parteneriat cu Guvernul României prin care trimite la specializare în China studenţi români de la universităţi tehnice din Bucureşti, Iaşi, Craiova sau Cluj-Napoca. Anul acesta zece studenţi au petrecut două săptămâni în China: prima în capitala Beijing, iar a doua în Shenzhen. Pe lângă cursuri tehnice, au avut ocazia să studieze limba şi cultura chineze (caligrafie, expresii uzuale).

    Programul nu este valabil doar pentru români, ci se desfăşoară în zeci de ţări de pe glob. „Seeds for the future“ a pornit în 2008 după ce o universitate din Thailanda a observat o discrepanţă între ceea ce învaţă studenţii la facultate şi ceea ce se întâmplă de fapt în realitate la locurile de muncă, aşa că a apelat la compania chineză pentru a găsi o soluţie. În 2011 programul era activ în doar două ţări, apoi s-a extins rapid, anul acesta ajungând în 80 de ţări. „De la începutul programului până în prezent au beneficiat în jur de 20.000 de studenţi. Programul are două părţi: una care are loc în ţara respectivă şi alta în care invităm o parte din studenţi în China. Anul acesta în jur de 1.000 de studenţi au venit aici“, spune Holy Ranaivozanany, head of corporate social responsibility al Huawei.

    Majoritatea studenţilor sunt din Europa, Africa, Asia. „La început am făcut acest program la nivel local, apoi ne-am dat seama că există o posibilitate de a-l extinde în China, astfel vom putea expune cultura chineză şi altor naţiuni; în acelaşi timp studenţii pot vedea cum o companie de origine chineză lucrează la nivel global şi ce pot învăţa de la experţii noştri de aici. Aici studenţii urmează  cursuri despre reţea, cloud computing, 4,5G, în anii trecuţi 3 şi 4G, iar acum puţin despre 5G. Pot vizita laboratoarele, producţia noastră. Este o săptămână aglomerată“, spune zâmbind Ranaivozanany.

    Am vizitat Universitatea Huawei din Shenzhen unde am participat la un curs în care o tânără explica ceva despre reţele, care pentru mine ar fi putut fi la fel de bine să fie un curs de chineză, însă nu acelaşi lucru poate fi spus şi despre studenţii români. Ei au spus că subiectul cursurilor nu este foarte complex, însă „te ajută să înţelegi lucrurile mult mai bine, întăreşte ceea ce am făcut în România“, arată Adina-Cristina Moc, o studentă selecţionată în programul „Seeds for the Future“ care a urmat un internship în cadrul companiei. Studiază la Facultatea de electronică, telecomunicaţii şi tehnologia Informaţiei din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, iar despre program mai spune că „m-a ajutat să-mi dau seama că domeniul îmi place, că facultatea pe care am ales-o este una bună, că industria telecomului este de viitor şi vreau să rămân aici, dacă se poate, chiar în cadrul firmei, deoarece este nouă şi se dezvoltă repede“.

    Românii, alături de studenţi din Japonia şi Noua Zeelandă, au urmat cursurile la universitate, aflată în campusul companiei, organizat ca un adevărat cartier; potrivit reprezentanţilor Huawei, suprafaţa campusului este de 1 milion de metri pătraţi. Selecţia candidaţilor pentru programul dezvoltat de compania chineză se face pe baza unui eseu şi a rezultatelor şcolare. „Ne uităm la backgroundul studenţilor, ce studii au făcut, cât de mult sunt interesaţi de cultura chineză, de industria telecom, dar şi la notele acestora. Vrem să ne asigurăm că studenţii cei mai buni au acces la acest program“, afirmă Holy Ranaivozanany.

  • Românii au consumat de doua ori mai mult internet pe mobil anul trecut

    Conform datelor ANCOM, utilizatorul mediu de telefonie mobila şi internet pe mobil configurat pe Veritel.ro consuma lunar 336 MB trafic de internet mobil (faţa de 167 MB în intervalul de raportare precedent), trimite 74 de SMS-uri naţionale (dintre care 62 în reţea proprie şi 12 în afara reţelei) şi apeleaza în medie 245 de minute de pe terminalul propriu atât în reţea (177 de minute), cât şi în afara reţelei (68 de minute).

    Un utilizator ocazional de telefonie mobila şi internet pe mobil consuma lunar 112 MB trafic de internet (faţa de 56 MB în intervalul de raportare precedent), trimite 25 de SMS-uri naţionale (din care 21 în reţea proprie şi 4 în afara reţelei) şi apeleaza în medie 81 de minute de pe terminalul propriu atât în reţea (59 de minute), cât şi în afara reţelei (22 minute).

    Utilizatorul intensiv de telefonie mobila şi internet pe mobil consuma lunar circa 1 GB de net (1.008 MB trafic de internet, faţa de 501 MB în intervalul de raportare precedent), trimite 222 SMS-uri naţionale (din care 186 în reţea proprie şi 36 în afara reţelei) şi apeleaza în medie 735 de minute de pe terminalul propriu atât în reţea (531 de minute), cât şi în afara reţelei (204 minute).

    “Comparativ cu profilul de consum al utilizatorului configurat pentru perioada anterioara, se remarca o creştere a traficului în afara reţelei pe toate segmentele de telefonie mobila, corelat cu scaderea traficului în interiorul reţelei, pe fondul reglementarii de catre ANCOM a valorii maxime practicate de operatori pentru tarifele de terminare a apelurilor în reţelele mobile şi corelat cu axarea operatorilor mobili pe oferte cu multe minute naţionale incluse”, a declarat Eduard Lovin, Director Executiv ANCOM.

  • Săptămâna aceasta se lansează cel mai ieftin telefon din lume. Costă mai puţin decât un pachet de ţigări

    Freedon 251, cel mai ieftin telefon produs vreodată, va ajunge în magazine la finalul acestei luni. Cei de la First Post scriu ca CEO-ul companiei a anuntat ca livrarile vor incepe de pe 30 iunie iar cei care au facut precomanda vor putea plati la primire. Pretul telefonului din India este de 250 Rs (aprox 15 lei).

    Freedom 251 are un display de 4 inch, procesor quad-core la 1.3GHz, 1GB de RAM si o baterie de 1.450 mAh. Vine cu o camera principala de 3.2MP si una frontala de 0.3MP. Telefonul are 8GB spatiu de stocare si slot pentru microSD pana la 32GB.

    Foto:Gadgets360

    Piaţa indiană a telefoanelor inteligente este cea mai promiţătoare şi cea mai importantă ţintă pentru producătorii de dispozitive şi pentru operatorii de telefonie mobilă şi servicii.

    În prezent cel mai ieftin smartphone de pe piaţa indiană este un Alcatel Fire C, la 25 de dolari.

    În 2015 India a devenit a doua cea mai importantă piaţa pentru telefoane inteligente, după China, trecând înaintea SUA. India are în jur de 220 de milioane de useri de smarphone la o populaţie totală de 1,25 miliarde persoane. Pe piaţă există peste 150 de măci de telefoane.

  • Piaţa de 17 miliarde de dolari de care s-ar putea să nu fi auzit niciodată

    Un element interesant în 2016 va fi piaţa telefoanelor mobile second-hand. O piaţă uriaşă de 17 miliarde de dolari, o piaţă despre care probabil nici nu ştiaţi până acum. 120 de milioane de telefoane mobile folosite vor fi vândute sau cumpărate în 2016, la o valoare medie de 140 de dolari bucata. Telefoanele folosite devin din ce în ce mai populare datorită ciclurilor scurte de apariţie a noilor modele. Un sondaj realizat de Gartner arată că 60% dintre consumatorii din Germania şi Statele Unite trec la următorul model de telefon doar pentru că îl vor, iar 64% dintre aceştia şi-au vândut telefonul vechi. Doar 7% dintre respondenţi au spus că au donat telefoanele către reciclare. Şi Gartner se aşteaptă ca 120 de milioane de telefoane recondiţionate să ajungă în mâinile utilizatorilor până în 2017.

    În 2015 s-au vândut 80 de milioane de smartphone-uri uzate, cu o valoare de 11 miliarde de dolari. De la mijlocul anului 2015 până în prezent, 12% dintre consumatori şi-au vândut smartphone-ul vechi, iar dintre aceştia, două treimi şi-au vândut telefonul către alt consumator şi o treime către un operator sau producător.

    Se aşteaptă ca în 2016 să fie vândute 1,6 miliarde de unităţi cu o valoare de peste 400 de miliarde de dolari. În acelaşi raport se arată că cel puţin 10% din telefoanele premium (de peste 500 de dolari) achiziţionate în 2016 vor avea cel puţin 3 proprietari înainte să fie scoase din uz. Pe lângă asta, jumătate dintre smartphone-uri achiziţionate în 2016 vor fi vândute producătorilor sau operatorilor pentru o reducere la achiziţionarea unui alt telefon. Restul smartphone-urilor vor fi, cel mai probabil, vândute online către magazine ce comercializează produse second-hand sau către alţi consumatori.

    Creşterea pieţei SH a telefoanelor mobile aduce mai multe telefoane în mâinile persoanelor cu bugete limitate, iar aceştia ar putea alege abonamente de date mai mari decât cei care cumpără un telefon nou. În plus, această piaţă ar putea fi benefică şi pentru mediul înconjurător. Doar în Statele Unite în 2012 au fost aruncate la gunoi 140 de milioane de telefoane mobile. Pe viitor, telefoanele mobile folosite vor găsi o viaţă nouă în mâinile altor utilizatori şi nu vor ajunge la groapa de gunoi.

  • Veniturile din servicii ale Vodafone au crescut cu 5,6% în anul fiscal 2015-2016

    Vodafone România a înregistrat un numar total de 9.120.145 de clienţi (utilizatorii serviciilor mobile, ai serviciilor de voce şi internet fix şi m2m) la 31 martie 2016, în creştere cu 18.853 faţă de trimestrul precedent. Din numărul total de clienţi, 8.461.054 sunt utilizatori ai serviciilor mobile.

    ARPU mobil al Vodafone Romania a ajuns la 6,2 euro în ultimele trei luni.

    Veniturile din servicii aferente anului fiscal 2015-2016 au atins 688,4 milioane de euro, în creştere cu 5,6% faţă de anul precedent, în termeni organici.

    La 31 martie 2016, abonaţii serviciilor Vodafone reprezentau 41,1% din baza de clienţi, iar utilizatorii Cartelei Vodafone, 58,9%. Utilizatorii serviciilor pre-plătite au crescut cu 0,8 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Consumul de date mobile a crescut cu 131,9% în trimestrul încheiat la 31 martie 2016, comparativ cu anul anterior.

    Rata de penetrare a smartphone-urilor în baza de utilizatori a crescut cu 7,5 puncte procentuale în anul încheiat la 31 martie 2016, in comparaţie cu anul precedent. 

    Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii mobile din lume, care oferă o gamă de servicii ce include voce, mesaje, date şi comunicaţii fixe. Vodafone are divizii în 26 de ţări, 57 de reţele partenere în întreaga lume şi operaţiuni de broadband fix în 17 ţări. La 31 martie 2016, Vodafone avea 462 milioane de utilizatori ai serviciilor mobile şi 13,4 milioane de utilizatori ai serviciilor de broadband fix.

  • O tânără de 23 de ani a primit o factură la mobil de 16.000 de euro

    O turistă din Anglia a primit o surpriză neplăcută după ce s-a întors din concediu şi a realizat că ajunsese la o factură de mobil de aproximativ 12.500 de lire (16.000 de euro).

    Londoneza Patricia Al, de profesie consultant imobiliar, a atins această valoare uriaşă a facturii după ce şi-a folosit telefonul mobil, abonat la reţeaua englezească de telefonie O2,  pentru a urmări două episoade al serialului BBC “Familia mea” în Turcia, relatează Techamok.com.

    Internetul Wi-Fi al hotelului a căzut, iar telefonul mobil, conectat la computerul său pentru încărcare, a preluat automat download-ul.

    Tânăra în vârstă de 23 de ani a fost taxată astfel  cu 5.156 lire (cca. 6.500 euro) pentru un episod şi 5.453 lire (cca. 6.900 euro) pentru altul, fiind ulterior taxată cu alte 2.500 de lire (3.100 euro) pentru folosirea serviciilor de date  în concediu. Cu această sumă, ar fi putut cumpăra 323 de seturi de DVD-uri care să conţină toate cele 11 serii ale serialului.

    Reprezentanţii O2 spun că i-au transmis un mesaj în data de 24 august, data în care a downloadat primul serial, pentru a o anunţa că factura ei crescuse îngrijorător.

  • Povestea primului start-up dezvoltat pentru viitorii operatori virtuali de telefonie mobilă

    Au trecut deja patru ani de când Veridian se lansa pe piaţă, cu toate temele tehnologice făcute, ca primul MVNE operaţional în România. MVNE-urile (Mobile Virtual Network Enabler) sunt platformele care pot livra companiilor (în special celor care activează în domenii unde interacţionează cu zeci sau sute de mii de clienţi, precum retailul, energia, CATV-ul, asigurările sau băncile) posibilitatea de a deveni MVNO (Mobile Virtual Network Operator), adică de a-şi lansa propriul brand de telefonie mobilă, prin care să se lege şi mai strâns de clienţii pe care deja îi au şi prin care să poată obţine venituri suplimentare.

    Dacă în urmă cu patru ani Veridian se lansa gata de treabă, de ce campaniile comerciale pentru atragerea primilor clienţi abia au început să fie puse pe mesele acestora? Gabriel Mureşanu, un executiv care a lucrat din 1996 până în 2011 pentru Vodafone şi care ulterior a activat în consultanţă (în special în turnaround management), îşi gândeşte atent răspunsul şi începe cu începutul: „Primele discuţii au avut loc în a doua parte a lui 2012, când am prezentat operatorilor mobili beneficiile pe care le pot avea de pe urma MVNO-urilor ce activează în zona de retail, dar şi din partea companiilor care vor dori să devină operatori mobili virtuali pentru a-şi acoperi nevoile de comunicaţii mobile pentru M2M (machine to machine – monitorizare contoare gaz, curent, trafic auto etc).

    Într-o piaţă concurenţială întotdeauna sunt operatori care îşi apără segmentele de piaţă acaparate şi operatori care vor să crească şi să recupereze porţiuni de piaţă cât mai profitabile. Pe fondul dinamicii crescute generate de operatorii Telekom şi RCS&RDS, care au atacat vertiginos poziţiile operatorilor Vodafone şi Orange, s-a creat un moment favorabil pentru noi modele de business. Acum momentul este cel mai bun, fidelitatea clienţilor este scăzută faţă de operatorii din piaţă, serviciile de telecom au devenit servicii de larg consum, diferenţiatorii dintre operatori au scăzut în intensitate. Cine vine cu o propunere diferită şi un pachet de beneficii extins are şansa să acapareze segmente semnificative din piaţa de B2B şi B2C“.

    Dincolo de momentul legat de maturitatea pieţei telecom, principala explicaţie stă în faptul că abia în toamna anului trecut Veridian a semnat acordul cu Telekom România, primul operator mobil care a acceptat să fie furnizor de reţea pentru un enabler şi pentru viitorii operatori care vor opera sub brand propriu. Contractul cu Telekom este şi cel care îi face pe cei de la Veridian să spună că oferă, la acest moment, un serviciu unic pe piaţă: „Pentru moment suntem singurul MVNA activ pe piaţa din România care are un parteneriat cu Telekom România. Suntem singura platformă de acest gen ce poate oferi o soluţie completă pentru lanţurile de retail care doresc să se lanseze ca MVNO“, explică Gabriel Mureşanu.

    Lanţurile de retail sau companiile din alte industrii care doresc să se lanseze ca MVNO pot face asta şi printr-o relaţie directă cu unul dintre operatorii telecom. Telekom România oferă serviciul numit MVNO complet, prin care companiile pot semna un acord direct, fără a avea nevoie de serviciile unui MVNE. Diferenţa este însă că, în acest caz, viitorii operatori trebuie să aibă, aşa cum scrie pe pagina web a Telekom: „servicii de reţea core; numerotaţie mobilă, cod de reţea, IMSI, Roaming; operaţiuni şi suport; marketing, vânzări şi distribuţie, brand şi comunicare“ – mai precis, expertiză şi eventual experienţă de operator mobil. În această ecuaţie intră MVNE-ul, care preia primele trei puncte şi reduce investiţia iniţială a viitorului operator. 

  • Obiectivele noului CEO UPC România

    După ce am lucrat mulţi ani de zile în FMCG (Fast Moving Consumer Goods – n.r.) a ajuns să mi se pară interesantă contradicţia de termeni a acestui domeniu, dat fiind faptul că în momentul de faţă percep comunicaţiile mai rapide decât FMCG–ul. Este un domeniu mai complex, mai ales datorită faptului că industria telecomunicaţiilor este o industrie tânără şi neaşezată”, povesteşte Robert Redeleanu, numit CEO al UPC România în iunie anul trecut, după ce Severina Pascu a preluat conducerea operaţiunilor din Europa Centrală şi de Est a Liberty Global.

    Dinamismul companiei aflate într-una din cele mai competitive pieţe din România s-a reflectat în rezultatele de anul trecut ale companiei, care şi-a majorat veniturile nete cu 9,2% faţă de anul anterior, până la 633 de milioane de lei, a crescut numărul de clienţi care folosesc cel puţin un serviciu UPC până la circa 2,1 milioane şi s-a concentrat pe extinderea ariei de acoperire a serviciilor digitale, care au ajuns în alte 300.000 de case, mai multe cu 13% faţă de anul anterior. „2015 a fost pentru noi un an foarte bun, confirm că este cel mai bun an pentru noi din punctul de vedere al ratei de creştere a veniturilor, numărului de servicii şi numărului de clienţi pe care i-am adăugat anul trecut”, a spus CEO-ul UPC.

    Redeleanu, care anterior a lucrat ca chief marketing officer al UPC, având în responsabilitate departamentele de marketing, vânzări şi comunicare cu clienţii, nu este la prima experienţă de CEO: în intervalul 2009-2011 a lucrat ca director executiv al producătorului român de produse alimentare Scandia. Absolvent de Finanţe-Bănci la ASE, şi-a început cariera în departamentul de marketing al Unilever South Central Europe. În cei peste 20 de ani de carieră locală şi internaţională a acumulat în special experienţă în marketing şi vânzări. Între 2006 şi 2009 a deţinut rolul de director de marketing pentru Unilever Rusia, Ucraina şi Belarus, iar ulterior a preluat conducerea Scandia.

    „Serviciile şi produsul nostru se creează spontan, în momentul în care consumatorul foloseşte internetul, se uită la televizor, face o plată, toate lucrurile acestea măresc complexitatea businessului şi dependenţa pe care o avem pentru experienţa pe care oamenii noştri din prima linie o creează clienţilor. E cu mult diferit din perspectiva aceasta, dar îmi place cel puţin la fel de mult”, trasează Redeleanu principalele diferenţe ale domeniului, comparându-l cu cel în care a activat anterior. Totodată, experienţa de acum este eminamente diferită faţă de cealaltă prin prisma tipului diferit de guvernanţă. „Există beneficii majore din a face parte dintr-o corporaţie, care ţin de finanţare, strategie, inovaţie, mare parte din lucrurile acestea se întâmplă şi vin de la grup ca suport, în medii antreprenoriale eşti 100% pe picioarele tale, te finanţezi local, trebuie să generezi inovaţie exclusiv la nivel local, a fost o experienţă interesantă pentru mine, ce m-a transformat cu siguranţă în ceea ce am devenit astăzi.”

    În ce priveşte asemănările, acestea se leagă mai ales de înţelegerea clientului, a cărui experienţă a devenit, în ultimii ani, hotărâtoare în ce priveşte alegerea operatorului. „Pe de altă parte, ce se poate învăţa cu siguranţă din industria bunurilor de larg consum este obsesia de a înţelege clientul şi nevoile lui cu adevărat, lucru pe care cred că l-am adus şi în UPC. Este o chestiune culturală foarte puternică pe care pe mine m-a format în toţi anii în FMCG şi cu care am venit ca zestre în telecomunicaţii”, spune Redeleanu. În prezent, alături de îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă ai companiei, se concentrează pe ridicarea nivelului de implicare a angajaţilor în cadrul acesteia. „Încerc să înţeleg şi mai bine care sunt motivaţiile, aspiraţiile, care este tipul de cultură care poate să creeze o atmosferă constructivă şi care să ajute businessul pe de-a întregul”, spune executivul care, după ce a devenit director general, a promovat în funcţii de top management o parte din membrii echipei sale. Spre exemplu, Bogdan Bucurei a devenit director de marketing, Lucian Mataoanu, director comercial, Goncalo Henriques – director customer care şi customer experience, iar Ionuţ Voinea – CTO. „Sunt oameni talentaţi, în care cred şi care au făcut pasul către top management.”