BusinessMagazin

Category: Telecom

Cele mai noi informații din domeniul telecomunicațiilor – prețuri și oferte ale companiilor de telefonie mobilă

  • U520, telefonul Zapp pentru GSM

    Pe parcursul celor cativa ani de cand exista reteaua Zapp, in oferta operatorului nu au trecut mai mult de 10 modele de telefoane, mult mai putine decat cele cu care isi atrag clientii operatorii concurenti, Cosmote, Orange si Vodafone.

    Standardul CDMA (code division multiple access) sub care functioneaza are semnificativ mai putini utilizatori la nivel mondial decat telefoanele GSM (fr. Groupe Spécial Mobile), ultimul tip fiind folosit de aproximativ 82% din populatia vorbitoare la mobil a globului, conform GSM Association.

    Implicit, produca torii de terminale s-au orientat cu precadere catre standardul mai popular, iar numarul modelelor CDMA este mai mic.

    „Vom avea mai multe lansari de noi produse anul acesta“, spunea fara sa dezvaluie mare lucru Chris Bataillard, CEO al Telemobil, la scurt timp dupa instalarea sa in functie, luna trecuta.

    „Oricum, e foarte greu in acest business sa ai totul pentru toti in termeni de produse“, continua Bataillard. Chiar daca nu ofera chiar totul pentru toti, un nou model de telefon, aflat acum in teste interne la Zapp pentru a determina oportunitatea lansarii lui in oferta comerciala, vrea sa ofere mai mult decat altele.

    Ubiquam U-520 este un terminal capabil sa functioneze simultan atat in standardul CDMA (pe banda de frecventa de 450 MHz), cat si in GSM (900 MHz si 1.800 MHz) si deci ingloband pentru prima oara in Romania ambele tehnologii.

    Ubiquam U-520

    Carmen Lazar, head of corporate affairs al Telemobil, a confirmat ca modelul de telefon se afla in etapa de testare si ca ar putea fi lansat comercial peste trei luni.

    Telefonul producatorului coreean Ubiquam are o camera foto de 2 megapixeli cu zoom optic 16x si poate rula filme si muzica. Un alt detaliu: asigura transfer de date pentru conectarea la internet prin EVDO (o tehnologie CDMA) cu viteze de pana la 2,4 Mbps, dar in regim GSM viteza maxima de transfer, obtinuta exclusiv prin GPRS, coboara la 80 kbps.

    „Multi folosesc telefonul in regim CDMA pentru viteza mare de transfer de date, atunci cand vor sa navigheze pe internet. In acelasi timp, retelele GSM au avantajul ca au acoperire mai mare si lumea il foloseste in regim GSM pentru a vorbi“, comenteaza pentru BUSINESS Magazin Dmitri S. Salnikov, jurnalist la publicat ia rusa Portavik, unul dintre avantajele pe care le ofera telefonul.

    In Rusia, operatorul CDMA Skylink are o cota de piata de 10%, restul fiind acoperit de concurenta care foloseste standardul GSM. Acolo, telefonul Ubiquam U-520 are deja aproape un an de cand a fost lansat.

    Modelul este prezent si in portofoliul Unite, divizia de telefonie mobila a operatorului de stat din Republica Moldova, Moldtelecom. In privinta vanzarilor, jurnalistul rus spune ca nu exista informatii publice oficiale.

    „Cred totusi ca vanzarile nu sunt foarte mari, pentru ca pretul telefonului depaseste 700 de dolari“, spune Salnikov.

    Surse din cadrul Zapp au estimat ca in Romania telefonul ar putea fi totusi comercializat la un pret mai mic, subventionand o parte din cost. Astfel, telefonul ar urma sa coste aproximativ 1.200 de lei.

    De ce nu a fost lansat pana acum acest model, primul cu sanse de a atrage si clientii care folosesc retele GSM? Un posibil scenariu ar putea fi construit in jurul actionariatului pe care l-a avut Zapp pana la sfarsitul anului trecut.

    Faptul ca, din cei doi actionari cu participatii egale in Telemobil, unul – Qualcomm – era practic inventatorul standardului CDMA a limitat eventuale intentii ale conglomeratului Saudi Oger, celalalt actionar, de a patrunde in zona GSM.

    Va insemna insa eventuala lansare a acestui telefon in reteaua Zapp o crestere a numarului de clienti, care anul trecut se oprise la doar jumatate la milion, fata de cele peste 9 milioane ale Orange?

    „Le-ar trebui un telefon de 10-30 de dolari, nu unul de 200 de dolari“, spunea un utilizator al forumului Softpedia pe o pagina dedicata unui alt telefon Zapp. Dar, desigur, e foarte greu sa ai totul pentru toti in aceasta industrie.

  • De la Crazy Frog la Juan Carlos

    Mai bine de jumatate de milion de posesori de telefoane mobile din toata lumea au descarcat recent de pe internet un ton de apel in care regele Spaniei, Juan Carlos, ii spune pe un ton agasat presedintelui din Venezuela, Hugo Chavez, „De ce nu taci din gura?“. Mica disputa dintre Juan Carlos si Chavez s-a petrecut in noiembrie trecut la un summit ibero-american desfasurat in Chile, unde faptul ca venezueleanul il tot intrerupea din discurs pe premierul spaniol Zapatero l-a enervat pe rege. Iesirea lipsita de diplomatie a regelui Spaniei a fost imediat exploatata, fiind transformata intr-un ton de apel – pe fundalul melodiei traditionale spaniole „La Cucaracha“ se aude la un interval de cateva secunde intrebarea „por qué no te callas?“, in traducere „de ce nu taci din gura?“. In cateva saptamani, acest ton de apel a generat vanzari de 2,2 milioane de dolari (1,5 milioane de euro). Cum ar putea fi justificata popularitatea unui asemenea ton de apel? Pe langa faptul ca sunetele presetate de producatorii de celulare sunt considerate plictisitoare si demodate, multi dintre utilizatori privesc tonurile de apel ca o metoda de a se exprima si, in cazul de fata, de a se dovedi la curent cu un subiect de discutie actual. Este drept, o parte dintre cei care au descarcat tonul de apel denumit „De ce nu taci“ au facut-o in semn de protest fata de presedintele Venezuelei, dar majoritatea au considerat acest incident drept amuzant si absurd in acelasi timp.

    Faima intamplarii e de altfel vizibila in lumea virtuala: la o cautare pe site-ul de continut video YouTube dupa fraza „por qué no te callas“ vor fi returnate in jur de 1.500 de rezultate, majoritatea legate de aceasta disputa politica, iar pe paginile retelei sociale Facebook, aceeasi fraza denumeste un grup de utilizatori. Si ar putea sa reprezinte si numele unui site, pentru ca pana nu de mult, daca tastati in browserul de internet adresa www.porquenotecallas.com, ati fi fost directionati catre site-ul de licitatii online eBay, unde numele domeniului a fost pus in vanzare pentru aproape 15.000 de dolari (10.000 de euro).

    „Tonurile de apel cu tema politica, dar nu numai, sunt in ziua de azi o afacere extrem de rentabila“, constata Jonathan Arber, analist al companiei de cercetare de piata Ovum Research. Potrivit estimarilor sale, piata mondiala a tonurilor de apel a depasit 5,2 miliarde de dolari (3,5 miliarde de euro) in 2007, dar cresterile intalnite pana acum se vor mai tempera din 2009, pe masura ce muzica pe mobil va depasi in popularitate nisa de piata a tonurilor pentru telefoane.

    In 2006, utilizatorii de celulare au cumparat tonuri de apel de 3,2 miliarde de dolari (in jur de 2,2 miliarde de euro), cifra echivalenta cu 10% din piata totala a muzicii, de 32,3 miliarde de dolari (22 de miliarde de euro). Comparatia nu e fara temei: Steve Mayall, angajat in cadrul companiei de cercetare a industriei muzicale Music Ally, sustine ca poate da detalii despre o persoana necunoscuta numai auzind tonul de apel pe care-l foloseste. „Eram in autobuz zilele trecute, cand un tanar de langa mine a primit un SMS. A fost de ajuns sa aud «Message from the dark side there is» (un ton de apel rostit cu vocea lui Yoda din filmul „Razboiul Stelelor“) ca sa-mi dau seama ca lucreaza in domeniul IT.“

    La fel de bine, barbatii care aleg pentru telefonul mobil melodia „In Da Club“, a lui 50 Cent, e foarte probabil sa aiba o fire petrecareata. Iar femeile care aleg melodia „Big Girl (You Are Beautiful)“, interpretata de Mika, o fac foarte probabil dintr-o nesiguranta in ceea ce priveste propria persoana. „Un ton de apel spune foarte multe despre personalitatea individului, care opteaza in general pentru melodii in care se regaseste sau cu care se poate asocia“, spune Mayall.

    Alegerea unui ton de apel nu e grea, mai ales ca exista pe internet o multime de site-uri care ofera topuri ale celor mai populare tonuri de apel, cele mai multe fiind in general versiuni ale unor hituri muzicale, adaptate pentru telefonul mobil. Dar primul ton de apel care a ajuns in fruntea clasamentelor britanice nu a fost nicidecum o melodie cantata de Beyonce, 50 Cent sau Red Hot Chili Peppers, ci sunetul Crazy Frog, broscuta nebuna care scotea sunete asemanatoare cu cele ale motoarelor de motociclete vechi. Povestea acestui ton de apel dateaza din 2003, cand suedezul Erik Wernquist a desenat broscuta si i-a atasat sunetul specific, pe care l-a gasit tot pe internet. Doi sau trei ani mai tarziu, tonul de apel se putea lauda cu o evolutie spectaculoasa, fiind in topul clasamentelor saptamani la rand.

    Una dintre tendintele anului 2007, remarcata de mai multi analisti din industria muzicala, a fost faptul ca tonurile de apel au evoluat, comparativ cu anii trecuti, de la versiuni mai scurte ale melodiilor in voga la cantece intregi. Acestea nu sunt ascultate niciodata pana la capat, pentru ca majoritatea oamenilor raspund la telefon in mai putin de 30 de secunde, in timp ce durata melodiei depaseste de cele mai multe ori trei minute. Pe partea cealalta insa, avantajul melodiilor intregi este acela ca nu trebuie neaparat cumparate, asa cum se intampla cu tonurile de apel special create pentru telefoane. Este suficient ca posesorul de mobil sa aiba melodia pe computer, sa o transfere in memoria celularului printr-un cablu de date si sa o seteze ca ton de apel. Sau sa foloseasca tehnologia Bluetooth pentru a face transferul wireless de la un echipament la altul.

  • Fostul EasyCall se extinde in regiune

    Agenda pentru 2008 a lui Vladimir Sterescu, seful Computer Generated Solutions Romania (CGS), este extrem de incarcata. La mai bine de un an de cand a vandut compania de servicii de call center pe care a fondat-o in 2003 – EasyCall – catre americanii de la CGS, pentru o suma estimata la aproximativ sase milioane de euro, omul de afaceri trebuie sa se ocupe de dezvoltarea si de extinderea companiei nu numai in Romania, dar si in tarile vecine.
    Convorbirile telefonice ale lui Phil Friedman, presedintele si directorul executiv al CGS, cu omul de afaceri roman sunt de fapt singura legatura pe care o au americanii cu Europa si cu afacerile desfasurate aici. „Cei de la CGS nu au vrut sa se implice activ in afacerile de aici si nici sa faca schimbari majore, pe de-o parte pentru ca acestea nu sunt necesare atat timp cat compania merge bine, iar pe de alta parte pentru ca nu vor sa apara probleme din cauza diferentelor culturale“, spune Sterescu.
    Totusi, una dintre putinele schimbari aduse in companie de americani a fost transformarea acesteia din EasyCall Communications in CGS Romania. Pornit la scurt timp dupa finalizarea tranzactiei, procesul de rebranding a fost incheiat de-abia la inceputul lunii noiembrie. Nu a fost insa un pas facut doar de dragul rebranding-ului. „Cartierul general al CGS Europa va fi stabilit la Bucuresti, ca urmare a conditiilor favorabile de dezvoltare pe care le-am gasit in Romania“, spunea Phil Friedman.
    Prin urmare, Vladimir Sterescu a devenit un pion important in conducerea companiei-mama, fiind desemnat sa se ocupe de divizia de call center si relatii cu clientii a CGS din Europa. Iar restul activitatilor companiei americane – dezvoltare de software, integrarea de sisteme IT si suport tehnic – vor fi coordonate tot din Romania de Florin Chitu, desemnat recent in functia de director general al acestei divizii. „Ideile si planurile facute de-a lungul ultimului an incep acum sa se contureze intr-o strategie clara si cu o finalitate previzibila, cel putin pentru urmatorii doi ani“, afirma Sterescu.
    In acest context, directorul call center-ului CGS si-a creionat strategia de dezvoltare, deocamdata doar pentru Romania. Mai intai vor fi aduse in acelasi loc toate activitatile, care acum se desfasoara in trei cladiri din complexul Sema Park, din ratiuni de economie de spatiu. „Pana acum, amenajarea interioara am facut-o noi asa cum am considerat de cuviinta, insa intr-un spatiu in care acum lucreaza, spre exemplu, 250 de angajati, un specialist poate amenaja 350 de posturi de lucru“, spune Sterescu. Costurile cu chiria, care se ridica in prezent la doua milioane de euro anual, ar putea fi reduse odata cu mutarea intr-o singura cladire mai spatioasa – tot in Sema Park, pe o suprafata de 4.000 de metri patrati, suficient de incapatoare pentru toti angajatii companiei, dupa cum spune directorul.
    CGS Romania va incepe activitatea si in alte orase importante din tara, pe harta de dezvoltare fiind deja bifate Brasov si Iasi. „Conform planurilor initiale, biroul de la Brasov ar fi trebuit sa inceapa de fapt activitatea inca din octombrie anul trecut, numai ca socoteala de acasa nu s-a potrivit cu cea din targ“, spune Vladimir Sterescu, punand amanarea pe seama faptului ca sediul unde urmeaza sa lucreze peste 500 de angajati nu a fost finalizat la timp. Investitia in aceste doua noi birouri din tara se va ridica la cateva milioane de euro, potrivit declaratiilor anterioare ale lui Phil Friedman, directorul executiv al CGS.
    Dupa estimarea Madalinei Vilau, managing partener in cadrul Expo Media, companie care organizeaza o expozitie dedicata afacerilor de call center, un centru de relatii cu clientii cu 400 de angajati presupune o investitie medie de un milion de euro. „Daca nu sunt luate in calcul costurile cu chiria, este nevoie de cel putin un milion de euro, suma care include totul, de la mobilier si pana la echipamente sau la cablarea cladirii“, confirma si Vladimir Sterescu, fara a spune exact daca aceasta este suma investita de CGS Romania pentru deschiderea unui birou in tara.
    Toate aceste schimbari vor avea loc in prima parte a acestui an, potrivit oficialilor companiei, fiind luata in calcul posibilitatea ca toate noile cladiri de birouri sa fie inaugurate simultan. „Si cu toate ca strategia nu este definitivata, din 2009 vom incepe si dezvoltarea la nivel regional, in tari din imediata apropiere a Romaniei.“
    In general, decizia de extindere, nu doar la nivel national, ci si regional a unui call center sau a unei companii unde departamentul de relatii cu clientii joaca un rol important are la baza ratiuni strict legate de costuri. In cazul operatorului de servicii de telefonie mobila Vodafone Romania, spre exemplu, deschiderea unui astfel de centru de relatii cu clientii la Ploiesti, in 2006, a insemnat o reducere a costurilor atat cu salariile, cat si cu chiria. O alternativa de diminuare a cheltuielilor pentru companii care au nevoie de servicii de call center ar fi, totodata, si externalizarea departamentului de relatii cu clientii catre un furnizor de servicii de call center, cum ar fi CGS, Genpact sau Accenture. Un exemplu in acest sens este Orange Romania, care a mutat o parte din serviciile de relatii cu clientii in cadrul CGS Romania.

  • In curand la (HD)TV

    Prima speranta s-a legat de Jocurile Olimpice din Atena in 2004. Apoi a urmat profetia ca tot ce nu s-a intamplat atunci va fi realizabil la Campionatul Mondial de Fotbal din Germania, in 2006. Sau anul acesta, cu campionatul de rugby. Dar adevarul este ca, in ciuda sperantelor agatate de evenimente sportive cu audiente comparabile cu populatia continentului, niciunul nu a determinat intr-adevar adoptarea televiziunii de inalta rezolutie. In ciuda mai multor ani de eforturi de marketing, doar 800.000 de europeni receptionau la sfarsitul anului trecut canale HD (high definition), potrivit GfK. De ce ar face-o cei din Romania?

    Televiziunea de inalta definitie aduce canale TV la rezolutii de pana la cinci ori mai mari decat televiziunea conventionala. Ceea ce inseamna ca privitorii se pot astepta la imagini mult mai clare si culori mai vii, totul completat de sunet pe mai multe canale. Dan Petric, presedintele Asociatiei de Comunicatii prin Cablu (ACC), spune ca „e ca diferenta dintre mono si stereo, dar in domeniul vizual“. Cu un pret. De partea consumatorilor – cel al televizoarelor cu plasma sau LCD care poarta eticheta „HD ready“ (capabile sa livreze emisie HD). De partea producatorilor de continut, proprietari de canale TV – cel al echipamentelor care trebuie sa inlocuiasca retelele de cablu analogice de acum. De partea operatorilor – pretul camerelor de filmat si al echipamentelor HD.

    „E adevarat, sunt costuri pe tot acest traseu, dar rezultatele se vad cu ochiul liber. Din pacate nu e o inovatie ieftina“, spunea Klaus Michler, general manager al MGM Channel Central Europe, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Michler a fost pentru doua zile la Bucuresti pentru a reprezenta MGM alaturi de alte canale TV vedeta, NBC Universal, Bloomberg sau Discovery Networks, la Conventia Operatorilor de Cablu. La evenimentul anual organizat de ACC se intalnesc marii operatori de televiziune, ca RCS&RDS, UPC, dar si cei locali, din tara, cu producatorii de continut (distribuitori de canale TV) si cei de echipamente. Miza principala pentru primele doua categorii de participanti este de regula incheierea contractelor de retransmisie pentru canale TV straine catre abonatii retelelor de cablu romanesti. Asa a fost si in acest an, cu diferenta ca o parte a reprezentantilor de canale au avut anul acesta intre hartiile de prezentare a unor noi posturi si grila de tarife si oferte pentru difuzarea la rezolutie HD.

    „Pot sa va spun ca in ceea ce priveste MGM HD in Romania, e o discutie. Problema e ca intotdeauna trebuie sa fie si un business intr-un fel sau altul“, spune Klaus Michler, evitand sa mentioneze numele partenerilor de discutie. Canalul de filme MGM cu rezolutie HD este pentru moment difuzat doar in Statele Unite si Polonia. Reprezentantii National Geographic Channel au reusit sa treaca dincolo de discutii. „RCS a preluat pentru cateva dintre retelele lui (zone din Bucuresti, n. red.) dreptul de retransmisie pentru National Geographic HD. Trebuie sa modernizeze insa niste echipamente care sunt destul de scumpe“, a declarat Maria Berbece, director de distributie pentru National Geographic Channel. Chestionati de BUSINESS Magazin, reprezentantii RCS&RDS nu au confirmat, dar nici infirmat intelegerea. Din oferta National Geographic, canalul HD este singurul a carui difuzare nu are un pret de lista, ci se negociaza cu cei interesati.

    Distributia de televiziune functioneaza dupa modelul in care clientul plateste operatorul, iar operatorul plateste de regula, la randul lui, postul transmis. Tarifele pentru operatori se stabilesc in functie de numarul de clienti care au acces la un post. De exemplu, National Geographic, varianta standard, are un tarif de 0,15 dolari, iar Bloomberg, postul cu tematica financiara, 0,5 euro. Bloomberg, de altfel, prezent la intalnirea de la Bucuresti, va fi in scurt timp difuzat de trei operatori, printre care i-tv, serviciul de IPTV (televiziune prin internet) al celor de la compania Synco Telecom. Nu in varianta HD, pentru ca nici nu exista aceasta varianta. „Nu vedem rostul, nu exista valoare adaugata pentru un post de genul Bloomberg, cu informatii economice“, spune Francesca Grassi Martelli, reprezentanta acestui canal. Posturile de televiziune pentru care imaginea conteaza atat de mult incat sa se justifice investitiile in echipamente, spun cei prezenti la conventie, sunt cele de sport, canalele documentare – Discovery HD a fost prezent, dar nu a semnat cu vreun operator – si cele de filme.

    Se poate spune ca situatia cu televiziunea de inalta definitie este asemanatoare dilemei „oul sau gaina“. Operatorii sunt reticenti in a face investitii in retea pentru ca numarul locuintelor care au televizoare HD este minim, iar potentialii clienti isi pastreaza rezervele de a cumpara acest tip de televizor, sensibil mai scump, si pentru ca nu exista programe difuzate la rezolutia de 1080 de puncte de care ar fi capabile acestea. Singurul post romanesc care a inceput sa emita in HD anumite programe din grila este Pro TV, doar in Bucuresti, doar emisie terestra (DVB-T), receptionata cu antena si nu prin cablu. Chiar daca receptionarea nu presupune niciun cost din partea clientilor, investitiile Pro TV au fost, in acest stadiu, de 10 milioane de euro.

    Operatorii mai au o dilema suplimentara. Datorita faptului ca sporirea calitatii imaginii se face cu cresterea in aceeasi masura a spectrului de frecventa folosit, un program HD ocupa spatiul a 3 sau chiar 4 canale conventionale. Si deci, operatorii care permanent incearca sa castige noi abonati prin oferirea mai multor canale trebuie sa scoata din grila alte posturi. Limitarile tehnice impun de exemplu un numar maxim de aproximativ 60 de canale in cazul platformelor analogice (care de altfel nici nu pot transmite HD, dar domina in Romania), 200 in cazul celor digitale si un numar similar in cazul transmisiei prin antene satelit, asa cum sunt serviciile Dolce, Digi sau Boom. „UPC a lansat deja formatul digital, deci cu mici investitii probabil ca ar putea retransmite HD, RDS nu are platforma digitala pe cablu, dar are Digi TV, care ar putea gazdui un program HD“, spune Radu Petric, presedinte al ACC, dar si proprietar al unei retele locale de cablu din Piatra-Neamt, cu 24.000 de abonati.

    „In Piatra-Neamt avem inca parc de televizoare alb-negru. In continuare vedem Opera, Cosmos, Grigorescu cu lampi, lucruri pe care nu credeam ca le pot vedea. In Piatra-Neamt, daca am 100 de televizoare echipate HD e mare lucru“, recunoaste el. Petric crede insa ca in viitor, asa cum se intampla in ciclul tehnologic, televiziunea de inalta definitie va ajunge „commodity“, un produs de masa. Acum, pionierii care adopta aceasta tehnologie sunt nevoiti sa plateasca mai mult. Cati o vor face?

    Un Aer de inalta rezolutie

  • Nu e voie cu mobilul

    Se intampla destul de des sa sune un telefon mobil in sala de cinema cand unul dintre personaje spune cea mai buna gluma din tot filmul, in autobuzul aglomerat sau la biblioteca, unde toata lumea paseste pe varfuri. Oricine a trecut cel putin o data printr-o astfel de situatie in care vrand-nevrand a ascultat conversatia zgomotoasa a celui apelat sau, dimpotriva, s-a aflat in situatia de a-i deranja pe cei din jur.

    Exista insa o metoda mai radicala de a scapa de aceste probleme, iar pe masura ce tehnologia a avansat si preturile au scazut, a devenit din ce in ce mai populara. Este vorba despre echipamente de bruiaj de mici dimensiuni, comparabile cu cele ale unui pachet de tigari, de exemplu, care impiedica pe o anumita raza semnalul GSM, astfel incat apelurile telefonice devin imposibil de realizat. Principiul de functionare a acestor echipamente este emiterea unui semnal radio foarte puternic care acopera semnalul emis de telefonul mobil pentru a se conecta la retea. Aria de acoperire a echipamentelor de bruiaj poate varia de la cativa metri si pana la cateva zeci de metri, variabila de care depinde pretul, de la 50 de dolari (aproximativ 35 de euro) pana la cateva sute de dolari.

    Cati sunt dispusi sa plateasca aceasta suma de bani pentru o perioada de liniste? Kumaar Thakkar, un comerciant de echipamente de bruiaj din Mumbai, India, sustine ca exporta in SUA in jur de 20 de bucati lunar. La fel ca Thakkar, magazine din toata lumea primesc comenzi care se traduc lunar in vanzari de cateva sute de echipamente de bruiaj pentru telefoane mobile. Nu este vorba despre o tehnologie noua, insa cei interesati au inceput sa considere necesara folosirea unui astfel de echipament in anumite situatii. Cei mai multi dintre cumparatori sunt proprietarii unor afaceri care implica prin definitie un nivel redus de zgomot conversational, cum ar fi cinematografele sau salile de teatru, de exemplu, dar se simte si tendinta de crestere a vanzarilor in randul publicului obisnuit, mai ales oameni care circula cu transportul in comun.

    Un medic terapeut din Ohio a platit 200 de dolari (aproape 140 de euro) pentru un echipament de bruiaj pentru telefonul mobil, in incercarea de a evita intreruperile telefonice in timpul consultatiilor, situatie cu care se confrunta destul de des. Echipamentul l-a gasit pe internet, pe site-ul PhoneJammer.com, un magazin online specializat in vanzarea de astfel de produse, unde cel mai scump echipament de bruiaj, dedicat companiilor, costa aproape 4.000 de dolari (in jur de 2.760 de euro). „Vanzarile au ajuns la 400 de bucati in fiecare luna, in crestere de la 300 anul trecut. Insa in perioada sarbatorilor, cererea depaseste 1.000 de echipamente“, spune Victor McCormack, proprietarul site-ului.

    Gunjan Bajoria, un tanar de 25 de ani angajat intr-o companie londoneza de import-export, este unul dintre cei ce au achizitionat un astfel de echipament. Face naveta spre serviciu zilnic si, de cel putin doua ori pe saptamana, cand se intampla sa lucreze pe laptop in tren, apasa un buton aflat pe cutiuta neagra din buzunar si ii impiedica astfel pe cei din jur sa-l deranjeze cu conversatii telefonice zgomotoase. „De multe ori reactia celor patiti este chiar amuzanta. Intai continua sa vorbeasca singuri cateva secunde, pana realizeaza ca apelul s-a incheiat, iar apoi incep sa intrebe oamenii din tren daca au semnal la telefonul mobil“, spune Bajoria. „Uneori ma simt vinovat pentru ca folosesc echipamentul de bruiaj. Ma gandesc ca poate aveau o conversatie importanta. Dar, sincer, nu as apasa butonul daca nu ar vorbi atat de tare.“

    Un alt exemplu este cel al unui arhitect american pe nume Andrew. Acesta nu a vrut sa-si dezvaluie intreg numele, pentru ca stie ca echipamentul de bruiaj pe care-l foloseste, tot in tren, este ilegal si risca astfel o amenda de aproximativ 11.000 de dolari (aproape 7.600 de euro). Andrew apeleaza uneori la dispozitiv atunci cand o discutie telefonica din jurul lui devine deranjanta. Un caz concret despre care povesteste ar fi cel al unei persoane care, in urma cu cateva luni, vorbea foate zgomotos la telefonul mobil in tren, avand de altfel un limbaj nu tocmai elegant. „Asa ca am apasat butonul. Ea a continuat sa vorbeasca la telefon inca vreo 30 de secunde, pana a realizat ca de la capatul celalalt al firului n-o mai asculta nimeni“, spune Andrew, care in acest fel nu a impiedicat-o numai pe tovarasa lui de drum sa deranjeze atmosfera din vagonul de tren, dar a blocat orice apel telefonic pe o raza de peste 9 metri.

    Pentru operatorii de servicii de telefonie mobila, popularitatea echipamentelor de bruiaj reprezinta un semnal de alarma, fiindca astfel de practici le aduc daune financiare. Orice apel telefonic blocat cu ajutorul unui astfel de echipament inseamna o suma de bani pe care operatorul nu o mai incaseaza. Pierderi marunte poate, dar operatorii nu sunt dispusi sa si le asume, mai ales in conditiile in care cheltuiesc miliarde de dolari pentru a inchiria benzi de frecventa, la care se mai adauga si costurile de mentenanta – in total 6,5 miliarde de dolari (4,5 miliarde de euro) in cazul operatorului american Verizon Wireless.

    La argumentul furnizorilor de servicii de telefonie mobila impotriva echipamentelor de bruiaj se adauga si altele. Problema nu este faptul ca un client mai zgomotos este impiedicat sa mai vorbeasca la telefon printr-o asemenea metoda ilegala, ci ca odata cu el sunt afectati si utilizatorii mai discreti de telefoane mobile, aflati pe raza de actiune a aparatului. Prin urmare, Comisia Federala pentru Comunicatii din SUA, impreuna cu cativa operatori de telefonie mobila, printre care si Verizon Wireless, a organizat investigatii pentru a depista cel putin companiile ce apeleaza la un echipament de bruiaj si a le aplica amenzi. In opinia autoritatii americane de reglementare, aparatele respective pot fi chiar periculoase daca ajung pe mana cui nu trebuie, pentru ca pot impiedica apeluri telefonice absolut necesare in situatii de urgenta.

    Specialistii sunt insa de parere ca folosirea echipamentelor de bruiaj nu poate fi oprita, chiar daca la mijloc sunt amenzi usturatoare. „O caracteristica a secolului 21 este inabilitatea oamenilor de a se controla in anumite situatii pentru binele celor din jur“, declara recent James Katz, directorul Centrului pentru studii in domeniul comunicatiilor mobile din cadrul Rutgers University, citat de The New York Times. „Un ins zgomotos considera ca are dreptul sa treaca peste persoanele din jur, pe cand posesorul echipamentului de bruiaj considera ca drepturile sale la liniste sunt mai importante.“

  • RDS pleaca la Londra

    Potrivit Financial Times, care citeaza surse apropiate companiei, prin listarea unui pachet de 15% din actiuni la bursa din Londra, RCS&RDS vrea sa atraga 500 mil. dolari (354 mil. euro), cifre care ar impinge evaluarea companiei la 3,5 miliarde de dolari (2,48 miliarde de euro).

    Pretul urmeaza sa fie confirmat sau nu de piata dupa momentul punerii in vanzare a certificatelor globale de depozit (GDR), instrumentul preferat de RCS&RDS pentru listare, respectiv luna decembrie, asa cum a anuntat saptamana trecuta compania. Estimarea, prea optimista, dupa cum spun unii analisti, ar evalua pachetul de actiuni de aproximativ 60% care este atribuit lui Teszari la 1,5 miliarde de euro, ceea ce il situeaza oficial pe omul de afaceri din Oradea in randul miliardarilor romani. Totul depinde insa de modul cum va fi primita compania de institutiile financiare londoneze.

    RCS&RDS, alaturi de bancile de investitii Morgan Stanley si UBS, cele care vor coordona listarea, trebuie sa-i convinga pana la momentul listarii pe investitorii institutionali de la Londra ca operatorul est-european face toti banii pe care ii pretinde. Road-show-ul nu are o sarcina usoara. Suma este suficient de mare (desi nu imposibil de obtinut si printr-o listare in Romania) pentru ca cei implicati in procesul listarii sa fie precauti. RCS&RDS nu este neaparat cunoscuta in City, cartierul financiar al Londrei, iar despre Zoltan Teszari, fondatorul si detinatorul a aproximativ 60% din companie, se stiu si mai putine lucruri. Cu cateva luni in urma, un cabinet de avocatura din capitala Marii Britanii trimitea un fost jurnalist de investigatii in Romania pentru a face un raport despre companie si fondatorul ei. „Am fost angajat de un cabinet de avocatura din Londra, asa ca nu stiu cine e in spate si are nevoie de aceste informatii. Si, sa fiu sincer, am aflat putine lucruri despre Zoltan Teszari, cu toate ca stiam multi unguri din Oradea“, marturiseste „detectivul“.

    Compania este insa bine pozitionata pe piata telecom din estul Europei. Potrivit RCS& RDS, serviciile sale sunt prezente in Romania, Cehia, Croatia, Serbia, Slovacia si Ungaria, aceasta din urma si Romania fiind principalele centre de venituri ale companiei. Pe parcursul ultimului an, comunicarile companiei privind numarul de clienti de pe piata romaneasca vorbesc despre 1,15 milioane de clienti pentru cablu TV (decembrie 2006), 510.000 pentru serviciile de televiziune prin satelit Digi TV (martie 2007), 500.000 de clienti pentru serviciile de acces la internet (septembrie 2007) si un milion de utilizatori ai serviciului de telefonie fixa (octombrie 2007). In Ungaria, piata pe care RDS a intrat la inceputul anului 2000 si pe care actioneaza sub numele Digi Kft (recent schimbat din EMKTV Kft), numarul de clienti este mai mic. „Compania este una din cele patru mari companii de cablu din Ungaria si cu cei peste 300.000 de clienti este lider pe segmentul DTH (televiziune prin satelit)“, au fost singurele informatii trimise de Ildiko Valko, PR manager al Autoritatii Nationale pentru Comunicatii din Ungaria, la intrebarile BUSINESS Magazin. „Principala prioritate a companiei este dezvoltarea afacerilor actuale si cresterea gradului de penetrare pe segmentul triple play (internet, televiziune si telefonie intr-un singur pachet – n.red.), majorarea numarului de abonati si lansarea in conditii adecvate a operatiunilor in sectorul 3G, dar aceasta nu inseamna ca nu avem in vedere si alte tari din regiune“, a declarat Alexandru Oprea, presedintele si directorul general al RCS&RDS. In contextul anuntului referitor la intentia de listare la Londra, comunicatul trimis presei de catre RCS&RDS mentiona ca numarul total de „revenue generating units“, adica numarul de clienti pentru fiecare serviciu in parte (internet, telefonie, cablu, satelit) este de 4,5 milioane. Acesta nu reprezinta numarul de clienti, pentru ca un abonat cu un pachet care cuprinde cablu, internet si telefonie inseamna trei „revenue generating units“, o unitate utilizata in evaluarea companiilor telecom, folosita de pilda si in cazul tranzactie Astral-UPC din 2005.

    Strict din punctul de vedere al performantelor financiare, RCS&RDS nu este tocmai cea mai buna afacere pentru un investitor la bursa. La fel cum cele 4,5 de milioane de unitati generatoare de venit nu au fost cei mai cheltuitori clienti. Intreg grupul a inregistrat la sfarsitul lui 2006 venituri de 297,1 milioane de dolari, la un nivel al profitului operational (EBITDA) de 109 milioane de dolari. Aceasta ar inseamna ca vanzarea sa se faca la un multiplu EBITDA de 30, mai mare decat la singura tranzactie comparabila ce a privit companii romanesti. Astral avea acum doi ani, cand a fost cumparata cu 400 de milioane de dolari de catre UPC, o EBITDA de 53 de milioane de dolari. Adica un multiplu de 7,5 intr-o achizitie in urma careia se vindea integral compania. In cazul RDS, modalitatea aleasa de listare, prin certificate de depozit, nu se ofera nici macar control asupra directiilor de dezvoltare a firmei, intrucat posesia de GDR nu ofera drepturi de vot viitorilor investitori.

    Evaluarea companiei in acest fel ii pare generoasa si lui Florin Talpes, fondatorul Softwin, care la randul lui este in perioada de audit pentru listarea Bitdefender pe bursa londoneza sau una americana. „Multiplul de EBITDA despre care se vorbeste la RDS este mult prea mare. Nu am auzit pana acum de vreo companie, indiferent de domeniu, care sa reuseasca sa fie vanduta la nivelul acesta, exceptand startup-urile“, spune Florin Talpes. „Dar este posibil ca evaluarea sa nu fie facuta in functie de EBITDA ci, de exemplu, de numarul de clienti“, este de parere proprietarul Bitdefender. Tot el remarca un amanunt despre care spune ca e incurajator pentru orice antreprenor roman: faptul ca daca subscrierea se termina cu bine, adica la valoarea dorita de RDS, compania va fi cel mai bine evaluata dintre toate afacerile pornite de la zero dupa 1989 si aflate inca in proprietate romaneasca, depasind Banca Transilvania sau UPC Astral, al doilea furnizor telecom de pe piata dupa compania lui Teszari.