BusinessMagazin

Category: Telecom

Cele mai noi informații din domeniul telecomunicațiilor – prețuri și oferte ale companiilor de telefonie mobilă

  • Cine vrea sa copieze reteta iPhone-ului

    Sa fie puternice ca un computer, mici cat o palma, sa aiba capacitatea de a reda filme highdefinition, sa poata servi pentru videoconferinte si sa aiba acces nelimitat la internet. Acestea sunt cateva dintre caracteristicile de dorit pentru noile smartphone-uri ce vor fi lansate de companii producatoare de calculatoare, precum Dell, Acer, Lenovo sau AsusTek. In rest, orice fantezie e posibila in privinta designului, a culorilor sau a memoriei cu care vor fi dotate.

    “Impulsionati de succesul iPhone, producatorii de calculatoare vor sa intre in industria telefoanelor mobile”, constata Linley Gwennap, director executiv din cadrul firmei de cercetare Linley Group. “Cred ca un motiv pentru care companii precum Dell sau Acer fac acest pas tine si de faptul ca netbook-urile, laptopurile de dimensiuni reduse nu mai au acelasi impact asupra publicului ca in momentul cand au fost lansate”, adauga analistul, apreciind ca din cauza atractivitatii telefoanelor si a functiilor lor multiple, nu sunt putini cei ce au ajuns sa vada calculatoarele “clasice” pur si simplu ca niste obiecte plictisitoare.

    Extinderea accesului la internetul mobil, in particular, ii obliga pe producatorii de computere sa-si largeasca aria de actiune. Numarul americanilor care intra pe internet de pe telefonul mobil a depasit pana acum 63,2 milioane, potrivit companiei americane de cercetare de piata comScore, iar 22,4 de milioane citesc zilnic stirile online de pe telefon. Conform datelor prelucrate de comScore, numarul celor ce intra pe internetul mobil s-a dublat in luna ianuarie a acestui an fata de aceeasi luna a anului trecut.

    Fabricantii de calculatoare spera, asadar, sa ajunga sa reprezinte o concurenta reala pentru producatorii de telefoane mobile, iar noile lor smartphone-uri sa se poata impune intr-o piata dominata de produsele Research In Motion (cu BlackBerry) si de Apple, dar si unde Nokia, Motorola sau Palm s-au luptat din greu ca sa se afirme.

    Prima companie de hardware care si-a facut loc in aceasta industrie a fost Apple, prin lansarea popularului iPhone, acum doi ani. Firma taiwaneza Acer a anuntat la randul sau ca va lansa in acest an opt modele de smartphone-uri. “Piata smartphone-urilor reprezinta directia in care vrem sa mergem, daca vorbim de strategia noastra pe termen lung”, a declarat Gianfranco Lanci, directorul executiv al Acer, care a anuntat lansarea noilor produse in luna februarie, la World Mobile Conference de la Barcelona.

    Dupa ce a intrat si a iesit de pe piata televizoarelor si de pe cea a mp3 playerelor, unde a creat doua produse (Dell DJ si un player bazat pe softul Zing, care permitea descarcarea wireless de muzica; acesta din urma n-a fost insa niciodata lansat comercial), piata telefoanelor mobile reprezinta o provocare noua si pentru Dell. Compania cu sediul in Round Rock, Texas lucreaza in prezent la dezvoltarea unui model de smartphone, prezentat in ianuarie de o serie de surse neoficiale sub numele ipotetic de MePhone si care va putea folosi ca sistem de operare atat Windows Mobile de la Microsoft, cat si Android de la Google. Dell ar planui sa lanseze la anul si un smartphone mult mai puternic, cu noi caracteristici; de pilda, terminalul respectiv ar putea incorpora softul Zing, destinat initial playerelor de mp3.

    In lipsa unor informatii oficiale, e greu de anticipat impactul pe care Dell il va avea pe piata de smartphone-uri, singura previziune a analistilor fiind ca atuurile companiei in materie de design si de finete tehnica (de la Dell a venit cel mai subtire laptop fabricat vreodata) ar indreptati-o sa se aventureze in lumea elitista a furnizorilor de smartphone-uri. “Daca un producator de calculatoare va intra pe piata telefoanelor mobile, acesta trebuie sa fie cu siguranta Dell”, a declarat Roger Entner, analist la firma de cercetare Nielsen Research, citat de New York Times. Entner se refera la clientela solida a PC-urilor Dell, provenind majoritar din mediul corporatist si din mediul institutiilor de stat, conchizand ca daca va fi lansat un telefon, acesta ar trebui sa fie echipat si marketat astfel incat sa-i atraga pe clientii de business ai companiei la fel cum i-a atras Apple cu iPhone pe clientii sai atenti la moda si la ultimele tendinte in materie de divertisment mobil si design.

    Saptamana trecuta, o serie de stiri venind din Asia dadeau ca probabila lansarea unui smartphone al Dell in China, unde nici Research in Motion, nici Apple n-au o prezenta prea marcata, si nu in America de Nord, unde sansele de a se impune ar fi mult mai mici. Ashok Kumar, analist la Collins Stewart, s-a intrebat la randul sau daca nu cumva amanarea oricaror noutati privind viitorul telefon Dell (despre care unele articole aparute in ianuarie vorbeau ca despre o certitudine a lunilor februarie sau martie) tine de reticenta marilor operatori de telefonie americani de a intra in parteneriat cu Dell. Kumar preciza ca de o reticenta similara s-a lovit la vremea sa si noul iPhone si adauga ca o solutie – riscanta – avuta in vedere de Dell ar fi vanzarea pe cont propriu a viitorului smartphone pe pietele din SUA, Europa si Asia.

    La fel ca si Dell si Acer, AsusTek, compania taiwaneza care a creat primul laptop ultraportabil, a anuntat ca in curand va lansa un smartphone.

    Pe langa producatori, si furnizorii de componente din industria calculatoarelor au inceput sa se orienteze catre fabricatia de telefoane. Intel a anuntat ca va oferi cipuri pentru noile terminale ale LG, iar Nvidia, care livreaza procesoare grafice pentru computere personale, statii grafice si dispozitive electronice mobile, a semnat un contract cu trei producatori de smartphone-uri.

    Daca smartphone-urile vor avea functiile unui calculator, producatorii de hardware care vor ramane in afara pietei de telefoane mobile se tem ca va avea loc un asalt invers, cel al producatorilor de terminale mobile spre industria de calculatoare. Deocamdata, asaltul e mai mult de ordin simbolic, prin tehnologiile aduse de telefoane. Smartphone-urile i-ar putea inspira pe fabricantii de calculatoare, de pilda, sa-si extinda gama prin crearea unor produse care sa consume mai putina energie.

  • Visul telefonului cu doua SIM-uri

    Intr-o cafenea nu foarte aglomerata din Bucuresti rasuna zgomotos un telefon mobil. In loc sa raspunda imediat, posesoarea incepe sa scoata din geanta, rand pe rand, cate un telefon. “Nu mai stiu care suna”, exclama ea, in timp ce sunetul ascutit continua sa se auda. Cand a raspuns, pe masa erau cinci telefoane plus cel care sunase. “Ar trebui sa-mi iau trei celulare cu cate doua SIM-uri, ca sa le mai reduc numarul”, spune ea. E drept, nu multi sunt in situatia de a avea sase telefoane, cel putin cate unul in reteaua fiecaruia dintre cei cinci operatori de telefonie mobila, dar sunt deja destui care au cate doua mobile in retele diferite.

    “Piata romaneasca de comunicatii este deja matura, cu un nivel de penetrare a telefoniei mobile ajuns la aproximativ 130% din populatie”, spunea recent Liliana Solomon, directorul executiv al Vodafone Romania – ceea ce inseamna, cu alte cuvinte, ca in medie unul din trei romani are cate doua telefoane mobile. In aceste conditii, telefoanele mobile cu doua cartele SIM par a fi o solutie interesanta pentru utilizatori, dar si pentru companii, care spera sa castige din acest interes. “Numarul utilizatorilor de telefoane dual SIM este in crestere, intrucat tot mai multi consumatori fie au atat un numar de telefon personal, cat si unul de serviciu, fie au doua cartele in retele diferite”, este de parere Viorel Balanoiu, managing partner in cadrul OneShop.ro. Balanoiu mai spune ca nisa de telefoane dual SIM a luat avant o data cu aparitia modelelor care poarta marca unor producatori cunoscuti.

    Pana nu demult, oferta de telefoane cu doua cartele SIM nu era deloc bogata. In Romania, comercializarea acestui tip de telefoane a inceput in 2007, odata cu aparitia modelelor fabricate in China, privite insa cu neincredere, pentru ca la inceputul anului trecut sa fie lansate doua telefoane dual SIM de la Samsung – D880 si D780. Operatorul de servicii de telefonie mobila Cosmote a avut, de asemenea, o incercare pe aceasta nisa – a inceput sa aduca in Romania un telefon dual SIM, pentru a castiga noi clienti care, desi ar fi vrut poate sa foloseasca serviciile operatorului, preferau sa-si pastreze numa rul de telefon deja detinut in alta retea. “Piata dual SIM este inca destul de limitata, mai ales ca marile branduri de genul Nokia sau Sony Ericsson nu au intrat puternic, fiind oarecum reticente”, apreciaza Mihai Purcarea, directorul si actionarul minoritar WND Telecom Distribution, companie care a lansat la finalul anului trecut doua modele de telefoane cu doua cartele SIM.

    Celularele WND difera insa de cele dual SIM obisnuite, deoarece nu numai ca functioneaza simultan cu doua cartele, consumatorul putand alege din meniul telefonului pe care din ele vrea sa o foloseasca, ci sunt de fapt doua telefoane mobile independente, montate spate in spate, fiecare parte a telefonului avand propriul ecran si propria tastatura. “Anul 2008 marcheaza de fapt momentul de crestere a cererii pentru telefoane dual SIM, odata cu asocierea acestor telefoane cu branduri cunoscute”, apreciaza Alex Munteanu, directorul comercial al retelei Germanos Telecom Romania. In opinia lui Munteanu, este de asteptat ca si alti producatori de renume sa lanseze terminale din aceasta categorie in cel mult doi ani, urmand exemplul Samsung.

    Producatorul LG Electronics, spre exemplu, a facut deja un prim pas in aceasta directie anul trecut, odata cu lansarea primului sau telefon mobil dual SIM, KS660, dedicat pietelor asiatice si est-europene, potrivit oficialilor companiei. Terminalul nu este inca disponibil in Romania. Gama de telefoane dual SIM a Samsung a fost completata la finalul anului trecut cu un nou model, D980 Isis, cu ecran tactil cu diagonala de 2,6 inci si camera foto de 5 megapixeli. Din punctul de vedere al companiei, care aduce telefoanele in Romania prin intermediul distribuitorului oficial al Samsung, Hat Group, intrarea pe piata telefoanelor cu doua cartele este o miscare fireasca, prin care se adapteaza unor nevoi certe ale consumatorilor.

    Oficialii Samsung Electronics Romania sustin ca anul acesta vor mai fi lansate si alte modele ale unor astfel de mobile, justificand asteptarile de vanzari de peste 50.000 de bucati. Dar chiar si asa, piata este inca destul de mica. Din cinci milioane de telefoane mobile, cate vor fi vandute in 2009, potrivit estimarilor mai multor companii din piata, numai 100.000 vor fi dual SIM. “Daca luam in calcul estimarile din piata, nisa telefoanelor cu doua cartele SIM inseamna probabil mai putin de 2% din piata totala a terminalelor din Romania”, apreciaza Alex Munteanu de la Germanos, in magazinele companiei fiind disponibile mobile Allview si WND. In jur de 40.000 de telefoane si-au propus sa vanda anul acesta si cei de la WND Telecom Distribution, potrivit lui Mihai Purcarea.

    Compania, care a intrat pe piata romaneasca in urma unei investitii initiale de 1,5 milioane de euro, obtinuta prin credit bancar, a importat anul trecut 5.000 de telefoane, din care a vandut in decembrie aproape jumatate. Romania este prima tara din Europa unde au fost aduse terminalele WND, iar in functie de rezultatele obtinute aici ar urma sa se decida extinderea in alte piete europene, intai in vecinatate, iar mai apoi eventual si in Europa de Vest, dupa cum spune Alexandru Isbasoiu, directorul de vanzari al WND Telecom Distribution. “Deocamdata, anul acesta vrem sa mai lansam aici alte doua modele de telefoane”, declara Purcarea. Compania doar detine patentul pentru aceste telefoane cu doua fete, productia fiind externalizata intr-o fabrica unde sunt produse si alte telefoane mobile, intre care si Samsung.

    “Costurile de productie ale telefoanelor WND sunt mai ridicate decat in cazul altor telefoane dual SIM. Cheltuielile necesare productiei sunt aproape duble comparativ cu cele pentru un telefon obisnuit, pentru ca este vorba despre doua telefoane diferite, care impart o singura baterie”, spune Purcarea. Unul dintre modelele pe care le-ar putea aduce WND Telecom Distribution pe piata romaneasca este un telefon de lux, dedicat segmentului de consumatori cu venituri peste medie. Cele doua modele disponibile pe piata sunt vandute deocamdata in magazinele Flanco si Flamingo, dar si in magazine partenere cu operatorii de telefonie mobila, precum Fonomat, Arsis sau Germanos. In ce priveste operatorii de telefonie mobila, comercializarea telefoanelor dual SIM in magazinele proprii nu este o optiune viabila, intrucat cei mai multi dintre utilizatori folosesc astfel de telefoane pentru cartele din retele diferite de telefonie. Singurul operator care are o solutie similara telefoanelor dual SIM este Vodafone. In oferta acestuia exista o optiune prin care pe aceeasi cartela pot functiona doua numere de telefon diferite, cu conditia ca ambele sa fie in reteaua companiei.

  • De ce si-au schimbat 31.000 de romani operatorul de telefonie

    “Felul in care se misca numerele de telefon intre operatorii din Romania arata deocamdata ca niciunul dintre operatori nu castiga un numar semnificativ de clienti prin portare, castigatorii fiind mai degraba clientii care doresc sa profite de o oferta mai buna”, spune Liviu Nistoran, presedintele Autoritatii Nationale pentru Comunicatii (ANC). Din octombrie anul trecut, cand a fost lansata portabilitatea, si pana la finalul lunii ianuarie au fost portate in alte retele 31.514 numere de telefon, 85% dintre ele fiind numere din retele mobile de telefonie, potrivit ANC.

    “Cred ca succesul portabilitatii in Romania trebuie apreciat mai ales in functie de eforturile operatorilor de a-si pastra clientii si numerele acestora in retea si nu numai in functie de totalul numerelor portate”, apreciaza Nistoran. Prin comparatie, in alte tari europene unde portabilitatea este posibila deja de mai multa vreme, rata numerelor portate ajunge chiar si la 68% din total, cum este exemplul Finlandei. In Danemarca, spre exemplu, rata de portabilitate este de 42%, in Spania si Suedia 25%, iar Belgia, Irlanda, Italia si Olanda inregistreaza o rata de portare de 15-20%.

    “Exista insa tari europene in care procentul este de asemenea foarte mic, cum se intampla in Luxemburg – 6,81% sau in Germania, Grecia, Franta si Portugalia, unde rata de portabilitate este sub 3%”, spune Liviu Nistoran. “In Romania rata de portabilitate este extrem de scazuta, inclusiv daca raportam la numarul de utilizatori care si-au schimbat numarul de telefon in aceasta perioada”, comenteaza Chris Bataillard, directorul executiv al Zapp, care a castigat in total 277 de clienti, dar care inregistreaza deocamdata o balanta “usor negativa” a numarului de clienti castigati si pierduti prin portabilitate.

    Cosmote, operatorul de telefonie mobila care a avut cel mai mult de castigat de pe urma portabilitatii, adaugand aproape 12.000 de clienti, sustine ca numarul cererilor de portare in retea este superior celui al cererilor formulate de clienti pentru a-si muta numarul de telefon in alta retea. Oficialii companiei se asteapta insa la miscari mult mai importante in decursul acestui an, avand in vedere ca pana acum, din punctul de vedere al utilizatorilor portabilitatea este inca in faza de testare.


    Castigatorii portabilitatii

    In primele trei luni de la lansarea portabilitatii, 31.514 de numere de telefon au fost mutate in alte retele de telefonie, cel mai mult avand de castigat operatorii de telefonie mobila.

    Operator
    Clienti telefonie mobila
    Clienti telefonie fixa
    Total
     
     
     
     
    Cosmote
    11.707
    0
    11.707
    Vodafone
    7.328
    1.479
    8.807
    Orange
    6.849
    103
    6.952
    UPC
    0
    1.892
    1.892
    RCS&RDS
    128
    1.059
    1.187
    Romtelecom
    0
    327
    327
    Telemobil
    211
    66
    277
    Dial Telecom
    0
    243
    243
    GTS
    0
    73
    73
    Iristel
    0
    10
    10
    Newcomm
    0
    10
    10
    Telcor
    0
    10
    10
    Euroweb
    0
    7
    7
    Ines Group
    0
    7
    7
    MediaSat
    0
    3
    3
    Atlas Telecom
    0
    2
    2

    Sursa: ANC

     

     

  • De ce Panasonic cumpara Sanyo

    Ultima zi lucratoare a saptamanii trecute a marcat un moment de foarte mare importanta pentru peisajul de business japonez. Panasonic si Sanyo Electric, doua nume cu rezonanta in industria de electronice, au anuntat ca se afla in discutii pentru a incheia un parteneriat din care ar putea rezulta o tranzactie de proportii. Fara sa dea prea multe detalii, Fumio Ohtsubo, presedintele Panasonic, a dezvaluit ca premisa discutiilor este transformarea Sanyo intr-o divizie a Panasonic, dar planurile celor doua companii vor fianuntate la finalul acestui an, dupa spusele lui Seiichiro Sano, presedintele si directorul executiv al Sanyo.

    Cu alte cuvinte insa, cei doi directori s-au asezat deja la masa negocierilor, impreuna cu cate un reprezentant din partea Goldman Sachs, Sumitomo Mitsui Banking si Daiwa Securities, care detin actiuni si drept de vot in proportie de 70% in ce priveste Sanyo. “Desi Panasonic nu a facut inca o oferta clara, producatorul ar putea plati 1,4 dolari pentru o actiune Sanyo”, apreciaza Koya Tabata, analist in cadrul Credit Suisse, valoarea Sanyo ajungand astfel la aproximativ 8,8 miliarde de dolari (6,8 miliarde de euro), mult peste valoarea actuala de 3,8 miliarde de dolari (aproximativ 3 miliarde de euro) a companiei.

    In sine, tranzactia dintre cele doua companii ar fio miscare ideala, pentru ca toata lumea ar avea de castigat. Pe de-o parte, cu vanzari consolidate de peste 100 de miliarde de dolari (77,6 miliarde de euro) anual, Panasonic ar deveni al doilea cel mai mare conglomerat de electronice din lume, dupa General Electric, si ar obtine totodata cheia de acces pe noi segmente de piata, unde momentan nu are deloc acoperire. “Pe masura ce devine din ce in ce mai greu sa inregistrezi profituri in crestere, avem foarte mare nevoie de noi motoare de crestere”, spune Fumio Ohtsubo.

    Iar pe de alta parte, investitorii financiari care controleaza Sanyo ar fimultumiti de castigurile frumoase obtinute, mai ales in contextul crizei financiare mondiale. “Achizitia Sanyo de catre Panasonic pare o tranzactie logica”, este de parere si Kota Ezawa, analist pentru domeniul electronicelor la banca de investitii Nikko Citi din Tokio. “Pana la urma, miza principala o constituie afacerea cu baterii pe litiu-ion, segment in care Sanyo este cel mai mare producator mondial, in timp ce Panasonic este pe locul al patrulea sau chiar al cincilea”, explica Ezawa.

    Sanyo are o pozitie buna si pe partea de baterii solare, un business in ascensiune rapida, unde Panasonic nu este prezenta, desi cauta de mai multa vreme parteneri care sa contribuie financiar la dezvoltarea pe aceasta nisa. Este deci explicabil de ce planurile Panasonic urmaresc semnarea unui contract mai devreme de finalul acestui an. “Ca urmare a unei asemenea tranzactii, Panasonic va deveni un adevarat gigant, un fel de Toyota al industriei de electronice”, crede Nagayuki Yamagishi, strateg in cadrul Mitsubishi UFJ Securities.

    In ce priveste Sanyo, fuziunea cu Panasonic ar putea fiuna dintre cele mai bune solutii pentru a reveni pe linia de plutire, in conditiile in care compania se confrunta cu probleme inca de anul trecut. In perioada iulie-septembrie, spre exemplu, rezultatele financiare ale Sanyo nu au fost deloc multumitoare. Compania a inregistrat o scadere cu 67% a profitului net, la 45 de milioane de dolari (35 de milioane de euro), concomitent cu diminuarea usoara, cu mai putin de 1%, a cifrei de afaceri, pana la 5,4 miliarde de dolari (4,2 miliarde de euro).

    “In lumina crizei financiare, cu impact puternic asupra ultimelor luni, avem nevoie rapid de solutii specifice”, declara Seiichiro Sano, directorul executiv al Sanyo, comentand motivul pentru care ia in calcul varianta fuziunii cu Panasonic. Cu toate acestea, concentrarea Sanyo pe segmentul bateriilor cu litiu-ion s-a dovedit a fiun pariu bun, de pe urma caruia compania a castigat o cota de 30% dintr-o piata mondiala estimata la 6 miliarde de dolari (4,6 miliarde de euro) anul acesta.

    “Iar investitiile Panasonic nu ar face decat sa accelereze cresterea pe acest segment a companiei”, crede Yuji Fujimori, analist in cadrul Goldman Sachs. Exista totusi si o serie de aspecte negative ale tranzactiei. Desi are lichiditati de 10 miliarde de dolari (7,7 miliarde de euro), Panasonic va plati foarte mult pentru un business care are destule divizii neprofitabile, precum cea de electrocasnice sau cea de microcipuri. “Din punct de vedere strategic, achizitia merita facuta, dar Panasonic nu trebuie sa cumpere neaparat intreaga companie Sanyo”, considera Hannah Cunliffe, manager in cadrul Union Investment, unul dintre actionarii minoritari ai Panasonic.

    “Ar fi nevoie de o restructurare agresiva si probabil costisitoare”, argumenteaza ea, mai cu seama cu cat cele doua companii concureaza in mod direct pe piata produselor albe si pe cea a electronicelor. Daca Sanyo, care a fost infiintata de un fost director dintr-o fabrica a Panasonic desfiintata in 1947, va bate palma cu Panasonic, rezultatul ar putea fiinchiderea mai multor fabrici de productie din ratiuni de eficienta.

    La o prima vedere, fiind vorba despre una dintre cele mai mari tranzactii incheiate vreodata in domeniul electronicelor, preluarea Sanyo de catre Panasonic este de asteptat sa atraga si alte fuziuni si achizitii.
    Este vorba despre firme ca Toshiba sau NEC, care s-ar putea simti presate sa contraatace, cu toate ca analistii din domeniu sunt de parere ca piata nu va mai vedea prea curand o tranzactie de aceasta amploare.

    “Evident, o astfel de mutare va alimenta interesul altor companii de a fuziona, dar in niciun caz nu va duce la o explozie de tranzactii”, confirma Kota Ezawa. Soichiro Monji, directorul de strategie de la Daiwa SB Investments, crede insa ca o fuziune de astfel de proportii ar putea avea un impact pozitiv asupra unei piete unde era de asteptat ca temerile de criza economica sa franeze eventualele intentii de fuziuni si achizitii. “Japonia oricum are foarte multi producatori de electronice”, comenteaza Monji.

  • Nokia si amprentarea clientilor

     

    Dincolo de usile din sticla ale ale centrului de design al Nokia din cartierul londonez Soho se afla unele dintre cele mai bine pazite secrete ale producatorului de telefoane mobile: modelele ce urmeaza sa fie lansate peste cel putin sase luni.
     
    Nu multi au ocazia sa treaca pragul cladirii, iar cei care totusi o fac sunt supusi unor reguli stricte, fiind obligati sa lase la intrare celularele cu camera foto, stick-urile de memorie si orice alte dispozitive care ar putea fi folosite pentru a fura detalii despre telefoanele aflate in pregatire in laboratoarele Nokia.
     
    Desi eficiente in general, aceste masuri de precautie nu i-au fost deloc de folos companiei la sfarsitul lunii trecute, cand au aparut primele zvonuri cu privire la lansarea si caracteristicile unui telefon mobil Nokia cu ecran tactil, concurent cu popularul iPhone de la Apple.
     
    Planurile companiei de a relua ceea ce in 2003 a fost doar o incercare (atunci a lansat un telefon cu touchscreen la care a renuntat dupa o scurta perioada) erau stiute din declaratiile anterioare ale lui Devinder Kishore, directorul de marketing al diviziei din India a Nokia. Insa detalii precum momentul lansarii noului telefon, caracteristicile lui si tehnologiile cu care va fi dotat au ramas necunoscute. Zvonurile au fost confirmate cateva zile mai tarziu, cand Nokia a prezentat in cadrul unui eveniment media din Londra modelul 5800 Xpress Music, cunoscut anterior in randul amatorilor de speculatii din industrie drept Tube.
     
    Pentru designerii si inginerii companiei, modelul 5800 a insemnat adaptarea pentru touchscreen a telefonului dotat cu sistem de operare Symbian S60, ecran de 3,2 inci, camera foto de 3,2 megapixeli, GPS si conectivitate la internet wireless.
     
    “Nokia a fost sub o presiune foarte mare sa lanseze un mobil bun cu ecran tactil, mai ales ca oamenii au asteptat mai bine de un an o replica a iPhone din partea producatorului finlandez”, observa Carolina Milanes, analist in cadrul companiei de cercetare a pietei Gartner. Pentru Nokia, intrarea pe piata telefoanelor cu touchscreen era intr-adevar de asteptat, avand in vedere ca majoritatea competitorilor sai au deja in portofoliu un astfel de echipament, cum ar fi LG Prada si Viewty, gama Touch a producatorului taiwanez HTC si modelul lansat recent Samsung Omnia, sau pregatesc lansarea pentru urmatoarea perioada – Sony Ericsson Xperia, Motorola Blaze sau un model BlackBerry cu ecran tactil.
     
    “Aceste noi lansari vin insa cu intarziere pe o piata a echipamentelor mobile cu ecran tactil care a prins contur in ultimul an, fiind deja cucerita in mare parte de companiile ce au intuit aceasta tendinta si s-au adaptat rapid cererii”, a spus Tomasz Lesniak, directorul regional pe Europa Centrala si de Est al HTC, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin.
     
    “Sa fii prezent pe piata telefoanelor mobile cu touchscreen nu mai este un simplu moft, ci o necesitate”, adauga managerul responsabil de activitatile HTC in cinci tari din regiune – Polonia, Romania, Ungaria, Cehia si Slovacia. Lesniak se bazeaza in principal pe interesul din ce in ce mai pronuntat al consumatorilor cu venituri medii si peste medie si al clientilor corporatisti pentru asemenea echipamente.
     
    Estimarile companiei de cercetare IMS Research vorbesc de posibilitatea ca pana in 2012, numarul telefoanelor mobile cu ecran tactil vandute la nivel mondial sa ajunga la 230 de milioane, in conditiile in care anul trecut vanzarile nu au depasit 30 de milioane de bucati.
     
    Cum tehnologia in sine deja nu mai reprezinta un element de diferentiere, producatorii sunt obligati sa puna accentul fie pe functionalitati specifice, fie pe pret. Cartea pe care mizeaza Nokia este pretul; in timp ce toate aceste celulare sunt pozitionate in gama high-end, strategia Nokia este mai degraba plasarea telefonului 5800 in gama medie de pret, urmarind astfel sa castige o categorie diferita de consumatori decat cei vanati de competitorii sai. “Perspectiva de cerere din pietele emergente, cum ar fi India, spre exemplu, este interesanta pentru telefoanele touchscreen mai ieftine”, considera Hannu Rauhala, analist in cadrul Pohjola Bank.

     

  • Skype, achizitia ratata a eBay

     

    Cele peste 2,5 de miliarde de dolari (1,75 de miliarde de euro), cat a platit eBay in urma cu trei ani pentru achizitionarea serviciului de telefonie prin internet Skype, nu au fost altceva decat rezultatul supraevaluarii unei companii cu potential din domeniul online. Concluzia apartine conducerii eBay, care considera acum ca pretul platit a fost cu cel putin un miliard de dolari mai mare decat ar fi meritat, avand in vedere ca Skype nu si-a atins scopul initial, de a deveni o metoda ieftina de comunicare intre vanzatorii si cumparatorii de pe site-ul de licitatii online. Explicatia ar fi faptul ca multi dintre comerciantii care scot la licitatie diferite produse pe eBay nu considera necesar sa aloce timp pentru a raspunde intrebarilor potentialilor cumparatori pe parcursul unei conversatii pe Skype. “Suntem constienti ca Skype este o afacere de sine statatoare, care a avut o crestere exploziva atat in termeni financiari, cat si in ce priveste numarul de utilizatori, dar serviciul nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor creionate in 2005”, spune John Donahoe, directorul executiv al eBay. Aceste nemultumiri ale managementului eBay au generat o serie de discutii, in randul mai multor analisti si specialisti din domeniu, cu privire la o posibila vanzare a Skype – tranzactie care ar aduce eBay atat resurse financiare, cat si libertatea sa se concentreze pe extinderea activitatii de baza, care de asemenea traverseaza o perioada mai grea. Speculatiile merg chiar mai departe, aceiasi analisti considerand ca Skype are astfel doua variante viabile: fie face efortul de a reveni la cresterile consistente din anii trecuti, fie devine obiectul unei achizitii ieftine pentru o alta companie.
     
    Realitatea este ca serviciul de telefonie prin internet este supus unei presiuni permanente din partea conducerii eBay, care are asteptari poate chiar nerezonabile cu privire la performantele companiei, care numara peste 330 de milioane de utilizatori si care a mers in profit sase trimestre consecutiv. Este drept, veniturile de aproximativ 100 de milioane de dolari (70,1 milioane de euro) pe trimestru ale companiei au crescut in perioada aprilie-iunie a acestui an cu numai 51%, de doua ori mai putin decat in 2007. Henry Dewing, analist si consultant al companiei de cercetare de piata Forrester Research, considera ca in conditiile actuale incasarile nu sunt suficiente, dar nici nu vor mai creste la fel de spectaculos, mai ales ca Skype detine o cota mica din piata telefoniei prin internet, estimata de analistii companiei de cercetare Infonetics Research sa ajunga la 50 de miliarde de dolari (35,2 miliarde de euro) in 2010.
     
    “Exista diferente mari de perceptie in ce priveste asteptarile eBay si cele ale consumatorilor legate de ceea ce face eBay cu Skype”, afirma Josh Silverman, directorul executiv al Skype. Sarcina actuala a lui Silverman este sa se asigure ca serviciul de telefonie prin internet va continua sa aiba crestere si ca veniturile vor fi cel putin suficiente pentru sustinerea serviciului, independent de businessul cu licitatii online. Situatia Skype este dificila pentru ca trebuie sa faca fata unei piete din ce in ce mai competitive, cu furnizori de servicii in fata carora incepe sa piarda unele din avantajele pretului scazut. “Skype lupta impotriva unor jucatori mult mai stabili pe piata”, este de parere Elroy Jopling, director de cercetare in cadrul Gartner.
     
    Una dintre principalele probleme ale Skype este sa demonstreze ca serviciul sau de telefonie este mai avantajos decat cele oferite de marile companii din telecom. Compania ofera apeluri gratuite nelimitate in reteaua Skype oriunde in lume, veniturile fiind generate din tarifele percepute pentru apelurile catre numere de telefonie fixa sau mobila. Spre exemplu, pentru apeluri catre America de Nord, compania ofera convorbiri nelimitate pentru un abonament lunar de trei dolari, in timp ce pentru alte 36 de tari din lume, tariful este de 10 dolari pe luna. Din pacate insa, majoritatea utilizatorilor Skype efectueaza in cea mai mare parte apeluri online in retea, numai 10% dintre utilizatorii Skype platind pentru a vorbi cu utilizatorii non-Skype, potrivit lui Josh Silverman. O buna vreme, compania a oferit convorbiri la preturi mai mici decat tarifele percepute de marii operatori de telefonie mobila, dar pe masura ce competitia se accentueaza in industria telecom, furnizorii traditionali de servicii de telefonie s-au concentrat tot mai mult pe reducerea preturilor. Verizon Communication sau Time Warner, spre exemplu, ofera pachete de convorbiri nelimitate, pentru o taxa fixa, atunci cand acestea sunt achizitionate impreuna cu alte servicii, cum ar fi internetul de mare viteza. De altfel, segmentul telefoniei prin internet din SUA este dominat de companii precum Comcast, Cablevision sau Time Warner si nu de furnizorii specializati pe acest segment, precum Skype sau Google Talk.
     
    Potrivit lui Josh Silverman, planurile tarifare ale Skype includ si alte facilitati pe care companiile rivale nu le ofera, cum ar fi serviciul de videoconferinte, cel de transfer de fisiere, dar si apelurile nelimitate la nivel global. In ce priveste videoconferintele, spre exemplu, aproximativ 30% dintre clientii companiei utilizeaza acest serviciu, conform calculelor sefului Skype.
     
    Serviciul de telefonie prin internet al eBay ar avea insa mult de castigat daca ar ataca mai agresiv segmentul telefoanelor mobile capabile sa se conecteze la internet, oferind astfel consumatorilor o alternativa mai ieftina de comunicare in raport cu ofertele operatorilor traditionali de servicii de telefonie mobila. Lansata in primavara acestui an, cea mai noua versiune a aplicatiei Skype pentru mobilele dotate cu sistem de operare Windows Mobile de la Microsoft a fost instalata deocamdata numai pe sapte milioane de terminale. “Fara discutie, tot mai multi prefera telefoanele mobile in defavoarea celor fixe, chiar si atunci cand se afla acasa”, spune Jopling, directorul de cercetare al Gartner.
     
    Schimbarea modelului de business este deci necesara pentru Skype, directorul companiei mizand ca va reusi astfel sa incurajeze un numar tot mai mare de clienti sa intre in randul celor care platesc pentru convorbirile prin internet, dar si sa promoveze Skype ca un serviciu de comunicare ieftina, indiferent de echipamentul pe care este folosit, computer, celular sau alt dispozitiv mobil. Insa cel mai probabil, Skype ar avea cel mai mult de castigat daca ar alege un model de business axat pe publicitate online si nu pe incasarile de pe urma convorbirilor efectuate in afara retelei. O perspectiva care l-ar ajuta probabil pe Donahoe, seful eBay, sa evite in cele din urma vanzarea Skype.

     

  • Skype, achizitia ratata a eBay

     

    Cele peste 2,5 de miliarde de dolari (1,75 de miliarde de euro), cat a platit eBay in urma cu trei ani pentru achizitionarea serviciului de telefonie prin internet Skype, nu au fost altceva decat rezultatul supraevaluarii unei companii cu potential din domeniul online. Concluzia apartine conducerii eBay, care considera acum ca pretul platit a fost cu cel putin un miliard de dolari mai mare decat ar fi meritat, avand in vedere ca Skype nu si-a atins scopul initial, de a deveni o metoda ieftina de comunicare intre vanzatorii si cumparatorii de pe site-ul de licitatii online. Explicatia ar fi faptul ca multi dintre comerciantii care scot la licitatie diferite produse pe eBay nu considera necesar sa aloce timp pentru a raspunde intrebarilor potentialilor cumparatori pe parcursul unei conversatii pe Skype. “Suntem constienti ca Skype este o afacere de sine statatoare, care a avut o crestere exploziva atat in termeni financiari, cat si in ce priveste numarul de utilizatori, dar serviciul nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor creionate in 2005”, spune John Donahoe, directorul executiv al eBay. Aceste nemultumiri ale managementului eBay au generat o serie de discutii, in randul mai multor analisti si specialisti din domeniu, cu privire la o posibila vanzare a Skype – tranzactie care ar aduce eBay atat resurse financiare, cat si libertatea sa se concentreze pe extinderea activitatii de baza, care de asemenea traverseaza o perioada mai grea. Speculatiile merg chiar mai departe, aceiasi analisti considerand ca Skype are astfel doua variante viabile: fie face efortul de a reveni la cresterile consistente din anii trecuti, fie devine obiectul unei achizitii ieftine pentru o alta companie.
     
    Realitatea este ca serviciul de telefonie prin internet este supus unei presiuni permanente din partea conducerii eBay, care are asteptari poate chiar nerezonabile cu privire la performantele companiei, care numara peste 330 de milioane de utilizatori si care a mers in profit sase trimestre consecutiv. Este drept, veniturile de aproximativ 100 de milioane de dolari (70,1 milioane de euro) pe trimestru ale companiei au crescut in perioada aprilie-iunie a acestui an cu numai 51%, de doua ori mai putin decat in 2007. Henry Dewing, analist si consultant al companiei de cercetare de piata Forrester Research, considera ca in conditiile actuale incasarile nu sunt suficiente, dar nici nu vor mai creste la fel de spectaculos, mai ales ca Skype detine o cota mica din piata telefoniei prin internet, estimata de analistii companiei de cercetare Infonetics Research sa ajunga la 50 de miliarde de dolari (35,2 miliarde de euro) in 2010.
     
    “Exista diferente mari de perceptie in ce priveste asteptarile eBay si cele ale consumatorilor legate de ceea ce face eBay cu Skype”, afirma Josh Silverman, directorul executiv al Skype. Sarcina actuala a lui Silverman este sa se asigure ca serviciul de telefonie prin internet va continua sa aiba crestere si ca veniturile vor fi cel putin suficiente pentru sustinerea serviciului, independent de businessul cu licitatii online. Situatia Skype este dificila pentru ca trebuie sa faca fata unei piete din ce in ce mai competitive, cu furnizori de servicii in fata carora incepe sa piarda unele din avantajele pretului scazut. “Skype lupta impotriva unor jucatori mult mai stabili pe piata”, este de parere Elroy Jopling, director de cercetare in cadrul Gartner.
     
    Una dintre principalele probleme ale Skype este sa demonstreze ca serviciul sau de telefonie este mai avantajos decat cele oferite de marile companii din telecom. Compania ofera apeluri gratuite nelimitate in reteaua Skype oriunde in lume, veniturile fiind generate din tarifele percepute pentru apelurile catre numere de telefonie fixa sau mobila. Spre exemplu, pentru apeluri catre America de Nord, compania ofera convorbiri nelimitate pentru un abonament lunar de trei dolari, in timp ce pentru alte 36 de tari din lume, tariful este de 10 dolari pe luna. Din pacate insa, majoritatea utilizatorilor Skype efectueaza in cea mai mare parte apeluri online in retea, numai 10% dintre utilizatorii Skype platind pentru a vorbi cu utilizatorii non-Skype, potrivit lui Josh Silverman. O buna vreme, compania a oferit convorbiri la preturi mai mici decat tarifele percepute de marii operatori de telefonie mobila, dar pe masura ce competitia se accentueaza in industria telecom, furnizorii traditionali de servicii de telefonie s-au concentrat tot mai mult pe reducerea preturilor. Verizon Communication sau Time Warner, spre exemplu, ofera pachete de convorbiri nelimitate, pentru o taxa fixa, atunci cand acestea sunt achizitionate impreuna cu alte servicii, cum ar fi internetul de mare viteza. De altfel, segmentul telefoniei prin internet din SUA este dominat de companii precum Comcast, Cablevision sau Time Warner si nu de furnizorii specializati pe acest segment, precum Skype sau Google Talk.
     
    Potrivit lui Josh Silverman, planurile tarifare ale Skype includ si alte facilitati pe care companiile rivale nu le ofera, cum ar fi serviciul de videoconferinte, cel de transfer de fisiere, dar si apelurile nelimitate la nivel global. In ce priveste videoconferintele, spre exemplu, aproximativ 30% dintre clientii companiei utilizeaza acest serviciu, conform calculelor sefului Skype.
     
    Serviciul de telefonie prin internet al eBay ar avea insa mult de castigat daca ar ataca mai agresiv segmentul telefoanelor mobile capabile sa se conecteze la internet, oferind astfel consumatorilor o alternativa mai ieftina de comunicare in raport cu ofertele operatorilor traditionali de servicii de telefonie mobila. Lansata in primavara acestui an, cea mai noua versiune a aplicatiei Skype pentru mobilele dotate cu sistem de operare Windows Mobile de la Microsoft a fost instalata deocamdata numai pe sapte milioane de terminale. “Fara discutie, tot mai multi prefera telefoanele mobile in defavoarea celor fixe, chiar si atunci cand se afla acasa”, spune Jopling, directorul de cercetare al Gartner.
     
    Schimbarea modelului de business este deci necesara pentru Skype, directorul companiei mizand ca va reusi astfel sa incurajeze un numar tot mai mare de clienti sa intre in randul celor care platesc pentru convorbirile prin internet, dar si sa promoveze Skype ca un serviciu de comunicare ieftina, indiferent de echipamentul pe care este folosit, computer, celular sau alt dispozitiv mobil. Insa cel mai probabil, Skype ar avea cel mai mult de castigat daca ar alege un model de business axat pe publicitate online si nu pe incasarile de pe urma convorbirilor efectuate in afara retelei. O perspectiva care l-ar ajuta probabil pe Donahoe, seful eBay, sa evite in cele din urma vanzarea Skype.

     

  • Mai usurel cu inaugurarile

    Cel mai recent anunt privind extinderea retelei de magazine a venit din partea lantului de retail GSM Germanos, care numara la inceputul saptamanii trecute 240 de magazine, cu 40 mai mult decat la sfarsitul anului trecut, iar pana se termina anul in curs mai are in plan investitii de 1,5-1,8 milioane de euro pentru inca 30 de spatii de vanzare.

    “Dezvoltarea retelei pentru 2008 nu se va face printr-o achizitie a unei retele de profil, desi, daca apare o oportunitate foarte buna, suntem deschisi la negocieri”, spunea Aris Karousos, retail general manager in cadrul Germanos Romania. Pentru anul viitor, adauga Karousos, ritmul de crestere a punctelor de vanzare se va incetini insa oricum, la 15-20 cu totul, “pe masura ce ne apropiem de atingerea tintei de dezvoltare”.

    Extinderea retelei a fost in 2008 o directie importanta a investitiilor pentru majoritatea lanturilor de retail GSM si a operatorilor de telefonie mobila care detin magazine proprii de telefoane. Orange a inaugurat saptamana trecuta un nou magazin in Iasi, care completeaza reteaua de 92 de magazine proprii. “De la inceputul anului am deschis 19 magazine si vrem sa incheiem 2008 cu o retea de 100 de magazine”, declara Florin Popa, director de vanzari si distributie in cadrul Orange Romania.

    In paralel, spune Popa, Orange va continua sa investeasca in extinderea lantului de distributie inclusiv prin sustinerea deschiderii unor noi magazine ale partenerilor, atat in zonele rurale, izolate, cat si in marile orase. Orange numara in total in jur de 1.100 de magazine partenere, cele mai importante lanturi de retail fiind Fonomat, cu 160 de magazine si EuroGSM, companie a carei retea cuprinde 120 de spatii de retail.

    “Vom continua sa deschidem magazine in zonele cu un real potential de dezvoltare, insa nu la fel de agresiv ca in anii precedenti”, a declarat Cristina Szabo, director de marketing in cadrul Euro-GSM, explicand ca strategia pentru perioada urmatoare vizeaza cu precadere eficientizarea magazinelor existente. Spre deosebire de Orange, Vodafone a adoptat o strategie mult mai agresiva de dezvoltare, deschizand anul acesta 62 de magazine.

    La momentul actual detine 156 de magazine proprii in toata tara, la care se adauga alte cateva sute partenere si puncte de distributie pentru cartelele preplatite. “Cresterea retelei de distributie in cursul acestui an se explica si prin achizitia dealerului Petrocom, dar si prin deschiderea de magazine proprii”, spune Bogdan Matei, director de vanzari la Vodafone.

    In luna septembrie a anului trecut, Vodafone a preluat atat cele 55 de magazine care apartineau Petrocom D&V, precum si operatiunile postpaid ale firmei cu acest nume, care era dealer exclusiv al operatorului de telefonie mobila inca din anul 2001.

    In martie anul acesta, Vodafone a cumparat si pachetul majoritar de actiuni al retelei de magazine de telefoane mobile Proton Technologies. La randul sau, Orange a semnat in martie anul acesta un parteneriat cu lantul de magazine Say, care are unitati situate in galerii comerciale si mall-uri. Evident, nu toate aceste parteneriate incheiate de operatorii mobili rezista: saptamana trecuta, Vodafone a comunicat ca distributia produselor si a serviciilor sale prin reteaua de magazine GlobalNet a incetat odata cu expirarea contractului, in conditiile in care GlobalNet a fost distribuitor exclusiv pentru operatorul de telefonie mobila incepand din noiembrie 2005.

    In momentul actual, cu un numar total de aproximativ 3.000 de magazine, atat ale operatorilor, cat si ale partenerilor, piata de retail GSM este aglomerata si este dificil sa gasesti un spatiu convenabil pentru a deschide un magazin nou. In acest context, atat operatorii de telefonie mobila, cat si partenerii acestora opteaza pentru spatiile inchiriate. “Noi nu cumparam spatii comerciale, pentru ca dorim sa putem reloca unele magazine in cazul in care conditiile pietei ar impune aceasta”, a declarat Aris Karousos de la Germanos.

    “Preferam sa investim in amenajarea magazinelor decat in achizitia de spatii comerciale.” In ce priveste chiriile, acestea suporta variatii importante, potrivit operatorilor de telefonie mobila, in functie de suprafata, amplasare si vad comercial. Cei de la Euro-GSM afirma ca valoarea chiriei platite lunar pentru un magazin variaza intre 500 si 6.000 de euro.

  • iPhone a extins nisa ecranului tactil

    De la lansarea telefonului mobil iPhone al Apple, in iunie anul trecut, toti principalii producatori de celulare din lume si-au anuntat rand pe rand planurile in ce priveste noile modele, dotate cu ecran tactil. LG a lansat Prada, HTC a venit cu Touch Diamond, Samsung pregateste Omnia, Sony Ericsson va lansa anul viitor Xperia, Motorola lucreaza la Blaze, iar Nokia tocmai si-a dezvaluit planurile legate de un nou telefon cu touchscreen.

    "Apple pare sa fi schimbat parerea tuturor despre tehnologia touchscreen”, observa Geoff Walker, director de produse in cadrul Elo TouchSystems, divizia producatoare de ecrane tactile a Tyco Electronics. Remarca lui Walker are la baza in principal faptul ca pana nu demult, ecranele tactile erau folosite aproape exclusiv in mediul corporatist, in special de banci si de companii cu activitate comerciala, precum lanturile de restaurante sau firmele de distributie.

    De fapt, industria a crescut in mod constant in ultimii ani, sustinuta tocmai de bancomate, de aparatele folosite pentru preluarea, modifi carea si monitorizarea comenzilor din restaurante, de sistemele de navigare prin GPS si de alte echipamente portabile precum console de jocuri sau chiar laptopuri. Dar putini dintre consumatorii deja obisnuiti cu ecranele tactile au fost impresionati de echipamentele cu touchscreen pana la aparitia iPhone si nici companiile nu au insistat prea mult in acest sens in strategia lor de dezvoltare de noi produse.

    Apple a schimbat perceptia consumatorilor asupra ecranelor tactile, prin tehnologia multitouch, care permite efectuarea mai multor comenzi in acelasi timp, lucru destul de rar intalnit in cazul majoritatii echipamentelor dotate cu touchscreen deja disponibile pe piata. “Primul model a fost un catalizator pentru industria ecranelor tactile, generand un interes urias in industrie pentru telefoanele cu touchscreen”, spune Femi Omoni, analist in cadrul IMS Research. Si nu numai pentru mobile, ci si pentru alte electronice precum laptopuri, sisteme GPS sau console de jocuri.

    Dell, spre exemplu, a ales pentru gama de mini-laptopuri Latitude XT un touchscreen produs de compania israeliana N-trig. Compania producatoare de ecrane tactile a observat inca de anul trecut o crestere surprinzatoare a vanzarilor. “In a doua parte a lui 2006, cand am incheiat contractul cu Dell, majoritatea producatorilor de echipamente erau foarte reticenti sa foloseasca ecranele tactile”, spune Amihai Ben-David, directorul executiv al N-trig. “De la inceputul lui 2007 insa, cand aparusera deja primele zvonuri despre lansarea iPhone, aceiasi producatori au fost primii care au revenit ca sa comande ecrane pentru produsele lor.”

    Ecranele tactile multitouch, de genul celor incluse in iPhone, sunt insa destul de costisitoare, spre deosebire de cele obisnuite, ceea ce inseamna ca nu vor fi adoptate la scara larga prea curand. Ben-David crede ca este nevoie de aproximativ cinci ani, timp in care preturile vor scadea sufi cient de mult incat sa determine companiile sa treaca la noua tehnologie. Directorul executiv al Wacom Technology, Joseph W. Deal, considera insa ca ar fi nevoie de mai mult timp pana cand diferenta de pret ar fi substantiala. Iar analistii din industrie par a fi de acord cu Deal, argumentand ca piata nici macar nu este suficient de dezvoltata in zona ecranelor tactile obisnuite.

    In prezent, o foarte mica parte din totalul telefoanelor mobile vandute la nivel mondial sunt dotate cu touchscreen, ponderea urmand sa creasca pana la 30% in 2013, conform companiei de cercetare de piata iSuppli. “Iar din randul computerelor mobile, poate doar 10% vor fi echipate cu ecran tactil, iar o treime dintre ele vor fi multitouch”, adauga Roger L. Kay, presedintele companiei de cercetare Endpoint Technologies Associates. Anul acesta, piata mondiala a ecranelor tactile va ajunge la 1,8 mld. dolari (1,2 mld. euro), in crestere cu 50% comparativ cu 2007, cand vanzarile s-au cifrat la 1,2 mld. dolari (0,82 mld. euro), conform unor statistici realizate de compania de cercetare de piata DisplaySearch.

    In schimb, cifrele iSuppli sunt cu totul altele, piata mondiala urmand sa se cifreze anul acesta la 3,4 mld. dolari (2,3 mld. euro), in conditiile in care numarul de ecrane tactile vandute va depasi 340 de milioane. Cat despre vanzarile pana in 2013 de echipamente mobile dotate cu ecran tactil, precum celularele, organizatoarele personale sau laptopurile, analistii companiei de cercetare IMS Research estimeaza ca numarul acestora va depasi 230 de milioane, de aproape opt ori mai mult decat anul trecut.

    Problema evolutiei lente a pietei nu este insa aspectul legat de hardware, ci lipsa unor aplicatii software capabile sa ofere ecranului o capacitate optima de functionare. Explicatia este faptul ca foarte putine aplicatii software dedicate echipamentelor precum telefoanele mobile sau consolele portabile de jocuri sunt gandite special pentru un ecran multitouch, dupa cum spune John Jacobs, director de cercetare in cadrul DisplaySearch.

    Telefoanele mobile sunt insa cele mai la indemana echipamente pentru dezvoltarea de ansamblu a industriei ecranelor tactile. Nokia, a carei prima incercare in domeniu a fost in 2003, cand a lansat un telefon cu touchscreen la care a renuntat insa in scurt timp, este cel mai nou venit in cursa telefoanelor mobile cu ecran tactil. “Lucram deja la platforma software pentru touchscreen, iar primul model de telefon ar trebui sa fi e lansat pe piata pana la finalul acestui an”, spunea recent Devinder Kishore, directorul de marketing al diviziei din India a Nokia.

    HTC a intrat pe acest segment cu un model cu touchscreen in 2006, urmat de LG un an mai tarziu si de Samsung in 2008. Acum, fiecare dintre acesti producatori are in portofoliu cel putin patru modele de celulare cu ecran tactil, concurente cu iPhone. “Consumatorii de-abia acum incep sa ia in considerare conceptul de touchscreen. Piata este inca mica, dar exista un potential de crestere de 100% in ce priveste segmentul telefoanelor mobile cu ecran tactil”, spune K.W. Kim, presedintele si directorul executiv al LG Electronics.

    Strategia companiei vizeaza exploatarea acestui potential, mai ales ca pana acum au fost inregistrate rezultate multumitoare, LG raportand in iulie vanzari de peste 7 milioane de celulare cu touchscreen. Analistii companiei de cercetare IMS Research considera ca principala tendinta care se va manifesta in industrie va fi aceea ca producatorii de mobile nu vor mai folosi in urmatorii cativa ani ecranele tactile doar pentru telefoanele inteligente, din gama high-end, ci le vor integra tot mai mult in celulare din segmentul mediu, de volum.

  • Esente de mar la Orange

    Vineri, 22 august, ora 00:00. In fata magazinului Orange Concept Store din Calea Victoriei erau adunate in jur de 200 de persoane – jurnalisti, clienti, dar si cativa gura-casca, ce se imbulzeau si ocupau o banda de circulatie a bulevardului de cel putin o ora. Cam la fel s-a intamplat si in alte cinci magazine Orange din tara, in Brasov, Cluj-Napoca, Constanta, Iasi si Timisoara.

    Prilejul cunoscut deja de cateva saptamani a fost lansarea oficiala a telefonului mobil iPhone 3G de la Apple pe piata din Romania, eveniment care desi nu a fost insotit de surle si trambite, a generat un “buzz” comparabil cu cel din SUA, chiar daca la cu totul alte proportii.

    La finalul lui iunie 2007, cozile din fata magazinelor AT&T, singurul care urma sa comercializeze telefonul, se formasea cu trei zile inainte de lansare. In primele cateva zile vanzarile au depasit asteptarile comerciantilor, situatie intalnita din nou de Apple cu ocazia lansarii modelului 3G in luna iulie, in primul weekend fi ind inregistrate vanzari de peste un milion de unitati, in 21 de tari din lume.

    “In Romania, ne-am propus ca pana la finalul acestui an sa insumam vanzari de ordinul zecilor de mii de unitati”, spune Richard Moat, directorul general al Orange Romania. El a fost insa rezervat in a face previziuni legate de evolutia comenzilor in primul weekend de la lansare, spunand totusi ca nu exista riscul ca stocul sa fie epuizat. In schimb, compania a inregistrat pana acum peste 6.000 de precomenzi din partea clientilor persoane fizice, la care se mai adauga si solicitarile clientilor corporate.

    Iar in seara lansarii, aproximativ 100 de participanti avea bon de ordine pentru a cumpara telefonul iPhone 3G. Orange este singurul operator care poate comercializa telefonul, in urma unui acord incheiat cu Apple, insa telefonul va fi distribuit si intr-o serie de magazine partenere Euro GSM, Fonomat si Say.

    Drept contraofensiva, saptamana trecuta, in aceeasi zi in care operatorul de origine franceza a anuntat oferta comerciala si preturile de vanzare ale telefonului, Vodafone a lansat de asemenea o noua oferta pentru HTC Touch Diamond, telefonul fiind oferit gratuit consumatorilor care contracteaza un abonament lunar de 56 de euro.

    Totusi, Orange pare a fi cu un pas inainte. “In cateva saptamani vom lansa si terminalul HTC Touch Diamond, dar totodata suntem in tratative si cu Samsung pentru modelul Omnia, ambele telefoane fiind concurente directe ale iPhone”, spune Richard Moat, compania fi ind in discutii pentru extinderea portofoliului de telefoane mobile high-end.