BusinessMagazin

Category: Telecom

Cele mai noi informații din domeniul telecomunicațiilor – prețuri și oferte ale companiilor de telefonie mobilă

  • Internetul de la televizor. Ce aşteptări au companiile de la noile tehnologii

    “Trebuie să găseşti supapele care să elibereze presiunea acumulată atât la nivel de job, cât şi în ce priveşte familia şi timpul personal. Cele trei pot funcţiona pe principiul vaselor comunicante: presiunea acumulată într-o zonă poate fi lăsată să iasă concentrându-te pe celelalte două”, spune calmă şefa UPC, stare cu care pare să se ghideze în afaceri, dar şi în viaţa personală.

    Desfăşurându-şi activitatea în una din cele mai competitive pieţe din Europa, Severina Pascu este una dintre puţinele femei din telecom şi îşi face timp să râdă cu poftă, dar şi să fie sobră când e cazul, personalitatea ei integrându-se într-o industrie dominată de bărbaţi: “A fi femeie în telecom reprezintă deopotrivă avantaje şi dezavantaje. Nu mă deranjează acest lucru, dimpotrivă, mi se pare fascinant; este o industrie dinamică şi cred că mi se potriveşte”.

    Pe agenda Severinei Pascu stă acum planul legat de o tehnologie pe care mărturiseşte că o aştepta de ceva timp şi care a fost lansată în urmă cu două luni în Amsterdam de grupul Liberty Global, din care face parte şi UPC: platforma Horizon. Aceasta va revoluţiona obiceiurile consumatorilor, aducând conţinutul online, programele TV, filmele şi jocurile pe aproape orice dispozitiv conectat la un router wireless. Prezentă deocamdată doar în Olanda, implementarea Horizon va ajunge mai întâi în Germania, Elveţia sau Irlanda, dar este este aşteptată şi la noi, managerul mizând pe specificul publicului român: “În România există un apetit foarte mare atât pentru noi tehnologii, cât şi pentru produse noi, fie că vorbim despre noi dispozitive, cât şi despre consumul de conţinut”. Pascu remarcă o curiozitate a românilor pentru inovaţiile tehnologice, un indicator în acest sens fiind “penetrarea smartphone-urilor, care a ajuns la 11-12% într-o piaţă destul de timidă la nivel de indicatori macroeconomici”.

    Un alt indicator pentru deschiderea mare a românilor faţă de tehnologie, a fost şi modul în care publicul s-a familiarizat cu tehnologiile 3D, HD şi cu internetul de mare viteză. Aspect care poate fi evidenţiat de performanţele date de creşterile de abonamente: “Ne aflăm într-o tendinţă crescătoare, dacă ne uităm la internet, am crescut cu 20%, dacă ne uităm la telefonie, am crescut cu 30%” – a spus Pascu referindu-se la creşterea dintr-un an, comparând luna iunie din 2012 cu aceeaşi perioadă din 2011. Iar veniturile operatorului au crescut în primele şase luni ale anului cu 2,6%, la 223 milioane de lei, de la 217 milioane de lei în al doilea semestru al anului 2011.

    Publicului îi sunt deja familiare tehnologiile 3D şi HD şi un echipament precum recorderul digital DVR, iar Pascu apreciază că “nu ne aflăm departe de trendul de la nivel european, rata de adoptare a noilor tehnologii este mai mare decât în alte ţări din regiune”. Când televizoarele 3D au apărut, au fost cumpărate înainte ca operatorii telecom să furnizeze astfel de conţinut. De aceea, CEO-ul UPC crede că “Horizon este aşteptată şi va fi primită bine de români peste aproximativ doi ani”. Ar fi o revoluţie? Severina Pascu explică: în timp ce deocamdată majoritatea publicului alege să urmărească televizorul pentru programele de televiziune şi internetul pe laptop, calculator sau alte dispozitive, Horizon înseamnă o estompare a graniţelor dintre cele două: “Există o interdependenţă între conţinutul offline şi conţinutul online, iar noua platformă aduce o întrepătrundere a acestor lumi”. Astfel, prin intermediul unei interfeţe comune, va fi posibil accesul la conţinutul preferat prin intermediul oricărui dispozitiv din casă, fie că vorbim despre un smartphone, tabletă, laptop sau televizor: “Vom putea să vedem un film la televizor, să îl oprim, iar apoi să continuăm să îl vedem pe tabletă, în bucătărie sau în grădină”. Prin selectarea unui conţinut relevant, fie că vorbim despre filme, poze, Facebook sau Twitter, privitul la micul ecran va deveni o experienţă personală, iar cipul inteligent pe care se bazează tehnologia poate să înregistreze în timp real şi să facă căutări, suportă programări de la distanţă şi poate să ofere chiar şi recomandări în funcţie de preferinţele utilizatorului.

    Pascu este rezervată în a face estimări legate de costurile pe care le necesită implementarea unei astfel de tehnologii, fiind vorba despre un produs integrat de TV cu online, mai dificil de realizat: “Este un proces dinamic, iar costurile nu pot fi cuantificate, depind de tipul de reţea existent şi de nivelul la care va fi lansat”. În Olanda, spre exemplu, produsul a fost lansat în urmă cu două luni către o categorie mică de public – aşa-numiţii “fanatici” ai tehnologiilor, iar abia apoi a fost extins către publicul larg, clienţii ajungând să achiziţioneze pachetele Horizon în schimbul unei sume minime pentru abonament de 55 de euro pe lună, potrivit informtv.com.

  • Dincolo de fişa postului

    Întrebat cum a fost trecerea din industria berii în telecom, Mihai Ghyka a spus: “Mă simt ca la un interviu de angajare cu un head-hunter!”, într-un interviu acordat BUSINESS Magazin, cu prilejul inaugurării primului magazin-fanion al reţelei, Vodafone Experience Store, în complexul comercial AFI Palace Cotroceni din Bucureşti.

    Executivul care a creat brandul de bere Bergenbier admite că, după 14 ani în industria bunurilor de larg consum, şi-a dorit să facă şi altceva, a muncit un an în consultanţă, a lucrat pentru Ministerul Culturii şi pasul firesc era să se îndrepte către servicii, fie telecom, fie domeniul bancar. După 12 luni în telecom, se mândreşte cu rata tot mai mică de clienţi care migrează către alţi operatori şi cu faptul că a crescut consumul mediu per client şi observă că o justificare a scăderii pieţei e tocmai numărul enorm de cartele inactive, ca urmare a tradiţiei operatorilor de a le oferi gratuit cu gândul că vor fi reîncărcate şi utilizate – “ne păcălim şi raportăm cifre care nu au sens”. Potrivit managerului, 23 de milioane nu ar fi nicidecum numărul real de telefoane active în prezent, la o populaţie de 19 milioane, ci circa 16-17 milioane. Mai importante sunt, după Ghyka, volumul cifrei de afaceri şi satisfacţia clienţilor, reflectată în numărul celor care schimbă sau nu reţeaua.

    Între telecom şi bere există asemănări: telecomul este o industrie la fel de dinamică, în care competitorii îşi doresc să vândă mai mult şi să inoveze rapid, şi în al doilea rând, trebuie să ştie ce vrea, ce gândeşte şi ce simte clientul, când şi cât e dispus să cheltuiască, cum reacţionează la promoţii, cât de dispus e să facă sacrificii. “E mai dificil să câştigi un abonat, deci un client pe termen mediu, în telecom pentru că e un angajament pe un termen mai lung. În FMCG, faptul că alegi astăzi o băutură carbogazoasă nu te împiedică să te întorci mâine la cea pe care obişnuiai să o bei.” Fireşte, angajamentul e un avantaj pentru operatorii din telecom, însă managerul nuanţează: “Un client nemulţumit pe care îl ţii doar contractual cu siguranţă te va părăsi la final. Mizăm pe faptul că ne cunoaştem clienţii, prin faptul că au un istoric de interacţiune cu noi, şi ăsta e un avantaj în telecom, spre deosebire de alte industrii, faptul că îi cunoşti. În general, ai da orice să poţi să-ţi înţelegi clienţii şi să le vezi comportamentul în timp real”.

    Descendent al familiei domnitoare Ghyka, Mihai a emigrat în Canada la 18 ani şi acolo şi-a terminat studiile, cu specializare în economie şi marketing. Primii paşi în carieră i-a făcut într-o companie canadiană, iar în 1996 a fost numit financial planning and performance manager al Interbrew România. Trei ani mai târziu a preluat conducerea departamentului de marketing, iar în 2005 a fost numit director general, poziţie unde a rămas până în mai 2011, cu o pauză de circa doi ani.

    Ghyka crede că tot timpul ai ceva de învăţat, mai ales în telecom, o industrie despre care recunoaşte că se reinventează de la an la an. “Mă simt acasă în telecom”, spune Ghyka, făcând referire la echipa sa, datorită căreia simte că e de cinci ani în companie şi nu doar de unu.

    Ghyka spune că argumentul deschiderii unui magazin mall are în vedere publicul căruia a dorit să i se adreseze Vodafone, cei care vin să mănânce, să vadă un film sau să facă cumpărături în acest spaţiu. Aşa se justifică investiţia de jumătate de milion de euro într-un spaţiu unde contează în primul rând posibilitatea oferită clienţilor de a testa gadgeturi de ultimă generaţie.

    Ghyka crede ca rolul său este foarte apropiat de tot ce ţine de interacţiunea cu consumatorul final pentru a determina orice client deja existent sau pe unul nou să aleagă şi să recomande Vodafone. “Atribuţiile unui manager nu ţin numai de fişa de post”.

    Orice companie trebuie să ţină cont de realităţile pieţei, iar managerul admite că un motiv de îngrijorare este şi evoluţia cursului leu-euro, situat la maximul istoric în ultimele săptămâni – “un lucru nefericit pentru business” dat fiind că ratele bancare, dar şi facturile de telefonie mobilă sunt calculate în euro, iar scăderea puterii de cumpărare şi îngrijorările legate de deprecierea leului duc la un “blocaj psihologic”. Faptul că facturile sunt plătite în lei, dar calculate în euro reprezintă “doar un avantaj relativ” pentru businessul Vodafone, Ghyka insistând pe faptul că marile companii din industria bunurilor de larg consum sunt dependente în proporţie de peste 80% de costuri externe, deci impactul, tradus prin creşterea preţurilor, ar fi mai mare aici decât în alte industrii.

    Întrebat despre recenta campanie de brand a Vodafone, Ghyka spune că aceasta ţinteşte valorile româneşti, dorinţa de progres şi necesitatea de unitate şi altruism la nivel social: “E nevoie de speranţă şi încredere astăzi mai mult ca oricând şi ne dorim ca românii să creadă cât mai mult în viitorul ţării şi în propriile puteri”. Ghyka crede că accesul în funcţii publice trebuie să se facă într-o mai mare măsură pe criterii legate de competenţă. Întrebat dacă ar dori să se implice în politică sau într-o poziţie publică, Ghyka a spus că deocamdată locul său e la Vodafone şi aici se vede în următorii ani, însă nu exclude o astfel de posibilitate în viitor.

  • Cum arată Experience Store, cel mai mare magazin Vodafone, deschis în incinta AFI Palace Cotroceni

    Oficialii Vodafone susţin că noul magazin se adresează în special fanilor tehnologiei, oferind posibilitatea testării internetului mobil, tabletelor, smartphoneurilor şi a celorlalte produse într-o ambianţă modernă.

    “Estimăm un număr de circa 600-1000 de vizitatori pe zi, magazinul axându-se mai ales pe vârfuri de gamă, deci destinat celor care vor să fie la curent cu tot ce e nou în materie de gadgeturi”, a declarat Mihai Dumitru, managerul Vodafone Experience Store. O echipă de 25 de angajaţi va lucra în noul magazin.

    “Nu este un loc al vânzărilor, ci al entertainmentului, a declarat Mihai Ghyka, chief commercial officer consumer business unit al Vodafone România”, refuzând să avanseze cifre legate de aşteptările financiare ale noului spaţiu. Ghyka a menţionat că preferinţa pentru un complex comercial, şi nu pentru o locaţie stradală, se leagă de obiceiurile de consum ale clasei de mijloc, “care alege să-şi petreacă mare parte timp în astfel de locuri.”

  • Cum se luptă operatorii din telecom pentru clienţii de la metrou

    RCS&RDS oferă deja de câteva luni internet gratuit la metrou. Al doilea cel mai mare furnizor de servicii de internet din România după Romtelecom a construit practic o reţea naţională de 600 de hotspoturi de internet, care acoperă inclusiv metroul bucureştean şi la care se pot conecta gratuit clienţii companiei. Dar nu numai. La scurt timp, compania orădeanului Zoltan Teszari a decis să permită oricui accesul la reţeaua de internet timp de cel mult o oră pe zi, pornind astfel o luptă tacită pentru clienţii altor operatori de telecomunicaţii care, tentaţi poate de posibilitatea de a avea internet gratuit, ar putea opta pentru serviciile companiei.

    Implicit, reacţia competitorilor nu s-a lăsat prea mult aşteptată. De câteva săptămâni şi Orange şi Vodafone oferă internet mobil gratuit la metrou, nu doar în staţii, cum se întâmplă în cazul RCS&RDS care furnizează serviciile prin tehnologie wireless şi nu prin reţeaua mobilă, ci şi în tuneluri, pe tot parcursul călătoriei. Din clipa în care intră în zona de acoperire a reţelei 3G de la metrou, consumatorii pot folosi orice dispozitiv cu cartelă SIM, fie că este vorba de telefon, tabletă sau laptop cu modem mobil, pentru a se conecta la internet, fără să aibă vreo restricţie cu privire la paginile accesate sau la trafic. Variază de la utilizator la utilizator doar viteza de transfer de date, fiind activă cea deja existentă pe abonament sau cartelă preplătită.

    Mişcarea este o premieră atât pe piaţa locală, cât şi în alte ţări unde au operaţiuni cele două grupuri de telecomunicaţii. Nu este însă o reacţie la oferta RCS&RDS, ci mai degrabă finalizarea unor proiecte gândite anterior. Este cel puţin cazul Orange, unde “upgradarea reţelei ce oferă servicii de date mobile în metroul bucureştean este parte integrantă a unei strategii dedicate zonei metropolitane”, după cum spunea recent pentru ZF Vanina Ungureanu, business division manager în cadrul operatorului, dând drept exemplu serviciile de date mobile cu viteze de transfer de până la 43,2 Mbps sau cele de voce HD. Strategie concepută de mai multă vreme, când a fost stabilită şi oferta de la metrou, valabilă până la finele acestui an.

    Internetul gratuit la metrou poate fi totodată privit ca o tactică de marketing prin care operatorii caută să dovedească potenţialilor utillizatori funcţionalitatea reţelelor chiar şi în subteran. Nu înseamnă însă că nu reprezintă totodată şi o sursă de câştig. Mai toate telefoanele vândute în ultimii ani sunt capabile să acceseze internetul, însă nu toţi posesorii activează pachete de servicii sau accesează pur şi simplu internetul atunci când au nevoie.

    Serviciile gratuite ar putea însă convinge tot mai mulţi consumatori să adopte internetul pe mobil, segment de unde vin în prezent cele mai mari creşteri pentru operatorii care cumulau la finele anului trecut un total de 5,8 de milioane de clienţi ai acestor servicii, conform datelor oficiale. Iar cifrele sunt în plină ascensiune, judecând după faptul că doar Orange număra la sfârşitul lunii septembrie 4,33 milioane de utilizatori de internet mobil, ceea ce înseamnă că întreaga piaţă ar putea încheia anul chiar cu peste opt milioane de conexiuni mobile.

    Consumatorii trebuie să fie totuşi destul de atenţi cum folosesc internetul gratuit de la metrou. “Trecerea la o sesiune gratuită de browsing se face automat, iar utilizatorii revin la o sesiune cu tarif normal de date în apropierea ieşirii din staţiile de metrou”, spun oficialii Vodafone. Cu alte cuvinte, traficul începe să fie tarifat automat, fără vreo notificare, odată cu ieşirea din subteran, ceea ce pentru utilizatorii ocazionali s-ar putea transforma la finalul lunii într-o factură destul de costisitoare.

  • Cum a ajuns în România cel mai puternic manager din telecom (VIDEO)

    Theocharopoulos este aşadar responsabil de afacerile cumulate de aproape 1,2 de miliarde de euro ale celor doi operatori cu acelaşi acţionar, cu 200 de milioane de euro mai mult decât Orange, liderul pieţei telecom. Cosmote şi Romtelecom au avut anul trecut un profit operaţional de peste 228 de milioane de euro şi numără împreună 9.300 de angajaţi.

  • Povestea celui mai puternic manager din telecom (VIDEO)

    Theocharopoulos este aşadar responsabil de afacerile cumulate de aproape 1,2 de miliarde de euro ale celor doi operatori cu acelaşi acţionar, cu 200 de milioane de euro mai mult decât Orange, liderul pieţei telecom. Cosmote şi Romtelecom au avut anul trecut un profit operaţional de peste 228 de milioane de euro şi numără împreună 9.300 de angajaţi.

  • UPC nu scapă de amenda pentru abuz de poziţie dominantă

    Consiliul Concurenţei a amendat în urma unei investigaţii finalizate la finele lui 2006 Cablevision of Romania şi UPC România (în calitate de succesor al Astral Telecom) cu suma totală de 17,8 de milioane de lei pentru abuz de poziţie dominantă manifestat prin impunerea de tarife majorate în mod nejustificat şi de creşterea costurilor.

    Decizia autorităţii de concurenţă a fost atacată de ambele companii la Curtea de Apel Bucureşti, care s-a pronunţat în favoarea reclamanţilor. Ulterior, Consiliul Concurenţei a formulat recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a câştigat în cazul UPC, în timp ce procesul cu Cablevision of Romania este încă în derulare.

    Astfel, UPC va trebui să plătească amenda în valoare de 17,6 de milioane de lei.

    În cadrul aceleiaşi investigaţii, Consiliul Concurenţei a mai constatat şi sancţionat cu aproximativ 8 milioane de lei companiile UPC România şi RCS&RDS (în calitate de succesor al HI-FI Quadral şi TVS Holding) pentru participarea la un cartel având ca obiect împărţirea pieţei serviciilor de cablu din municipiul Timişoara. Pentru această practică anticoncurenţială, instanţa a anulat amenzile fără a se pronunţa asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei companiilor implicate, ci considerând că aplicarea sancţiunilor s-a prescris.

  • Seful Romtelecom pleaca din Romania. Ce urmeaza?

    “Dupa cum stiti, plec de la Romtelecom si din Romania la finalul
    acestei saptamani, dupa mai bine de patru ani”, scria Yorgos
    Ioannidis la inceputul saptamanii trecute intr-un mail adresat
    jurnalistilor acreditati la biroul de presa al operatorului de
    telefonie fixa, cablu si internet. Intr-adevar, anuntul n-a mai
    fost nicio surpriza, pentru ca despre plecarea executivului de la 1
    iulie se specula deja in industria de telecomunicatii de cateva
    luni, iar o astfel de miscare era de asteptat in contextul in care
    in ultima vreme a fost pusa in discutie o unire a fortelor
    Romtelecom si Cosmote pe piata locala, avand in vedere
    actionariatul comun.

    Ioannidis a venit la conducerea Romtelecom in 2007, intr-o
    perioada in care operatorul se confrunta cu un declin puternic
    chiar si de 200.000 intr-un trimestru al numarului de clienti de
    telefonie fixa, principala sursa de venituri pentru companie. A
    trebuit sa rastoarne situatia si totodata sa reorganizeze compania
    pe fondul problemelor anterioare, dar si al competitiei din ce in
    ce mai stranse cu principalul competitor, RCS&RDS, care a
    initiat un adevarat razboi al preturilor pe piata.

    BMTV: Yorgos Ioannidis despre perioada sa la
    Vodafone si cum a ajuns la OTE

    Dupa aproape patru ani si jumatate de mandat se poate spune ca
    grecul si-a indeplinit o buna parte dintre obiective, in special cu
    privire la serviciile de televiziune prin satelit si internet,
    insa, intr-un context economic dificil, nu a reusit sa stopeze
    scaderea veniturilor companiei – incasarile din telefonia fixa au
    scazut cu aproape 40% fata de 2007, iar numarul de clienti s-a
    diminuat cu aproximativ 20%. Yorgos Ioannidis si-a pus insa
    amprenta in mai toate colturile Romtelecom, de la echipa de
    management noua (ca urmare a demisiei a cinci executivi) si pana la
    oferta comerciala, orientarea pe servicii de internet,
    intensificarea prezentei in zona de business sau dezvoltarea unor
    initiative noi pe zona de divertisment si in cea de relatii cu
    clientii.

    Acum, in perspectiva unei integrari a Romtelecom cu Cosmote,
    miscare prin care s-ar forma cel mai mare operator de
    telecomunicatii din piata locala, cu afaceri de 1,2 miliarde de
    euro si 11,34 milioane de clienti pentru serviciile de telefonie
    mobila si fixa, televiziune si internet mobil si fix, lucrurile ar
    putea arata cu totul altfel. Posibilitatea unei asemenea integrari
    de operatiuni se discuta de mai multa vreme, dar un plan concret nu
    s-a conturat pana acum.

    Viitorul celor doua companii s-a discutat la finalul saptamanii
    trecute intr-o intalnire a oficialilor grupului elen OTE, care
    detine participatii in cadrul celor doua companii, si statul roman,
    care are in continuare actiuni la Romtelecom, pachet care este insa
    la vanzare. Prezenti la discutii au fost Michael Tsamaz,
    presedintele si directorul executiv al OTE, Stefanos
    Theocharopoulos, seful Cosmote, alaturi de Catalin Dima, fostul
    director executiv juridic al Romtelecom care detine in prezent
    propria casa de avocatura, si Roland Mahler din partea Deutsche
    Telecom.

    Dupa mai bine de cinci ore de discutii purtate la sediul
    Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale, Stefanos
    Theocharopoulos a fost numit noul sef al Romtelecom, iar primul
    plan stabilit pentru companie este listarea la bursa, in termen de
    un an. Grecul in varsta de 43 de ani a preluat conducerea Cosmote
    in 2008 si a integrat in ultimii ani sub aceasta umbrela si
    operatiunile Zapp si Germanos. Acum, Theocharopoulos devine cel mai
    puternic executiv din telecom.

  • Cum se schimba pionii pe tabla de sah a pietei telecom

    Schimbarile de management in domeniul telecomunicatiilor par sa se tina lant. De la finalul anului incoace, in fotoliul de director executiv al trei dintre operatorii telecom din piata au venit personaje noi, iar o astfel de miscare ar putea avea loc chiar in cadrul unui al patrulea operator, desi nu exista o confirmare a zvonurilor din piata si nici o decizie luata in acest sens. Mai exact este vorba despre Vodafone, UPC si acum Orange, in timp ce semnul de intrebare este pus asupra Romtelecom, miscari care vin in contextul unei piete din ce in ce mai dificile si mai competitive, descrisa prin declin, venituri in scadere pentru majoritatea companiilor si un numar mai mic de clienti.

    Vodafone Romania anunta la finele anului trecut ca din decembrie carma companiei va fi preluata de spaniolul Inaki Berroeta, dupa ce Liliana Solomon, cea care a condus timp de cinci ani operatorul si care a avut in ansamblu misiunea de a optimiza operatiunile pe piata locala si de a redesena structura de cost, a preluat o pozitie la nivel international. Dupa nici o luna, in ianuarie anul acesta, cel mai mic operator din piata dupa venituri, UPC, a traversat o schimbare asemanatoare, americanul Jack Mickaloff fiind inlocuit de directoarea financiara Severina Pascu. Cat despre Romtelecom, se vorbeste in piata despre retragerea din functie a lui Yorgos Ioannidis, executivul care a reorganizat din 2007 incoace intreaga companie, conducerea urmand sa fie preluata de Stefanos Theocharopoulos, seful Cosmote, operator care imparte acelasi actionariat cu Romtelecom. Doar la RCS&RDS si Cosmote nu se pune problema unor astfel de miscari, in primul caz pentru ca proprietarul, discretul om de afaceri Zoltan Teszari, a fost destul de consecvent in ce priveste conducerea companiei, iar in al doilea caz pentru ca operatorul este singurul care creste, evoluand impotriva curentului, situatie care multumeste atat managementul actual, cat si actionarii.

    Schimbarea de saptamana trecuta de la varful Orange Romania a venit, chiar si in acest context, ca o surpriza pentru industrie. Thierry Millet, fostul director comercial al operatorului timp de patru ani numit director executiv odata cu retragerea britanicului Richard Moat, isi va continua cariera in Franta, locul sau urmand sa fie luat din luna iulie de Jean-François Fallacher (45 de ani). Miscarea pare neasteptata poate si pentru ca mandatul lui Millet a fost destul de scurt – a preluat pozitia interimara la inceputul lui 2009, a fost numit CEO cu responsabilitati depline dupa cateva luni si nici doi ani mai tarziu are loc o noua schimbare de management. “Desi mandatul meu se termina pe 30 iunie, i-am spus din martie lui Olaf Swantee (vicepresedintele executiv pentru Europe & Sourcing al grupului France Telecom) ca nu mai pot ramane si ca trebuie sa plec in Franta pe fondul unor probleme personale”, a explicat Millet, cu completarea ca a acumulat deja o experienta de zece ani in zona de operatiuni si ca implicit avea nevoie de o schimbare. Va prelua acum pozitia de vicepresedinte al diviziei Payment si Contactless in cadrul France Telecom, coordonand astfel activitatile de plati prin telefonul mobil si dezvoltarea serviciilor de plati electronice in tarile in care este prezent grupul, un segment care va lua tot mai mult amploare pentru companiile de telecom in urmatorii ani.

  • SURPRIZA IN TELECOM – Orange isi schimba CEO-ul. Cine vine in locul lui Millet?

    Francezul Jean-Francois Fallacher (45 de ani) a condus pana acum
    Softrecom, filiala a France Telecom care exporta know-how
    operatorilor grupului pe plan international, in special pe piete
    emergente. |n trecut a fost CEO la Wanadoo Olanda, director de
    marketing la EuroNet Internet BV si account director la France
    Telecom. A absolvit Politehnica, Ecole Nationale Superieure des
    Telecommunications si ESSEC Business School.

    Thierry Millet va prelua o pozitie in Franta, de unde va
    coordona activitatile de plati prin telefonul mobil si dezvolarea
    serviciilor de plati contactless in tarile in care este prezent
    grupul.