BusinessMagazin

Category: Telecom

Cele mai noi informații din domeniul telecomunicațiilor – prețuri și oferte ale companiilor de telefonie mobilă

  • Anunţul făcut de Vodafone: Serviciile de roaming 4G sunt disponibile fără costuri suplimentare pentru utilizatorii care călătoresc în Italia, Spania, Portugalia şi Grecia

    Şi utilizatorii Vodafone din Italia, Spania, Portugalia şi Grecia care călătoresc în Romania se pot conecta la reţeaua 4G a Vodafone România, fără costuri suplimentare faţă de tarifele lor de roaming.

    Noile servicii de roaming 4G aduc utilizatorilor Vodafone o experienta superioara a serviciilor de date mobile, la viteze de download de pana la 150 Mbps si de upload de pana la 50 Mbps, in functie de viteza disponibila in fiecare tara.

    Pentru a putea folosi roaming-ul 4G, clientii Vodafone trebuie sa aiba un serviciu activ de 4G, sa fie intr-o zona acoperita 4G, sa detina un terminal compatibil si un SIM 4G Ready.

    Serviciile de roaming 4G vor fi disponibile in mai multe tari din Europa, incepand de anul viitor. Reteaua 4G a Vodafone Romania acopera 10 orase importante din tara: Arad, Bacau, Brasov, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Iasi, Galati, Timisoara si Bucuresti. Reteaua 4G are o acoperire outdoor de 89% in Bucuresti si o acoperire de peste 90% in 7 din cele 10 orase cu retea 4G din Romania.

    Vodafone Romania a fost certificata de auditorul independent p3 communications pentru cel mai bun serviciu de date mobile, pe smartphone si pe modem, dintre toate retelele LTE/UMTS/GSM din Romania, in zonele metropolitane.

    Abonatii RED noi si existenti au acces in roaming la beneficiile incluse in abonamentele lor, cu optiunea Roaming pe zi: apeluri si SMS-uri nelimitate si pana la 4GB trafic de date, pentru 3 euro pe zi (Uniunea Europeana si Turcia). Abonatii Vodafone Business Red Plus pot activa aceeasi optiune, pentru 0 euro pe zi. 

    Utilizatorii Vodafone Romania pot avea acces la serviciile de roaming si la tarifele standard: apeluri in Uniunea Europeana pentru 0,30 euro/minut, apeluri primite pentru 0,09 euro/minut, SMS-uri la 0,10 euro si navigare online la 0,56 euro/MB.

    Vodafone Romania este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicatii mobile din lume, cu aproximativ 409 milioane de clienti la 30 iunie 2013. Vodafone are divizii in 30 de tari de pe cinci continente si peste 50 de retele partenere in intreaga lume.

  • Anunţul făcut de eMAG şi Vodafone

    “Segmentul de dispozitive mobile constituie o parte importantă din vânzările noastre, aşa că era natural să începem să vindem şi serviciile de internet şi voce adiacente”, spune Radu Apostolescu, vicepreşedinte şi director dezvoltare eMAG. “Practic, de acum poţi comanda un abonament ca pe un produs – e de ajuns să îl adaugi în coş şi să trimiţi comanda, fără să mai trebuiască să completezi vreun contract sau să te deplasezi în magazin.”

    Ofertele Vodafone apar în secţiunea “Pachete şi promoţii” din pagina de produs şi pot di comandate folosind butonul “Cumpără împreună”.  Odată plasată comanda, clienţii primesc contractul de abonament pe email iar comanda lor este livrată în termen de 24 de ore împreună cu cartela SIM activă.

    Clienţii pot alege între 6 tipuri de abonamente pentru telefoane mobile, cu valori cuprinse între 9 şi 45 de euro lunar, 2 abonamente pentru tablete, cu o valoare de 12 sau 18 euro, şi 3  abonamente pentru laptop-uri, cu valori cuprinse între 13 şi 19 euro. În funcţie de abonamentul ales, clienţii se califica pentru o reducere din preţul de bază al produsului, ce poate ajunge până la 1399 lei. Iulian Stanciu este şeful eMAG

  • Gigantul care luptă cu RCS&RDS, Romtelecom şi UPC pe piaţa de internet

    Irlandezul Stuart Evers a ajuns în România la începutul anului trecut, când a fost numit CEO al Euroweb, companie controlată de Türk Telekom, unica prezenţă din telecom a turcilor pe piaţa locală. Prima vizită a făcut-o însă în 2003, când a găsit ţara „mult diferită faţă de ceea ce este astăzi”.

    Diferenţa nu se referă doar la numărul de restaurante bune sau de locuri de petrecere a timpului liber, ci şi la piaţa telecom, unde, la acea vreme, toţi operatorii de telefonie mobilă creşteau, iar rezultatele erau bune pentru toate companiile din industrie, indiferent de mărimea lor.

    Evers lucrează în telecom din 1996. A început în Dublin, la operatorul telecom deţinut la acea vreme de statul irlandez, a trecut şi prin Kazahstan, însă şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei în Cehia, unde a fost atât consultant, cât şi manager. Legătura lui cu Türk Telekom s-a stabilit după ce turcii au cumpărat în 2011 operatorul Pantel International, companie cu 30.000 de reţele de fibră optică în 16 ţări, preponderent din Europa Centrală şi de Est, care deţinea şi afacerea Euroweb. „Pentru turci, parteneriatul comercial cu România este unul de importanţă strategică.

    Turcia este al cincilea investitor de aici ca mărime„, spune managerul, care enumeră marile afaceri turceşti de pe piaţa locală, precum Garanti Bank, Credit Europe Bank, Kanal D sau Arctic. „Faptul că manageri străini sunt aduşi să conducă afaceri în pieţele estice se leagă mai ales de experienţa pe care au trăit-o deja activând în pieţele astăzi mature, dar aflate în trecut în curs de dezvoltare.„ Scenariul a fost acelaşi indiferent că vorbim de Irlanda, Polonia, Cehia, Slovacia sau Kazahstan, iar reacţiile în faţa competiţiei, pieţei, cerinţelor consumatorilor sau dezvoltării de produse se derulează după aceleaşi reguli.

    Piaţa din România, „una dintre cele mai deschise din lume„, a ajuns astăzi la un nivel care permite şi accesul managerilor autohtoni, iar Evers observă că mulţi dintre competitorii săi sunt, de fapt, afaceri conduse chiar de români: „Toată echipa mea de aici este formată din localnici, eu sunt singurul străin„.

    Vorbeşte despre slăbiciunile pe care le-a găsit la sosirea în ţară, la prima radiografie făcută Euroweb, cauzate de competiţia acerbă între rivalii din telecomunicaţii – „eroziunea preţurilor este uriaşă, iar toată piaţa foloseşte politica preţului celui mai mic; este foarte greu să îţi păstrezi clienţii, iar dacă reuşeşti, o faci pe bani mai puţini„. Un peisaj în care compania raporta pierderi, scăderi ale veniturilor (de la o cifră de afaceri de 12,8 mil. euro în 2008 la 8 mil. euro în 2011) şi creşteri de costuri de la an la an. Primul lucru pe care l-a schimbat a fost modul în care oamenii de vânzări abordau clienţii – „celor existenţi trebuia să le oferim mai mult servicii şi simultan trebuia să găsim unii noi„.

    De aceea, echipa de vânzări a suferit modificări, în mare parte prin ofertarea unor angajaţi ai concurenţei, dat fiind că găsirea abilităţilor de acest fel în piaţa muncii se face „greoi„. Aproape 90 de angajaţi lucrează în prezent pentru Euroweb, în sediul central din Bucureşti, dar şi în punctele de lucru din Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara.
     

  • Planurile noului şef al Romtelecom şi Cosmote

    Pe o piaţă a telecomunicaţiilor în curs de dezvoltare cum este cea din România, noile tehnologii sau servicii precum MyWallet nu numai că sunt necesare, dar au un potenţial imens de creştere„, spunea săptămâna trecută Nikolai Beckers, în cadrul primei discuţii informale cu presa din România de la preluarea recentă a poziţiei de director executiv al Romtelecom şi Cosmote, ocupată anterior de Stefanos Theocharopoulos. „Utilizatorii sunt deschişi la plăţile mobile, dar ca să aibă succes, este nevoie să fie creat un întreg ecosistem pentru acest tip de plăţi şi trebuie atinsă o masă critică„, este de părere executivul.

    Declaraţia lui a venit în contextul în care Deutsche Telekom, grupul german care controlează pe plan local Romtelecom şi Cosmote prin intermediul OTE, a anunţat şi prezentat recent la Varşovia, în Polonia, soluţia MyWallet. Sunt planuri concrete de lansare şi în România în 2014, potrivit declaraţiei făcute de Claudia Nemat, membru în boardul Deutsche Telekom care răspunde de segmentul de tehnologie şi afacerile companiei din Europa. „În mod clar vom lansa anul viitor aplicaţia MyWallet şi în România, cu toate că o dată exactă nu a fost încă stabilită„, a spus Nemat.

    Aplicaţia MyWallet a fost deja lansată în Polonia de divizia de telefonie mobilă a Deutsche Telecom şi este folosită de 13.000 de utilizatori pentru plăţi cu cardul bancar direct de pe telefonul mobil în peste 100.000 de puncte din întreaga ţară, între care diverse magazine, cafenele sau restaurante şi pe viitor şi în reţeaua de transport public din Varşovia, de pildă, ca parte a unor proiecte-pilot de extindere a sistemului. Pe lista ţărilor unde urmează să mai fie lansat portofelul din telefon mai sunt, pe lângă România, şi Ungaria, Slovacia sau Cehia.

    APLICAŢIA PERMITE PRACTIC CONSUMATORILOR SĂ PLĂTEASCĂ DIVERSE CUMPĂRĂTURI CU CARDUL BANCAR FĂRĂ SĂ AIBĂ NEVOIE DE PLASTICUL ÎN SINE ŞI CHIAR FĂRĂ SĂ MAI SCOATĂ PORTOFELUL DIN BUZUNAR, prin atingerea telefonului timp de câteva secunde de un terminal de plăţi de tip POS compatibil cu tehnologia aflată la baza aplicaţiei. MyWallet, o aplicaţie ce poate fi descărcată prin internet pe telefon, conţine deja datele cardurilor bancare şi, câtă vreme telefonul are baterie, cu toate că nu este neapărat nevoie să fie pornit, plata poate fi realizată în urma acestui contact dintre cele două terminale.

    INTREG PROCESUL FUNCŢIONEAZĂ PRIN TEHNOLOGIA DE COMUNICAŢII FĂRĂ FIR NEAR FIELD COMMUNICATION (NFC), ceea ce presupune implicit o serie de limitări, dincolo de faptul că este necesar să existe parteneriate cu cât mai multe bănci, aşa încât majoritatea cardurilor bancare să poată fi acceptate în sistem. În Polonia, de pildă, compatibile acum sunt doar cardurile MasterCard emise de câteva instituţii bancare, însă există planuri de extindere atât pe partea băncilor, cât şi integrarea în sistem a cardurilor Visa. O limitare evidentă este aceea că pentru plată pot fi folosite doar telefoanele mobile inteligente dotate cu această tehnologie, adică majoritatea smartphone-urilor lansate recent de producători, deţinute însă deocamdată de un număr relativ restrâns de consumatori. Apoi, comercianţii trebuie să facă şi ei investiţii într-un terminal de plăţi compatibil NFC.

  • Ce caută astăzi clienţii de telefonie mobilă? Miile de minute, acoperirea şi viteza la date nu mai sunt suficiente

    LUCRURILE NU ERAU SIMPLE PENTRU OPERATORII TELECOM NICI ACUM ŞASE SAU ŞAPTE ANI, CÂND LAPTOPUL SAU DESKTOPUL ERAU GADGETURILE PE CARE LE VISA ORICE CONSUMATOR, darămite acum când milioane dintre ei au smartphone-uri şi tablete conectate la internet şi creează şi accesează fişiere şi cantităţi uriaşe de conţinut. Să nu ai, în acest context, o soluţie de cloud „pe masă” sau în cel mai rău caz doar pe lista de priorităţi e ca şi cum ţi-ai trimite utilizatorii în braţele competiţiei.

    „Nu se poate să fii un operator telecom şi să nu ai în ofertă servicii de cloud„, rezumă sec situaţia Julien Ducarroz, directorul comercial al Orange, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de telefonie mobilă. Cifrele, cum altfel, îi dau dreptate. Acum şapte ani, spre exemplu, Orange avea aproape şapte milioane de clienţi şi nici măcar 100.000 de utilizatori de servicii de date mobile. Acum, din cele peste 10 milioane de cartele SIM din reţeaua Orange, peste trei milioane au activate serviciile de net mobil, iar numărul lor creşte zi de zi.

    SI NU ESTE DOAR CAZUL ORANGE. LA VODAFONE, peste 40% din clienţii care intră în magazinele companiei sau ale partenerilor cumpără un smartphone. Şi la Cosmote cifrele sunt cam la acelaşi nivel, iar consumul de date şi numărul celor dispuşi să plătească un abonament lunar pentru net mobil de pe telefon şi tabletă continuă să fie unul dintre puţinii indicatori în creştere pe piaţa de telecom pentru toţi operatorii.

    Nu e de mirare, câtă vreme cele mai conservatoare voci din piaţă spun că în acest an românii vor cumpăra 1,3 milioane de smartphone-uri şi 400.000 de tablete. În fiecare zi, circa 4.500 de astfel echipamente ajung în buzunarele clienţilor din mediul rezidenţial sau de business, iar o pondere importantă dintre ele sunt vândute chiar de operatorii de comunicaţii la pachet cu servicii de date. Ce soluţii au găsit operatorii pentru a-i ajuta să-şi stocheze pozele, clipurile, muzica sau fişierele de la birou astfel încât să fie stocate sigur şi, pe cât se poate, accesibile oricând şi oriunde? „În contextul actual caracterizat de o dublare a consumului de internet mobil, de o creştere impresionantă a traficului, precum şi de o familiaritate crescută în ce priveşte utilizarea serviciilor de cloud în Europa şi în România”, Orange a lansat un serviciu de cloud care le permite clienţilor să stocheze pe servere ale companiei imagini, clipuri video, documente sau orice alte tipuri de fişiere, precizează Julien Ducarroz.

    „Această soluţie de stocare a tuturor tipurilor de conţinut digital (documente, fotografii, calendar, mail, contacte) este foarte uşor de utilizat, iar clienţii pot avea acces la acest conţinutul de pe orice terminal ar avea, oricând au nevoie, de oriunde s-ar afla. Astfel, fie că încarcă informaţiile de pe smartphone în Orange Cloud, ei vor putea accesa informaţiile direct de pe laptopul sau tableta de acasă.„ Serviciul Orange nu este primul de piaţă şi nici singurul. Există deja de mai multă vreme alternative internaţionale precum Dropbox sau Skydrive, însă compania crede că avantajul pe care îl oferă clienţilor săi, anume traficul de date gratuit dintre smartphone-uri sau tablete şi servere atât pentru încărcarea, cât şi pentru descărcarea datelor, va fi cheie. „Este avantajul nostru competitiv, al operatorilor telecom„, punctează Ducarroz.

    DINCOLO DE O SOLUŢIE DE STOCARE A INFORMAŢIILOR, ŞI SIGURANŢA LOR ESTE CHEIE, AFIRMĂ REPREZENTANŢII VODAFONE, care au lansat, de asemenea, o soluţie cloud pentru clienţii din mediul rezidenţial. „Siguranţa dispozitivelor şi a informaţiilor stocate în acestea au devenit din ce în ce mai importante pentru client odată cu creşterea adoptării smartphoneurilor şi tabletor pe piaţa locală şi cu schimbările produse în comportamentul utilizatorilor acestor terminale – anume stocarea pozelor, a videoclipurilor şi a fişierelor personale pe dispozitivele mobile. Ca urmare a acestei nevoi, am lansat aplicaţiile Vodafone Cloud şi Vodafone Protect, ambele fiind incluse gratuit în noile pachete de abonamente RED”, precizează reprezentanţii companiei de telefonie mobilă.
    Pentru situaţiile în care dispozitivul este pierdut, Vodafone are şi un alt serviciu cloud, Vodafone Protect, prin care, de la distanţă, smartphone-ul poate fi localizat şi blocat, iar informaţiile stocate în acesta şterse. În momentul de faţă, Vodafone Cloud este disponibil pentru sistemele de operare Android şi iOS, iar Vodafone Protect doar pentru Android. Planurile companiei vizează extinderea funcţionalităţilor şi integrarea unor noi echipamente.

  • Vodafone comercializează tablete cu plata în rate

    Noile abonamente Internet Tab includ până la 5GB de trafic iniţial şi navigare nelimitată noaptea, la viteze 4G de până la 100 Mbps. precum şi acces gratuit la versiunea premium a aplicaţiei de stocare Vodafone Cloud şi la 43 de canale TV, prin aplicatia pentru mobil SeeNow susţinută de Vodafone.

    “Am lansat un portofoliu de abonamente pentru tablete ce include, pe lângă traficul de date, şi accep la serviciile Cloud şi TV. Fiecare client poate avea acces la tablete cu plata în rate, pe factura Vodafone, cu un avans ce începe de la zero euro”, a declarat Andrea Rossini, directorul consumer business unit din cadrul Vodafone România.

    Astfel, o tabletă Vodafone Smart Tab II 7 poate fi cumpărată cu un avans de 3 euro cu pachetul de Internet Tab Plus de 12 euro cu TVA pe lună, cost la care se mai adaugă o rată pe factură de 8 euro pe lună. Un Samsung Galaxy Note 10.1 LTE costă însă 150 de euro avans, la care se adaugă rate lunare de 20 de euro cu abonamentul Internet Tab Plus de 12 euro pe lună.

    Clienţii operatorului pot opta şi pentru plata în rate cu dobândă zero, prin intermediul cardului de credit emis de Raiffeisen Bank, UniCredit }iriac Bank, Credit Europe Bank sau Citibank România. |n acest caz, o tabletă Samsung Galaxy Note 10.1 LTE  cumpărată fără avans costă, împreună cu abonamentul Internet Tab Turbo de 18 euro cu TVA, 21,8 euro pe lună.

  • Vodafone România: 8,08 mil. de clienţi şi venituri de 769 mil. euro în anul fiscal 2012

    Vodafone România a anunţat indicatorii financiari pentru anul fiscal trecut, aferent perioadei 1 aprilie 2012 – 31 martie 2013, potrivit rezultatelor anunţate astăzi de Vodafone Group  Plc.

    Baza de clienţi ai Vodafone România a crescut cu 142.461 de la un an la altul, ajungând la un număr total de 8.081.290 de utilizatori ai serviciilor mobile, la 31 martie 2013. În trimestrul al patrulea, numărul de clienti a scăzut uşor faţă de trimestrul anterior, cu 40.777.

    Veniturile totale ale companiei s-au cifrat la 769 de milioane de euro, în scădere cu 5,1% faţă de anul fiscal 2011-2012. Din servicii, Vodafone România a încasat 713,2 milioane de euro în anul fiscal trecut, în scădere cu 7% faţă de anul precedent pe fondul tarifelor de interconectare. Fără a lua în calcul evoluţia tarifelor de interconectare, veniturile din servicii au înregistrat o scădere de numai 1,3%

    Veniturile din servicii în cel de-al patrulea trimestru, încheiat la 31 martie 2013, au avut aceeaşi valoare ca şi în perioada similară a anului anterior, excluzând impactul scăderii ratelor de terminare, ceea ce arata tendinţa de stabilizare în zona veniturilor.

    EBITDA (veniturile înainte de taxe, dobanzi, depreciere şi amortizare) a atins valoarea de 275,4 de milioane de euro in anul fiscal 2012-2013, iar EBITDA ca procent din servicii a fost de 35,8%, în scadere cu 1,5 puncte procentuale faţă de anul anterior.

    Penetrarea smartphoneurilor în baza de clienţi a crescut cu 3,2 puncte procentuale în anul 2012-2013, fata de anul anterior, iar veniturile din date mobile au crescut cu 25,8% în trimestrul al patrulea.

    La 31 martie 2013, abonaţii reprezentau 41% din baza de clienţi, iar utilizatorii serviciilor preplătite erau 59%, cei din urmă crescând cu două puncte procentuale, pe parcursul ultimului an financiar.

  • 200 de milioane de euro din afacerea relaţii cu clienţii

    Zece apeluri pe oră, 7 ore şi jumătate de lucru într-o zi, 21 de zile lucrătoare pe lună. Totalul de 1.575 de convorbiri telefonice, o cifră aparent seacă, descrie viaţa de zi cu zi a unui singur angajat din orice departament sau centru de relaţii cu clienţii din România, cu zarva şi toate celelalte implicaţii pe care le are o astfel de profesie. Cam 25.000 de oameni răspund zilnic la telefon cu „Bună ziua. Aţi sunat la relaţii cu clienţii„, preluând, în ansamblu, câteva sute de milioane spre jumătate de miliard de apeluri telefonice pe parcursul unui an întreg. Dus chiar mai departe, calculul indică o afacere a serviciilor de relaţii cu clienţii de 200 de milioane de euro în România în 2012, în creştere cu 10-15% de la un an la altul.

    Matematica îi aparţine lui Vladimir Sterescu, şeful biroului local al companiei americane Computer Generated Solutions (CGS), pe vremuri angajat în call-center la Connex şi apoi antreprenor în domeniu, până la vânzarea din 2006 a afacerii sale către actualul acţionar. La şapte ani de la tranzacţia care a propulsat compania de la o cifră de afaceri de ordinul milioanelor de euro la una de câteva zeci de milioane de euro, omul de afaceri încă vorbeşte despre corporaţia pe care o conduce ca şi cum ar fi o companie antreprenorială, chiar dacă structura organizaţională, birocraţia şi procedurile care trebuie urmate îl contrazic.

    Sub umbrela CGS România sunt 2.500 de angajaţi în trei centre din ţară, la Bucureşti, Braşov şi Sibiu. La fiecare 15 agenţi care răspund la telefon există un şef de echipă, la patru şefi de echipă e nevoie de un manager, la patru manageri există un operations manager. Apoi, la fiecare 50 de angajaţi din companie există un trainer, la 100 de de oameni trebuie un om de IT şi unul în zona de resurse umane. „Dacă respecţi aceste raţii pe care noi le-am învăţat mai degrabă de la clienţii noştri, lucrurile merg ca pe roate şi n-ai cum să dai greş la nivel organizaţional„, spune Sterescu.

    IN BUCUREŞTI, ÎNTR-O CLĂDIRE DE BIROURI CU CINCI ETAJE DINTR-UN CENTRU DE AFACERI, lucrează pentru CGS aproximativ 900 de oameni. Sediul de la Braşov, inaugurat în 2008, pe vremea când nu se vorbea de nicio criză, şi gândit în prima fază pentru cel mult 800 de oameni, numără acum 1.300 dintre angajaţii companiei. Creşterea s-a datorat însă tocmai crizei. „Nimeni nu mai vorbea atunci de calitate, ci doar de reducere de costuri. De asta am vândut atunci aproape în totalitate numai soluţia din Braşov, în mod evident mai puţin costisitoare decât cea din Bucureşti„, explică şeful CGS România despre perioada 2009-2010.

    Costurile mai mici de acolo veneau, dincolo de cheltuielile operaţionale în sine, din salarii, diferenţa de remuneraţie faţă de Capitală fiind încă sesizabilă, iar pe de altă parte inclusiv accesul mai facil la vorbitori de limbă germană presupunea într-o oarecare măsură o reducere de costuri. „Angajaţii sunt foarte sensibili la componenta salarială şi rareori se uită dincolo de partea fixă, luând în calcul şi remuneraţia variabilă„, spune executivul.

    Nivelul salarial depinde însă, în mod evident, de limba străină vorbită. În centrul de relaţii cu clienţii CGS se vorbesc 17 limbi străine pe lângă română. Obligatorii pentru orice companie din domeniu sunt cel puţin cinci, anume engleză, franceză, germană, spaniolă şi italiană. Apoi vin limbile aşa-numite exotice, deşi nu este nimic exotic la limba maghiară, de pildă, printre care se numără portugheza, turca, olandeza, croata, sârba, poloneza, rusa sau o parte din limbile nordice. La CGS, 1.600 din cei 2.500 de angajaţi vorbesc cele cinci limbi străine obligatorii alături de maghiară (cu 200 de vorbitori), alţi 200 cunosc limbile exotice, iar restul sunt angajaţi pentru serviciile oferite în limba română.

  • Vodafone: Serviciile 4G acoperă 27% din populaţia din Bucureşti

    Reţeaua 4G a Vodafone România acoperă zonele centrale şi de nord ale Capitalei (Piaţa Romană, Calea Dorobanţi, Piaţa Unirii, zona Regie şi Leu, Grozăveşti, Petricani, Otopeni, Satul Francez, Grădina Zoologică), centre comerciale (Plaza România, Big Berceni, Carrefour Berceni, AFI Palace, Băneasa Shopping City), clădiri de birouri (America House, Opera Business Center, Victoria Park, Bucharest Business Park, Petrom City 2, Băneasa Business Center), precum şi instituţii (Palatul Parlamentului, Guvern, Acedemia de Poliţie, Aeroportul Henry Coandă – plecări).

    În total, reţeaua 4G acoperă 10 oraşe din ţară – Arad, Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi, Galaţi şi Timişoara.

    “Serviciile 4G sunt disponibile abonaţilor noştri cu o acoperire crescută a reţelei în Bucureşti, dar şi în alte nouă oraşe mari, majoritatea cu peste 90% acoperire LTE”, a declarat Markus Lause, directorul entreprise business unit al Vodafone România.

    Abonaţii RED 45 şi Red 65 beneficiază gratuit de servicii 4G cu viteze de până la 75 Mbps, respectiv 100 Mbps. “În mediul de business, abonamentele RED au avut un grad de adopţie foarte bun, în prezent fiind 12.000 de utilizatori din rândul angajaţilor”, a mai spus Lause. Pentru ceilalţi utilizatori, compania a lansat o opţiune denumită Smartphone Turbo 4G, care va permite accesarea serviciilor 4G pe un terminal compatibil, la un preţ de 5 euro/lună.

    “La o lună de la lansarea pachetelor RED, extindem beneficiile abonaţilor noştri cu vitezele 4G, de până la 100 Mbps, pe smartphone”, a spus Andrea Rossini, director consumer business unit, Vodafone România.

  • Orange: Veniturile au scăzut uşor la 219 mil. euro în primele trei luni din 2013

    Eliminând însă impactul măsurilor de reglementare, veniturile din servicii mobile ale Orange România au înregistrat o creştere de 1,3 % în primul trimestru din 2013 faţă de perioada similară a anului anterior.

    Numărul de clienţi ai operatorului de telecomunicaţii a crescut la 10,214 de milioane, cu 127.000 mai mulţi decât la finele anului trecut.

    În trimestrul întâi din 2013, traficul de internet pe mobil a crescut cu 92% faţă de primul trimestru al lui 2012. Această evoluţie a fost susţinută de vânzările de telefoane din gama smartphone, cu 176% mai mari în primul trimestru al acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Venitul mediu anualizat pe utilizator (ARPU) al Orange în România s-a situat la 77 de euro în primul trimestru al acestui an, faţă de 79 euro în ultimele trei luni din 2012 şi 82 de euro în primul trimestru al anului trecut.

    “Rezultatele din primul trimestru al anului 2013 continuă direcţia ascendentă a trimestrului anterior şi reflectă atenţia noastră la cerinţele clienţilor, dar şi la oportunităţile oferite de cele mai noi tehnologii, dincolo de contextul de piaţă, încă plin de provocări”, a declarat Jean-François Fallacher, CEO Orange România. “Vom dezvolta în continuare servicii, aplicaţii şi parteneriate inovatoare, precum transfer internaţional de bani, Deezer, Libon sau Orange Cloud”, a mai spus acesta.