Category: Resurse umane

Analize la obiect din domeniul resurselor umane – tot ce trebuie să știi despre angajatori, locuri de muncă disponibile si multe altele

  • Câţi bani poţi câştiga ca să te joci la serviciu?

    Ubisoft, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de jocuri AAA din România, anunţă majorarea salariului pentru poziţiile de entry-level game tester. Începând din luna decembrie 2016, salariul pentru această poziţie ajunge la 1.750 lei.  Ubisoft este unul dintre cei mai vechi angajatori din industria locală a jocurilor video, având acum peste 1.500 de angajaţi.

    “Industria IT este una foarte competitivă şi dorim să rămânem aliniaţi la piaţă, din punct de vedere salarial, pe toate nivelurile de senioritate. De aceea, începând cu luna decembrie 2016, am majorat salariul pentru poziţiile de entry-level din departamentul Quality Control,” declară Grigoriada Stroe, HR & Operations director în cadrul Ubisoft România. “Avem 1.000 de oameni angajaţi în departamentul Quality Control. În lipsa unei specializări dedicate dezvoltării jocurilor video în facultăţi, un job în acest departament reprezintă o rampă de lansare pentru cei care îşi doresc o carieră în industrie. Iar noi vrem să le oferim tot suportul de care au nevoie pentru a se dezvolta.

    Pe lângă remuneraţia salarială şi bonuri de masă, Ubisoft oferă un pachet extins de beneficii şi facilităţi şi asigură o cultură organizaţională centrată pe ideea de work-life balance”. În funcţie de vechimea în companie, angajaţii beneficiază de asigurări de viaţă şi sănătate şi un fond de pensie facultativă. În plus, toţi angajaţii au acces la servicii medicale, sală de fitness la sediul companiei, biciclete, bibliotecă de jocuri şi cărţi şi diferite activităţi lunare menite să asigure o atmosferă de lucru cât mai relaxantă. 

    Ubisoft este unul dintre cei mai vechi angajatori din industria IT şi primul din domeniul jocurilor video, având o vechime de 25 de ani în România şi peste 1.500 de angajaţi în departamentele Producţie, Quality Control şi IT.

    Compania are în portofoliu produse ca Silent Hunter, Blazing Angels sau H.A.W.X, iar apoi a migrat catre co-development si si-a lasat amprenta pe block bustere ca Just Dance, Assassin’s Creed, Ghost Recon si Watch Dogs.

     

  • Bogdan Badea este noul director de vânzări al eJobs

    eJobs Group, compania care deţine cea mai mare platformă de recrutare online din România, anunţă numirea lui Bogdan Badea în poziţia de head of sales.

    Bogdan Badea a acumulat experienţă în vânzări şi business development acumulată în cadrul unor companii româneşti şi multinaţionale precum P&G, Accace sau Ernst & Young, unde a coordonat de-a lungul carierei echipe, proiecte şi portofolii complexe. În ultimii doi ani şi-a dezvoltat cariera în cadrul Smartree, lider pe piaţa de externalizare a serviciilor de salarizare şi administrare de personal din România, în poziţia de Business Development & Strategic Alliances director.

    Pe termen mediu şi lung, principalele obiective strategice ale echipei comerciale conduse de Bogdan Badea vizează extinderea companiei în segmentul business-to-business (B2B) şi dezvoltarea portofoliului de servicii dedicate acestui segment. Astfel, Badea va coordona, din această poziţie, dezvoltarea strategiei de vânzări şi consolidarea parteneriatelor strategice cu clienţii de tip companii.

    “Vom continua să lucrăm la extinderea gamei de soluţii de recrutare inovatoare, care să susţină permanent nevoile partenerilor noştri şi să-i sprijine pe aceştia să-şi atingă propriile obiective de performanţă”, a spus Bogdan Badea. 

    Bogdan Badea a absolvit Facultatea de Cibernetică din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi are un Master în Finanţe Corporative şi Burse de Valori.

    Lansată în 1999, eJobs este astăzi cea mai mare platformă de recrutare online din România, cu un număr de peste 3,5 milioane de profesionişti conectaţi la piaţa muncii şi peste 30.000 de joburi active în orice moment.

     

  • Câţi bani poţi câştiga ca să te joci la serviciu?

    Ubisoft, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de jocuri AAA din România, anunţă majorarea salariului pentru poziţiile de entry-level game tester. Începând din luna decembrie 2016, salariul pentru această poziţie ajunge la 1.750 lei.  Ubisoft este unul dintre cei mai vechi angajatori din industria locală a jocurilor video, având acum peste 1.500 de angajaţi.

    “Industria IT este una foarte competitivă şi dorim să rămânem aliniaţi la piaţă, din punct de vedere salarial, pe toate nivelurile de senioritate. De aceea, începând cu luna decembrie 2016, am majorat salariul pentru poziţiile de entry-level din departamentul Quality Control,” declară Grigoriada Stroe, HR & Operations director în cadrul Ubisoft România. “Avem 1.000 de oameni angajaţi în departamentul Quality Control. În lipsa unei specializări dedicate dezvoltării jocurilor video în facultăţi, un job în acest departament reprezintă o rampă de lansare pentru cei care îşi doresc o carieră în industrie. Iar noi vrem să le oferim tot suportul de care au nevoie pentru a se dezvolta.

    Pe lângă remuneraţia salarială şi bonuri de masă, Ubisoft oferă un pachet extins de beneficii şi facilităţi şi asigură o cultură organizaţională centrată pe ideea de work-life balance”. În funcţie de vechimea în companie, angajaţii beneficiază de asigurări de viaţă şi sănătate şi un fond de pensie facultativă. În plus, toţi angajaţii au acces la servicii medicale, sală de fitness la sediul companiei, biciclete, bibliotecă de jocuri şi cărţi şi diferite activităţi lunare menite să asigure o atmosferă de lucru cât mai relaxantă. 

    Ubisoft este unul dintre cei mai vechi angajatori din industria IT şi primul din domeniul jocurilor video, având o vechime de 25 de ani în România şi peste 1.500 de angajaţi în departamentele Producţie, Quality Control şi IT.

    Compania are în portofoliu produse ca Silent Hunter, Blazing Angels sau H.A.W.X, iar apoi a migrat catre co-development si si-a lasat amprenta pe block bustere ca Just Dance, Assassin’s Creed, Ghost Recon si Watch Dogs.

     

  • Şeful de recrutare al LinkedIn dezvăluie primul lucru pe care îl cere unui candidat

    Atunci când şeful de recrutate al LinkedIn Brandon Browne intervievează un candidat, unul din primele lucruri pe care le face este să îi ofere respectivului un marker.

    Browne se află la conducerea departamentului de recrutare din 2010, şi spune că de-a lungul timpului a descoperit un indicator extrem de bun în ceea ce priveşte abilităţile candidaţilor.

    El întreabă fiecare candidat, indiferent de poziţia pe care vrea să o ocupe, care este lucrul care îl pasionează în mod special. Apoi, cu ajutorul markerului, candidatul trebuie să schiţeze modul în care acel lucru funcţionează.

    “E o situaţie destul de ambiguă”, spune Browne, “aşa că persoana în cauză trebuie să dea dovadă de spontaneitate.”

    Spre exemplu, explică Browne, dacă unui candidat îi place să producă bere în timpul liber, atunci el trebuie să explice în detaliu cum realizează acest lucru.

    Şeful reţelei de recrutare spune că sunt patru lucruri pe care le poţi afla în urma acestui exerciţiu:

    La ce ţin candidaţii cel mai mult?
    Cât de bin se pot exprima?
    Cum explică ei un proces?
    Cum se descurcă un candidat cu ambiguitatea?

  • Şeful de recrutare al LinkedIn dezvăluie primul lucru pe care îl cere unui candidat

    Atunci când şeful de recrutate al LinkedIn Brandon Browne intervievează un candidat, unul din primele lucruri pe care le face este să îi ofere respectivului un marker.

    Browne se află la conducerea departamentului de recrutare din 2010, şi spune că de-a lungul timpului a descoperit un indicator extrem de bun în ceea ce priveşte abilităţile candidaţilor.

    El întreabă fiecare candidat, indiferent de poziţia pe care vrea să o ocupe, care este lucrul care îl pasionează în mod special. Apoi, cu ajutorul markerului, candidatul trebuie să schiţeze modul în care acel lucru funcţionează.

    “E o situaţie destul de ambiguă”, spune Browne, “aşa că persoana în cauză trebuie să dea dovadă de spontaneitate.”

    Spre exemplu, explică Browne, dacă unui candidat îi place să producă bere în timpul liber, atunci el trebuie să explice în detaliu cum realizează acest lucru.

    Şeful reţelei de recrutare spune că sunt patru lucruri pe care le poţi afla în urma acestui exerciţiu:

    La ce ţin candidaţii cel mai mult?
    Cât de bin se pot exprima?
    Cum explică ei un proces?
    Cum se descurcă un candidat cu ambiguitatea?

  • Cele mai bizare întrebări de la interviul de angajare: “Dacă nu îţi ofer acest job, ai vrea să ieşi cu mine la o întâlnire?”

    Cei mai mulţi dintre noi primim, ocazional, întrebări destul de bizare. Ce e însă de făcut dacă asta se întâmplă în timpul unui interviu?

    În general, aceste interviuri de angajare sunt gândite pentru a pune în dificultate candidaţii slabi, dar sunt unele întrebări pentru care nimeni nu se poate pregăti. Cei de la Quora au selectat cele mai bizare astfel de întrebări postate de cei care au aplicat pentru diverse joburi.

    “M-au întrebat unde aş ascunde un cadavru sau care este episodul meu preferat din South Park în cadrul unui singur interviu”, povesteşte Adam Newman.

    Keith Boskey, manager în industria jocurilor pentru calculator, descrie experienţa din timpul unui interviu pentru un job part-time la o firmă de avocatură. Bărbatul povesteşte că a primit o întrebare cel puţin ciudată: “Dacă ai putea fi orice legumă din lume, ce ai fi?”

    Avocatul Philip Rosmarin îşi aminteşte perioada când a lucrat în cadrul unei agenţii de publicitate. “Aveam agăţat de peretele din spatele biroului un tablou uriaş cu Adolf Hitler, pentru că voiam să mă asigur că toţi cei care veneau la interviu pentru job puteau să îl vadă. Am angajat o femeie, singura care a avut curajul să întrebe ce caută acel tablou acolo”.

    Nitin Gupta, om de ştiinţă indian, a primit una dintre cele mai ciudate întrebări din partea unei femei manager. “Dacă nu îţi ofer acest job, ai vrea să ieşi cu mine la o întâlnire?” A înţeles că regulile corporatiste interzic întâlnirile dintre angajaţi, aşa că a ales-o pe ea în locul jobului.

  • Spune-mi în ce an te-ai născut ca să-ţi spun ce salariu şi beneficii poţi obţine

    Cam aşa ar putea suna, ipotetic, o discuţie despre oferta salarială dintre un recruiter şi un candidat la interviul de angajare, având în vedere concluziile unor studii salariale. Deşi angajatorii susţin că nu vârsta, ci competenţele şi performanţa fac diferenţa în stabilirea salariilor angajaţilor – iar grilele salariale creează echitate în companie – datele arată că, în medie, anul naşterii contează în cuantificarea remuneraţiei. Care sunt cele mai norocoase generaţii de pe piaţa muncii din acest punct de vedere?

    Dacă până în prezent se punea un mare accent, în diverse studii, pe diferenţele de salarizare dintre femei şi bărbaţi, în prezent cercetările salariale sunt din ce în ce mai complexe şi capătă noi forme. Un studiu realizat de compania de consultanţă Mercer arată că există diferenţe salariale semnificative, pe aceleaşi tipuri de poziţii, în funcţie de generaţia din care face parte fiecare angajat.

    Astfel, un manager de top din România din generaţia Baby Boomers (care este născut între 1946 şi 1964) are, în medie, un salariu de bază de 23.900 de lei brut pe lună şi câştigă cu mai mult de 40% prin comparaţie cu un manager pe aceeaşi funcţie care este mai tânăr şi face parte din generaţia Y sau din Millennials (născut în perioada 1981‑1995). Totodată, un executiv de top Baby Boomer are un salariu de bază cu doar 7% mai mult decât un omolog de-al său care face parte din generaţia X (care s-a născut în intervalul 1965‑1980). Cum se explică diferenţele salariale pe baza datei naşterii, având în vedere că, cel puţin în teoria susţinută de angajatori, performanţa, şi nu vechimea în organizaţie, dictează salariul?

    Alina Popescu, talent information solution leader pentru România şi regiunea Balcani în cadrul Mercer (parte a grupului Marsh&McLennan Companies), spune că este normal ca Baby Boomerii să fie cel mai bine plătiţi angajaţi dintre toate generaţiile aflate în câmpul muncii, întrucât angajatorii îi plătesc, de fapt, pentru experienţa lor.

    „Baby boomerii sunt cei mai experimentaţi, iar cei care au rezistat în câmpul muncii până în prezent sunt oamenii cu adevărat talentaţi, de aceea sunt şi cel mai bine plătiţi. În plus, spre deosebire de Baby Boomers, care au un interes foarte mare asupra obţinerii de «active» şi sunt motivaţi mai degrabă de bani, cei care fac parte din generaţia Millennials nu pun atât de mult accentul pe partea materială la un job, pentru că nu vor credite, case sau vacanţe scumpe, ci mai mult timp liber pentru viaţa personală“, a explicat Alina Popescu.

    Deşi se spune că salariul de la primul loc de muncă stabil este definitoriu pentru întregul parcurs salarial al angajatului, iar cea mai mare majorare salarială se poate obţine la schimbarea jobului, specialiştii susţin că în sistemul privat majorările salariale semnificative au la bază competenţele, polivalenţa şi nivelul de management. În plus, un aspect nou luat în calcul în sistemele de salarizare este reprezentat de competiţia între companii în retenţia talentelor, care este o mişcare naturală de aliniere spre media europeană, spune Iuliana Leurent, CEO al companiei RINF Temps România, divizia de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară a grupului românesc RINF.

    „Generaţiile X şi Y au avantajul de a se afla într-o piaţă emergentă, mult mai dinamică, în care competenţa poate accelera procesul de raportare la un salariu mai mare. Senioritatea în cadrul companiei angajatoare se traduce în principal în oportunităţi de avansare sau un sistem de beneficii, cel mai comum fiind numărul de zile de concediu“, explică Leurent.
    Pentru poziţiile de specialişti, angajaţii din generaţia X au cele mai mari salarii de bază din cele 4 generaţii de pe piaţa muncii, de 4.660 de lei brut pe lună, în medie, cu circa 2% peste nivelul încasat de Baby Boomers. Diferenţe mai mari sunt – în aceeaşi categorie de „professionals“ care necesită studii superioare – pentru cei din generaţia Millennial (Y), care câştigă cu 8% mai mai puţin decât X, dar mai ales pentru cei noi intraţi în câmpul muncii (generaţia Z, născută după 1995). Un specialist din generaţia Z are un salariu de bază brut de 3.075 de lei pe lună, cu 51% sub nivelul încasat de un specialist din generaţia X, arată studiul Mercer.

    În opinia Iulianei Leurent, generaţia Baby Boomers vrea „valori sigure“ şi este, într-un fel, de înţeles. „Generaţiile X şi Y sunt cu mult mai atraşi de tentaţiile societăţii de consum şi pot accepta un salariu mai mic în măsura unui beneficiu compensantoriu ca de exemplu maşină de serviciu, abonamente la săli de sport etc. Cât despre motivaţia de a munci mai mult pentru a câştiga mai mult, rămâne o alegere personală şi este delicat de generalizat întrucât intrăm în paradigma «nu mai e ca pe vremea noastră».“

    Românii din generaţiile mai în vârstă au crescut cu o mentalitate în care să obţii o maşină de serviciu îţi asigură un anumit statut social, de aceea acest beneficiu este mai frecvent întâlnit în România decât în alte ţări. Aşa s-a ajuns în situaţia în care, spre exemplu, un angajat din sistemul bancar din Timişoara care ajunsese în urmă cu câţiva ani la venituri lunare de 3.000 – 4.000 de dolari pe lună să fie nemulţumit că maşina de serviciu era o Skoda Octavia şi nu un model mai scump, a spus Felix Toma (38 de ani), country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Gi Group România.

     

  • Care sunt meseriile pe care dacă le ştii companiile din România te angajează imediat

    Dincolo de problema demografică şi de plecarea a 3 milioane de persoane, care fac parte din forţa de muncă activă, piaţa locală a muncii se confruntă cu mari dezechilibre regionale. Cele mai multe investiţii în producţie sunt grupate în vestul ţării, din raţiuni ce ţin de apropierea de piaţa occidentală şi de infrastructură.  De aceea, deficitul de forţă de muncă este concentrat în vestul României, nu în Moldova. „Avem deficit de muncitori în toată industria producătoare – auto, electronică, telecom, dar şi IT – practic peste tot. În acelaşi timp, nivelul salarial este reglat de piaţă. Din păcate, există zone cu cerere mare de lucrători dar cu salarii care încep de la minimul pe economie, ceea ce înseamnă că recrutarea este anevoioasă, iar retenţia – dificilă. Muncitorii necalificaţi sunt cel mai greu de găsit din punctul de vedere al numărului de lucrători solicitaţi deşi se intră foarte uşor pe această piaţă“, mai spune Florin Godean de la Adecco.

    Potrivit datelor centralizate de Lugera, poziţiile pentru care se caută cel mai mult candidaţi în prezent sunt cele de meseriaşi calificaţi (sudori, mecanici auto, operatori maşinişti, stivuitorişti), muncitori necalificaţi, ingineri în producţie, specialişti IT, reprezentanţi vânzări şi personal în sectorul financiar-contabil.

    „Pentru sudori, în funcţie de tipul de sudură executat, salariile nete pot porni de la 1.500 de lei şi pot ajunge până la 4.000 de lei. În cazul operatorilor maşinişti CNC, salariile sunt cuprinse între 1800 şi 2.300 de lei net, diferenţele fiind date de tehnologiile pe care sunt specializaţi şi de nivelul de experienţă cerut de angajator. (…) În cazul specialiştilor în IT – developers -, în funcţie de tehnologii un junior poate câştiga între 3.000 şi 6.000 de lei, iar un senior între 8.000 şi 15.000 lei/ lună“, mai spune Cristina Săvuică de la Lugera.

  • Confesiunile unei stewardese:„Fete frumoase, băieţi arătoşi, hoteluri de patru stele… dar după o vreme ajunsesem să plâng înainte de fiecare zbor”

    O fostă însoţitoare de bord a companiei Singapore Airlines îşi povesteşte experienţele mai puţin plăcute din cadrul acestei meserii, ce au determinat-o să demisioneze. Printre problemele sale se numărau atât pasagerii necivilizaţi, dar mai ales cerinţele fizice şi emoţionale ale acestui job, nepotrivite caracterului său, arată un articol publicat de Daily Mail.

    La un an după ce a demisionat, Hilary îşi împărtăşeşte povestea prin intermediul unui blog. Ea spune că cea mai dificilă parte a fost adaptarea la diferenţele culturale şi la viciile asociate, de exemplu petrecerile staffului, unde se obişnuia să se consume mult alcool şi descrie acel loc de muncă ca fiind „un mediu toxic” .

    „Este insula tentaţiilor – fete frumoase, băieţi arătoşi, hoteluri de patru stele. Fiind înconjurată de un astfel de mediu, trebuie să te menţii fermă pe poziţii, să nu fii tentată de fumat, alcool, petreceri. Nu toţi fac asta, însă majoritatea da.” spune Hilary.

    Ea sfătuieşte alte fete care îşi doresc să lucreze ca stewardese să se gândească de două ori înainte, pentru că nu e o meserie atât de uşoară precum se crede. Deşi există şi avantaje ale acestui job, dezavantajele le întrec cu siguranţă. „Nu este o oboseală normală. E greu de explicat. E vorba despre o combinaţie între oboseală fizică, psihică şi mult stres. În plus, te afli în majoritatea timpului într-un tub de metal, cu puţin oxigen”.

    Printre părţile bune, Hilary menţionează, totuşi, „salariul foarte bun, mâncarea excelentă din diferite ţări şi, mai ales, oamenii pe care îi cunoşti şi experienţele de viaţă”. Fosta stewardesă menţionază că jobul nu e, în esenţă, unul rău, însă nu a fost unul potrivit pentru ea.

  • Schimbări în managementul Metropolitan

    Mihai Coca-Cozma, actualul CEO Metropolitan Life Pensii, va prelua funcţia de director de operaţiuni al companiei de asigurări de viaţă. În acelaşi timp, va continua să deţină un rol semnificativ şi în cadrul Metropolitan Life Pensii, ca preşedinte al consiliului de administraţie, supervizând implementarea strategiei pentru compania de pensii. Totodată, Oana Velicu, directorul de operaţiuni al companiei de asigurări de viaţă, va prelua responsabilităţile de CEO pentru Metropolitan Life Pensii, după primirea aprobărilor din partea autorităţilor locale.

    Mihai Coca-Cozma are o experienţă de peste 17 ani în industria asigurărilor de viaţă şi pensii. 

    Oana Velicu are o experienţă de peste 16 ani pe piaţa asigurărilor de viaţă.

    Metropolitan Life este parte din MetLife, Inc., una dintre cele mai mari companii de asigurări de viaţă din lume. Înfiinţată în 1868, MetLife oferă, la nivel global, asigurări de viaţă, planuri de pensii, beneficii pentru angajaţi şi servicii de administrare a activelor. Cu aproximativ 100 de milioane de clienţi, MetLife are operaţiuni deschise în aproape 50 de ţări şi deţine poziţii de conducere în pieţe din Japonia, America Latină, Asia, Europa şi Orientul Mijlociu. În România, Metropolitan Life are peste 17 ani de activitate pe piaţa de asigurări de viaţă. Două milioane de clienţi beneficiază de asigurări de viaţă şi pensii private obligatorii oferite de Metropolitan Life la nivel local.