Category: Resurse umane

Analize la obiect din domeniul resurselor umane – tot ce trebuie să știi despre angajatori, locuri de muncă disponibile si multe altele

  • Au întrebat-o la interviul de angajare ce salariu a avut la jobul anterior. I-a uluit cu răspunsul ei

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.


    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 


    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.

  • Cel mai bun şef din lume? A decis să dea vacanţe pe termen nelimitat angajaţilor care-şi fac bine treaba

    Branson, unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, a decis să acorde angajaţilor vacanţe pe termen nelimitat, atât timp cât ei îşi termină sarcinile primite. Omul de afaceri spune că a fost inspirat de cei la Netflix, care în anul 2010 au permis angajaţilor să îşi ia concediu oricând, fără a cere aprobare de la conducere.

    Chiar dacă tehnologia permite angajaţilor să lucreze de acasă, Branson nu încurajează acest lucru, spunând că cel mai important lucru este ca treaba să fie terminată, indiferent de orele petrecute la birou. “Angajaţii pot pleca după ce se asigură că şi-au îndeplinit sarcinile şi că toate proiectele sunt la zi. Nerespectarea acestei reguli poate pune în pericol atât firma, cât şi cariera lor”, avertizează omul de afaceri.

    Politica vacanţelor nelimitate, adoptată şi de alte companii precum Foursquare şi Tumblr, poate avea atât consecinţe pozitive cât şi negative, notează cei de la entrepreneur.com. Deşi mulţi manageri se tem că angajaţii ar putea lipsi perioade îndelungate, statisticile de până acum arată că numărul total de zile de concediu a crescut cu doar 5-10%.

    Branson speră că noua politică implementată va creşte atât moralul cât şi productivitatea celor de la Virgin. “În cazul în care rezultatele vor fi încurajatoare”, spune el, “ne vom gândi şi la alte schimbări în bine faţă de sistemul tradiţional de muncă.”

  • Cel mai bun şef din lume? A decis să dea vacanţe pe termen nelimitat angajaţilor care-şi fac bine treaba

    Branson, unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, a decis să acorde angajaţilor vacanţe pe termen nelimitat, atât timp cât ei îşi termină sarcinile primite. Omul de afaceri spune că a fost inspirat de cei la Netflix, care în anul 2010 au permis angajaţilor să îşi ia concediu oricând, fără a cere aprobare de la conducere.

    Chiar dacă tehnologia permite angajaţilor să lucreze de acasă, Branson nu încurajează acest lucru, spunând că cel mai important lucru este ca treaba să fie terminată, indiferent de orele petrecute la birou. “Angajaţii pot pleca după ce se asigură că şi-au îndeplinit sarcinile şi că toate proiectele sunt la zi. Nerespectarea acestei reguli poate pune în pericol atât firma, cât şi cariera lor”, avertizează omul de afaceri.

    Politica vacanţelor nelimitate, adoptată şi de alte companii precum Foursquare şi Tumblr, poate avea atât consecinţe pozitive cât şi negative, notează cei de la entrepreneur.com. Deşi mulţi manageri se tem că angajaţii ar putea lipsi perioade îndelungate, statisticile de până acum arată că numărul total de zile de concediu a crescut cu doar 5-10%.

    Branson speră că noua politică implementată va creşte atât moralul cât şi productivitatea celor de la Virgin. “În cazul în care rezultatele vor fi încurajatoare”, spune el, “ne vom gândi şi la alte schimbări în bine faţă de sistemul tradiţional de muncă.”

  • Cel mai bun şef din lume? A decis să dea vacanţe pe termen nelimitat angajaţilor care-şi fac bine treaba

    Branson, unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, a decis să acorde angajaţilor vacanţe pe termen nelimitat, atât timp cât ei îşi termină sarcinile primite. Omul de afaceri spune că a fost inspirat de cei la Netflix, care în anul 2010 au permis angajaţilor să îşi ia concediu oricând, fără a cere aprobare de la conducere.

    Chiar dacă tehnologia permite angajaţilor să lucreze de acasă, Branson nu încurajează acest lucru, spunând că cel mai important lucru este ca treaba să fie terminată, indiferent de orele petrecute la birou. “Angajaţii pot pleca după ce se asigură că şi-au îndeplinit sarcinile şi că toate proiectele sunt la zi. Nerespectarea acestei reguli poate pune în pericol atât firma, cât şi cariera lor”, avertizează omul de afaceri.

    Politica vacanţelor nelimitate, adoptată şi de alte companii precum Foursquare şi Tumblr, poate avea atât consecinţe pozitive cât şi negative, notează cei de la entrepreneur.com. Deşi mulţi manageri se tem că angajaţii ar putea lipsi perioade îndelungate, statisticile de până acum arată că numărul total de zile de concediu a crescut cu doar 5-10%.

    Branson speră că noua politică implementată va creşte atât moralul cât şi productivitatea celor de la Virgin. “În cazul în care rezultatele vor fi încurajatoare”, spune el, “ne vom gândi şi la alte schimbări în bine faţă de sistemul tradiţional de muncă.”

  • Au întrebat-o la interviul de angajare ce salariu a avut la jobul anterior. I-a uluit cu răspunsul ei

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.


    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 


    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.

  • Au întrebat-o la interviul de angajare ce salariu a avut la jobul anterior. I-a uluit cu răspunsul ei

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.


    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 


    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.

  • Întrebarea care face ravagii la interviurile de angajare din România. 9 din 10 angajaţi pleacă acasă

    Există două camere. Sunt trei întrerupătoare în camera unu şi trei becuri în camera a doua. Îţi vei petrece cinci minute în camera unu şi apoi 15 minute în a doua cameră. Din camera în care se folosesc întrerupătoarele nu se poate vedea cealaltă cameră. Nu ai voie să revii în camera întrerupătoarelor. Poţi apăsa pe întrerupătoare de câte ori vrei şi cum vrei.

    Cerinţă: Care întrerupător corespunde fiecăruia dintre cele trei becuri?


    Această întrebare este adeseori folosită la interviurile de angajare din România şi străinătate în domenii precum software şi IT, financiar-bancar şi publicitate. Specialiştii în resurse umane susţin că testează modul în care viitorii angajaţi pot aborda o problemă şi găsi soluţii. Doar un candidat din zece trece acest test.


    AFLĂ SOLUŢIA AICI

  • Directorul de resurse umane al Google vorbeşte despre greşeala fatală pe care o fac 58% dintre cei care caută un job

    Laszlo Bock, directorul de resurse umane de la Google, spune că a revizuit peste 20.000 de CV-uri de-a lungul carierei sale. Unele sunt extraordinare, cele mai multe sunt bune, dar există şi CV-uri pline de greşeli impardonabile.

    Pentru a ajuta candidaţii să realizeze un CV cât mai bun, Bock a decis să prezinte pe LinkedIn câteva dintre greşelile pe care le descoperă în mod frecvent.

    Greşeli de tipar. Poate pare ceva evident, însă Bock spune că 58% dintre CV-urile pe care le parcurge conţin cel puţin o greşeală de ortografie. Aceste erori sunt extrem de grave pentru că angajatorii percep o atenţie scăzută la detalii şi lipsă de interes faţă de calitatea documentului.

    Lungimea. O regulă de bază în alcătuirea CV-ului este că zece ani de experienţă trebuie să intre pe o singură pagină a documentului. Un CV compact arată abilitatea de a concentra informaţii într-un spaţiu redus.

    Formatarea. Dacă jobul dorit nu este unul de designer sau artist, formatarea trebuie să fie cât mai simplă şi să folosească fonturi şi dimensiuni clasice.

    Informaţii confidenţiale. Bock argumentează că un candidat trebuie să fie extrem de atent la clauzele existente în contractele de muncă anterioare. Dacă este specificată interdicţia de a face public numele unui client, aceasta trebuie respectată, pentru că altfel candidatul poate arăta lipsă de respect faţă de compania sau companiile pentru care a lucrat.

    Minciuni. Adăugarea unor informaţii false în CV este întotdeauna o idee proastă. Au existat exemple de CEO care au fost demişi pentru aşa ceva, spune Bock, referindu-se  la fostul CEO al Yahoo!, Scott Thompson. O minciună din CV poate avea efecte şi 10-20 de ani mai târziu.

  • Care sunt companiile din România unde angajaţii se simt cel mai bine

    Imaginea companiei nu contează doar pentru consumatori, ci şi pentru candidaţii aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Pentru a atrage şi menţine cei mai valoroşi candidaţi – care se vor dovedi, implicit, şi cei mai profitabili – companiile pun la bătaie un întreg arsenal.

    Pentru cei care sunt în căutarea unui loc de muncă, atmosfera plăcută de la birou este cel mai important criteriu, arată studiul ”Cei mai doriţi angajatori“, realizat de Catalyst şi aflat la a douăsprezecea ediţie. ”Atmosfera de lucru plăcută este criteriul numărul 1 în alegerea angajatorului, 87,31% dintre respondenţi nominalizând acest aspect ca fiind important şi foarte important“, declară Alexandra Stancu, talent attraction & employer branding coordinator în cadrul Catalyst. ”Astfel, includerea în campaniile de comunicare către potenţiali candidaţi de informaţii cu privire la mediul de lucru, atmosferă, precum şi facilităţile spaţiului de lucru poate influenţa în mod pozitiv decizia de angajare. Acest lucru este susţinut şi de faptul că 14% dintre respondenţi au menţionat faptul că nu pot nominaliza o companie datorită faptului că nu au cunoştinţe cu privire la mediul de lucru“, explică Stancu, referindu-se la studiul derulat în primăvara acestui an.

    ”Atmosfera de lucru plăcută“ este urmată la mică distanţă de ”pachetul salarial oferit“, adaugă reprezentanta Catalyst. Dacă în ce priveşte atmosfera de lucru 87,31% dintre respondenţi au indicat acest aspect ca fiind important şi foarte important, în ce priveşte pachetul salarial oferit, acesta a fost menţionat de 86,87% dintre respondenţi.

    Alte criterii importante pentru cei ce se află în căutarea unui loc de muncă, conform studiului menţionat, sunt ”un loc de muncă sigur“, ”noi provocări profesionale“ şi ”programele de training oferite“, adaugă Alexandra Stancu.

    Studiul ”Cei mai doriţi angajatori“, spune reprezentanta Catalyst, ”este cel mai cuprinzător instrument de pe piaţă care măsoară gradul de atractivitate al brand-urilor de angajator, precum şi aşteptările pe care tinerii le au de la aceştia. Studiul dezvăluie percepţia candidaţilor în raport cu angajatorii de pe piaţa românească, oferind astfel angajatorilor informaţia necesară pentru înţelegerea pieţei şi pentru dezvoltarea strategiilor de employer branding“.

    Satisfacţia la locul de muncă nu este legată doar de nivelul de salarizare, explică Simona Ispas, psiholog clinician, doctorand, membru în grupul de lucru în sănătate ocupaţională al Facultăţii de psihologie şi ştiinţele educaţiei din cadrul Universităţii din Bucureşt. Din contră, explică ea, angajaţii raportează un nivel mai crescut de satisfacţie atunci când sunt trataţi corect de către supervizori sau când primesc feedback pozitiv, când beneficiază de echipamentele necesare să-şi îndeplinească atribuţiile cu succes sau când au un spaţiu adecvat de lucru. ”Mai mult, atunci când angajaţii simt că munca lor contează, că meritele lor sunt recunoscute sau că îşi pot folosi abilităţile, ei raportează un nivel mai crescut de satisfacţie“, adaugă Simona Ispas.

    Ea face referire şi la o analiză realizată de Timothy A. Judge, un profesor de la Universitatea din Florida, care a relevat rezultate surprinzătoare: angajaţii extrem de bine plătiţi nu sunt cu mult mai satisfăcuţi de locul lor de muncă decât cei prost plătiţi. Mai mult, relaţia dintre salariu şi satisfacţia faţă de plata primită nu este extrem de puternică. Cu alte cuvinte, persoanele plătite bine sunt doar cu puţin mai mulţumite de salariul lor decât cele prost plătite.

    Mai mult, sunt tot mai mulţi angajaţi preocupaţi de clădirile efective în care îşi desfăşoară activitatea. ”Milenialii nu vor să mai lucreze în medii care poluează mediul înconjurător“, spunea recent pentru Business Magazin Jean-Pascal Tricoire, cel care conduce afacerile globale ale Schneider Electric. El oferă ca exemplu reacţia comunităţii americane faţă de decizia recentă a autorităţilor de a se retrage din Acordul de la Paris. ”Statele devin «verzi», companiile devin «verzi», guvernul poate să spună orice, dar ţara devine «verde».“

    De ce este important pentru companii să aibă angajaţi mulţumiţi? ”Satisfacţia este un construct asociat cu măsura în care angajaţii decid să îşi dea demisia de la locul de muncă. Practic, e o probabilitate mai mare ca angajaţii nemulţumiţi să plece. Mai mult, există o probabilitate mai scăzută de a lipsi în mod frecvent de la serviciu în cazul angajaţilor satisfăcuţi, precum şi o probabilitate mai scăzută de a fi implicaţi în accidente de muncă“, spune Simona Ispas. Tot ea adaugă că poate cel mai important aspect se leagă de faptul că angajaţii cu un nivel ridicat de satisfacţie au o stare de sănătate fizică şi psihică mai bună decât colegii lor mai puţin satisfăcuţi.
     

    TOP ANGAJATORI CU CEL MAI PLĂCUT MEDIU DE LUCRU

    1 GOOGLE
    2 MICROSOFT
    3 ORACLE
    4 CONTINENTAL
    5 VODAFONE
    6 IBM
    7 COCA-COLA HBC ROMÂNIA
    8 AMAZON
    9 ORANGE
    10 ENDAVA*
    10 UBISOFT*
    11 HP INC. (INCLUSIV HP)
    12 ELECTRONIC ARTS
    13 ADOBE
    14 KPMG
    15 OMV PETROM
    16 GRUP RENAULT ROMÂNIA
    17 BETFAIR
    18 ING ROMÂNIA
    19 EMAG
    20 ACCENTURE


    * ATÂT ENDAVA, CÂT ŞI UBISOFT AU ÎNSUMAT ACELAŞI NUMĂR DE VOTURI, ASTFEL AMBELE OCUPĂ LOCUL 10 ÎN CADRUL ACESTUI TOP.

    Sursa: studiul ”Cei mai doriţi angajatori“, realizat de Catalyst în perioada martie-mai 2017. Topul companiilor cu cel mai plăcut mediu de lucru este realizat în urma analizei răspunsurilor celor 11.036 de respondenţi la întrebarea ”Ce companie crezi că are cel mai plăcut mediu de lucru?“. Răspunsurile lor au fost libere, neavând la dispoziţie o listă predefinită de companii din care să aleagă acel angajator care îndeplineşte acest criteriu.

  • Topul celor mai doriţi angajatori în 2017

    Rezultatele studiului Cei mai doriţi angajatori, iniţiat în perioada martie – mai a acestui an, de către Catalyst Solutions, confirmă interesul candidaţilor pentru companiile de tehnologie. Studiul Cei mai doriţi angajatori dezvăluie percepţiile candidaţilor în raport cu angajatorii care activează în România. Acesta sondează gradul de atractivitate al brand-urilor de angajator, precum şi aşteptările pe care candidaţii le au de la aceştia.

    Topul Celor mai doriţi angajatori este dominat de companii care activează în IT, Automotive, Oil&Gas, precum şi companii care îşi desfăşoară activitatea în Telecom şi FMCG. Companiile care se plasează pe primele 10 poziţii în 2017 sunt: Oracle, Microsoft, IBM, Continental, Google, OMV Petrom, Vodafone, Amazon, Grup Renault România şi Coca-Cola HBC. În top 20, sunt reprezentate industriile financiar-bancar, consultanţă şi BPO. Participanţii la studiu au fost întrebaţi care sunt top 3 companii pentru care îşi doresc să lucreze, iar răspunsurile lor au fost libere, neasistate.

    „Într-o piaţă în care pentru a atrage şi reţine candidaţii doriţi, companiile au nevoie de informaţii specifice cu privire la grupul ţintă şi comportamentul acestora, studiul “Cei mai doriţi angajatori” le pune la dispoziţie astfel de date pentru construirea strategiei de recrutare şi Employer Branding. Cum mă situez în topul preferinţelor grupului ţintă? Care sunt canale de comunicare pe care ar trebui să le folosesc pentru ca mesajul companiei mele, respectiv oportunităţile de carieră să fie cunoscute de ei? Care sunt motivele pentru care candidaţii nu au aplicat la joburile companiei mele, deşi sunt pe lista companiilor dorite de ei? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care pot oferi răspunsuri rezultatele studiului Cei mai doriţi angajatori” – Alexandra Stancu, talent attraction & employer branding coordinator, Catalyst Solutions.

    „Pentru că, indiferent de pregătirea, experienţa sau profilul candidaţilor, la Oracle există constant poziţii deschise. Fie că vorbim de roluri în domeniul financiar, în vânzări, în resurse umane, în domeniul tehnic (development, consultanţă sau support), de candidaţi cu experienţă îndelungată, de nişă, sau aflaţi la început de drum, oportunităţile noastre de carieră acoperă un spectru foarte larg. În plus, angajaţii noştri au acces la resurse diverse de training şi dezvoltare, inclusiv la expertiză şi certificări internaţionale. Politica noastră de resurse umane, care se adaptează în permanenţă trendurilor şi nevoilor pieţei, se reflectă într-un pachet competitiv de beneficii (care include componente de asigurare, servicii medicale şi o serie largă de discounturi şi facilităţi pentru angajaţi). Nu în ultimul rând, Oracle este recunoscut pe piaţa din România pentru cultura sa organizaţională. Angajaţii noştri formează o comunitate bazată pe colaborare, pe pasiuni şi hobby-uri comune şi pe cultivarea intereselor din afara sferei profesionale. Toate acestea se reflectă în mediul de lucru, care este unul prietenos şi inspiraţional” – au declarat reprezentanţii Oracle.

    „Credem că acest feedback vis-a-vis de brand-ul de angajator s-a transmis de la angajaţii noştri către piaţă, ceea ce ne poziţionează ca un angajator atractiv pe piaţa muncii din România şi nu numai. Candidaţii care sunt în proces de căutare de oportunităţi de carieră, pun accent pe aceste aspecte atunci când sunt decişi să facă o schimbare profesională. De asemenea, posibilitatea de a lucra cu tehnologii de ultimă generaţie într-un mediu de business dinamic, sunt elemente care diferenţiază Microsoft de alţi angajatori existenţi pe piaţa muncii” – au declarat reprezentanţii Microsoft.

    Care sunt criteriile în funcţie de care respondenţii îşi aleg angajatorul? Studiul Cei mai doriţi angajatori analizează criteriile care stau la baza deciziei în funcţie de care candidaţii îşi aleg compania preferată. În top 5 criterii pe care le iau în considerare candidaţii, se plasează mediul de lucru plăcut, alături de pachetul de salarii şi beneficii oferit de compania respectivă. Următoarele criterii sunt siguranţa locului de muncă, posibilităţile de evoluţie profesională respectiv, programele de training pe care compania le oferă. Într-o piaţă în care numărul de oportunităţi de carieră este ofertant, procesul de luare a deciziei devine mai rafinat, candidaţii ţin cont de mai multe aspecte şi valorizează o serie de alte criterii, pe lângă cele financiare.

    O altă dimensiune analizată în studiul Cei mai doriţi angajatori se referă la canalele de comunicare folosite de respondenţi atunci când vor să afle mai multe informaţii despre companii şi oportunităţile de carieră. Rezultatele arată că în topul modalităţilor de informare sunt portalurile de joburi (75,43%), recomandările primite de la prieteni şi colegii (63,54%), alături de site-urile companiilor (58,67%). În plus, reţeaua de socializare Linkedin (54,58%), interacţiunea personală cu angajatorii (53,66%), anunţuri ale angajatorilor pe site-uri de ştiri şi de specialitate (50,76%) şi târgurile de joburi (47,40%) sunt preferate de respondenţi.

    Cu toate că mediile de comunicare online şi reţelele de socializare sunt prezente destul de sus în topul canalelor utilizate, potenţialii candidaţi nu neglijează interacţiunea directă cu reprezentanţii organizaţiei. De cele mai multe ori, ei sunt în căutarea acelor cadre în care pot discuta direct cu angajaţi din cadrul companilor vizate, fie că vorbim de evenimente la sediul companiei, târguri de carieră sau alte evenimente de business la care este prezent un anumit angajator. Feedback-ul primit de la prieteni sau colegi cântăreşte şi el foarte mult în decizia de angajare. Din acest motiv experienţa pe care companiile o oferă actualilor angajaţi este definitorie pentru reputaţia lor în piaţă.

     

    Rezultatele studiului Cei mai doriţi angajatori din acest an se bazează pe informaţiile colectate în urma unui chestionar online în perioada martie – mai 2017. La studiu au participat 11,036 respondenţi cu studii superioare, atât juniori, cât şi candidaţi cu experienţă din toată ţara.