Ca parte a unei multinaţionale cu sute de angajaţi, Alina Eftenoiu a învăţat rapid cât de importantă este echipa în dezvoltarea sa profesională. Iar mentorii au fost şi ei, direct sau indirect, prezenţi.
Cred cu tărie că cel mai important lucru este relaţia cu colegii şi prieteniile care se leagă între echipe, dar şi că cele mai mari realizări vin atunci când acestea lucrează bine împreună şi fac totul din pasiune. „Suntem diferiţi şi, dacă găsim o cale să lucrăm împreună, putem face orice”, spune Alina Eftenoiu, software development engineer la Adobe România. Ea s-a alăturat companiei în urmă cu trei ani, ca site reliability engineer. „Am ajuns într-o echipă cu oameni foarte interesaţi de tehnologie şi pasionaţi.” Echipa, povesteşte ea, era mixtă, unii ingineri erau pe partea de dezvoltare de software, iar alţii, între care şi ea, pe partea operaţională. „Având o experienţă de şapte ani de dezvoltare in C++ pe sisteme integrate, am fost curioasă de la început să aflu ce fac serviciile la care urma să lucrez şi cum sunt implementate. Activând mai mult pe partea operaţională, am învăţat enorm în primul an, pentru că totul era nou şi eram nerăbdătoare să descopăr ce urmează. Între timp am început să fac şi dezvoltare software în Kotlin – un limbaj complet nou pentru toată echipa la momentul respectiv”, îşi descrie tânăra de 31 de ani evoluţia în cadrul companiei. Acum spune că uneori nici nu simte că munceşte, pentru că vede realizările ca pe un rezultat foarte frumos al interacţiunii cu echipa şi al efortului depus împreună cu colegii săi. „Îmi place foarte mult ceea ce fac pentru că sunt o persoană curioasă, şi diversitatea în munca pe care o fac zi de zi mă ajută enorm să nu simt că sunt nevoită să depun un efort mare. Totul vine din pasiune.”
Alina Eftenoiu nu crede că există calităţi „obligatorii” pe care colegii din echipa din care face parte ar trebui să le aibă, deoarece „orice se poate învăţa şi noi ne putem adapta sau chiar schimba daca e nevoie. Cred că cel mai important e să fim conştienţi că toţi suntem diferiţi şi să îi acceptăm pe ceilalţi aşa cum sunt”. Nu poate, spune ea, nici să încadreze o singură persoană la categoria „mentori” sau „modele” care i-au servit în carieră, ci preferă să vorbească mai mult de suma unor caracteristici de la mai multe persoane cu care a lucrat. „Am avut noroc de-a lungul carierei să lucrez cu câţiva oameni foarte pasionaţi şi interesaţi de tehnologie. Consider că am luat de la fiecare câte ceva şi, de pildă, la calităţile de leadership mă uit cu admiraţie la câţiva manageri cu care am colaborat de-a lungul timpului şi chiar câţiva colegi”. Pe de altă parte, când vine vorba de tehnologie sau implementare de soluţii, a luat câte un pic de la fiecare architect cu care a interacţionat, inclusiv idei despre cum să se menţină mereu la curent cu ultimele noutăţi.
Soluţia la care lucrează, Adobe Experience Platform, se ocupă cu dezvoltarea şi îmbunătăţirea unei platforme flexibile care să le permită clienţilor să construiască şi să gestioneze soluţii de cloud pentru consumatori. La produsul la care lucrează în prezent spune că apreciază în special faptul că „e o soluţie generică şi este adoptată de multe echipe. Şi îmi mai place că apar tot felul de provocări pe măsură ce numărul de echipe care îl folosesc creşte”. Potrivit ei, dintre toate proiectele la care a participat în companie, acesta e cel mai interesant, prin prisma faptului că reprezintă o soluţie generică de stocare a metadatelor. „Există foarte multe posibilităţi de dezvoltare şi accelerare a adopţiei în cadrul companiei şi e foarte mulţumitor atunci când produsul e folosit de cât mai multă lume.” În ceea ce priveşte tehnologiile şi instrumentele folosite, ea spune că se pune accentul pe diversitate, care le permite să încerce tot felul de soluţii noi. „Acum, cel mai mult îmi place Kotlin. Cred că am redescoperit programarea high-level odată cu el şi nu ştiu dacă o să mă satur vreodată.”
Despre faptul că are, alături de echipa din care face parte, o contribuţie la un proiect cu expunere internaţională, utilizat de clienţi din întreaga lume, spune că este important, dar consideră că e mai importantă îndeosebi expunerea către echipe apropiate – „să văd rezultatul imediat”. „Este împlinitor şi când se face o lansare şi văd câtă lume îl foloseşte şi cât de mult impact am, dar pentru mine oamenii apropiaţi contează mai mult.”

În parcursul profesional, tehnologia a ajutat-o să aibă o carieră în care nu simtă că face un efort pentru a munci, să îşi urmeze o pasiune pe care a avut-o încă de mică, să menţină sus nivelul de diversitate şi să evite plictiseala care intervine destul de repede în cazul său, să păstreze un echilibru între viaţa profesională şi cea personală şi să nu simtă că „trădează” atunci când se uită pe o soluţie de dezvoltare în timpul liber. Din rândul provocărilor întâlnite pe parcurs aminteşte mai multe, „de la a învăţa cum să lucrezi cu microservicii şi să construieşti o infrastructură de care este nevoie, până la a fi la curent cu ce se întâmplă pe partea de dezvoltare software şi frameworkurile folosite.”
La Adobe, încă de la început i-a plăcut şi ideea de CSR (corporate social responsibility – n. red.). „Nu mai auzisem de aşa ceva şi mi s-a părut o oportunitate foarte bună să mă implic. Am fost membru în echipa de CSR timp de doi ani, iar de câteva luni sunt co-lead pentru echipa de CSR din România.” De-a lungul acestei perioade a fost implicată în câteva proiecte, printre care aminteşte de „Change for Change”, un proiect care constă în umplerea cu mărunţis a unor doze de 330 ml. „S-au strâns în jur de 70 în anul în care am inaugurat proiectul. Împreună cu Habitat for Humanity am ajutat la construirea unei case în Buftea.” Plantarea de copaci împreună cu „Plantăm fapte bune”, strângerea de rechizite/haine de la angajaţi şi donarea lor către copii defavorizaţi, voluntariatul cu asociaţii precum Piano Therapy, Ana şi Copiii sau decorarea cu ornamente pentru diferite sărbători împreună cu copii de la asociaţii şi chiar deplasarea la sediul unora pentru a ajuta cu diverse treburi, de la amenajat curţi, până la pus de murături se numără, de asemenea, printre campaniile la care a luat parte.
În opinia sa, pentru a-şi dezvolta o carieră de succes, un elev sau un student român ar trebui, întâi de toate, să creadă în el şi în ceea ce poate şi ştie să facă. „Pe de altă parte, aş zice că e important să contacteze o persoană care să îl ghideze iniţial, dacă nu ştie cum să înceapă. Aici mă refer la un profesor, o rudă în domeniu sau chiar o persoană de pe o reţea profesională – credeţi-mă, oamenii sunt foarte dispuşi să ajute.” În opinia sa, cel mai important lucru la un job este „să nu fie un job, ci o pasiune şi să te împlinească”.
Cât despre pandemie, în ceea ce o priveşte criza sanitară a învăţat-o câteva lecţii: „să existe o oră de terminare a programului şi să mă ţin de ea; să fie excepţii şi motive serioase când stau peste program; să lucrez de la birou; să mă pregătesc înainte de a mă aşeza la birou – să nu mă aşez în pijamale sau abia ridicată din pat, şi să nu renunţ la lucrurile pe care le făceam înainte pentru că acum sunt departe ca distanţă – erau lucruri pe care le făceam aproape de sediul Adobe România şi au devenit brusc mai greu de îndeplinit.” Cu privire la rolul, compania şi ţara în care şi-ar dori să fie peste 10 ani spune că era mai uşor de răspuns înainte de pandemie. „Acum pot spune doar că în următorul an mă văd tot la Adobe.”

Alina Eftenoiu, 31, software development engineer, Adobe România: „Suntem diferiţi şi, dacă găsim o cale să lucrăm împreună, putem face orice.”
► Este absolventă a Facultăţii de Automatică şi Calculatoare şi a unui master în servicii software avansate, urmat în cadrul aceleiaşi instituţii;
► S-a alăturat echipei Adobe în 2018, ca site reliability engineer;
► Între timp a început să facă şi dezvoltare software în Kotlin – un limbaj complet nou pentru toată echipa la momentul respectiv;
► Este pasionată de drumeţii, tenis, fitness şi de testarea altor sporturi, în general. De asemenea, îi place să meargă la teatru, să încerce noi reţete sănătoase şi să desluşească mistere.
De altfel, risipa alimentară reprezintă o risipă de resurse limitate, precum energie şi apă de-a lungul întregului ciclu de viaţă al produselor. Risipa de alimente are nu numai costuri sociale, economice şi de mediu ridicate, ci şi consecinţe etice. Conform Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, 793 de milioane de oameni din lume sunt subnutriţi. Conform Eurostat, în 2014, 55 milioane de persoane (9,6% din populaţia UE) nu îşi permiteau o masă de calitate o dată la două zile.
Descrierea proiectului: Pentru a contribui la un viitor sustenabil, Auchan România, împreună cu partenerii săi, au extins programul de reciclare a uleiului uzat început în octombrie 2019 pe termen nelimitat, astfel toate cele 33 de hipermarketuri Auchan devenind puncte de colectare pentru consumatorii casnici. Prin această iniţiativă de responsabilizare, Auchan invită consumatorii casnici să aducă în hipermarketurile sale uleiul alimentar folosit în propriile gospodării, evitând aruncarea acestuia pe canalizare. În felul acesta, se elimină şi efectele dăunătoare pe care uleiul le are asupra solului şi apelor, precum şi apariţia unor costuri suplimentare pentru întreţinerea şi curăţarea staţiilor de epurare.
Descrierea proiectului: În 2020, NEPI Rockcastle a introdus în premieră pentru întreg lanţul de centre comerciale atât din România, dar şi în cele nouă ţări în care grupul este prezent, un proiect de colectare selectivă şi administrare a deşeurilor la sursă. Implementarea campaniei de conştientizare şi educare a consumatorului a fost gândită în două etape, sub conceptul „Natura unui MULŢUMESC”, adresată atât clienţilor, cât şi retailerilor din centrele comerciale. Campania are drept scop educarea publicului pentru un stil de viaţă prietenos cu natura şi răspunde pilonului de sustenabilitate al NEPI Rockcastle la nivel de grup.
Descrierea proiectului: PepsiCo a lansat în 2020 la nivel european, inclusiv în România, rPET, sticla obţinută din PET 100% reciclat. PET-ul 100% reciclat este un tip de plastic alimentar de înaltă calitate, utilizat pe scară largă la fabricarea sticlelor şi a ambalajelor şi care poate reduce cu până la 40% emisiile de gaze cu efect de seră faţă de plasticul virgin. Investiţia iniţială în proiect este de 4 milioane de dolari. PepsiCo va investi anual 16,4 milioane de lei pentru a face tranziţia către plasticul reciclat, ce are un cost mult mai ridicat, însă contribuie la îndeplinirea obiectivului declarat, acela ca plasticul să nu mai ajungă niciodată deşeu.
Motivaţie: Ca răspuns la nevoia de a proteja mediul înconjurător şi a contribui cât mai mult la principiile unei economii circulare, compania Coca-Cola HBC România, parte a Sistemului Coca-Cola în România şi lider al industriei locale de băuturi, în parteneriat cu lanţul de magazine PENNY şi GreenPoint Management, companie ce activează în domeniul gestionării deşeurilor de ambalaje, au lansat, la sfârşitul anului 2020, campania „ECO-BON”, un proiect de colectare separată menit să crească nivelul de conştientizare a importanţei colectării separate în rândul consumatorilor. Iniţiativa a încurajat consumatorii să aibă un comportament responsabil faţă de natură, le-a pus la dispoziţie infrastructură dedicată pentru a facilita colectarea separată şi a recompensat gestul lor de responsabilitate socială.
Motivaţie: Fiecare dintre noi poate contribui la un mediu mai curat, cu un obicei simplu, în fiecare zi: colectarea separată a deşeurilor. Acesta este şi mesajul platformei naţionale „Azi pentru Mâine”, iniţiată de Asociaţia CSR Nest şi finanţată de Fundaţia Coca-Cola, care îşi propune educarea şi implicarea persoanelor fizice şi juridice în colectarea separată a deşeurilor, cu scopul de a face din acest lucru un obicei, ca verigă importantă în vederea îndeplinirii principiilor economiei circulare.
Descrierea proiectului: „Azi pentru Mâine” s-a lansat în vara lui 2019 cu proiecte de educare şi implicare a publicului în diferite zone de acţiune – precum cele de colectarea separată a deşeurilor pe litoral sau cele adresate elevilor din sudul ţării. Proiectul intervine concret, pe două direcţii – educare şi asigurarea de infrastructură de colectare separată – prin trei componente: „Azi pentru Mâine în Comunitate”, „Azi pentru Mâine pe Plajă” şi „Azi pentru Mâine în Şcoală”. Prin componenta „Azi pentru Mâine în Comunitate”, platforma aduce împreună toţi actorii relevanţi care pot conlucra pentru implementarea sistemului de colectare separată, oferindu-le persoanelor fizice şi juridice posibilitatea de a crea parteneriate cu autorităţile locale şi operatorii de salubritate, pentru a conlucra în sectorul colectării separate a deşeurilor. La rândul său, „Azi pentru Mâine în Şcoală” este un proiect de educaţie derulat în rândul elevilor din ciclul gimanzial, din mediul urban, cu scopul de a creşte nivelul de înţelegere a importanţei colectării separate a deşeurilor şi reciclării acestora. La acest pilon se adaugă şi montarea de infrastructură de colectare separată în fiecare şcoală din proiect. Iar pentru a avea plaje curate şi ape limpezi, „Azi pentru Mâine pe Plajă” înseamnă acţiuni de susţinere a colectării separate pe litoralul românesc, precum şi informarea turiştilor şi a operatorilor economici de pe litoral cu privire la beneficiile colectării şi reciclării pentru mediu şi oameni.