Category: Resurse umane

Analize la obiect din domeniul resurselor umane – tot ce trebuie să știi despre angajatori, locuri de muncă disponibile si multe altele

  • Generaţia care face lucrurile să se întâmple

    „Dream big, work hard” şi „Make things happen” sunt sloganurile preferate ale generaţiei de tineri manageri de top din ediţia 2024, după cum a reieşit în cadrul galei Rising Stars, în care am sărbătorit succesul lor. Unii dintre ei conduc deja businessuri de miliarde, cu sute de angajaţi, alţii încă încearcă să desluşească lumea fără reguli predefinite a start-up-urilor, dar pe toţi pare să îi unească un echilibru între pragmatism şi visare, între acţiune şi planificare. Pe de o parte, aceştia doresc să fie recunoscuţi pentru capacitatea lor de a realiza lucruri concrete, de a produce rezultate tangibile. Pe de altă parte, sunt inspiraţi de visuri măreţe şi sunt dispuşi să muncească din greu pentru a le atinge. Sunt deopotrivă ambiţioşi, cât şi practici, capabili să îşi seteze obiective înalte şi să lucreze sistematic pentru a le atinge.

    Tot în cadrul galei, din sondajul organizat la faţa locului, am aflat că generaţia actuală vede în eşec o oportunitate de a învăţa şi de a se îmbunătăţi. Este un semn de maturitate managerială şi de adaptabilitate, calităţi esenţiale într-un mediu de afaceri în continuă schimbare. Când vine vorba de motivaţie, autonomia în luarea deciziilor şi încrederea acordată sunt factori cruciali pentru motivarea tinerilor manageri – îşi doresc libertatea de a lua decizii şi de a-şi urma propria viziune, fără a fi constrânşi de o supraveghere excesivă. Pentru ei, poate mai mult decât pentru generaţiile anterioare, echilibrul între viaţa profesională şi cea personală este esenţial. Într-o eră în care burnoutul şi stresul legate de muncă sunt din ce în ce mai frecvente, tinerii manageri ai prezentului consideră că menţinerea unui echilibru sănătos între muncă şi viaţa personală este crucială pentru bunăstarea şi performanţa pe termen lung.

    Aceşti manageri sunt conştienţi că succesul profesional nu trebuie să vină în detrimentul vieţii personale şi că un echilibru bine gestionat poate duce la o performanţă mai bună şi o satisfacţie mai mare în ambele aspecte ale vieţii. Iar dacă ar trebui să se identifice cu un stil de leadership, acesta ar fi cel transformaţional, în care îşi propun să inspire angajaţii cu viziunea lor şi îi încurajează, oferindu-le resursele necesare pentru a atinge rezultatele dorite. Managerii transformaţionali nu doar conduc, ci inspiră şi motivează, creând o cultură organizaţională pozitivă şi orientată spre performanţă. Colaborarea şi spiritul de echipă sunt valorile pe care tinerii manageri le consideră esenţiale pentru echipele lor. Despre toate aceste veţi putea citi însă în detaliu în paginile acestui anuar, unde veţi regăsi o perspectivă nouă şi dinamică în leadership, caracterizată prin ambiţie, pragmatism şi dorinţa de a învăţa din eşecuri. Pe măsură ce aceşti tineri lideri îşi continuă ascensiunea, avem încredere că cele două sloganuri alese chiar de ei, sinonime cu visele mari şi pragmatismul, vor duce şi economia României mai departe.

    Ioana Matei este editor BUSINESS Magazin


     

     

  • Generaţia care face lucrurile să se întâmple

    „Dream big, work hard” şi „Make things happen” sunt sloganurile preferate ale generaţiei de tineri manageri de top din ediţia 2024, după cum a reieşit în cadrul galei Rising Stars, în care am sărbătorit succesul lor. Unii dintre ei conduc deja businessuri de miliarde, cu sute de angajaţi, alţii încă încearcă să desluşească lumea fără reguli predefinite a start-up-urilor, dar pe toţi pare să îi unească un echilibru între pragmatism şi visare, între acţiune şi planificare. Pe de o parte, aceştia doresc să fie recunoscuţi pentru capacitatea lor de a realiza lucruri concrete, de a produce rezultate tangibile. Pe de altă parte, sunt inspiraţi de visuri măreţe şi sunt dispuşi să muncească din greu pentru a le atinge. Sunt deopotrivă ambiţioşi, cât şi practici, capabili să îşi seteze obiective înalte şi să lucreze sistematic pentru a le atinge.

    Tot în cadrul galei, din sondajul organizat la faţa locului, am aflat că generaţia actuală vede în eşec o oportunitate de a învăţa şi de a se îmbunătăţi. Este un semn de maturitate managerială şi de adaptabilitate, calităţi esenţiale într-un mediu de afaceri în continuă schimbare. Când vine vorba de motivaţie, autonomia în luarea deciziilor şi încrederea acordată sunt factori cruciali pentru motivarea tinerilor manageri – îşi doresc libertatea de a lua decizii şi de a-şi urma propria viziune, fără a fi constrânşi de o supraveghere excesivă. Pentru ei, poate mai mult decât pentru generaţiile anterioare, echilibrul între viaţa profesională şi cea personală este esenţial. Într-o eră în care burnoutul şi stresul legate de muncă sunt din ce în ce mai frecvente, tinerii manageri ai prezentului consideră că menţinerea unui echilibru sănătos între muncă şi viaţa personală este crucială pentru bunăstarea şi performanţa pe termen lung.

    Aceşti manageri sunt conştienţi că succesul profesional nu trebuie să vină în detrimentul vieţii personale şi că un echilibru bine gestionat poate duce la o performanţă mai bună şi o satisfacţie mai mare în ambele aspecte ale vieţii. Iar dacă ar trebui să se identifice cu un stil de leadership, acesta ar fi cel transformaţional, în care îşi propun să inspire angajaţii cu viziunea lor şi îi încurajează, oferindu-le resursele necesare pentru a atinge rezultatele dorite. Managerii transformaţionali nu doar conduc, ci inspiră şi motivează, creând o cultură organizaţională pozitivă şi orientată spre performanţă. Colaborarea şi spiritul de echipă sunt valorile pe care tinerii manageri le consideră esenţiale pentru echipele lor. Despre toate aceste veţi putea citi însă în detaliu în paginile acestui anuar, unde veţi regăsi o perspectivă nouă şi dinamică în leadership, caracterizată prin ambiţie, pragmatism şi dorinţa de a învăţa din eşecuri. Pe măsură ce aceşti tineri lideri îşi continuă ascensiunea, avem încredere că cele două sloganuri alese chiar de ei, sinonime cu visele mari şi pragmatismul, vor duce şi economia României mai departe.

    Ioana Matei este editor BUSINESS Magazin


     

     

  • Elena Pap, Director Europa, Up Group: „Vrem să fim un lider în soluţiile de beneficii pentru angajaţi şi să ne extindem prezenţa pe noi pieţe europene”

    O prezenţă în 25 de ţări, 23 de milioane de beneficiari, peste 3.200 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 759 de milioane de euro sunt câteva dintre cifrele care descriu, după o istorie de 60 de ani, Up Group, axat pe crearea şi furnizarea de soluţii de plată şi de servicii de utilitate locală şi socială. Grupul cu origini franceze a fost înfiinţat ca o societate cooperatistă, deţinută exclusiv de salariaţii săi – un model de afacere diferit de modelele capitaliste tradiţionale. Trei lideri ai grupului – Elena Pap, recent numită Director Europa al Up Group, Youssef Achour, Preşedinte, şi Julien Anglade, General Manager al grupului – vorbesc despre un model de afaceri atipic, în care cultura muncii împreună, care valorifică reuşita colectivă şi nu individualismul poate să asigure longevitatea, chiar şi în lumea capitalistă.

    „Avansarea reprezintă un parcurs firesc, iar această simultaneitate cu aniversarea a 60 de ani a companiei este o coincidenţă, o întâmplare fericită. Este un motiv de bucurie, de mândrie şi de onoare să conduc acest grup la nivel european, să duc mai departe misiunea predecesorilor mei”, descrie Elena Pap, noul Director Europa în cadrul grupului cu origini franceze Up Group cel mai recent rol obţinut. După o carieră de peste 20 de ani în care a ocupat funcţia de CEO al Up România, ea a fost numită în noua funcţie în iunie anul acesta.

    Lansat în 1964 în Franţa, cu misiunea de a crea soluţii de plată şi servicii utile din punct de vedere social şi local, Up Group are o prezenţă de peste 22 de ani şi pe piaţa din România. Compania oferă aici diverse instrumente de motivare şi soluţii financiare pentru performanţa businessului companiilor, printre care se numără produsele şi serviciile pentru salariaţi, platforma de beneficii flexibile Up MultiBeneficii, soluţiile digitale interactive de motivare, serviciile dedicate comercianţilor, precum şi soluţiile personalizate pentru modernizarea sectorului de acţiune socială. „În cei peste 20 de ani în care am condus Up România, au fost nenumărate decizii cu impact imediat, dar şi pe termen lung. Consider că este un cumul de factori care au contribuit în timp la succesul companiei, dar şi la formarea mea ca om şi ca profesionist, astfel încât să fiu omul potrivit la locul potrivit”, descrie Elena Pap evoluţia sa, precum şi a companiei, din 2005, de când a devenit directorul general al Up România. Se autodescrie drept „un om al cifrelor”, iar concentrarea sa a fost întotdeauna pe rezultate, criteriu care a avut o influenţă importantă în deciziile luate. Un alt aspect care a cântărit în evoluţia ei de carieră este strâns legat de stilul său de management, care, spune ea, este construit pe trei piloni esenţiali, mai exact, transparenţă, comunicare deschisă şi responsabilitate. „Sunt un om determinat să îşi aducă aportul şi să influenţeze în mod pozitiv prezentul, dar mai ales viitorul. Mai mult decât atât, cred cu tărie că puterea unui lider se măsoară mai ales prin capacitatea sa de a influenţa şi de a inspira oamenii din jurul său”, subliniază ea.

    În cariera sa, a observat şi că „cele mai mari provocări vin la pachet cu cele mai mari realizări”, motiv pentru care lucrurile care nu au depins de ea au fost cele care au provocat-o cel mai mult, fie că vorbim despre impredictibilitate, schimbări legislative sau despre cele din mediul de business, precum şi momentele în care a fost necesară o mobilizare rapidă şi generală a întregii echipe. Oferă ca exemple situaţiile în care au fost achiziţionate firme precum Bon Appétit (2005), Proserv (2007), GFS-Tichet Plus (2009-2011), Romtiket (2012),  lansarea unor noi produse şi servicii precum lansarea platformei chequeonline.ro (2008), lansarea cardului de masă (2015), a aplicaţiei mobile (2016), lansarea Up Achiziţii (2018), Up Multibeneficii, platforma de beneficii extrasalariale flexibile (2021). „Sigur că acestea au însemnat şi realizări semnificative şi de impact pe termen lung. De fiecare dată am îmbrăţişat provocările care, în fapt, sunt oportunităţi de creştere a businessului, dar şi a întregii echipe”, punctează Elena Pap. Iar rezultatele echipei din România s-au făcut remarcate şi la nivel internaţional, un exemplu în acest sens fiind o inovaţie dezvoltată de ei – platforma Up MultiBeneficii, care a fost implementată la nivel de grup, fiind o sursă de inspiraţie pentru alte pieţe care care vor să o implementeze. Aceasta vizează simplificarea procesului de administrare a beneficiilor, ceea ce urmează nevoile şi preferinţele utilizatorilor. În ceea ce priveşte performanţa financiară a filialei din România, Elena Pap spune că aceasta a înregistrat o evoluţie pozitivă în ultimii ani, cu o creştere constantă a cifrei de afaceri şi a profitabilităţii. „Doi dintre factorii care au contribuit la această evoluţie sunt extinderea reţelei de parteneri şi adoptarea rapidă a noilor tehnologii. Şi, foarte important, am beneficiat de o echipă dedicată şi de strategii eficiente, care ne-au ajutat să atragem şi să reţinem clienţii”, spune ea. De-a lungul timpului, investiţiile au fost constante şi au fost direcţionate în tehnologie şi infrastructură în scopul optimizării experienţei utilizatorilor şi eficienţei operaţionale: „Aceste investiţii au avut rezultate excelente, conducând la o creştere semnificativă a satisfacţiei clienţilor şi a ratei de utilizare a serviciilor noastre”.

    Ce urmează pentru companie în următorii ani? „În primul rând, ne dorim consolidarea poziţiei noastre pe piaţa beneficiilor extrasalariale, extinderea portofoliului de produse şi servicii şi promovarea sustenabilităţii. În ceea ce priveşte strategiile noastre, vom continua să inovăm, să digitalizăm procesele şi să dezvoltăm parteneriate strategice. Dorim să fim un lider în soluţiile de beneficii pentru angajaţi şi să ne extindem prezenţa pe noi pieţe europene”.

    În ceea ce priveşte priorităţile la nivel de grup, acesta va continua să joace un rol de pionierat pe piaţa europeană a beneficiilor extrasalariale. „Ne propunem să extindem gama de servicii, să intrăm pe noi pieţe şi să dezvoltăm soluţii personalizate care răspund nevoilor diverse ale angajaţilor şi angajatorilor. Sigur că planurile noastre de expansiune includ achiziţii strategice şi parteneriate, precum şi investiţii în tehnologie astfel încât să rămânem lideri în inovaţie şi calitate”, descrie Elena Pap ambiţiile pentru viitor.

    Iar legat de provocări, spune că acestea pot fi de la nivelul gestionării diversităţii politice şi economice până la anumite contexte care pot conduce la crize economice şi financiare. „De asemenea, există provocări care ne pot impacta inclusiv la nivelul gestionării fluxurilor de migraţie şi al schimbărilor climatice.” Oportunităţile ţin de zona de inovaţie şi de educaţie, care reprezintă unul dintre pilonii grupului, ce se menţine în atenţia lor alături de crearea de noi parteneriate internaţionale, de consolidare a celor existente. „Iar, investiţiile în zona tehnologică şi digitală, sustenabilitatea, întărirea coeziunii sociale sunt alte câteva oportunităţi pe care dorim să continuăm să le dezvoltăm şi în următoarea perioadă.”  

     

    O istorie de 60 de ani de inovaţii în domeniul soluţiilor de plată şi de motivare a angajaţilor

    Grupul Up este prezent în România de 22 de ani prin compania Up România, care oferă diverse instrumente de motivare şi soluţii financiare avantajoase pentru performanţa businessului companiilor, printre care se numără produse şi servicii pentru salariaţi, platforma de beneficii flexibile Up MultiBeneficii, soluţii digitale interactive de incentivare, servicii dedicate comercianţilor, precum şi soluţii personalizate pentru modernizarea sectorului de acţiune socială. Reprezentanţii companiei spun că Up România se află într-un proces continuu de îmbunătăţire şi diversificare a produselor şi serviciilor oferite, un proces care în ultimii ani a avut un ritm accelerat. Mărirea volumului de tichete de masă, tichete cadou, vouchere de vacanţă şi tichete socialev comandate de către clienţii Up România a generat o cifră de afaceri mai mare cu 23% în 2023 faţă de 2022.

     


    Carte de vizită:

    Œ Cu o îndelungată experienţă în domeniul financiar şi în managementul echipelor, Elena Pap este unul dintre promotorii industriei beneficiilor extrasalariale din România;

     În 2005, a devenit director general Up România, iar din 2019 a cumulat această funcţie cu poziţia de director regional al Grupului Up în Europa de Sud-Est;

    Ž Elena Pap a condus operaţiunile regionale în cadrul Grupului Up pentru România, Bulgaria, Moldova, Serbia şi Grecia până în 2024;

     În perioada 2017-2024 a fost preşedinte în cadrul Asociaţiei Profesionale a Emitenţilor de Tichete (APET).

     Din iunie 2024 Elena Pap ocupă funcţia de director pentru Europa în cadrul Up Group, după o carieră de peste 20 de ani în care a ocupat poziţia de CEO al Up România.

    Elena Pap, Director Europa, Up Group: „Sunt un om determinat să îşi aducă aportul şi să influenţeze în mod pozitiv prezentul, dar mai ales viitorul. Mai mult decât atât, cred cu tărie că puterea unui lider se măsoară mai ales prin capacitatea sa de a influenţa şi de a inspira oamenii din jurul său.”


    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Elena Pap, Director Europa, Up Group:

    Cum a evoluat valoarea tichetelor de masă oferite în România şi cum sunt aceste valori comparativ cu celelalte pieţe europene?

    Valoarea tichetelor de masă oferite în România a crescut în mod constant în ultimii ani, ajungând astăzi la 40 lei. Comparativ cu alte pieţe europene, valorile tichetelor de masă din România sunt încă mai mici, însă diferenţele se reduc treptat pe măsură ce economia locală se dezvoltă. Anticipăm că valoarea tichetelor de masă va continua să crească în următorii ani, pe măsură ce creşte gradul de recunoaştere  a importanţei acestui beneficiu în asigurarea bunăstării angajaţilor şi în menţinerea competitivităţii pe piaţa muncii.

    Ce rol joacă fundaţia Up în sprijinirea proiectelor sociale şi cum contribuie la dezvoltarea comunităţii locale?

    Scopul Fundaţiei Up este de a contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii în comunităţile locale, prin diverse iniţiative, cum ar fi finanţarea proiectelor educaţionale, culturale şi de sănătate. Mai mult decât atât, promovăm voluntariatul în rândul angajaţilor noştri şi colaborăm cu organizaţii nonguvernamentale astfel încât să implementăm programe care răspund nevoilor specifice ale comunităţilor.

    Cum vedeţi implicarea Up România în susţinerea start-up-urilor şi inovării locale?

    Susţinerea start-up-urilor este o misiune asumată la nivel de grup, iar Up România s-a angajat să sprijine start-up-urile şi inovarea locală prin diverse programe de mentorat, finanţare şi parteneriate. Noi suntem bucuroşi să oferim resurse şi expertiză tinerelor companii inovatoare, contribuind astfel la crearea unui ecosistem robust de afaceri în România.


    Youssef Achour

     

    Un model de afacere unic: 1 salariat = 1 voce

    „Sărbătorirea a 60 de ani de istorie a grupului Up este o mare mândrie pentru noi toţi. Întreprinderea s-a născut în Franţa în 1964, sub forma unei societăţi cooperatiste, care a fost întotdeauna deţinută exclusiv de salariaţii săi. Acesta a fost şi rămâne un model de afacere unic, care demonstrează că se poate întreprinde, se poate dezvolta internaţional şi rezista în timp, fiind diferit de modelele capitaliste tradiţionale,” aminteşte Youssef Achour, Preşedintele Up Group, referindu-se la începuturile grupului cu origini franceze. El a fost martorul transformărilor prin care a trecut acesta încă din 1999, anul în care s-a alăturat cooperativei pentru a lucra alături de preşedintele de atunci la dezvoltarea şi diversificarea activităţilor acesteia. Din punctul lui de vedere, natura activităţii grupului a fost factorul cheie care a contribuit la succesul de durată al acestuia. „Noi am dezvoltat soluţii de beneficii precum Chèque Déjeuner, actualul Up Dejun, utile întreprinderilor care caută să-şi recruteze şi să-şi fidelizeze salariaţii, utile salariaţilor care beneficiază de acestea şi comercianţilor în cadrul cărora sunt cheltuite. Mijloacele noastre de plată aduc un plus de putere de cumpărare şi contribuie la ameliorarea calităţii vieţii salariaţilor şi, de asemenea, a cetăţenilor,” a explicat reprezentantul grupului. În plus, grupul a dezvoltat instrumente pentru plata ajutorului social, colaborând cu autorităţile publice şi cu ONG-uri pentru a sprijini populaţia vulnerabilă. Acest angajament faţă de bunăstarea comunităţilor a fost un pilon central al filsofiei de afaceri a Grupului Up. De-a lungul celor 60 de ani, Grupul Up a evoluat astfel semnificativ, devenind un jucător global. „Astăzi suntem un grup de dimensiuni internaţionale, prezent în 25 de ţări şi care a realizat în 2023 o cifră de afaceri de 759 de milioane de euro”, a subliniat Achour. Extinderea internaţională a început în anii 1990, iniţial în Europa de Sud şi de Est şi a fost urmată de expansiunea în Turcia, Grecia, America de Sud şi Serbia la începutul anilor 2000. Achiziţiile strategice în Franţa au permis diversificarea portofoliului de vouchere sociale, incluzând domenii precum cultura, cadoul, cartea şi sportul. Cel mai recent pas în expansiune a fost achiziţionarea Stebby, o aplicaţie dedicată sportului şi bunăstării salariaţilor, extinzând astfel prezenţa Grupului Up în ţările baltice. În 2010, compania s-a dezvoltat foarte mult la nivel internaţional şi uneori chiar departe de Europa, în pofida provocărilor: „Din acest motiv, am traversat o criză de creştere şi criza Covid a fost o încercare suplimentară, la fel ca pentru toate companiile, dar aceasta ne-a întărit ideea că avem un rol important de jucat în servirea interesului general. Eu cred că, dacă am rezistat în furtună, este pentru că am ştiut să ne redefinim priorităţile în termeni de ofertă şi în termeni de acoperire teritorială. Ne-am modernizat soluţiile, am raţionalizat investiţiile. Întrucât capitalul nu este deţinut de investitori externi, cu adevărat prin coeziunea echipelor noastre şi a tuturor companiilor noastre din cadrul grupului Up, am putut continua să avansăm şi să creştem”. Youssef Achour evidenţiază şi cum Grupul Up a integrat principiile de durabilitate şi responsabilitate socială în strategia sa de afaceri, mai ales prin Up Coop. „Up Coop e o societate a cărei misiune este de a-şi înscrie în statutele sale motivul de a exista: cooperare durabilă pentru o putere de cumpărare cu scop social şi local. Acesta se concretizează în cinci obiective misionare care corespund celor cinci piloni RSE (responsabilitatea socială a companiilor) ai cooperativei”, a explicat reprezentantul grupului. Aceste obiective includ: aducerea principiilor democratice ale economiei sociale şi solidare (ESS) şi ale RSE în conducere; favorizarea angajamentului salariaţilor printr-un dialog social inovativ şi condiţii de muncă atractive; corelarea ofertelor de susţinere a puterii de cumpărare cu încurajarea consumului local şi responsabil; plasarea solidarităţii şi apropierii în centrul acţiunii teritoriale; protejarea mediului şi contribuţia la tranziţia ecologică.

    El evidenţiază şi modul democratic de funcţionare a acestei societăţi:  „La Up Coop, conducerea noastră este singulară, deoarece ea este democratică: 1 salariat â 1 voce, valoarea creată este împărţită în părţi egale între toţi salariaţii – societari care aleg apoi, dintre colegii lor, membrii consiliului de administraţie, la fiecare 4 ani”, a explicat el. Aceste principii sunt transmise în filialele din Franţa şi la nivel internaţional. „Foarte concret, astăzi, în cele cincizeci de societăţi care constituie grupul, există cel puţin un salariat în consiliul de administraţie. Chiar dacă nu este decât o opţiune consultativă, aceasta ilustrează bine transparenţa dorită”, a conchis Youssef Achour. 


    Carte de vizită:

    Œ După absolvirea unui curs postuniversitar în management şi finanţe la Universitatea Paris XIII, Youssef Achour, acum în vârstă de 61 de ani, şi-a început cariera profesională în domeniul finanţelor la companii precum CNIT La Défense CNIT La Défense, Les Éditions La Découverte şi Caisse des Dépôts et Consignations;

     S-a alăturat cooperativei în 1999 pentru a lucra alături de preşedinte la dezvoltarea şi diversificarea activităţilor acesteia. Având diferite funcţii de conducere, a fost responsabil de strategiile de schimbare tehnologică până în 2008. În 2008, a fost numit director general în Franţa, cu excepţia instrumentelor speciale de plată;

    ŽÎn 2014, Youssef Achour a fost numit director general, iar apoi, în 2017, director al Zonei Europa Mediterană (Spania, Portugalia, Maroc şi Tunisia). Este administrator al cooperativei, societatea mamă a Groupe Up, din 2007;

     Rămâne implicat în asociaţii care promovează integrarea tinerilor din populaţia locală, a populaţiilor migrante locale şi a femeilor izolate. El fusese deja ales de consiliul de administraţie în iunie 2019 pentru a prelua funcţia de preşedinte al Up Coop şi a grupului Up. În 5 aprilie 2022, a devenit preşedinte al Chambre Régionale de l’Économie Sociale et Solidaire (Cress) din Île-de-France. A fost reales preşedinte al Up Coop şi al grupului Up în
    17 iunie 2023.

     

    Youssef Achour, preşedinte, Up Group: „Eu cred că această cultură a muncii făcute împreună, cea care valorifică reuşita colectivă şi nu individualismul, este o forţă şi un factor de longevitate.”


    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Youssef Achour, Preşedinte al Up Group

    Cum aţi descrie cultura organizaţională a Grupului Up şi ce măsuri luaţi pentru a o menţine şi a o ameliora?

    Încă de la început, întreprinderea a fost construită pe un fundament cooperatist, care se bazează pe doi piloni: cooperarea şi dialogul social. Eu cred că această cultură a muncii făcute împreună, cea care valorifică reuşita colectivă şi nu individualismul, este o forţă şi un factor de longevitate.

    Cum reuşiţi să armonizaţi valorile şi obiectivele Grupului Up la nivel mondial cu particularităţile locale ale fiecărei pieţe ?

    Aceasta se întâmplă, mai întâi, prin oferta pe care o propunem clienţilor noştri. În Franţa ne adresăm unei multitudini de clienţi publici, privaţi, asociaţii pentru a aduce o paletă de soluţii de plată variate. Astfel, suntem atenţi, întotdeauna, la evoluţia nevoilor, fără să pierdem din vedere vreodată că mijloacele noastre de plată trebuie să poată ameliora puterea de cumpărare şi calitatea vieţii celor care le utilizează, contribuind în acelaşi timp la dinamica economică a actorilor şi a comercianţilor locali, cum este cazul în România. Ne asigurăm că ofertele noastre răspund provocărilor de la nivelul societăţii, că au un impact pozitiv asupra mediului lor şi că finalitatea lor este socială. Fiecare filială este autonomă pentru a crea oferte de servicii adaptate nevoilor şi evoluţiei pieţelor regionale, în măsura în care ele sunt conforme cadrului strategic al întreprinderii şi demersului RSE. Pentru aceasta, noi lăsăm echipele locale să acompanieze cererea locală şi să se dezvolte autonom.

    Ce strategii aplicaţi pentru a asigura stabilitatea şi creşterea financiară a Grupului Up pe termen lung ?

    Aceleaşi care ne animă de 60 de ani. Ascultăm evoluţia societăţii, oferim soluţii concrete pentru nevoile clienţilor şi partenerilor noştri. Astăzi, suntem un emitent de monedă electronică, mijloacele de plată pe care le concepem sunt solide, securizate, ele permit asigurarea urmăririi fondurilor plătite. Aceasta rezultă dintr-o strategie de investiţii orientate către inovaţia dedicată binelui comun.

    În lumea actuală şi pe viitor, mai mult ca oricând, mijloacele noastre de plată vor continua să fie utile.


    Julien Anglade

     

    Un viitor construit pe fundamentul tradiţiei

    Pentru Julien Anglade, General Manager al Up Group, rolul pe care îl are reprezintă o oportunitate de a valorifica moştenirea şi valorile construite de-a lungul decadelor de grup, în timp ce continuă să inoveze şi să se adapteze cerinţelor actuale ale pieţelor din ţările în care sunt prezenţi. „Îmi doresc să păstrez tradiţia şi să construiesc pe fundaţia solidă existentă pentru că doar aşa poţi construi un viitor în care afacerea prosperă”, spune el. Alături de rolul de General Manager, el este şi membru al Comitetului Executiv al Up Group, poziţie pe care o deţine din ianuarie 2022. În această calitate, Julien conduce strategia globală a grupului şi supraveghează operaţiunile din Île-de-France, Franţa. „Să rămâi relevant pe unele dintre cele mai competitive pieţe, să reuşeşti să te adaptezi rapid schimbărilor tehnologice şi economice cred că sunt aspecte care nu-ţi permit să stai pe loc. Suntem prezenţi în
    25 de ţări de pe patru continente, ceea ce înseamnă o concentrare absolută pe diferenţele culturale şi geografice, pe specificul fiecărei ţări. În acelaşi timp, oportunităţile sunt multe, de la extinderea pe pieţe noi, la dezvoltarea unor produse inovatoare care răspund nevoilor actuale ale clienţilor noştri şi până la consolidarea poziţiei noastre de lider în soluţiile de beneficii pentru angajaţi”, descrie el viziunea sa asupra industriei.

    Grupul şi-a stabilit direcţiile strategice prioritare pentru următorii ani, cu un accent puternic pe digitalizare, expansiune internaţională şi sustenabilitate. „Digitalizarea continuă a serviciilor noastre, creşterea prezenţei Up la nivel internaţional, dezvoltarea unor soluţii personalizate pentru nevoile clienţilor şi angajaţilor şi investiţia în sustenabilitate şi responsabilitate socială sunt doar câteva dintre priorităţile noastre,” a declarat Anglade. Planul strategic al Grupului Up include şi extinderea pe pieţele emergente şi regiunile cu potenţial de creştere economică. „Avem un plan strategic de extindere, iar regiunile cu potenţial de creştere economică susţinută şi pieţele emergente reprezintă principalele puncte de interes pentru noi”, a explicat el.

    Un exemplu recent al acestei strategii este achiziţia platformei de beneficii de wellness pentru angajaţi Stebby, în ţările baltice. „Această operaţiune ne va permite să obţinem o poziţie mai largă în Europa şi în regiunea baltică. Ne permite să ne consolidăm activităţile sportive şi de agrement, aşa cum facem cu Fitpass în Serbia, Georgia, Moldova şi Grecia şi cu Actobi (UpSport & Loisirs) în Franţa,” a adăugat el. Europa Centrală şi de Est, inclusiv România, joacă un rol esenţial în strategia de dezvoltare a Grupului Up. „Sunt regiuni care au arătat o creştere economică solidă şi o deschidere către inovaţie, ceea ce le face esenţiale pentru strategia noastră de dezvoltare”, a declarat Anglade. România este un pilon important pentru activităţile grupului, contribuind semnificativ la expansiunea regională. „Astăzi, peste 25.000 de clienţi din România au ales instrumente de motivare din portofoliul nostru,” a subliniat liderul grupului. El adaugă că grupul Up se angajează să contribuie la dezvoltarea economiilor locale şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii angajaţilor. „În primul rând, vorbim de crearea de noi locuri de muncă în ţările în care alegem să fim prezenţi. Apoi, este susţinerea pe care o oferim start-up-urilor locale şi parteneriatele încheiate cu alte afaceri”, a explicat reprezentantul grupului. De-a lungul timpului, Up a acumulat o vastă experienţă în ceea ce înseamnă colaborarea cu start-up-urile. De altfel, numai în ultimii 10 ani, au investit în sau au achiziţionat mai mult de 12 start-up-uri în peste 7 ţări (România, Belgia, Italia, Spania, Serbia, Franţa, Germania). Au investit în companii aflate în diferite etape de dezvoltare, de la pre-seed la expansiune, şi în diverse domenii precum fintech, loialitate, beneficii pentru angajaţi sau consum responsabil: „Şi ca să mă opresc asupra unui singur exemplu, fac referire la Monizze, cu sediul în Belgia. L-am achiziţionat în 2015, după înfiinţarea sa în 2011, şi este acum unul dintre liderii beneficiilor pentru angajaţi din ţară, având peste 150 de angajaţi”. Investiţiile strategice ale companiei se concentrează pe digitalizare, extinderea geografică, sustenabilitate şi dezvoltarea de noi servicii. „Prin urmare, alocăm resurse semnificative pentru a moderniza infrastructura tehnologică şi pentru a explora noi pieţe. De asemenea, investim în parteneriate strategice care ne pot ajuta să accelerăm creşterea şi să ne extindem portofoliul în toate direcţiile.” Când iau în calcul o nouă investiţie, analizează deopotrivă oportunităţile şi riscurile, prioritizând acele proiecte care au cel mai mare potenţial de impact şi rentabilitate şi asigurându-se întotdeauna că există un echilibru între investiţiile pe termen scurt şi cele pe termen lung: „Sigur că monitorizăm constant performanţa investiţiilor noastre şi ajustăm strategia în funcţie de rezultate şi de schimbările din piaţă”.

    Julien Anglade oferă şi câteva cifre relevante pentru activitatea companiei: în 2023, la nivel de grup, au ajuns la o cifră de afaceri de 759 de milioane de euro, 9,6 milioane de euro volum de emisiune, 78% dintre soluţii fiind digitale, 1 milion de clienţi la nivel internaţional (societăţi private şi publice), 23 de milioane de beneficiari, 0,7 milioane de comercianţi parteneri: „Obiectivele noastre pe termen mediu şi lung pun în centrul acţiunilor creşterea puterii de cumpărare şi contribuţia la dezvoltarea unei societăţi durabile şi sustenabile”. Peste 3.210 angajaţi lucrează pentru companie, în baza unei culturi organizaţionale construite pe cooperare şi dialog social, aspecte care, cred liderii grupului, sunt esenţiale pentru succesul acesteia.  


    Carte de vizită:

    Œ Julien Anglade este un lider experimentat în industria soluţiilor de plată şi servicii sociale, având o carieră de peste 22 de ani în cadrul Up Group. În prezent, el ocupă funcţia de General Manager şi este membru al Comitetului Executiv al Up Group, poziţie pe care o deţine din ianuarie 2022. În această calitate, Julien conduce strategia globală a grupului şi supraveghează operaţiunile din Île-
    de-France, Franţa;

     Din iunie 2019, Julien este şi membru al Consiliului de Administraţie al Up Group. Consiliul este format din 13 membri cu experienţe diverse şi complementare, atât naţionale, cât şi internaţionale. Sub conducerea preşedintelui Youssef Achour, consiliul include trei administratori externi reprezentând confederaţiile sindicale, care au avut un rol crucial în înfiinţarea cooperativei în 1964, şi trei reprezentanţi ai Comitetului Economic şi Social.

    Julien Anglade, General Manager, Up Group: „Europa Centrală şi de Est, inclusiv România, reprezintă pieţe cheie pentru noi. Sunt regiuni care au arătat o creştere economică solidă şi o deschidere  către inovaţie, ceea ce le face esenţiale pentru strategia noastră de dezvoltare. Mai mult decât atât, România joacă un rol important în expansiunea noastră regională.”


    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Julien Anglade, General Manager al Up Group:

    Puteţi să ne vorbiţi despre proiectele sociale şi de sustenabilitate pe care le derulaţi şi impactul acestora?

    Up Group este angajat în diverse proiecte sociale şi de sustenabilitate, iar multe dintre acestea sunt derulate prin intermediul Fundaţiei Up, înfiinţată în 2017. Susţinem iniţiative care promovează incluziunea socială, educaţia şi protecţia mediului. Credem că impactul acestor proiecte este semnificativ, pentru că astfel contribuim la dezvoltarea comunităţilor locale, reducerea inegalităţilor şi promovarea unui comportament responsabil faţă de mediu. Fundaţia Up activează în 4 domenii: alimentaţie, educaţie, sănătate şi adăpost social. Peste 80 de proiecte realizate din 2017 până în prezent, 169 de acţiuni de solidaritate si 1.531.000 euro oferite începând cu 2017 de către fundaţie şi filialele sale.

    Cum aţi descrie preferinţele angajaţilor în materie de beneficii extrasalariale, care sunt principalele schimbări pe care le-aţi observat de-a lungul anilor, precum şi diferenţele între diferitele pieţe pe care grupul Up este prezent?

    În ultimii ani, asistăm la o evoluţie continuă a preferinţelor angajaţilor în materie de beneficii extrasalariale. Există o tendinţă tot mai mare care duce spre flexibilitate, personalizare şi beneficii care sprijină echilibrul dintre viaţa profesională şi personală, şi aici mă refer la telemuncă şi la programele de wellbeing. Diferenţele între preferinţele angajaţilor din diferite pieţe pot fi remarcate în funcţie de standardele locale, reglementările guvernamentale sau cultura organizaţională specifică. În general, indiferent de ţară, angajatorii şi angajaţii optează pentru soluţii care au ca scop creşterea puterii de cumpărare şi care oferă posibilitatea de a acţiona în favoarea unui consum responsabil. La nivel internaţional, în continuare, tichetele de masă rămân beneficiul cel mai dorit, însă, remarcăm tendinţa de flexibilizare a beneficiilor extrasalariale prin platforme în care, angajaţii, au posibilitatea de a-şi alege beneficiile ţinând cont de nevoile lor şi de experienţele pe care şi le doresc.

    Cum credeţi că vor evolua aceste preferinţe în continuare, atât în ceea ce îi priveşte pe angajaţi, cât şi pe angajatori?

    Cu siguranţă vom vedea o continuare a acestui trend de personalizare şi flexibilitate. Angajaţii vor căuta acele beneficii care să le oferă suport concret în viaţa de zi cu zi şi care contribuie la bunăstarea lor generală. În acelaşi timp, angajatorii vor trebui să fie din ce în ce mai inovativi şi adaptabili în a oferi pachete de beneficii atractive, care să răspundă acestor aşteptări şi să contribuie la retenţia şi satisfacţia angajaţilor.

  • Elena Pap, Director Europa, Up Group: „Vrem să fim un lider în soluţiile de beneficii pentru angajaţi şi să ne extindem prezenţa pe noi pieţe europene”

    O prezenţă în 25 de ţări, 23 de milioane de beneficiari, peste 3.200 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 759 de milioane de euro sunt câteva dintre cifrele care descriu, după o istorie de 60 de ani, Up Group, axat pe crearea şi furnizarea de soluţii de plată şi de servicii de utilitate locală şi socială. Grupul cu origini franceze a fost înfiinţat ca o societate cooperatistă, deţinută exclusiv de salariaţii săi – un model de afacere diferit de modelele capitaliste tradiţionale. Trei lideri ai grupului – Elena Pap, recent numită Director Europa al Up Group, Youssef Achour, Preşedinte, şi Julien Anglade, General Manager al grupului – vorbesc despre un model de afaceri atipic, în care cultura muncii împreună, care valorifică reuşita colectivă şi nu individualismul poate să asigure longevitatea, chiar şi în lumea capitalistă.

    „Avansarea reprezintă un parcurs firesc, iar această simultaneitate cu aniversarea a 60 de ani a companiei este o coincidenţă, o întâmplare fericită. Este un motiv de bucurie, de mândrie şi de onoare să conduc acest grup la nivel european, să duc mai departe misiunea predecesorilor mei”, descrie Elena Pap, noul Director Europa în cadrul grupului cu origini franceze Up Group cel mai recent rol obţinut. După o carieră de peste 20 de ani în care a ocupat funcţia de CEO al Up România, ea a fost numită în noua funcţie în iunie anul acesta.

    Lansat în 1964 în Franţa, cu misiunea de a crea soluţii de plată şi servicii utile din punct de vedere social şi local, Up Group are o prezenţă de peste 22 de ani şi pe piaţa din România. Compania oferă aici diverse instrumente de motivare şi soluţii financiare pentru performanţa businessului companiilor, printre care se numără produsele şi serviciile pentru salariaţi, platforma de beneficii flexibile Up MultiBeneficii, soluţiile digitale interactive de motivare, serviciile dedicate comercianţilor, precum şi soluţiile personalizate pentru modernizarea sectorului de acţiune socială. „În cei peste 20 de ani în care am condus Up România, au fost nenumărate decizii cu impact imediat, dar şi pe termen lung. Consider că este un cumul de factori care au contribuit în timp la succesul companiei, dar şi la formarea mea ca om şi ca profesionist, astfel încât să fiu omul potrivit la locul potrivit”, descrie Elena Pap evoluţia sa, precum şi a companiei, din 2005, de când a devenit directorul general al Up România. Se autodescrie drept „un om al cifrelor”, iar concentrarea sa a fost întotdeauna pe rezultate, criteriu care a avut o influenţă importantă în deciziile luate. Un alt aspect care a cântărit în evoluţia ei de carieră este strâns legat de stilul său de management, care, spune ea, este construit pe trei piloni esenţiali, mai exact, transparenţă, comunicare deschisă şi responsabilitate. „Sunt un om determinat să îşi aducă aportul şi să influenţeze în mod pozitiv prezentul, dar mai ales viitorul. Mai mult decât atât, cred cu tărie că puterea unui lider se măsoară mai ales prin capacitatea sa de a influenţa şi de a inspira oamenii din jurul său”, subliniază ea.

    În cariera sa, a observat şi că „cele mai mari provocări vin la pachet cu cele mai mari realizări”, motiv pentru care lucrurile care nu au depins de ea au fost cele care au provocat-o cel mai mult, fie că vorbim despre impredictibilitate, schimbări legislative sau despre cele din mediul de business, precum şi momentele în care a fost necesară o mobilizare rapidă şi generală a întregii echipe. Oferă ca exemple situaţiile în care au fost achiziţionate firme precum Bon Appétit (2005), Proserv (2007), GFS-Tichet Plus (2009-2011), Romtiket (2012),  lansarea unor noi produse şi servicii precum lansarea platformei chequeonline.ro (2008), lansarea cardului de masă (2015), a aplicaţiei mobile (2016), lansarea Up Achiziţii (2018), Up Multibeneficii, platforma de beneficii extrasalariale flexibile (2021). „Sigur că acestea au însemnat şi realizări semnificative şi de impact pe termen lung. De fiecare dată am îmbrăţişat provocările care, în fapt, sunt oportunităţi de creştere a businessului, dar şi a întregii echipe”, punctează Elena Pap. Iar rezultatele echipei din România s-au făcut remarcate şi la nivel internaţional, un exemplu în acest sens fiind o inovaţie dezvoltată de ei – platforma Up MultiBeneficii, care a fost implementată la nivel de grup, fiind o sursă de inspiraţie pentru alte pieţe care care vor să o implementeze. Aceasta vizează simplificarea procesului de administrare a beneficiilor, ceea ce urmează nevoile şi preferinţele utilizatorilor. În ceea ce priveşte performanţa financiară a filialei din România, Elena Pap spune că aceasta a înregistrat o evoluţie pozitivă în ultimii ani, cu o creştere constantă a cifrei de afaceri şi a profitabilităţii. „Doi dintre factorii care au contribuit la această evoluţie sunt extinderea reţelei de parteneri şi adoptarea rapidă a noilor tehnologii. Şi, foarte important, am beneficiat de o echipă dedicată şi de strategii eficiente, care ne-au ajutat să atragem şi să reţinem clienţii”, spune ea. De-a lungul timpului, investiţiile au fost constante şi au fost direcţionate în tehnologie şi infrastructură în scopul optimizării experienţei utilizatorilor şi eficienţei operaţionale: „Aceste investiţii au avut rezultate excelente, conducând la o creştere semnificativă a satisfacţiei clienţilor şi a ratei de utilizare a serviciilor noastre”.

    Ce urmează pentru companie în următorii ani? „În primul rând, ne dorim consolidarea poziţiei noastre pe piaţa beneficiilor extrasalariale, extinderea portofoliului de produse şi servicii şi promovarea sustenabilităţii. În ceea ce priveşte strategiile noastre, vom continua să inovăm, să digitalizăm procesele şi să dezvoltăm parteneriate strategice. Dorim să fim un lider în soluţiile de beneficii pentru angajaţi şi să ne extindem prezenţa pe noi pieţe europene”.

    În ceea ce priveşte priorităţile la nivel de grup, acesta va continua să joace un rol de pionierat pe piaţa europeană a beneficiilor extrasalariale. „Ne propunem să extindem gama de servicii, să intrăm pe noi pieţe şi să dezvoltăm soluţii personalizate care răspund nevoilor diverse ale angajaţilor şi angajatorilor. Sigur că planurile noastre de expansiune includ achiziţii strategice şi parteneriate, precum şi investiţii în tehnologie astfel încât să rămânem lideri în inovaţie şi calitate”, descrie Elena Pap ambiţiile pentru viitor.

    Iar legat de provocări, spune că acestea pot fi de la nivelul gestionării diversităţii politice şi economice până la anumite contexte care pot conduce la crize economice şi financiare. „De asemenea, există provocări care ne pot impacta inclusiv la nivelul gestionării fluxurilor de migraţie şi al schimbărilor climatice.” Oportunităţile ţin de zona de inovaţie şi de educaţie, care reprezintă unul dintre pilonii grupului, ce se menţine în atenţia lor alături de crearea de noi parteneriate internaţionale, de consolidare a celor existente. „Iar, investiţiile în zona tehnologică şi digitală, sustenabilitatea, întărirea coeziunii sociale sunt alte câteva oportunităţi pe care dorim să continuăm să le dezvoltăm şi în următoarea perioadă.”  

     

    O istorie de 60 de ani de inovaţii în domeniul soluţiilor de plată şi de motivare a angajaţilor

    Grupul Up este prezent în România de 22 de ani prin compania Up România, care oferă diverse instrumente de motivare şi soluţii financiare avantajoase pentru performanţa businessului companiilor, printre care se numără produse şi servicii pentru salariaţi, platforma de beneficii flexibile Up MultiBeneficii, soluţii digitale interactive de incentivare, servicii dedicate comercianţilor, precum şi soluţii personalizate pentru modernizarea sectorului de acţiune socială. Reprezentanţii companiei spun că Up România se află într-un proces continuu de îmbunătăţire şi diversificare a produselor şi serviciilor oferite, un proces care în ultimii ani a avut un ritm accelerat. Mărirea volumului de tichete de masă, tichete cadou, vouchere de vacanţă şi tichete socialev comandate de către clienţii Up România a generat o cifră de afaceri mai mare cu 23% în 2023 faţă de 2022.

     


    Carte de vizită:

    Œ Cu o îndelungată experienţă în domeniul financiar şi în managementul echipelor, Elena Pap este unul dintre promotorii industriei beneficiilor extrasalariale din România;

     În 2005, a devenit director general Up România, iar din 2019 a cumulat această funcţie cu poziţia de director regional al Grupului Up în Europa de Sud-Est;

    Ž Elena Pap a condus operaţiunile regionale în cadrul Grupului Up pentru România, Bulgaria, Moldova, Serbia şi Grecia până în 2024;

     În perioada 2017-2024 a fost preşedinte în cadrul Asociaţiei Profesionale a Emitenţilor de Tichete (APET).

     Din iunie 2024 Elena Pap ocupă funcţia de director pentru Europa în cadrul Up Group, după o carieră de peste 20 de ani în care a ocupat poziţia de CEO al Up România.

    Elena Pap, Director Europa, Up Group: „Sunt un om determinat să îşi aducă aportul şi să influenţeze în mod pozitiv prezentul, dar mai ales viitorul. Mai mult decât atât, cred cu tărie că puterea unui lider se măsoară mai ales prin capacitatea sa de a influenţa şi de a inspira oamenii din jurul său.”


    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Elena Pap, Director Europa, Up Group:

    Cum a evoluat valoarea tichetelor de masă oferite în România şi cum sunt aceste valori comparativ cu celelalte pieţe europene?

    Valoarea tichetelor de masă oferite în România a crescut în mod constant în ultimii ani, ajungând astăzi la 40 lei. Comparativ cu alte pieţe europene, valorile tichetelor de masă din România sunt încă mai mici, însă diferenţele se reduc treptat pe măsură ce economia locală se dezvoltă. Anticipăm că valoarea tichetelor de masă va continua să crească în următorii ani, pe măsură ce creşte gradul de recunoaştere  a importanţei acestui beneficiu în asigurarea bunăstării angajaţilor şi în menţinerea competitivităţii pe piaţa muncii.

    Ce rol joacă fundaţia Up în sprijinirea proiectelor sociale şi cum contribuie la dezvoltarea comunităţii locale?

    Scopul Fundaţiei Up este de a contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii în comunităţile locale, prin diverse iniţiative, cum ar fi finanţarea proiectelor educaţionale, culturale şi de sănătate. Mai mult decât atât, promovăm voluntariatul în rândul angajaţilor noştri şi colaborăm cu organizaţii nonguvernamentale astfel încât să implementăm programe care răspund nevoilor specifice ale comunităţilor.

    Cum vedeţi implicarea Up România în susţinerea start-up-urilor şi inovării locale?

    Susţinerea start-up-urilor este o misiune asumată la nivel de grup, iar Up România s-a angajat să sprijine start-up-urile şi inovarea locală prin diverse programe de mentorat, finanţare şi parteneriate. Noi suntem bucuroşi să oferim resurse şi expertiză tinerelor companii inovatoare, contribuind astfel la crearea unui ecosistem robust de afaceri în România.


    Youssef Achour

     

    Un model de afacere unic: 1 salariat = 1 voce

    „Sărbătorirea a 60 de ani de istorie a grupului Up este o mare mândrie pentru noi toţi. Întreprinderea s-a născut în Franţa în 1964, sub forma unei societăţi cooperatiste, care a fost întotdeauna deţinută exclusiv de salariaţii săi. Acesta a fost şi rămâne un model de afacere unic, care demonstrează că se poate întreprinde, se poate dezvolta internaţional şi rezista în timp, fiind diferit de modelele capitaliste tradiţionale,” aminteşte Youssef Achour, Preşedintele Up Group, referindu-se la începuturile grupului cu origini franceze. El a fost martorul transformărilor prin care a trecut acesta încă din 1999, anul în care s-a alăturat cooperativei pentru a lucra alături de preşedintele de atunci la dezvoltarea şi diversificarea activităţilor acesteia. Din punctul lui de vedere, natura activităţii grupului a fost factorul cheie care a contribuit la succesul de durată al acestuia. „Noi am dezvoltat soluţii de beneficii precum Chèque Déjeuner, actualul Up Dejun, utile întreprinderilor care caută să-şi recruteze şi să-şi fidelizeze salariaţii, utile salariaţilor care beneficiază de acestea şi comercianţilor în cadrul cărora sunt cheltuite. Mijloacele noastre de plată aduc un plus de putere de cumpărare şi contribuie la ameliorarea calităţii vieţii salariaţilor şi, de asemenea, a cetăţenilor,” a explicat reprezentantul grupului. În plus, grupul a dezvoltat instrumente pentru plata ajutorului social, colaborând cu autorităţile publice şi cu ONG-uri pentru a sprijini populaţia vulnerabilă. Acest angajament faţă de bunăstarea comunităţilor a fost un pilon central al filsofiei de afaceri a Grupului Up. De-a lungul celor 60 de ani, Grupul Up a evoluat astfel semnificativ, devenind un jucător global. „Astăzi suntem un grup de dimensiuni internaţionale, prezent în 25 de ţări şi care a realizat în 2023 o cifră de afaceri de 759 de milioane de euro”, a subliniat Achour. Extinderea internaţională a început în anii 1990, iniţial în Europa de Sud şi de Est şi a fost urmată de expansiunea în Turcia, Grecia, America de Sud şi Serbia la începutul anilor 2000. Achiziţiile strategice în Franţa au permis diversificarea portofoliului de vouchere sociale, incluzând domenii precum cultura, cadoul, cartea şi sportul. Cel mai recent pas în expansiune a fost achiziţionarea Stebby, o aplicaţie dedicată sportului şi bunăstării salariaţilor, extinzând astfel prezenţa Grupului Up în ţările baltice. În 2010, compania s-a dezvoltat foarte mult la nivel internaţional şi uneori chiar departe de Europa, în pofida provocărilor: „Din acest motiv, am traversat o criză de creştere şi criza Covid a fost o încercare suplimentară, la fel ca pentru toate companiile, dar aceasta ne-a întărit ideea că avem un rol important de jucat în servirea interesului general. Eu cred că, dacă am rezistat în furtună, este pentru că am ştiut să ne redefinim priorităţile în termeni de ofertă şi în termeni de acoperire teritorială. Ne-am modernizat soluţiile, am raţionalizat investiţiile. Întrucât capitalul nu este deţinut de investitori externi, cu adevărat prin coeziunea echipelor noastre şi a tuturor companiilor noastre din cadrul grupului Up, am putut continua să avansăm şi să creştem”. Youssef Achour evidenţiază şi cum Grupul Up a integrat principiile de durabilitate şi responsabilitate socială în strategia sa de afaceri, mai ales prin Up Coop. „Up Coop e o societate a cărei misiune este de a-şi înscrie în statutele sale motivul de a exista: cooperare durabilă pentru o putere de cumpărare cu scop social şi local. Acesta se concretizează în cinci obiective misionare care corespund celor cinci piloni RSE (responsabilitatea socială a companiilor) ai cooperativei”, a explicat reprezentantul grupului. Aceste obiective includ: aducerea principiilor democratice ale economiei sociale şi solidare (ESS) şi ale RSE în conducere; favorizarea angajamentului salariaţilor printr-un dialog social inovativ şi condiţii de muncă atractive; corelarea ofertelor de susţinere a puterii de cumpărare cu încurajarea consumului local şi responsabil; plasarea solidarităţii şi apropierii în centrul acţiunii teritoriale; protejarea mediului şi contribuţia la tranziţia ecologică.

    El evidenţiază şi modul democratic de funcţionare a acestei societăţi:  „La Up Coop, conducerea noastră este singulară, deoarece ea este democratică: 1 salariat â 1 voce, valoarea creată este împărţită în părţi egale între toţi salariaţii – societari care aleg apoi, dintre colegii lor, membrii consiliului de administraţie, la fiecare 4 ani”, a explicat el. Aceste principii sunt transmise în filialele din Franţa şi la nivel internaţional. „Foarte concret, astăzi, în cele cincizeci de societăţi care constituie grupul, există cel puţin un salariat în consiliul de administraţie. Chiar dacă nu este decât o opţiune consultativă, aceasta ilustrează bine transparenţa dorită”, a conchis Youssef Achour. 


    Carte de vizită:

    Œ După absolvirea unui curs postuniversitar în management şi finanţe la Universitatea Paris XIII, Youssef Achour, acum în vârstă de 61 de ani, şi-a început cariera profesională în domeniul finanţelor la companii precum CNIT La Défense CNIT La Défense, Les Éditions La Découverte şi Caisse des Dépôts et Consignations;

     S-a alăturat cooperativei în 1999 pentru a lucra alături de preşedinte la dezvoltarea şi diversificarea activităţilor acesteia. Având diferite funcţii de conducere, a fost responsabil de strategiile de schimbare tehnologică până în 2008. În 2008, a fost numit director general în Franţa, cu excepţia instrumentelor speciale de plată;

    ŽÎn 2014, Youssef Achour a fost numit director general, iar apoi, în 2017, director al Zonei Europa Mediterană (Spania, Portugalia, Maroc şi Tunisia). Este administrator al cooperativei, societatea mamă a Groupe Up, din 2007;

     Rămâne implicat în asociaţii care promovează integrarea tinerilor din populaţia locală, a populaţiilor migrante locale şi a femeilor izolate. El fusese deja ales de consiliul de administraţie în iunie 2019 pentru a prelua funcţia de preşedinte al Up Coop şi a grupului Up. În 5 aprilie 2022, a devenit preşedinte al Chambre Régionale de l’Économie Sociale et Solidaire (Cress) din Île-de-France. A fost reales preşedinte al Up Coop şi al grupului Up în
    17 iunie 2023.

     

    Youssef Achour, preşedinte, Up Group: „Eu cred că această cultură a muncii făcute împreună, cea care valorifică reuşita colectivă şi nu individualismul, este o forţă şi un factor de longevitate.”


    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Youssef Achour, Preşedinte al Up Group

    Cum aţi descrie cultura organizaţională a Grupului Up şi ce măsuri luaţi pentru a o menţine şi a o ameliora?

    Încă de la început, întreprinderea a fost construită pe un fundament cooperatist, care se bazează pe doi piloni: cooperarea şi dialogul social. Eu cred că această cultură a muncii făcute împreună, cea care valorifică reuşita colectivă şi nu individualismul, este o forţă şi un factor de longevitate.

    Cum reuşiţi să armonizaţi valorile şi obiectivele Grupului Up la nivel mondial cu particularităţile locale ale fiecărei pieţe ?

    Aceasta se întâmplă, mai întâi, prin oferta pe care o propunem clienţilor noştri. În Franţa ne adresăm unei multitudini de clienţi publici, privaţi, asociaţii pentru a aduce o paletă de soluţii de plată variate. Astfel, suntem atenţi, întotdeauna, la evoluţia nevoilor, fără să pierdem din vedere vreodată că mijloacele noastre de plată trebuie să poată ameliora puterea de cumpărare şi calitatea vieţii celor care le utilizează, contribuind în acelaşi timp la dinamica economică a actorilor şi a comercianţilor locali, cum este cazul în România. Ne asigurăm că ofertele noastre răspund provocărilor de la nivelul societăţii, că au un impact pozitiv asupra mediului lor şi că finalitatea lor este socială. Fiecare filială este autonomă pentru a crea oferte de servicii adaptate nevoilor şi evoluţiei pieţelor regionale, în măsura în care ele sunt conforme cadrului strategic al întreprinderii şi demersului RSE. Pentru aceasta, noi lăsăm echipele locale să acompanieze cererea locală şi să se dezvolte autonom.

    Ce strategii aplicaţi pentru a asigura stabilitatea şi creşterea financiară a Grupului Up pe termen lung ?

    Aceleaşi care ne animă de 60 de ani. Ascultăm evoluţia societăţii, oferim soluţii concrete pentru nevoile clienţilor şi partenerilor noştri. Astăzi, suntem un emitent de monedă electronică, mijloacele de plată pe care le concepem sunt solide, securizate, ele permit asigurarea urmăririi fondurilor plătite. Aceasta rezultă dintr-o strategie de investiţii orientate către inovaţia dedicată binelui comun.

    În lumea actuală şi pe viitor, mai mult ca oricând, mijloacele noastre de plată vor continua să fie utile.


    Julien Anglade

     

    Un viitor construit pe fundamentul tradiţiei

    Pentru Julien Anglade, General Manager al Up Group, rolul pe care îl are reprezintă o oportunitate de a valorifica moştenirea şi valorile construite de-a lungul decadelor de grup, în timp ce continuă să inoveze şi să se adapteze cerinţelor actuale ale pieţelor din ţările în care sunt prezenţi. „Îmi doresc să păstrez tradiţia şi să construiesc pe fundaţia solidă existentă pentru că doar aşa poţi construi un viitor în care afacerea prosperă”, spune el. Alături de rolul de General Manager, el este şi membru al Comitetului Executiv al Up Group, poziţie pe care o deţine din ianuarie 2022. În această calitate, Julien conduce strategia globală a grupului şi supraveghează operaţiunile din Île-de-France, Franţa. „Să rămâi relevant pe unele dintre cele mai competitive pieţe, să reuşeşti să te adaptezi rapid schimbărilor tehnologice şi economice cred că sunt aspecte care nu-ţi permit să stai pe loc. Suntem prezenţi în
    25 de ţări de pe patru continente, ceea ce înseamnă o concentrare absolută pe diferenţele culturale şi geografice, pe specificul fiecărei ţări. În acelaşi timp, oportunităţile sunt multe, de la extinderea pe pieţe noi, la dezvoltarea unor produse inovatoare care răspund nevoilor actuale ale clienţilor noştri şi până la consolidarea poziţiei noastre de lider în soluţiile de beneficii pentru angajaţi”, descrie el viziunea sa asupra industriei.

    Grupul şi-a stabilit direcţiile strategice prioritare pentru următorii ani, cu un accent puternic pe digitalizare, expansiune internaţională şi sustenabilitate. „Digitalizarea continuă a serviciilor noastre, creşterea prezenţei Up la nivel internaţional, dezvoltarea unor soluţii personalizate pentru nevoile clienţilor şi angajaţilor şi investiţia în sustenabilitate şi responsabilitate socială sunt doar câteva dintre priorităţile noastre,” a declarat Anglade. Planul strategic al Grupului Up include şi extinderea pe pieţele emergente şi regiunile cu potenţial de creştere economică. „Avem un plan strategic de extindere, iar regiunile cu potenţial de creştere economică susţinută şi pieţele emergente reprezintă principalele puncte de interes pentru noi”, a explicat el.

    Un exemplu recent al acestei strategii este achiziţia platformei de beneficii de wellness pentru angajaţi Stebby, în ţările baltice. „Această operaţiune ne va permite să obţinem o poziţie mai largă în Europa şi în regiunea baltică. Ne permite să ne consolidăm activităţile sportive şi de agrement, aşa cum facem cu Fitpass în Serbia, Georgia, Moldova şi Grecia şi cu Actobi (UpSport & Loisirs) în Franţa,” a adăugat el. Europa Centrală şi de Est, inclusiv România, joacă un rol esenţial în strategia de dezvoltare a Grupului Up. „Sunt regiuni care au arătat o creştere economică solidă şi o deschidere către inovaţie, ceea ce le face esenţiale pentru strategia noastră de dezvoltare”, a declarat Anglade. România este un pilon important pentru activităţile grupului, contribuind semnificativ la expansiunea regională. „Astăzi, peste 25.000 de clienţi din România au ales instrumente de motivare din portofoliul nostru,” a subliniat liderul grupului. El adaugă că grupul Up se angajează să contribuie la dezvoltarea economiilor locale şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii angajaţilor. „În primul rând, vorbim de crearea de noi locuri de muncă în ţările în care alegem să fim prezenţi. Apoi, este susţinerea pe care o oferim start-up-urilor locale şi parteneriatele încheiate cu alte afaceri”, a explicat reprezentantul grupului. De-a lungul timpului, Up a acumulat o vastă experienţă în ceea ce înseamnă colaborarea cu start-up-urile. De altfel, numai în ultimii 10 ani, au investit în sau au achiziţionat mai mult de 12 start-up-uri în peste 7 ţări (România, Belgia, Italia, Spania, Serbia, Franţa, Germania). Au investit în companii aflate în diferite etape de dezvoltare, de la pre-seed la expansiune, şi în diverse domenii precum fintech, loialitate, beneficii pentru angajaţi sau consum responsabil: „Şi ca să mă opresc asupra unui singur exemplu, fac referire la Monizze, cu sediul în Belgia. L-am achiziţionat în 2015, după înfiinţarea sa în 2011, şi este acum unul dintre liderii beneficiilor pentru angajaţi din ţară, având peste 150 de angajaţi”. Investiţiile strategice ale companiei se concentrează pe digitalizare, extinderea geografică, sustenabilitate şi dezvoltarea de noi servicii. „Prin urmare, alocăm resurse semnificative pentru a moderniza infrastructura tehnologică şi pentru a explora noi pieţe. De asemenea, investim în parteneriate strategice care ne pot ajuta să accelerăm creşterea şi să ne extindem portofoliul în toate direcţiile.” Când iau în calcul o nouă investiţie, analizează deopotrivă oportunităţile şi riscurile, prioritizând acele proiecte care au cel mai mare potenţial de impact şi rentabilitate şi asigurându-se întotdeauna că există un echilibru între investiţiile pe termen scurt şi cele pe termen lung: „Sigur că monitorizăm constant performanţa investiţiilor noastre şi ajustăm strategia în funcţie de rezultate şi de schimbările din piaţă”.

    Julien Anglade oferă şi câteva cifre relevante pentru activitatea companiei: în 2023, la nivel de grup, au ajuns la o cifră de afaceri de 759 de milioane de euro, 9,6 milioane de euro volum de emisiune, 78% dintre soluţii fiind digitale, 1 milion de clienţi la nivel internaţional (societăţi private şi publice), 23 de milioane de beneficiari, 0,7 milioane de comercianţi parteneri: „Obiectivele noastre pe termen mediu şi lung pun în centrul acţiunilor creşterea puterii de cumpărare şi contribuţia la dezvoltarea unei societăţi durabile şi sustenabile”. Peste 3.210 angajaţi lucrează pentru companie, în baza unei culturi organizaţionale construite pe cooperare şi dialog social, aspecte care, cred liderii grupului, sunt esenţiale pentru succesul acesteia.  


    Carte de vizită:

    Œ Julien Anglade este un lider experimentat în industria soluţiilor de plată şi servicii sociale, având o carieră de peste 22 de ani în cadrul Up Group. În prezent, el ocupă funcţia de General Manager şi este membru al Comitetului Executiv al Up Group, poziţie pe care o deţine din ianuarie 2022. În această calitate, Julien conduce strategia globală a grupului şi supraveghează operaţiunile din Île-
    de-France, Franţa;

     Din iunie 2019, Julien este şi membru al Consiliului de Administraţie al Up Group. Consiliul este format din 13 membri cu experienţe diverse şi complementare, atât naţionale, cât şi internaţionale. Sub conducerea preşedintelui Youssef Achour, consiliul include trei administratori externi reprezentând confederaţiile sindicale, care au avut un rol crucial în înfiinţarea cooperativei în 1964, şi trei reprezentanţi ai Comitetului Economic şi Social.

    Julien Anglade, General Manager, Up Group: „Europa Centrală şi de Est, inclusiv România, reprezintă pieţe cheie pentru noi. Sunt regiuni care au arătat o creştere economică solidă şi o deschidere  către inovaţie, ceea ce le face esenţiale pentru strategia noastră de dezvoltare. Mai mult decât atât, România joacă un rol important în expansiunea noastră regională.”


    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Julien Anglade, General Manager al Up Group:

    Puteţi să ne vorbiţi despre proiectele sociale şi de sustenabilitate pe care le derulaţi şi impactul acestora?

    Up Group este angajat în diverse proiecte sociale şi de sustenabilitate, iar multe dintre acestea sunt derulate prin intermediul Fundaţiei Up, înfiinţată în 2017. Susţinem iniţiative care promovează incluziunea socială, educaţia şi protecţia mediului. Credem că impactul acestor proiecte este semnificativ, pentru că astfel contribuim la dezvoltarea comunităţilor locale, reducerea inegalităţilor şi promovarea unui comportament responsabil faţă de mediu. Fundaţia Up activează în 4 domenii: alimentaţie, educaţie, sănătate şi adăpost social. Peste 80 de proiecte realizate din 2017 până în prezent, 169 de acţiuni de solidaritate si 1.531.000 euro oferite începând cu 2017 de către fundaţie şi filialele sale.

    Cum aţi descrie preferinţele angajaţilor în materie de beneficii extrasalariale, care sunt principalele schimbări pe care le-aţi observat de-a lungul anilor, precum şi diferenţele între diferitele pieţe pe care grupul Up este prezent?

    În ultimii ani, asistăm la o evoluţie continuă a preferinţelor angajaţilor în materie de beneficii extrasalariale. Există o tendinţă tot mai mare care duce spre flexibilitate, personalizare şi beneficii care sprijină echilibrul dintre viaţa profesională şi personală, şi aici mă refer la telemuncă şi la programele de wellbeing. Diferenţele între preferinţele angajaţilor din diferite pieţe pot fi remarcate în funcţie de standardele locale, reglementările guvernamentale sau cultura organizaţională specifică. În general, indiferent de ţară, angajatorii şi angajaţii optează pentru soluţii care au ca scop creşterea puterii de cumpărare şi care oferă posibilitatea de a acţiona în favoarea unui consum responsabil. La nivel internaţional, în continuare, tichetele de masă rămân beneficiul cel mai dorit, însă, remarcăm tendinţa de flexibilizare a beneficiilor extrasalariale prin platforme în care, angajaţii, au posibilitatea de a-şi alege beneficiile ţinând cont de nevoile lor şi de experienţele pe care şi le doresc.

    Cum credeţi că vor evolua aceste preferinţe în continuare, atât în ceea ce îi priveşte pe angajaţi, cât şi pe angajatori?

    Cu siguranţă vom vedea o continuare a acestui trend de personalizare şi flexibilitate. Angajaţii vor căuta acele beneficii care să le oferă suport concret în viaţa de zi cu zi şi care contribuie la bunăstarea lor generală. În acelaşi timp, angajatorii vor trebui să fie din ce în ce mai inovativi şi adaptabili în a oferi pachete de beneficii atractive, care să răspundă acestor aşteptări şi să contribuie la retenţia şi satisfacţia angajaţilor.

  • Nou stil în management

    2024 marchează anul în care proiectul 100 Tineri manageri de top a ajuns la a 19-a ediţie. An de an, poveştile pe care le spun aceşti tineri şi pe care le împărtăşim cu cititorii sunt despre reuşite remarcabile, lecţii învăţate, puterea (parcă nelimitată) de a merge mai departe, despre succes. Unii dintre tineri consideră că nu e necesară o departajare clară între viaţa profesională şi cea personală, că succesul înseamnă îmbinarea armonioasă a celor două. Alţii sunt mai fermi şi pun limite mai clare. Este, până la urmă, o alegere, o perspectivă, şi, aşa cum punctează o doamnă, aceste graniţe sunt fluide, uneori câştigă mai mult teren una sau alta dintre „vieţi”.

    Fiecare generaţie are impresia că schimbă lumea şi se simte neînţeleasă deopotrivă de predecesori, dar şi de urmaşi. Fenomenul se regăseşte, fireşte, şi în lumea afacerilor, iar executivi, manageri şi recrutori au tot felul de poveşti de spus despre cum este cutare sau cutare generaţie. Cu siguranţă că suntem diferiţi, iar fiecare generaţie are un specific, dar acest lucru nu înseamnă că ne putem încadra în şabloane şi tot ce iese din cadru poate / trebuie decupat şi conturul trebuie umplut cu orice preţ.

    Multe lucruri se schimbă, dar foarte multe rămân la fel. Dedicarea, ambiţia, rezistenţa, rezilienţa, efortul sunt constante care se regăsesc permanent în profilul celor care formează echipele de conducere din companiile care pun economia în mişcare. Iar dacă onestitatea şi pasiunea sunt îndeobşte întâlnite în rândul celor mai apreciate calităţi în rândul colaboratorilor, indiferent de industrie sau categorie de vârstă, răspunsurile sunt mult mai variate în ce priveşte metodele, sursele de învăţare (de la cursuri specializate, MBA-uri, programe de mentorat, lectură, programe de toate soiurile) şi în ce priveşte mentorii. Pentru unii, VIP-uri internaţionale din arena de business sunt modele de urmat, alţii sunt insipraţi de propriii copii.

    În esenţă, liderii de acum nu sunt radical diferiţi de cei pe care îi prezentam în primele ediţii ale cataloagelor. Diferenţe există şi sunt normale – între generaţii şi între ei. Poate cea mai vizibilă schimbare se leagă de vârsta medie a celor pe care îl prezentăm – acum se plasează în jurul a 35 de ani, iar la primele ediţii era cu câţiva ani mai jos.

    Acum, lumea din jurul nostru se schimbă cu o viteză uluitoare. Poate că apanajul noilor generaţii este legat de această viteză permanentă de mişcare, la propriu şi la figurat. Cert este că afacerile pe care le conduc sunt pe mâini sigure.

    Ioana Mihai-Andrei este editor Business Magazin


     

     

  • Nou stil în management

    2024 marchează anul în care proiectul 100 Tineri manageri de top a ajuns la a 19-a ediţie. An de an, poveştile pe care le spun aceşti tineri şi pe care le împărtăşim cu cititorii sunt despre reuşite remarcabile, lecţii învăţate, puterea (parcă nelimitată) de a merge mai departe, despre succes. Unii dintre tineri consideră că nu e necesară o departajare clară între viaţa profesională şi cea personală, că succesul înseamnă îmbinarea armonioasă a celor două. Alţii sunt mai fermi şi pun limite mai clare. Este, până la urmă, o alegere, o perspectivă, şi, aşa cum punctează o doamnă, aceste graniţe sunt fluide, uneori câştigă mai mult teren una sau alta dintre „vieţi”.

    Fiecare generaţie are impresia că schimbă lumea şi se simte neînţeleasă deopotrivă de predecesori, dar şi de urmaşi. Fenomenul se regăseşte, fireşte, şi în lumea afacerilor, iar executivi, manageri şi recrutori au tot felul de poveşti de spus despre cum este cutare sau cutare generaţie. Cu siguranţă că suntem diferiţi, iar fiecare generaţie are un specific, dar acest lucru nu înseamnă că ne putem încadra în şabloane şi tot ce iese din cadru poate / trebuie decupat şi conturul trebuie umplut cu orice preţ.

    Multe lucruri se schimbă, dar foarte multe rămân la fel. Dedicarea, ambiţia, rezistenţa, rezilienţa, efortul sunt constante care se regăsesc permanent în profilul celor care formează echipele de conducere din companiile care pun economia în mişcare. Iar dacă onestitatea şi pasiunea sunt îndeobşte întâlnite în rândul celor mai apreciate calităţi în rândul colaboratorilor, indiferent de industrie sau categorie de vârstă, răspunsurile sunt mult mai variate în ce priveşte metodele, sursele de învăţare (de la cursuri specializate, MBA-uri, programe de mentorat, lectură, programe de toate soiurile) şi în ce priveşte mentorii. Pentru unii, VIP-uri internaţionale din arena de business sunt modele de urmat, alţii sunt insipraţi de propriii copii.

    În esenţă, liderii de acum nu sunt radical diferiţi de cei pe care îi prezentam în primele ediţii ale cataloagelor. Diferenţe există şi sunt normale – între generaţii şi între ei. Poate cea mai vizibilă schimbare se leagă de vârsta medie a celor pe care îl prezentăm – acum se plasează în jurul a 35 de ani, iar la primele ediţii era cu câţiva ani mai jos.

    Acum, lumea din jurul nostru se schimbă cu o viteză uluitoare. Poate că apanajul noilor generaţii este legat de această viteză permanentă de mişcare, la propriu şi la figurat. Cert este că afacerile pe care le conduc sunt pe mâini sigure.

    Ioana Mihai-Andrei este editor Business Magazin


     

     

  • Adevăr şi provocare: generaţia Z petrece mult timp în faţa ecranelor, dar ştie să aducă awareness şi să informeze DESPRE ce e important mai bine decât orice altă generaţie

    La noile generaţii, utilizarea telefonului a crescut cu 60-80% mai mult faţă de prepandemie. Persoanele născute după 1996 (gen Z) stau în faţa ecranelor mobile peste 7 ore pe zi, trecând de la TikTok la Instagram sau la YouTube. Eu personal am început să evit să mă mai uit pe raportul săptămânal de screen time şi folosesc scuza mea preferată: „E jobul meu, doar lucrez în social media, trebuie să fiu mereu conectată”.

    Dacă facem un calcul simplu, din 24 de ore ale unei zile, dacă dormim 8 ore, ne mai rămân 16 ore pentru studii, job sau orice altă activitate. Dacă petrecem o medie de 7 ore pe telefon, înseamnă că dedicăm aproximativ jumătate din timpul în care suntem treji ecranelor. Social media a devenit, evident, un cuţit cu două tăişuri. Dar un nivel de screen time ridicat nu este neapărat un lucru rău, deşi primul lucru pe care l-aş auzi într-o încăpere cu toate celelalte generaţii ar fi: „Tinerii ăştia… doar pe telefoane ştiu să stea” – lucru cu care nu putem fi de acord. So hear me out. Desigur, social media are părţile ei negative, despre care s-a scris (şi încă se scrie) atâta timp, dar poate că ar fi cazul să vedem că există tot pe atâtea şi lucruri pozitive. În ultimii doi ani, am observat poate două dintre cele mai importante aspecte la care social media şi gen Z excelează mai mult decât orice altă formă de media acum (ziare, TV, radio), şi anume – poate să aducă awareness (trad. conştientizare) şi să deschidă discuţii asupra unor subiecte despre care s-a vorbit cu greu şi cu „perdea” până acum, care mai departe educă publicul tânăr.

    Informaţiile se răspândesc rapid online şi poate dura doar câteva minute pentru ca o postare să devină virală sau e nevoie de un singur influencer ca o problemă să ajungă la o generaţie întreagă. Acest lucru se aplică în toată lumea, dar aş vrea să ne uităm doar la România acum şi la câteva lucruri care au fost aduse pe ecranele noastre tocmai de generaţia Z şi tocmai pentru că ştiu cum să folosească atât de mult în avantajul lor un smartphone.

    Cred că cel mai bun exemplu pentru puterea pe care o are social media de a creşte gradul de conştientizare a fost văzut în timpul alegerilor europarlamentare din 2024. De ce? Un candidat independent, Nicu Ştefănuţă, al cărui nume îl ştie toată lumea acum, a trecut pragul de 3% şi a primit un nou mandat în Parlamentul European. Acum câteva zile, a fost ales vicepreşedinte în PE. Nicu Ştefănuţă s-a adresat în special tinerilor şi a folosit social media drept canal principal. A dus o campanie lungă şi i-a ascultat pe tineri, s-a întâlnit cu ei şi au dezbătut împreună ce e nevoie pentru ca România să treacă peste problemele care îi îngrijorează – criza socială, inegalitatea, discriminarea. Ce a făcut generaţia Z? A arătat că îl susţine, atât în stradă, cât şi pe Instagram, TikTok, în live-uri şi story-uri. Pare banal şi superficial, dar tocmai asta a fost reţeta succesului. Influenceri precum Silviu Faiăr, Zlăvog, Maria Carusi, Aluziva, Maria Zvinca au ieşit în stradă şi au strâns semnături, au distribuit pe conturile lor postările de campanie ale lui Ştefănuţă şi au informat comunităţile lor despre tot procesul de votare, drepturile lor, unde o pot face, care sunt ilegalităţile care se pot întâmpla într-o secţie de vot şi multe altele. Instagram şi TikTok au fost pline în ziua de votare de numărul 15 (poziţia candidatului de pe buletinele de vot) şi de poze cu spatele actelor de identitate cu ştampila de votat. Şi nu numai asta: story-urile erau pline de ce nereguli s-au găsit în centrele de votare şi unde anume, cum să votezi corect, până la ce oră se mai poate vota – generaţia Z a vorbit despre toate astea pe internet şi i-a informat pe ceilalţi, a adus awareness şi a deschis discuţii exprimându-şi propriile păreri. Video-uri cu de ce îl aleg pe candidatul independent au avut mii de aprecieri şi distribuiri. Mulţi au recunoscut că nu ştiau cine e Nicu Ştefănuţă şi că nu voiau să meargă la vot până atunci, dar după ce au auzit din această campanie din social media şi de la influenceri ce vor să schimbe în ţara noastră, au simţit speranţă şi au votat. S-a văzut.

    Săptămânile trecute internetul a fost plin de postări de la festivalul Beach, Please! organizat de influencerul Selly. În ultima seară, artistul French Montana l-a invitat pe scenă pe Andrew Tate, milionarul britanic, judecat pentru viol, trafic de persoane şi grup infracţional, care a fost aplaudat de public. Video-ul a umplut feedurile tuturor şi reacţiile au apărut şi au taxat alegerea organizatorilor de a-i permite prezenţa pe scenă în faţa atâtor minori uşor de influenţat. Întâmplarea a intrat rapid în categoria de „iresponsabilitate socială a influencerilor” a influencerilor şi ONG-urilor care militează pentru drepturile femeilor. Centrul FILIA a scris o postare despre asocierea festivalului cu abuzatori şi a primit peste 13.000 de like-uri şi zeci de distribuiri. Postarea a adus (din nou) conştientizare asupra problemei celebrării violatorilor şi traficanţilor, fapt ce normalizează şi justifică violenţa împotriva femeilor şi fetelor. S-au deschis din nou discuţii despre asocierea cu un traficant de persoane, care transmite un semnal de toleranţă faţă de viol şi violenţă de gen şi le descurajează pe victime să ceară ajutor şi să se elibereze de agresorii lor. După valul de reacţii din social media, şi presa a început să scrie despre întâmplare. O situaţie puţin mai veche, dar care şi ea a făcut generaţia Z să deschidă discuţii în online a fost momentul artistului Babasha de la concertul Coldplay din iunie. De la huiduielile din prima seară, poziţia fermă pe care a luat-o gen Z pe internet asupra întâmplării a făcut ca în a doua seară să se audă aplauze. De ce? Tinerii au viralizat momentul huiduielilor şi au avut ceva de spus – au vorbit despre rasism şi minorităţi, dar şi despre ipocrizia claselor sociale din România.

    Şi sunt multe alte subiecte care mai pot fi menţionate: conflictul dintre Israel şi Fâşia Gaza, despre care se vorbeşte foarte mult pe internetul românesc şi sunt mulţi influenceri care informează asupra situaţiei de acolo, asupra protestelor pro-Palestina de la Universitatea Bucureşti; despre abuzurile psihologice dintr-o emisiune TV şi despre cum aceste cazuri nu trebuie să fie tratate ca o sursă de divertisment; derapajele reprezentanţilor bisericii în legătură cu violenţa împotriva femeilor care s-au viralizat pe reţelele sociale sau despre Neptun Deep şi industria petrolului. Social media e instrumentul preferat al generaţiei Z şi e locul din care totul pleacă pentru noi. Discuţiile pornesc pe platforme ca Instagram şi TikTok, deşi de multe ori şi noi ne dorim să trăim într-o lume fără telefoane, oricât de paradoxal ar putea suna. Ca generaţie, gen Z s-a dovedit a fi mai conştientă din punct de vedere social şi mai activă politic decât generaţiile anterioare. Îşi folosesc vocile şi influenţa de pe reţelele sociale pentru a atrage atenţia asupra problemelor importante pentru ei, asta fără să excludă postările estetice şi distribuirea de meme. Într-o ţară în care discuţiile despre politică au fost purtate doar de „oameni mari”, în care educaţia sexuală e încă un subiect tabu care ne clasează pe primul loc în UE la cele mai multe mame minore, unde feminismul încă îşi face loc în vocabularul nostru (o altă discuţie din online – femeile sunt subreprezentate în politică), în care sistemul de sănătate dezamăgeşte în fiecare zi, iar schimbările climatice par să nu îngrijoreze niciun politician, generaţia Z vorbeşte despre toate lucrurile astea pe internet, nu prin fake newsuri, ci prin informaţii pe care le caută la specialişti, pe care le confirmă prin mai multe surse, din studii, toate aduse la lumină de influenceri şi tineri obişnuiţi, fără comunităţi. De la o simplă distribuire pe story. Poate nu e suficient, dar e un început.

    Da, 7 ore de screen time sunt îngrijorătoare, dar avem probleme mai mari.   ■

     

    Oana Ioniţă este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium

  • Cum bântuie fantoma lui Ceauşescu printr-o cafenea Starbucks

    Fantoma lui Ceauşescu este mult mai prezentă printre noi decât credem, iar generaţia millennials sau chiar generaţia Z ascultă cu fascinaţie poveştile legate de Ceauşescu: patriotismul lui faţă în faţă cu trădătorii de politicieni şi vânzătorii de ţară pe care îi avem acum la conducerea României, poveştile legate de ce industrie aveam pe vremuri, poveştile legate de sport, de vârfurile şi echipele sportive pe care le aveam (că tot a început Olimpiada de la Paris), poveştile legate de şcoală (şi ce şcoală se făcea atunci!), poveştile legate de faptul că toată lumea avea un loc de muncă iar statul îi dădea şi apartament. Nu degeaba George Simion, liderul AUR, promite prin afişe că va da tinerilor apartamente de 35.000 de euro dacă ajunge la putere. Ca să nu mai vorbim de promisiunea locurilor de muncă.

    Sunt mulţi din generaţia millennials şi din generaţia Z care cred acest lucru. Pentru o parte din generaţia boomers şi din generaţia decreţeilor, perioada Ceauşescu a fost cea mai bună perioadă a lor. Pentru că erau tineri atunci, pentru că nu aveau probleme de sănătate ca acum, pentru că erau în forţă, pentru că atunci aveau un salariu şi nu o pensie ca acum, pentru că aveau viitorul înainte, nu ca acum, când viitorul este doar locul de veci. Este greu să intri într-o discuţie cu cineva pe tema vremurilor de atunci şi de acum. Nimeni nu crede că economia de acum este mult mai puternică faţă de economia de atunci, când acum totul pe stradă crapă, când mizeria este prezentă peste tot, când aurolacii au ajuns în centru, când clanurile sunt mai puternice decât poliţiştii.

    Poveştile spuse de bunici şi de părinţi legate de locurile de muncă asigurate tuturor de Ceauşescu, poveştile legate de apartamentele pe care le primeau toţi sunt extrem de prezente. Fiecare tânăr ar vrea ca statul să-i dea o casă şi, de ce nu, să-i dea şi un loc de muncă. Este o diferenţă mare de nuanţă. Când statul îţi asigură un loc de muncă, este un lucru pozitiv, când o companie privată caută oameni pe care să-i angajeze, deci asigură locuri de muncă, este perceput ca un lucru negativ. Dacă firmele private ar prelua ceea ce a făcut statul înainte, de a da apartamente salariaţilor, nu ar avea aceeaşi retorică. Confruntate cu lipsa de angajaţi, cu lipsa stabilităţii angajaţilor, cred că foarte multe firme private ar da apartamente salariaţilor în schimbul stabilităţii acestora. Dar ce tânăr ar vrea să lucreze o viaţă întreagă, ca bunicii şi părinţii lui, în aceeaşi întreprindere, chiar şi în schimbul primirii unui apartament de la firmă? Tinerii îşi schimbă jobul după şase luni, spre exasperarea companiilor.

    Aşa, ca un asterisc, Ceauşescu nu dădea gratis apartamentele, ci cei care le primeau de la fabrică trebuiau să plătească o chirie. Cine dintre tinerii de astăzi ar accepta ca, după terminarea studiilor – şcoală profesională, liceu, facultate -, să plece din Bucureşti, din Cluj, din Iaşi, din Timişoara, într-un oraş de mâna a doua, a treia, a patra, ca să lucreze acolo unde o companie are nevoie de personal? Toţi tinerii fug de oraşele mici, unde nu prea au ce face ca entertainment, unde joburile nu sunt chiar atât de bine plătite şi vor să vină în oraşele mari, unde au mai multe oportunităţi. Cine dintre tinerii de astăzi ar vrea ca statul să-i deseneze cariera şi viaţa, aşa cum o făcea statul pe vremea lui Ceauşescu? Există o nemulţumire surdă, ascunsă, a tinerilor faţă de capitalism, faţă de multinaţionale, faţă de companiile mari, faţă de oamenii bogaţi. Şi din acest motiv îşi îndreaptă atenţia şi voturile către cei care, prin retorica lor, se ridică împotriva acestor lucruri, împotriva acestui sistem capitalist.

    Toţi ar vrea ca toată lumea să fie egală, aşa cum au auzit că era pe vremea lui Ceauşescu, mulţi ar vrea ca statul să ia locul multinaţionalelor ca să nu mai facă profit străinii în România, mulţi ar vrea ca statul să le dea apartamente gratis. Aşa că să nu vă miraţi că fantoma lui Ceauşescu, că fantoma unui sistem, este prezentă printre tineri, într-o cafenea Starbucks.   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Raluca Burghelea, country managing director, Accenture România: „Este esenţial ca fiecare membru al echipei să fie capabil să se conecteze cu colegii săi, să asculte şi să fie deschis la comunicare”

    În copilărie îşi dorea să fie medic sau avocat pentru că i se părea grozav să poată vorbi mult şi să ajute oamenii. Admiraţia pentru abilităţile medicilor de a vindeca şi pentru puterea avocaţilor de a face dreptate a inspirat-o să-şi dorească să facă ceva asemănător. Însă, chiar dacă nu a urmat aceste profesii, dorinţa de a ajuta şi de a influenţa pozitiv a rămas la fel de puternică şi a ghidat-o în cariera pe care a format-o în cei 17 ani în cadrul companiei Accenture România – subsidiara locală a gigantului irlandezo-american specializat în servicii de consultanţă în management, soluţii tehnologice şi outsourcing.

     

    „Am ales să-mi construiesc cariera în acest domeniu pe baza pasiunii mele pentru ceea ce învăţam la facultate şi îmi doream să fac în viaţă. La începutul facultăţii, ca orice student la economie, visam să ajung CFO într-o companie şi să trăiesc o viaţă plină de realizări. Însă, pe parcurs, mi-am dat seama că ceea ce mă atrage cu adevărat este să înţeleg cum se leagă lucrurile între ele şi să găsesc modalităţi de a face lucrurile să funcţioneze mai bine într-un ansamblu mai mare. Aşa că am ales să-mi îndrept atenţia către construirea unei cariere care să îmi permită să conectez aceste puncte şi să aduc valoare într-un mod mai larg şi mai profund”, a spus într-un interviu pentru BUSINESS Magazin Raluca Burghelea, country managing director al Accenture România, companie specializată în servicii de consultanţă în management, soluţii tehnologice şi outsourcing, cu peste 4.000 de angajaţi şi prezentă în şase oraşe din ţară – Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Iaşi şi Braşov.

    Ea a intrat în echipa Accenture România în 2007, iar pe parcursul celor 17 ani a schimbat mai multe funcţii şi roluri în cadrul subsidiarei locale. „În cei 17 ani petrecuţi în cadrul companiei Accenture am avut ocazia de a trece prin diverse roluri. Am început cu roluri în finanţe şi contabilitate, iar ulterior am evoluat către poziţii de conducere. Din funcţia de managing director al Accenture Operations în România, am contribuit la dezvoltarea activităţii locale din România în şase oraşe şi am colaborat cu peste 60 de companii mari din întreaga lume pentru a transforma modul în care acestea operează”, spune Raluca Burghelea, care din toamna lui 2023 cumulează funcţiile de country managing director al Accenture România şi managing director al Accenture Operations Romania, coordonând peste 4.000 de profesionişti. Ea se consideră un „explorator al schimbării şi al diversităţii de roluri”.

    Pe parcursul carierei, spune ea, a făcut diverse greşeli, ca orice altă persoană. Dar una dintre cele mai mari greşeli a fost să creadă că dacă a preluat rolul de manager înseamnă că „le ştie pe toate” şi că trebuie să rezolve singură toate problemele şi provocările cu care se confruntă compania şi echipa pe care o conduce. „Această percepţie m-a făcut să mă simt uneori copleşită de responsabilităţi şi să cred că toate problemele se află exclusiv pe umerii mei. M-am angajat să rezolv totul singură şi să muncesc mult pentru a compensa totul, uitând că munca în echipă şi delegarea responsabilităţilor sunt la fel de importante. Unul dintre cele mai importante sfaturi pe care mi le-aş da mie însămi la începutul carierei este să înţeleg că învăţarea şi dezvoltarea nu se opresc niciodată. Este important să fii deschis la feedback şi să recunoşti că există mereu loc pentru îmbunătăţire şi că este normal să ceri ajutor şi să lucrezi împreună cu echipa pentru a rezolva diversele probleme.”

    Iar în urma experienţei acumulate, punctează că pentru un lider sau manager de echipă, o calitate esenţială care nu ar trebui să îi lipsească este abilitatea de a se conecta cu oamenii cu care lucrează. „Asta înseamnă capacitatea de a asculta activ, de a înţelege nevoile şi preocupările membrilor echipei şi de a construi relaţii personale autentice. În ceea ce priveşte un angajat care se alătură echipei mele, aceeaşi calitate este la fel de importantă. Este esenţial ca fiecare membru al echipei să fie capabil să se conecteze cu colegii săi, să asculte şi să fie deschis la comunicare pentru a contribui la un mediu de lucru colaborativ”, detaliază executivul.

    De asemenea, ea consideră că mentorii sunt importanţi indiferent de nivelul funcţiei dintr-o organizaţie. „Este esenţial să ai o reţea de suport, fie că îi numeşti mentori sau pur şi simplu prieteni sau colegi de încredere. Aceşti oameni pot să fie cei cu care poţi discuta deschis, să-ţi pună întrebări provocatoare şi să-ţi ofere o altă perspectivă asupra situaţiilor cu care te confrunţi. Mentorii nu trebuie neapărat să fie mai experimentaţi sau să aibă o poziţie superioară în organizaţie. Ei pot fi oricine, de la prieteni apropiaţi până la colegi de echipă sau chiar subordonaţi, fiecare având ceva valoros de oferit prin experienţa şi perspectiva lor unică.”

    Întrebată ce sfat ar avea pentru tinerii care se află acum la începutul carierei, Raluca Burghelea indică importanţa preocupării pentru învăţare continuă şi căutarea oportunităţilor de creştere şi dezvoltare în fiecare experienţă pe care o întâlnesc. „Este important să fie curios, să exploreze diverse domenii şi să îşi asume riscuri în căutarea pasiunii şi a scopului său profesional. De asemenea, să îşi cultive relaţiile şi să caute mentori care să îi ofere îndrumare şi sprijin în parcursul lor profesional.”

     

    Lecţii şi rezoluţii

    În ultimii doi ani, Raluca Burghelea a învăţat, după cum povesteşte chiar ea, să fie mai flexibilă şi să se adapteze la schimbări. Spune şi că a dezvoltat un apetit mai mare pentru riscuri calculate. În ceea ce priveşte rezoluţiile pentru acest an, executivul de la Accenture se concentrează pe trei obiective principale. „În primul rând, m-am angajat să dezvolt echipele în care lucrez, să le susţin în creşterea lor profesională şi să încurajez un mediu de lucru colaborativ şi motivant. În al doilea rând, mi-am propus să investesc mai mult în dezvoltarea afacerii noastre, să identific oportunităţi noi şi să contribui la creşterea şi consolidarea acesteia în piaţă. Şi, în al treilea rând, am hotărât să acord o atenţie deosebită modului în care brandul nostru este perceput în piaţă.”

    Accenture România, subsidiara locală a gigantului irlandezo-american, şi-a început activitatea pe piaţa locală în 2006, iar în prezent are birouri în şase oraşe din ţară şi o echipă de peste 4.000 de angajaţi ce fac parte din 38 de naţionalităţi.

    „În ultimii doi ani, echipa noastră s-a extins semnificativ pentru a răspunde cererii tot mai mari de servicii şi pentru a aborda diverse proiecte şi domenii de specialitate”, spune reprezentanta companiei. De asemenea, în continuare compania vizează să-şi crească echipa, care ar urma să depăşească 5.000 de angajaţi. „La nivel naţional, anul acesta (care se va încheia la 31 august 2024 – n.red.) planul este să recrutăm 1.000 de oameni din care circa 250 în zona de tehnologii, iar restul în zona de operaţiuni. Din septembrie 2023 până în martie 2024, am recrutat aproximativ 600 de oameni, deopotrivă la nivel de absolvenţi, cât şi în zona de specialişti. Sunt anumite competenţe în continuare căutate pe piaţă ca şi în anii trecuţi“, adaugă Raluca Burghelea.

    Un alt element care atrage atenţia candidaţilor din piaţă spre Accenture România este reprezentat de faptul că firma are programe de internship în diverse domenii. „Avem şi programe de internship – de exemplu în zona de tehnologii -, pe care le susţinem de câţiva ani încoace şi avem o grămadă de candidaţi valoroşi, care au fost în internship în anii trecuţi sau anul acesta şi care îşi doresc să lucreze cu noi. Ei reprezintă un pool de candidaţi valoroşi. Dar în continuare sunt arii şi sunt multe companii care recrutează în zona de cyber security sau cloud, spre exemplu.“ Executivul de la Accenture consideră că un avantaj al companiei pe care o reprezintă este reputaţia ca angajator.

    Despre industria locală de tehnologie, Raluca Burghelea crede că pe parcursul ultimilor ani s-a schimbat semnificativ, reducând decalajul faţă de alte state europene. Astfel, România a avansat considerabil, atrăgând înapoi talentele şi investiţiile în centrele de excelenţă. „Pandemia a accelerat transformarea digitală, iar acum companiile adoptă nucleul digital şi utilizează soluţii tehnologice diverse pentru a-şi gestiona activităţile specifice, aliniindu-se cu tendinţele globale din industrie. În plus, România se remarcă şi prin resursele umane calificate şi talentate, care au contribuit la inovarea şi creşterea industriei noastre. Astfel, în ciuda provocărilor şi concurenţei din mediul internaţional, am reuşit să rămânem competitivi şi să ne adaptăm continuu la noile cerinţe şi oportunităţi.”

    Întrebată ce ar schimba sau îmbunătăţi la industria de IT&C din România, Raluca Burghelea subliniază că un element important şi esenţial este abordarea etică şi responsabilă a tehnologiei. „Acest lucru este esenţial pentru a ne asigura că inovaţiile noastre aduc beneficii durabile şi că suntem în concordanţă cu valorile noastre. În plus, într-o eră în care inteligenţa artificială cunoaşte o evoluţie rapidă, este important ca noi, ca industrie, să fim la curent cu această tendinţă şi să ne asigurăm că implementăm standarde şi reguli care să garanteze utilizarea acestei tehnologii într-un mod etic şi constructiv.”    ■

     

     

    Carte de vizită:

    1. A obţinut o diplomă de licenţă în Administrarea Afacerilor, Management, în cadrul ASE.

    2. Şi-a început cariera în departamentul de contabilitate, într-o firmă, filiala locală a unei companii americane, care se ocupa cu tehnologii de mişcare şi control. Acolo a învăţat bazele contabilităţii şi a înţeles cât de diferită era realitatea faţă de ceea ce învăţa la universitate.

    3. S-a alăturat Accenture în 2007, iar în cei 17 ani petrecuţi în cadrul companiei a schimbat diverse roluri. Practic, a început cu roluri în finanţe şi contabilitate şi a evoluat către poziţii de conducere.

    4. Din 2007 până în 2012, a ocupat funcţia de service delivery lead în cadrul Accenture România, iar din septembrie 2012, timp de doi ani, a preluat rolul de lider portofoliu F&A (Finanţe şi Achiziţii) pentru biroul din Bucureşti al companiei.

    5. Din septembrie 2014 până în octombrie 2015, a fost lider al centrului de livrare din Timişoara.

    6. Următoarea funcţie a fost de manager senior operaţiuni F&A pentru România, Republica Cehă şi Slovacia, în perioada octombrie 2015 – februarie 2019.

    7. În 2019, fost numită managing director al Accenture Operations în România, funcţie din care a contribuit la dezvoltarea activităţii locale din România în şase oraşe şi a colaborat cu peste
    60 de companii mari din întreaga lume.

    8. Din toamna anului 2023 Raluca Burghelea cumulează rolul de country managing director al Accenture România şi pe cel de managing director al Accenture Operations Romania.

    9. În timpul liber, Ralucăi Burghelea îi place să citească, să călătorească şi să petreacă timp cu familia şi prietenii.

  • Opinie Ciprian Ouatu, consultant, Ascendis: Cum a ajuns „The Culture Map” o lectură obligatorie pentru corporatiştii români care au colegi din alte culturi

    Îmi încep fiecare şedinţă cu «Happy time zone!», pentru că de cele mai multe ori nu ştiu dacă e dimineaţa, amiaza sau seara pentru colegii mei, iar înainte de Crăciun evităm să spunem «Merry Christmas» şi optăm pentru «Happy Holidays»”, îmi spune un prieten, manager într-o multinaţională americană, parte dintr-o echipă formată în special din colegi români, americani şi indieni. Acestea sunt doar o parte dintre diferenţele culturale pe care le-a remarcat încă de la începutul carierei sale în multinaţională (înainte a lucrat într-o companie antreprenorială românească), iar un lucru atât de banal precum modalitatea de salut este, conform şefului lui (un austriac mutat în SUA), o formă de respect pentru colegi. 

    Din experienţa mea în lucrul cu echipele, am identificat două situaţii care pot apărea frecvent într-o companie:

    1. Să presupunem că faci parte dintr-o echipă de programatori software formată din români, olandezi şi francezi. Managerul de produs e olandez. La finalul unei retrospective, după un sprint, ca de obicei, tu şi colegii tăi sunteţi dărâmaţi. Toată întâlnirea a fost o ceartă continuă, toate ideile au fost atacate, şi tu şi colegii tăi români aţi preferat să nu mai faceţi propunerea de realocare a efortului, ştiind că oricum va fi tocată mărunt. Iar feedbackul pe sarcinile voastre de săptămâna aceasta a fost, oricum, agresiv şi tăios. Parcă n-aţi făcut nimic bine.

    2. Să spunem că ţii o prezentare în faţa colegilor tăi din Statele Unite, Marea Britanie, Olanda şi Italia, şi vrei să îi convingi să aloce buget pentru implementarea unei iniţiative locale. Ai muncit mult pentru a le demonstra că ceea ce le propui e fezabil, aducând argumente multiple, pentru a le arăta de ce va funcţiona, şi ai lăsat planul de acţiune la final, ca să fie totul foarte clar. Surprinzător, feedbackul informal, la cafeaua de după, a fost că le-ai irosit timpul şi că mai bine prezentai doar ultimele slide-uri, în care acţiunile viitoare trebuiau oricum mai pe larg explicate.

    De ce se întâmplă aceste lucruri, mai ales că am muncit mult ca să demonstrăm că suntem competenţi şi am cerut părerea colegilor români înainte, care ne-au spus că am ales abordarea optimă?

    Găsiţi răspunsul la această întrebare, şi la altele pe care le aveţi dacă lucraţi într-un mediu multicultural, în cartea lui Erin Meyer The Culture Map, care punctează că putem fi foarte buni comunicatori în cultura noastră, dar ce funcţionează la noi e foarte posibil să nu funcţioneze în comunicarea cu alte culturi.

    Erin Meyer, născută în Statele Unite, profesoară la INSEAD, Franţa, într-o şcoală unde doar 7% dintre studenţi sunt francezi (şi toţi studenţii fac parte dintr-o minoritate culturală), trăind într-un mediu de afaceri multicultural, a definit 8 dimensiuni relevante care surprind diferenţele esenţiale dintre culturi, printre care se numără, de exemplu, comunicarea, modul de exprimare a dezacordului sau flexibilitatea / lipsa flexibilităţii în ceea ce priveşte deadline-urile alocate în managementul unui proiect.

    Cartea conţine exemple pentru fiecare dintre aceste dimensiuni, unele dintre ele amuzante, şi în multe dintre ele vă veţi regăsi şi veţi înţelege de ce lucrurile s-au întâmplat în acel fel şi, mai ales, cum puteţi aborda situaţia altfel, pentru a depăşi barierele culturale şi pentru a colabora mai eficace.

    De ce nu mă acceptă echipa ca lider? De ce mi se pare că înţeleg ce spun ceilalţi, dar de fapt nu înţeleg? De ce feedbackul pe care îl primesc e agresiv? De ce durează atât de mult să luăm o decizie? De ce ocolim adevărul? De ce nu au încredere în mine? De ce nu respectă termenele limită? Veţi găsi răspunsul la aceste întrebări, şi recomandări pragmatice, la finalul fiecărui capitol.

    The Culture Map e o carte obligatoriu de citit dacă lucraţi cu alte culturi, şi promit că vă va ajuta să rezolvaţi multe probleme, mai ales dacă o veţi citi şi discuta împreună cu colegii voştri străini, şi veţi stabili un mod de lucru comun, care să ţină cont atât de cum sunteţi voi, cât şi cum sunt ei. Aşa că, atunci când aveţi o interacţiune cu un coleg din altă cultură şi sunteţi confuzi în legătură cu ceea ce aveţi de făcut în continuare, să nu uitaţi că, aşa cum a spus Erin Meyer în cartea ei, „modelele culturale de comportament şi credinţe ne influenţează frecvent percepţiile (ceea ce vedem), convingerile (ceea ce gândim) şi acţiunile (ceea ce facem)”.

    Ciprian Ouatu este consultant Ascendis din 2011. Este preocupat să dezvolte programe noi de training destinate în special echipelor de middle management şi crede ca e foarte important să citim pentru a învăţa continuu. Licenţiat în medicină, Ciprian conduce biroul regional al Ascendis din Iaşi.