Analize la obiect din domeniul resurselor umane – tot ce trebuie să știi despre angajatori, locuri de muncă disponibile si multe altele
“Experienta sa solida din domeniul software si capacitatile
demonstrate in managementul schimbarii vor fi importante active in
eforturile noastre de a finaliza procesul de transformare a
companiei”, a declarat presedintele Nokia, Jorma Ollila.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Au ramas fara serviciu sau abia au absolvit, iar o slujba e tot
mai greu de gasit. Pentru putinele posturi disponibile in aceste
zile, batalia intrece orice fel de imaginatie. Sute de candidati se
lupta pentru acelasi loc de munca, iar diferenta intre ei poate fi
facuta de cele mai mici detalii.
AM UITAT UNDE-AM LUCRAT (CV-ul ideal pentru angajare pe timp de
criza)
In cele mai multe cazuri, CV-urile pe care le primesc agentiile
de recrutare sunt cereri de angajare pasive, care vin prin
portaluri specializate, precum eJobs sau Bestjobs. Nu e tocmai cea
mai buna metoda pentru candidat, sustin specialistii, pentru ca asa
nu interactioneaza cel mai bine cu recrutorul.
“Intr-un screening de CV-uri, recruiterul poate vedea chiar si o
mie de exemplare. E clar ca nu o sa poata acorda aceeasi atentie
tuturor CV-urilor pe care le vizualizeaza”, explica Monica Dona,
Human Capital Consultant la Lugera & Makler, care insista pe
faptul ca astfel se pot pierde elemente esentiale. Cum trebuie deci
sa procedeze un solicitant de loc de munca?
Daca prefera site-urile de recrutare, ar trebui sa nu-si
risipeasca optiunile, intrucat pentru o agentie toate solicitarile
lui online sunt vizibile, chiar daca sunt pentru posturi diferite:
“Un absolvent de ASE care a depus solicitare si pentru un post de
manipulant, si pentru unul de coordonator de logistica arata ca
este putin defocalizat, ca nu stie ce vrea si isi cauta un job cu
orice pret”. Monica Dona vorbeste in acest caz despre candidatii
care nu citesc atent anunturile de angajare si depun solicitari
pentru orice fel de post.
Cealalta metoda este a contactului direct, cand candidatul vine
direct la sediu cu un CV in mana si incearca sa obtina o discutie
de cateva minute cu un consultant si sa se lamureasca daca are
acolo o perspectiva sau nu. Potrivit recrutorilor, acesti candidati
sunt mai activi, dau dovada ca stiu clar ce isi doresc si adeseori
sunt mai bine pregatiti.
Exista insa o serie de erori frecvente pe care le identifica
specialistii in resurse umane. Greseala cel mai intalnita este
aceea ca oamenii nu specifica perioadele in care au colaborat
anterior cu alte companii, chiar daca relevante sunt inclusiv
perioadele de internship. “Cu cat sunt mai detaliate CV-urile, cu
atat poti sa gasesti mai usor ce anume este relevant pentru postul
pentru care il recrutezi”, spune Monica Dona.
De multe ori, explicatia pentru omisiuni e cat se poate de
omeneasca, dar nu e scuzabila din punctul de vedere al
recrutorului: cand vin la interviu, unii candidati nu-si amintesc
exact perioadele in care au lucrat: “E putin frustrant si pentru
recruiter, pentru ca trebuie sa stea si sa faca munca de detectiv.
Spune destul de multe despre omul cu care vorbesti”.
Oana Datki, directorul general al Consulteam, partenerul Mercer
pentru Romania, observa ca, la nivelul specialistilor pe care ii
recruteaza, 30% dintre CV-urile care ii trec prin mana sunt bine
scrise, iar in randul managerilor, procentul este dublu.
Principalele minusuri sunt insa, din nou, lipsa detaliilor
despre responsabilitatile pe care candidatii le-au avut anterior.
In unele cazuri, si exprimarea e deficitara, greoaie, lipsesc
verbele care sa exprime o actiune; “aspectele de acest gen pot fi
definitorii pentru a ilustra modul cum reusesti sa te vinzi”. Daca
unele CV-uri sunt lipsite de date precise, exista, firesc, si
situatia contrara. “Se minte, in sensul ca se exagereaza anumite
competente si realizari, iar asta se intampla si cu ocazia
interviului.” Monica Dona spune ca de multe ori se dovedeste ca
realizarea cu care se mandreste candidatul nu e una individuala, ci
de grup, iar contributia lui nu poate fi asumata decat astfel.
Desi sunt mai dificil de confirmat anumite studii ori stapanirea
unor programe de utilizare a calculatorului, iar in timpul
interviului evident ca nu se poate testa totul, in final
competentele (sau lipsa lor) vor iesi la iveala, sustin
specialistii.
“Ce sa mai vorbim despre absolventii de anul acesta, cand sunt
absolventi de anul trecut care nici pana acum nu si-au gasit un loc
de munca”, spune Iuliana Badea, recruitment service manager la
Lugera & Makler. Raspunsul vine pe un ton in care se simt, pe
de o parte, o nota de ingrijorare si pe de alta o anumita
resemnare, ajunsa fireasca, a celor ce lucreaza acum in resurse
umane.
Practic, in nicio perioada a anului lucrurile nu ar trebui sa
decurga mai usor decat acum: piata este plina de candidati, iar ei
isi cauta un loc de munca fara sa ceara prea multe in schimb. Mai
exact, facultatile de stat din Romania aveau, la sfarsitul acestei
veri, aproximativ 75.000 de studenti care se pregateau sa-si ia
diploma. Dintre ei, aproape 15.000 erau numai in Bucuresti, orasul
celei mai mari concurente intre candidati. Lor li se adauga alte
cateva zeci de mii de absolventi ai facultatilor particulare din
toata tara. Plus cei care asteapta inca de anul trecut sa se
angajeze.
Cei ce ar trebui sa coordoneze si sa stimuleze intregul proces –
angajatorii -, sunt insa rezervati. Asa ca frustrarea se instaleaza
usor pe toate fronturile. Primii nemultumiti sunt pretendentii la o
slujba. “Am terminat facultatea anul trecut, am incercat sa ma
angajez si n-am reusit, asa ca m-am inscris la un master, ca sa am
o ocupatie intre timp. Ma tem ca nici dupa ce termin masterul nu
voi gasi de munca”, se plange Alexandru Gherasim, unul dintre
zecile de mii de absolventi pe care angajatorii nu-i mai baga in
seama.
Si Luiza asteapta sa sune telefonul si sa fie chemata la un
interviu. Anul acesta a terminat o facultate cu profil economic,
insa un loc de munca isi cauta de mai bine de un an. Initial a vrut
sa se angajeze intr-o multinationala. Intre timp, a mai coborat
pretentiile si s-ar fi multumit si cu un loc intr-o companie locala
si mai mica, dar nici asa n-a avut mai mult noroc, iar acum e
dispusa sa faca aproape orice, chiar intr-un alt domeniu decat cel
in care s-a pregatit sau pe un post pentru care este
supracalificata.
Spre exemplu, ar accepta un loc de munca intr-un call center,
desi acum un an nici nu se gandea la asa ceva.”Foarte multi
absolventi ajung acum sa nu mai lucreze in domeniile studiate in
facultate. Spre exemplu, chiar recent am recrutat pentru posturi de
secretare persoane care ar fi fost potrivite si pentru un post mai
bun”, spune Oana Datki, directorul general al Consulteam,
partenerul Mercer pentru Romania.
Poate ca Luiza si Alexandru ar fi avut mai multe sanse daca ar
fi absolvit o facultate cu specializari mai nisate, iar acum ar fi
avut o diploma de inginer petrolist, energetician sau inginer
automatist. Cel putin acestora le dau specialistii in resurse umane
cele mai multe sanse, mai ales daca, dincolo de competentele
dobandite in facultate, stapanesc fluent si una sau doua limbi
straine si au apucat sa se familiarizeze, macar si pentru o scurta
perioada, cu domeniul ales. Restul va trebui sa dea dovada de o
capacitate uriasa de adaptare.
“Un exemplu sunt absolventii de Litere, care au cateva
oportunitati de angajare in zona serviciilor, dar si acolo va
trebui sa inceapa tot de jos”, spune Sorin Roibu, managing director
la Arthur Hunt.
De cand s-a declansat criza, toata lumea a inceput sa se planga
de faptul ca trebuie sa munceasca mai mult, pe bani mai putini. Cu
toate acestea, statisticile Organizatiei pentru Cooperare si
Dezvoltare Europeana arata ca aproape peste tot numarul de ore
lucrate a scazut in 2009 fata de 2008.
Romanii sunt printre putinii angajati care muncesc mai mult de
40 de ore pe saptamana.
Chiar daca America sau Australia erau cunsocute ca fiind
continentele care atrag cea mai mare parte a fortei de munca
straine, potrivit OECD, Europa ramane o destinatie predilecta
pentru cei care isi cauta un loc de munca in afara tarii in care
s-au nascut.
In plus, 64% dintre respondentii studiului 360unsights cred ca
locurile de munca din strainatate asigura, pe langa salariul lunar,
si o serie de alte beneficii.
La capitolul dezavantaje, necunoasterea limbii este pe locul
doi, dupa despartirea de familie. 71% dintre romani considera
necunoasterea limbii ca fiind o piedica principala.
Datele Eurostat arata clar – ar trebui sa ne luam adio de la
ideea de a emigra in Spania, Italia sau Marea Britanie. Mult mai
inspirat ar fi sa ne mutam in tari precum Austria, Olanda sau
Germania, unde companiile inca mai fac angajari. Sugestia este
utila mai degraba specialistilor pentru ca aici se cauta in mod
deosebit medici si ingineri automatisti si mai putin muncitori
neclaificati.
Daca va place frigul, puteti incerca sa gasiti un loc de munca
in Danemarca sau Finlanda, acestea fiind doua dintre tarile cu cele
mai mici rate ale somajului din Europa. Si Cipru pare o alegere
buna, cel putin, acum, pe timp de vara, cand turismul explodeaza in
Cipru, iar hotelierii si ceilalti angajatori ciprioti din industria
ospitaliera fac angajari masive.
Aproape 13.000 de oameni chestionati de BestJobs au dat
raspunsuri surprinzatoare la intrebarea “Ce te deranjeaza cel mai
mult la locul de munca?”. Nu scaderea salariilor, incertitudinea la
locul de munca sau orele suplimentare sunt factori de stres, ci
lipsa procedurii de lucru, care ii deranjeaza pe 41,47%, colegii
dezordonati (25,12%) sau zgomotul si palavrageala din birou
(13,52%). Angajatii se simt stresati si atunci cand au loc pea
multe discutii la nivel de management sau prea multe sedinte.
Conslucia studiului a fost ca mediul de lucru afecteaza
productivitatea angajatilor, iar lipsa unor obiective clare si a
unor proceduri de lucru bine stabilite in cadrul organizatiilor
duce inevitabil la ineficienta in randul angajatilor.
“O cifra demna de Cartea Recordurilor.” Asa descrie Adina Geana,
sefa directiei de management a Casei Nationale de Asigurari,
numarul de zile in care angajatii au stat acasa anul trecut din
motive de boala. Cele peste 100.000 de zile de concediu medical au
incarcat factura Ministerului Sanatatii cu circa un miliard de lei
noi, bani cheltuiti pentru indemnizatiile pe perioada de
incapacitate de munca. Suma platita este dubla fata de anul
2006.
Ingrijorator este faptul ca fenomenul ia o amploare tot mai
mare, iar unii angajati speculeaza la maximum deficientele
sistemului de acordare a zilelor libere. “Un pacient a avut chiar
doua-trei concedii medicale in aceeasi perioada, de la medici
diferiti”, spune Adina Geana, incercand sa ilustreze limitele pana
la care se poate ajunge cu platile din partea statului pentru
angajatii “bolnavi”.
Contextul actual a dus la modificarea legislatiei de acordare a
zilelor libere din ratiuni de boala. Asa se face ca asiguratul
poate beneficia doar de 30 de zile de concediu medical acordat de
catre medicul de familie intr-un an, spre deosebire de 45, asa cum
era pana acum. Potrivit noilor norme legale de acordare a
concediilor medicale, intrate in vigoare din 15 mai, medicul va
avea voie sa ii prescrie initial angajatului maximum zece zile de
concediu, dupa care il va putea prelungi, daca va fi necesar. Daca
incapacitatea temporara de munca se mentine, doctorul specialist
poate stabili concediul in etape succesive de 30 de zile, dar fara
a depasi 90 pe durata unui an calendaristic, socotit de la prima zi
de imbolnavire. Actul normativ mai prevede ca angajatii aflati in
concediu medical pot fi cautati la domiciliu de catre reprezentanti
ai Casei de Asigurari, ai angajatorului si chiar ai Politiei.
Adrian Izvoranu, presedintele Asociatiilor Confederatiilor
Patronale din Romania, sustine ca, in ce priveste acordarea
concediilor, problema e ca administrarea sistemului de sanatate
este bicefala, impartita intre Ministerul Muncii si Ministerul
Sanatatii. “Exista un buget comun care nu permite avizul
specialistului de medicina a muncii in acordarea acestui tip de
concediu”, remarca Izvoranu. |n plus, nu se face distinctie intre
concediul medical cauzat de imbolnavirea la locul de munca si cea
din alte motive conexe. “Poti sa iti iei concediu medical pentru ca
ai dormit dezvelit sau pentru ca ai cazut in groapa cand erai beat,
cand in mod normal ar fi trebuit sa ti se dea concediu fara plata”,
exemplifica liderul ACPR. El atrage atentia ca, in statele Uniunii
Europene, doctorul de medicina a muncii are decizia in acordarea de
repaus medical, nu medicul de familie.
Plata primelor sapte zile de concediu de boala este suportata de
catre angajator, in timp ce restul perioadei se achita din bugetul
asigurarilor de sanatate. “Cam asta e portita de iresponsabilitate,
mai ales ca angajatorul nu are cum sa controleze motivele pentru
care angajatul se imbolnaveste.”
George Haber, fostul presedinte al Societatii Nationale a Medicilor
de Familie, afirma ca, atunci cand ne uitam la numarul de zile de
concediu medical in Romania, trebuie sa ne sara in ochi
morbiditatea crescuta (incidenta imbolnavirilor), comparativ cu
alte state din Vest. Haber observa ca numarul de internari a
crescut semnificativ, iar a sta in spital nu e neaparat cel mai
placut mod de a-ti petrece perioada de repaus. “Trebuie sa
recunoastem ca exista cazuri izolate cand se acorda cu multa
blandete zile in plus de concediu din partea medicilor. Nu este
insa un fenomen generalizat”, comenteaza medicul, completand ca i
se pare “enorm” numarul de zile acordate.
Indemnizatia de somaj se acorda dupa 60 de zile de la data
absolvirii, perioada in care absolventul beneficiaza de servicii
gratuite de informare, consiliere si orientare profesionala în
vederea angajarii. Indemnizatia de somaj poate fi solicitata in cel
mult 12 luni de la data absolvirii si se acorda o singura data,
pentru fiecare forma de invatamant absolvita. In aceste cazuri,
ajutorul de somaj este de 255 de lei pe luna, potrivit Agentiei
nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).
Nu beneficiaza de indemnizatie de somaj absolventii care, la
data solicitarii dreptului, urmeaza o forma de invatamant.
In situaţia in care absolventul se angajeaza in cursul celor 60
de zile, pe o perioadă mai mare de 12 luni, cu program normal de
lucru, beneficiaza de o prima de angajare in valoare de 425
lei.