Analize la obiect din domeniul resurselor umane – tot ce trebuie să știi despre angajatori, locuri de muncă disponibile si multe altele
De cand s-a declansat criza, toata lumea a inceput sa se planga
de faptul ca trebuie sa munceasca mai mult, pe bani mai putini. Cu
toate acestea, statisticile Organizatiei pentru Cooperare si
Dezvoltare Europeana arata ca aproape peste tot numarul de ore
lucrate a scazut in 2009 fata de 2008.
Romanii sunt printre putinii angajati care muncesc mai mult de
40 de ore pe saptamana.
Chiar daca America sau Australia erau cunsocute ca fiind
continentele care atrag cea mai mare parte a fortei de munca
straine, potrivit OECD, Europa ramane o destinatie predilecta
pentru cei care isi cauta un loc de munca in afara tarii in care
s-au nascut.
In plus, 64% dintre respondentii studiului 360unsights cred ca
locurile de munca din strainatate asigura, pe langa salariul lunar,
si o serie de alte beneficii.
La capitolul dezavantaje, necunoasterea limbii este pe locul
doi, dupa despartirea de familie. 71% dintre romani considera
necunoasterea limbii ca fiind o piedica principala.
Datele Eurostat arata clar – ar trebui sa ne luam adio de la
ideea de a emigra in Spania, Italia sau Marea Britanie. Mult mai
inspirat ar fi sa ne mutam in tari precum Austria, Olanda sau
Germania, unde companiile inca mai fac angajari. Sugestia este
utila mai degraba specialistilor pentru ca aici se cauta in mod
deosebit medici si ingineri automatisti si mai putin muncitori
neclaificati.
Daca va place frigul, puteti incerca sa gasiti un loc de munca
in Danemarca sau Finlanda, acestea fiind doua dintre tarile cu cele
mai mici rate ale somajului din Europa. Si Cipru pare o alegere
buna, cel putin, acum, pe timp de vara, cand turismul explodeaza in
Cipru, iar hotelierii si ceilalti angajatori ciprioti din industria
ospitaliera fac angajari masive.
Aproape 13.000 de oameni chestionati de BestJobs au dat
raspunsuri surprinzatoare la intrebarea “Ce te deranjeaza cel mai
mult la locul de munca?”. Nu scaderea salariilor, incertitudinea la
locul de munca sau orele suplimentare sunt factori de stres, ci
lipsa procedurii de lucru, care ii deranjeaza pe 41,47%, colegii
dezordonati (25,12%) sau zgomotul si palavrageala din birou
(13,52%). Angajatii se simt stresati si atunci cand au loc pea
multe discutii la nivel de management sau prea multe sedinte.
Conslucia studiului a fost ca mediul de lucru afecteaza
productivitatea angajatilor, iar lipsa unor obiective clare si a
unor proceduri de lucru bine stabilite in cadrul organizatiilor
duce inevitabil la ineficienta in randul angajatilor.
“O cifra demna de Cartea Recordurilor.” Asa descrie Adina Geana,
sefa directiei de management a Casei Nationale de Asigurari,
numarul de zile in care angajatii au stat acasa anul trecut din
motive de boala. Cele peste 100.000 de zile de concediu medical au
incarcat factura Ministerului Sanatatii cu circa un miliard de lei
noi, bani cheltuiti pentru indemnizatiile pe perioada de
incapacitate de munca. Suma platita este dubla fata de anul
2006.
Ingrijorator este faptul ca fenomenul ia o amploare tot mai
mare, iar unii angajati speculeaza la maximum deficientele
sistemului de acordare a zilelor libere. “Un pacient a avut chiar
doua-trei concedii medicale in aceeasi perioada, de la medici
diferiti”, spune Adina Geana, incercand sa ilustreze limitele pana
la care se poate ajunge cu platile din partea statului pentru
angajatii “bolnavi”.
Contextul actual a dus la modificarea legislatiei de acordare a
zilelor libere din ratiuni de boala. Asa se face ca asiguratul
poate beneficia doar de 30 de zile de concediu medical acordat de
catre medicul de familie intr-un an, spre deosebire de 45, asa cum
era pana acum. Potrivit noilor norme legale de acordare a
concediilor medicale, intrate in vigoare din 15 mai, medicul va
avea voie sa ii prescrie initial angajatului maximum zece zile de
concediu, dupa care il va putea prelungi, daca va fi necesar. Daca
incapacitatea temporara de munca se mentine, doctorul specialist
poate stabili concediul in etape succesive de 30 de zile, dar fara
a depasi 90 pe durata unui an calendaristic, socotit de la prima zi
de imbolnavire. Actul normativ mai prevede ca angajatii aflati in
concediu medical pot fi cautati la domiciliu de catre reprezentanti
ai Casei de Asigurari, ai angajatorului si chiar ai Politiei.
Adrian Izvoranu, presedintele Asociatiilor Confederatiilor
Patronale din Romania, sustine ca, in ce priveste acordarea
concediilor, problema e ca administrarea sistemului de sanatate
este bicefala, impartita intre Ministerul Muncii si Ministerul
Sanatatii. “Exista un buget comun care nu permite avizul
specialistului de medicina a muncii in acordarea acestui tip de
concediu”, remarca Izvoranu. |n plus, nu se face distinctie intre
concediul medical cauzat de imbolnavirea la locul de munca si cea
din alte motive conexe. “Poti sa iti iei concediu medical pentru ca
ai dormit dezvelit sau pentru ca ai cazut in groapa cand erai beat,
cand in mod normal ar fi trebuit sa ti se dea concediu fara plata”,
exemplifica liderul ACPR. El atrage atentia ca, in statele Uniunii
Europene, doctorul de medicina a muncii are decizia in acordarea de
repaus medical, nu medicul de familie.
Plata primelor sapte zile de concediu de boala este suportata de
catre angajator, in timp ce restul perioadei se achita din bugetul
asigurarilor de sanatate. “Cam asta e portita de iresponsabilitate,
mai ales ca angajatorul nu are cum sa controleze motivele pentru
care angajatul se imbolnaveste.”
George Haber, fostul presedinte al Societatii Nationale a Medicilor
de Familie, afirma ca, atunci cand ne uitam la numarul de zile de
concediu medical in Romania, trebuie sa ne sara in ochi
morbiditatea crescuta (incidenta imbolnavirilor), comparativ cu
alte state din Vest. Haber observa ca numarul de internari a
crescut semnificativ, iar a sta in spital nu e neaparat cel mai
placut mod de a-ti petrece perioada de repaus. “Trebuie sa
recunoastem ca exista cazuri izolate cand se acorda cu multa
blandete zile in plus de concediu din partea medicilor. Nu este
insa un fenomen generalizat”, comenteaza medicul, completand ca i
se pare “enorm” numarul de zile acordate.
Indemnizatia de somaj se acorda dupa 60 de zile de la data
absolvirii, perioada in care absolventul beneficiaza de servicii
gratuite de informare, consiliere si orientare profesionala în
vederea angajarii. Indemnizatia de somaj poate fi solicitata in cel
mult 12 luni de la data absolvirii si se acorda o singura data,
pentru fiecare forma de invatamant absolvita. In aceste cazuri,
ajutorul de somaj este de 255 de lei pe luna, potrivit Agentiei
nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).
Nu beneficiaza de indemnizatie de somaj absolventii care, la
data solicitarii dreptului, urmeaza o forma de invatamant.
In situaţia in care absolventul se angajeaza in cursul celor 60
de zile, pe o perioadă mai mare de 12 luni, cu program normal de
lucru, beneficiaza de o prima de angajare in valoare de 425
lei.
Trei, patru ani (nu multi) au fost suficienti pentru ca Spania
si Italia sa devina paradisul emigrantilor romani, dispusi sa
munceasca si sa castige. Oameni care in tara nu aveau unde sa
munceasca sau care traiau de pe o zi pe alta au plecat acolo unde
auzisera ca e loc pentru oricine, iar cei mai multi au gasit ce
cautau: locuri de munca platite cu mult peste nivelul din Romania
si o viata mai confortabila. In scurt timp, cateva plecari s-au
transformat intr-un fenomen de pe urma caruia au avut de castigat
ei, familiile de acasa si bugetul de stat, alimentat consistent din
banii trimisi in fiecare an in tara. Drept urmare, la sfarsitul
anului 2007, BUSINESS Magazin le dedica un cover story
“capsunarilor”, considerati in mod colectiv personalitatea anului,
dupa ce, cu 7,16 mld. euro, adusesera in tara aproape la fel de
multi bani precum investitorii straini directi.
Euforia banilor castigati rapid in strainatate a inceput sa se
dilueze insa catre sfarsitul lui 2008, cand multi dintre cei ce
munceau in strainatate au inceput sa castige mai putin sau chiar
si-au pierdut locul de munca. Pentru 2010, banii trimisi acasa de
romanii care lucreaza in afara au scazut in primele patru luni cu
37% fata de anul trecut, ajungand la 1,55 miliarde de euro.
Spania, tara unde au plecat cei mai multi, a ajuns sa aiba cea
mai ridicata rata a somajului din toata Europa, iar imigrantii au
fost primii care au ramas fara serviciu. Potrivit Eurostat, in luna
iunie, Spania avea o rata a somajului de 19,9%, aproape de trei ori
mai mare decat in Romania. Romanii, ca si alti straini, au fost
pusi in fata unei decizii dificile – sa ramana in Spania, in
speranta ca piata isi va reveni, sa se intoarca acasa, acolo unde
lucrurile mergeau si mai rau decat atunci cand au plecat sau sa
gaseasca o alta tara unde sa se mute.
“Tarile atractive din punctul de vedere al ofertei de munca au
fost pana de curand Spania si Italia datorita cresterii uriase din
constructii. Scaderea economica din aceste tari a provocat insa
stagnarea si chiar diminuarea migratiei, tarile respective avand
acum dificultati cu asigurarea locurilor de munca inclusiv pentru
autohtoni”, comenteaza Florin Gogianu, sales representative la
Lugera & Makler.
“Acum mai bine de doua luni, la evenimentul “Meet the CEO”
organizat de BUSINESS Magazin, Misu Negritoiu, presedintele ING
Romania, spunea ca unul dintre secretele sale de management consta
in externalizare. Atunci, Negritoiu le recomanda directorilor
generali si antreprenorilor sa se foloseasca in cat mai mare masura
de consultanta si de externalizarea de servicii, intrucat o
companie nu trebuie sa se specializeze in orice fel de activitate
cu care nu are tangenta, ci doar in cea de baza. Cu alte cuvinte,
efortul unei banci, spre exemplu, de a-si consuma energia si banii
pe departamente proprii de relatii publice sau asistenta IT este
inutil si neproductiv, mai ales intr-o perioada cand consolidarea
activitatii de baza a unei afaceri este esentiala.
Sfatul lui Negritoiu sau, mai bine spus, modelul sau de
management a fost urmat in ultimul an si jumatate de foarte multi
alti manageri. De la sfarsitul lui 2008 si pana acum, companiile de
outsourcing n-au facut decat sa creasca, si ca afaceri, si ca numar
de angajati, si ca numar de clienti, desi nu joaca pe o piata
foarte mare. Cateva mii de oameni si-au gasit anul trecut de lucru
in centre de outsourcing, atunci cand nimeni altcineva in piata nu
mai angaja. La fel se va intampla si anul acesta, cand companiile
de BPO (business process outsourcing) continua sa aiba printre
putinele campanii sustinute de recrutare.
“In mod evident, pentru noi ultimul an si jumatate a fost foarte
bun. Cu cat mediul economic s-a inrautatit, cu atat ne-au crescut
afacerile si oportunitatile de dezvoltare pe toate pietele, dar in
special in Romania”, spune Nick Butt, directorul general al
Accenture Romania, una dintre cele mai mari companii de BPO de pe
piata. Britanicul, care a ajuns in Romania in luna noiembrie pentru
a consolida afacerea de aici, are un ton cu totul diferit fata de
managerii companiilor din alte domenii.
Nu a fost trimis aici pentru a trage compania pe linia de
plutire, ci tocmai pentru a profita la maximum de oportunitatile pe
care piata le ofera acum. Relaxat si cu zambetul pe buze, da un
verdict clar si interesant: “In acest moment, cele mai mari
perspective de crestere in cadrul grupului si in special in randul
filialelor din Europa Centrala si de Est le are Romania”. Cand
vorbeste despre aceste perspective, Butt are in vedere doua aspecte
principale – costul cu forta de munca si abilitatea candidatilor de
a stapani cat mai multe limbi straine.
Cu aproape 20 de ani in urma, Dorin Boboc pleca in America sa-si
urmeze visul – acela de a deveni inginer in constructii de avioane.
La acea vreme, Romania era departe de idealul lui in materie de
perspective, evolutie profesionala si dezvoltare personala. A facut
deci facultatea la New York si in scurt timp s-a angajat la una
dintre cele mai mari companii care produc avioane militare si
submarine nucleare. Nu era o meserie usoara, insa era pasionat de
tehnica si arta constructiei de aeronave, iar cei trei ani
petrecuti la Northrop Grumman au fost cea mai buna alegere pentru
un inceput de cariera.
N-a trecut mult pana cand in lumea lui Boboc a aparut un nou
centru de interes – piata de capital, investitiile bursiere si
instrumentele financiare. Noua pasiune a fost si cea care l-a
readus acasa, unde il asteptau un MBA si apoi un loc de munca in
domeniu. Din 2007, a ajuns sa conduca departamentul de investitii
al celui de-al doilea cel mai mare fond de pensii private –
Allianz-}iriac Pensii.
Asadar, in mai putin de 10 ani, Dorin Boboc a dat New Yorkul pe
Bucuresti, avioanele pe pensii, iar acum face o noua schimbare –
pleaca si din Bucuresti si din pensii si se muta la Alexandria, in
Teleorman, unde va prelua conducerea afacerii de familie,
dezvoltata de parintii lui in urma cu 18 ani. “Parintii mei sunt
agronomi de meserie. Initial au facut o ferma de cereale, insa
afacerea s-a dezvoltat treptat, iar astazi face parte dintr-un
proiect integrat, care cuprinde silozuri de depozitare, moara,
brutarie, precum si utilaje pentru exploatarea terenurilor
agricole”, spune Boboc.
Este un business “care ruleaza cateva milioane de euro anual”,
iar rolul directorului de investitii de la Allianz-}iriac Pensii va
fi sa-l dezvolte, atat ca volum, cat si ca directii de activitate.
Boboc a ales sa profite de cea mai importanta resursa care li se
ofera acum oamenilor de afaceri din toate domeniile – fondurile
europene: “Deja am trimis un proiect de cofinantare, care a fost
aprobat si pentru care investitiile sunt in derulare, iar pana la
jumatatea lunii iulie avem termen sa mai trimitem inca un proiect
pentru dezvoltarea zonei de mecanizare a agriculturii”.