BusinessMagazin

Category: Resurse umane

Analize la obiect din domeniul resurselor umane – tot ce trebuie să știi despre angajatori, locuri de muncă disponibile si multe altele

  • Unde poti ajunge sef de tanar

    Mircea C. are 22 de ani si lucreaza de trei luni intr-un hipermarket din Capitala, pe un post de lucrator comercial. Foarte multi bani nu castiga, dar este multumit ca poate suplimenta banii de buzunar pe care ii primeste de la parinti, pentru ca in acelasi timp este si student la Facultatea de Medicina.

    “Reusesc sa impac si scoala si lucrul, pentru ca sunt angajat part-time. Am colegi aici care au avansat foarte mult intr-un an de zile. Evident, le-a crescut si salariul. Eu nu vreau sa raman in retail, dar daca am sansa sa avansez… cine stie”, spune el.

    Exemplul sau nu este singular, mai ales ca, indiferent de domeniu, pentru a rezolva criza de personal companiile au inceput sa isi caute oameni in universitati si scoli de meserii. Avantaje sunt clare: gasesc astfel personal care sa le ocupe locurile vacante, tinerii pot fi modelati profesional cu usurinta, iar salariile pe care le primesc ei sunt mai mici decat daca pe acelasi post ar veni o persoana cu experienta.

    Specialistii in resurse umane spun ca domeniile care ofera posibilitati rapide de avansare sunt comertul, serviciile, recrutarea, vanzarile sau IT-ul – domenii cu un ritm alert de activitate si la care trainingul care conteaza este mai mult cel care se face la locul de munca, “vazand si facand”.

    “Bineinteles ca se face si training normal, dar cel care conteaza este cel la locul de munca. La noi, in recrutare, de exemplu, se face intai trainingul de introducere, apoi, saptamanal sau la doua saptamani, organizam cate un workshop de instruire, ceea ce face sa fie usor pentru un junior recruiter bun si care are si un pic de experienta sa arda etapele de cariera mai repede”, explica Florin Ochiana, country manager al companiei de recrutare Grafton Recruitment.

    Studiul “Employer of Choice”, realizat in luna octombrie a anului trecut de firma de cercetare Daedalus Consulting si de Catalyst Recruitment Services, arata ca aproximativ 39% dintre tinerii care au un loc de munca nu lucreaza in domeniul pentru care au fost pregatiti. Procentul este insa in scadere comparativ cu anul 2006, cand 48,4% lucrau in alte domenii decat cele pe care le studiasera in facultate.

    De asemenea, 15,4% dintre respondenti considera ca pregatirea teoretica din timpul facultatii nu este deloc relevanta pentru cariera pe care o urmeaza in prezent, iar 45,4% apreciaza ca practicarea unui job inca din timpul facultatii are o contributie in cariera lor ulterioara. Din perspectiva celor ce ii angajeaza insa, tot mai multi specialisti in recrutare, dar si companii angajatoare spun ca tinerii de astazi nu mai sunt atat de bine pregatiti ca generatiile trecute si ca au pretentii salariale mult prea mari raportat la experienta si pregatirea lor.

    Constantin Stroe, vicepresedintele Dacia, a declarat recent ca procesul de recrutare pentru cei 2.200 de absolventi de invatamant superior de care are nevoie pentru centrul de cercetare pe care Renault il va face la Titu este foarte dificil.

    “Gradul de pregatire a tinerilor este din ce in ce mai scazut si de aceea la angajare au nevoie de mai mult timp pentru adaptare. Am avut ocazia sa vad cum pornesc intr-un loc de munca si un tanar francez, si un roman. La start, francezul porneste ca din pusca. Romanul porneste mai greu. Ce-i drept, romanul recupereaza pe drum”, a precizat Stroe in cadrul unui seminar pe resurse umane organizat de Ziarul Financiar.

    Reprezentantul Dacia apreciaza, in orice caz, ca nivelul salarial al angajatului trebuie corelat cu productivitatea sa. Compania auto de la Pitesti este un exemplu in acest sens – in urma cu zece ani realiza anual 106.000 de masini cu 27.500 de salariati, iar in acest an, cu doar 12.000 de angajati, va produce 330.000 de masini. Pretentiile salariale ale tinerilor nu tin insa deloc cont de astfel de criterii.

    Conform studiului realizat de Daedalus Consulting si de Catalyst Recruitment Services, pretentiile lor salariale sunt in crestere fata de anul trecut, fiind cu aproximativ 51% mai mari decat ceea ce li se oferea la data realizarii studiului. Pentru un post de entry level, tinerii vor salarii de pornire de la 380 de euro, in timp ce dupa trei ani de experienta considera ca ar trebui sa primeasca aproximativ 660 de euro.

    Tinerii din Bucuresti au salarii cu 37,5% mai mari decat cei din provincie, iar asteptarile salariale cele mai mari le au tinerii cu background in IT&C. Aparitia unei noi oportunitati in alte companii si nu nemultumirea fata de actualul loc de munca este determinanta pentru 80,6% dintre tinerii respondenti la studiu in decizia de schimbare a locului de munca. Un procent semnificativ, de 52,7%, spun ca aleg alta companie gratie pachetului salarial mai mare oferit.

    Tinerii care aleg sa se angajeze in comert pe posturi inferioare, care sunt si foarte prost platite, sunt cei ce spera sa avanseze cu usurinta. “Un tanar poate ajunge intr-un an de la a matura in magazin la manager de departament. Iar odata ajunsi intr-un nivel de management, salariile sunt mai mari decat media”, considera Madalina Popescu, director general al Pluri Consultants.

    Companiile din retail se afla printre cei mai mari angajatori din acest an, avand in vedere planurile de extindere pe care le-au anuntat. Si ele sunt afectate insa de deficitul de personal de pe piata si trebuie sa gaseasca metode de a atrage toate categoriile de posibili angajati.

    Metro, spre exemplu, are in vizor si studentii, pentru care a creat pachetul “Part Time”, care le ofera acestora posibilitatea de a-si urma cursurile in timp ce lucreaza. Si in IT tinerii pot avansa foarte repede. “De la programator se poate ajunge in foarte scurt timp la project manager sau la manager de echipa”, spune Liviu Constantinescu, manager al diviziei de executive search al Hart Human Resource Consulting. In opinia acestuia, la polul opus, ca domenii rigide din punctul de vedere al dezvoltarii carierei, sunt finantele sau resursele umane.

    “In zona de finante, sa ajungi director financiar, de exemplu, este mai greu, pentru ca este destul de difi cil sa gestionezi bugete, trebuie sa ai de-a face cu tot ce inseamna investitii, sa consiliezi toti managerii atunci cand vine vorba de investitii, iar aceasta presupune credibilitate mare”, afirma Constantinescu.

    In cazul analistilor financiari si al controllerilor financiari, care se specializeaza mai mult la locul de munca, avansarea este mai rapida insa, pentru ca firmele sunt nevoite sa ii promoveze repede daca vor sa-i pastreze. “CFO ajungi dupa 30 de ani, trebuie sa ai minimum 6-7 ani de experienta – am intalnit un singur caz de persoana care avea 28 de ani si a ajuns director financiar. Finance controller, in schimb, ajungi si pe la 26-27 de ani”, spune reprezentantul Hart.

    Florin Ochiana crede ca de fapt nu e vorba atat de rigiditatea domeniului cand e vorba de promovari, ci mai degraba de rigiditatea unor companii. Este vorba in special de multinationale, care au structuri corporatiste foarte bine puse la punct si la care si procesul de recrutare este indelungat.

    “Sunt astfel de companii din domeniul bunurilor de larg consum, dar la fel gasim unele si in domeniul resurselor umane sau al recrutarii, mai ales in executive search”, spune country managerul Grafton Recruitment.

    Rapiditatea cu care un tanar traverseaza etapele in cariera are insa si dezavantaje firesti. “Nu intotdeauna viteza de promovare in cariera poate sa compenseze lipsa de experienta, ceea ce ulterior are consecinte in plan profesional. In plus, face ca asteptarile absolventilor, care si asa sunt mari, sa creasca atunci cand vad ca au colegi care in cativa ani au avansat repede”, spune Florin Ochiana.

    Media de varsta mai redusa a managerilor romani nu este insa doar o caracteristica a Romaniei, ci a tarilor din Europa Centrala si de Sud-Est in general. Daniela Necefor, managing partner al companiei Total Business Solutions, considera insa ca modul cum un manager tanar gestioneaza diversele probleme care apar depinde de potentialul fiecaruia.

    “Sunt oameni care pot asimila repede pasii respectivi, din punctul de vedere strict al experientei profesionale. Din punctul de vedere al experientei sociale (felul cum se comporta in organizatie, cu oamenii), lipsurile nu ai cum sa le recuperezi, asta e clar. Este o contradictie care este impusa de catre societate asa cum este ea acum.”

  • Lectii de afaceri de la institutul Disney

    Imperiul include si Institutul Disney, care organizeaza programe de training pentru manageri si oameni de afaceri din toata lumea. Institutul Disney foloseste un stil interactiv de training, iar programele sale pun accentul pe leadership, o cultura a invatarii, capacitatea de selectie a angajatilor potriviti, motivarea acestora, dezvoltarea unei filozofii de excelenta in afaceri. Incepand din 1986, Institutul Disney, cu sediul in Lake Buena Vista, Florida, a pregatit pana acum mii de oameni de afaceri din toate industriile si din toata lumea.

    Pe cei de la compania de consultanta PricewaterhouseCoopers, cursurile de aici i-au ajutat sa dezvolte nivelul de loialitate a angajatilor, prin intermediul unui program de internship care a dus la cresterea numarului celor care au ales sa lucreze in companie dupa absolvire. Mai concret, o metoda frecvent utilizata de recrutare la astfel de companii este de a alege studenti promitatori pe care sa-i convinga sa vina intr-un stagiu de practica in interiorul firmei. In acest timp, studentii au parte de un program de training de introducere si apoi pentru cateva saptamani au ocazia sa lucreze direct cu clientii firmei. Pentru a-i face pe studenti sa revina in companie dupa absolvire, firma a dezvoltat un program intern care sa le ofere studentilor ocazia de a intra in contact in mod real cu clientii.

    Numai ca la fel procedau si competitorii PwC, ceea ce a dus la nevoia de a individualiza programul respectiv. Dupa diverse studii si evaluari, s-a ajuns la concluzia ca un element de diferentiere pentru un program de internship poate fi oferirea unui nivel mai inalt de training pentru studenti, care sa-i implice, dar si sa fie placut pentru ei. Matt Schuyler, devenit managing director pentru resurse umane al PwC, a condus echipa care a cercetat optiunile de training disponibile si a ales Institutul Disney ca partener de training. Odata ce partenerii seniori ai companiei au fost de acord, initiativa a aratat angajatilor ca firma pune accent pe educatie si perfectionare.

    In trei ani, “Magia oamenilor nostri”, programul intern de dezvoltare oferit angajatilor PwC (si care acum se numeste “Descopera magia”) a avut o crestere de la 40% (inainte de program) la 70% (dupa program) a ratei de acceptare a unui loc de munca in PwC din partea celor care participasera la programele de internship in perioada studentiei. Pana la sfarsitul lui 2000, compania a trecut 3.300 de interni prin programele Institutului Disney. “Lectiile pe care le inveti la Institutul Disney ar trebui sa te ajute in toata cariera. Unul din cele mai mari beneficii ale programelor este oportunitatea de a merge in culise si de a incerca practicile cele mai bune in leadership, fidelizare a clientilor sau management al echipelor”, spune Matt Schuyler. In acelasi timp, internii sunt impreuna, fie ca se distreaza, fie ca se afla in clasa de studiu, ceea ce inseamna ca au posibilitatea de a interactiona ca grup.

    “Ei pot identifica PwC ca pe o entitate globala, prin faptul ca reuneste studenti din toata lumea. Toate acestea ii fac sa aiba o stare de spirit excelenta la terminarea perioadei de internship si sa vrea sa sa se intoarca aici”, sustine Schuyler.

    Pe langa cresterea ratei de acceptare, mentionata mai sus, PwC s-a clasat pe locul intai in urma unui studiu la care au participat 3.100 de studenti din 46 de universitati, realizat de compania de cercetare independenta Universum International. Studentii de business au ales PwC ca fiind primul angajator din cele 180 de companii cuprinse in cercetare.

    Strategiile si modelele de afaceri care stau la baza succesului pe termen lung al Disney vor fi prezentate la Bucuresti la 15 aprilie, cu ocazia unui eveniment de o zi, organizat de BUSINESS Magazin si Qualians. Paul Macleish si David Mulvey, trainerii Institutului Disney, va provoaca sa priviti afacerea pe care o derulati intr-un mod cu totul nou si sa invatati cum sa aveti in raport cu ea o abordare
    inovatoare.

    Afacerea din spatele magiei
    Business Magazin si Qualians organizeaza in data de 15 aprilie, la JW Marriott Grand Hotel, conferinta The Disney Keys To Excellence, unde vor fi prezentate strategiile si modelele de afaceri care au stat la baza succesului pe termen lung al Disney.

  • Banii sau cariera

    Carmen S. este o profesoara de 26 de ani din Arad. A terminat cu brio Facultatea de Matematica, dupa care a inceput sa predea la o scoala din Arad. Cei 750 de lei pe care ii castiga pe luna erau insa insuficienti pentru un trai decent, asa ca a ales o solutie la care apelasera si alti colegi de catedra: agent de vanzari pentru o editura din Bucuresti. Lunar, vine in Capitala pentru a face aprovizionarea cu manuale si carti scolare, pe care le distribuie in scolile din Arad si orasele din imediata apropiere. Recunoaste ca i s-a schimbat statutul, dar, odata cu el, si salariul. Nu regreta, pentru ca salariul pe care il castiga intr-o luna este dublu fata de cat castiga inainte, uneori chiar mai mare, daca vanzarile depasesc norma.

    “Sunt persoane care doresc sa castige mai bine si ies atunci din sfera profesionala in care au activat, indreptandu-se spre meserii unde castigurile pot fi duble sau triple. Exista insa si pierderi colaterale in ceea ce inseamna prestigiul social sau gradul de securitate a postului”, spune Madalina Didea, managing partner in cadrul firmei de recrutare Hart Human Resource Consulting. Factorul financiar pare sa prevaleze insa: in ultimul timp, numarul reconversiilor profesionale, de la o slujba mai prost platita, dar mai bine pozitionata social la una mai bine platita, dar care nu trebuie sa fie sustinuta de calificari si studii a crescut semnificativ. Cei mai multi dintre aceia care aleg o astfel de schimbare se orienteaza cu precadere catre doua zone care au inceput sa se dezvolte in ultimii ani si aflate in permanenta in cautare de personal: vanzarile si serviciile. “80% din personalul angajat la noi provine din alt mediu profesional, iar dintre acesti, aproape toti au studii superioare”, spune Antoaneta Istrate, managerul agentiei Antoanette Services, care intermediaza personal pentru servicii de babysitting si curatenie. Majoritatea angajatelor agentiei, care acum fie au grija de copii, fie sunt menajere, sunt la origine profesoare, invatatoare, educatoare ori asistente medicale.

    “Persoanele mai cautate si mai apreciate financiar sunt cele ce au cel putin liceul, cunosc o limba straina si sunt foste invatatoare sau profesoare, preferand copii mai mari care merg la scoala sau gradinita. Pentru bebelusi sunt cautate asistente medicale sau macar persoane care au cursuri de asistent maternal”, explica Antoaneta Istrate. Salariile cerute pornesc de la aproximativ 220 de euro pe luna pentru un program de opt ore pe zi si pot depasi 400 de euro, in functie de pregatirea candidatului si de munca pe care o face. In general, sumele sunt mai mari decat cele din sistemul public de invatamant sau cel de sanatate. Potrivit lui Gheorghe Georgescu, presedintele filialei Bucuresti a Ordinului Asistentilor si Moaselor, o asistenta medicala care lucreaza pentru un medic de familie castiga lunar aproximativ 100 de euro.

    Desi tendinta angajatorilor este de a plasa persoane tinere, cei care sunt cel mai predispusi sa accepte o schimbare de acest gen sunt candidatii de peste 35 de ani – in special femeile. “Bineinteles ca tendinta este sa plasam persoane tinere, calificate, insa aceste persoane au alte perspective si aspiratii; activitatea in familii duce la plafonare, chiar daca este mai bine platita decat in sistemul bugetar”, apreciaza Antoaneta Istrate. Cele mai multe compromisuri le fac persoanele mai in varsta, pentru ca multe dintre ele nu-si permit sa mai aiba atat de multe pretentii, in conditiile in care majoritatea firmelor cauta oameni tineri, recunoaste Florin Rusu, managing director al Global Consulting. Experienta l-a pus in fata unor situatii de-a dreptul inedite: “Am avut la un moment dat o candidata cu un traseu foarte interesant: a fost gestionar, apoi vanzator, apoi femeie de serviciu, pentru ca in final sa se angajeze pe post de contabil. Era vorba de o doamna care terminase un liceu economic, deci premisele pentru ocuparea acestui post existau”.

    Sunt si cazuri cand anumite meserii nu numai ca nu sunt bine platite, dar nici nu mai sunt de actualitate, cum ar fi cazul unora dintre inginerii care nu isi mai gasesc locul in activitatea de productie si trebuie sa se reorienteze. De multe ori, se duc catre zone sub calificarea lor: soferi, distribuitori sau agenti de vanzari. Este adevarat ca e greu pentru unii sa faca o schimbare atat de drastica. Tocmai de aceea, candidatii cu pregatire medie sunt cei mai mobili pe piata muncii, cei care schimba locul de munca foarte usor – “genul de roman care se pricepe la orice, poate fi si cofetar si brutar si croitor si femeie de serviciu sau bona; unde sunt mai multi bani, acolo se duce”, comenteaza Antoaneta Istrate.Un alt exemplu, in ultimii ani foarte frecvent, este cel al medicilor care aleg sa lucreze pentru companiile producatoare sau importatoare de medicamente, in calitate de reprezentanti medicali. Majoritatea medicilor care aleg sa lucreze pentru un importator sau producator de medicamente pleaca din sistemul de stat, unde salariile pentru un medic rezident nu depasesc 1.500 de lei, iar salariile medicilor cu vechime, la sfarsit de cariera, sunt estimate la 2.500-3.000 de lei. Nu la fel sta situatia si in sistemul privat, unde un medic poate castiga si 20.000 de euro pe luna. “In proiectele noastre de recrutare am intalnit foarte des medici ce renuntau la cariera pentru care au studiat si se reorientau ca angajati ai unor companii producatoare sau distribuitoare de medicamente”, spune Irina Curcudel, key account representative, Lugera & Makler. Salariile relativ mici pe care le primesc medicii in primii ani de activitate si lipsa posibilitatii de a-si deschide un cabinet medical care sa le asigure venituri ridicate ii fac sa-si paraseasca profesia de baza.

    Specialistii spun ca reconversia profesionala reprezinta singura alternativa viabila pentru cei nemultumiti de locul unde lucreaza, dar care nu vor sa plece din tara. “Sunt oameni care nu vor sub nici o forma sa plece sa munceasca in afara si atunci accepta un loc de munca pe un post inferior din punctul de vedere al statutului, dar mai bine platit, ca bone sau soferi sau vanzatori”, spune Florin Rusu de la Global Consulting. Spre a stimula ramanerea in tara a fortei de munca, Uniunea Europeana ofera finantare pentru calificarea si recalificarea fortei de munca din Romania, asa incat patronii si reprezentantii organizatiilor neguvernamentale care se ocupa cu calificarea si recalificarea profesionala pot sa realizeze astfel de proiecte cu bani europeni. Uniunea Europeana aloca 5,14 mil. euro, mai exact 3,85 milioane din fonduri Phare si 1,29 milioane de euro din cofinantarea nationala. Fondurile au fost repartizate celor opt regiuni de dezvoltare din tara, regiunea Nord-Est urmand sa primeasca cei mai multi bani, adica aproximativ 1,1 milioane de euro, in vreme ce regiunea Sud-Est va beneficia de circa 710.000 de euro. Limita maxima de finantare este de 150.000 de euro pentru un proiect, iar cea minima de 15.000 de euro.

    Alte solutii la criza de personal

  • De unde iei angajati cand iti trebuie

    Povestea Bucurestiului supraaglomerat, a unui El Dorado catre care alearga deopotriva tineri si batrani, romani si straini, bogati si saraci, desi adevarata, are si reversul ei. In ultimul timp, alte orase din tara au devenit atractive din punctul de vedere al potentialului de dezvoltare pentru o companie, multe firme straine au ales sa-si deschida birouri in provincie si au atras personal atat din orasele respective, cat si din judetele invecinate sau chiar alte parti ale a tarii.

    „In acest moment, zona de vest a tarii – Arad, Timisoara – se confrunta cu o reala criza pe piata fortei de munca datorita investitiilor masive din ultimii ani. Foarte multe companii internationale si-au mutat linia de productie in Romania, angajand aici mii de persoane“, spune Irina Curcudel, key account representative in cadrul firmei de recrutare de personal Lugera & Makler.

    Criza se resimte cel mai puternic in cazul operatorilor de productie – muncitori calificati si necalificati – din cel putin doua motive.

    Primul ar fi ca acestia, constienti de criza de pe piata fortei de munca, migreaza usor de la o companie la alta, motivati de pachete salariale mai atractive. Al doilea motiv consta in numarul mic de candidati disponibili in anumite zone.

    In aceste conditii, angajatorii au doua solutii: fie sa sporeasca substantial motivarile salariale, ceea ce, pe termen lung se poate dovedi imposibil, fie sa relocheze candidati din alte zone ale tarii unde rata somajului este mai ridicata si, prin urmare, pretentiile salariale sunt mai mici.

    „Am avut la un moment dat doua proiecte de acest gen, unul pentru o multinationala germana si unul pentru o multinationala spaniola care, din dorinta de a-si extinde productia si de a avea un cost mai mic al fortei de munca, au infiintat in Romania doua puncte de lucru“, spune Ioana Tot, senior consultant la Consulteam, care a trebuit ca intr-un timp relativ scurt sa gaseasca un numar foarte mare de angajati, capabili sa asigure fluxul productiv.

    Odata ce au fost epuizate resursele din orase, au fost abordate, prin campanii de recrutare, zonele invecinate, mai ales cele rurale. „Faptul ca majoritatea populatiei avea ca principala ocupatie agricultura (asadar, avea venituri destul de scazute) a facut ca potentialii candidati sa fie convinsi mai usor“, spune Ioana Tot.

    Argumentul pentru atragerea candidatilor este legat in aceste cazuri de oferta unui contract de munca, cu drepturile pe care le implica, respectiv de a beneficia de o pensie mai mare decat cea alocata lucratorilor din agricultura, asistenta medicala, asigurarea transportului.

    Un alt aspect care conteaza la acest nivel este stabilitatea pe care o confera aceste locuri de munca, in conditiile in care majoritatea contractelor sunt incheiate pentru perioade nelimitate de timp. „Pentru atragerea acestor persoane au fost organizate campanii masive de recrutare in tara, in special in zona Moldovei, Mehedinti, Caras Severin, Valcea, Gorj“, adauga Irina Curcudel.

    Faptul ca in aceste zone gasirea unui loc de munca reprezinta pentru o mare parte din locuitori o problema reala ii incurajeaza pe angajatori sa isi asume riscurile pe care le-ar implica astfel de mutari. De multe ori, pe langa salariul lunar, candidatilor le este asigurat transportul, daca locuiesc in apropierea orasului unde se angajeaza, cazarea in camine studentesti si trei mese pe zi.

    Lucrurile stau diferit atunci cand vorbim despre relocari la nivel de middle si top management, desi acestea nu sunt la fel de frecvente, in primul rand pentru ca managerii se lasa mai greu convinsi sa accepte o asemenea schimbare, iar atunci cand accepta, costurile de relocare sunt foarte mari pentru compania angajatoare.

    „In strainatate, lucrurile nu stau deloc asa. Managerii sunt obisnuiti sa se mute frecvent dintr-un loc in altul, fara a avea mari probleme de acomodare. In Romania, unui manager care a lucrat mai mult timp in Bucuresti ii vine destul de greu sa plece intr-un oras nu cu mult mai mic, dar mult mai linistit“, apreciaza Daniela Necefor, managing partner al Total Business Solutions.

    Una dintre companiile care au ales sa-si deschida birou local intr-un oras unde somajul nu mai e o problema importanta este Solectron Romania, membra a grupului Flextronics, unul dintre cei mai mari produca tori mondiali de componente electronice. Implantarea la Timisoara a insemnat insa confruntarea cu realitatea ca forta de munca existenta era insuficienta, mai ales in conditiile in care necesarul de personal a crescut de la an la an.

    Astfel, pentru sfarsitul anului 2007, compania estima ca va ajunge la 3.500 de angajati, in crestere cu peste 30% fata de 2006. Asa incat a cautat muncitori in afara orasului. „Am angajat personal din diferite zone ale tarii, iar compania a contribuit financiar la efortul de relocare a unora dintre ei. Am oferit si cazare, insa nu pe termen lung“, spune Octavian Belu, reprezentant al Flextronics.

    Si in momentul de fata compania continua angajarile – pe portalul de recrutare online myjob, Solectron are postate nu mai putin de 15 oferte de munca. Exista, totusi, si exceptii de la aceasta tendinta. Daca pentru activitati de productie, in majoritatea cazurilor sunt preferate zonele cu rata de somaj crescuta, sunt si companii care prefera sa isi deschida filiale in zone unde au la dispozitie forta de munca specializata.

    „Este altceva sa deschizi o fabrica in care majoritatea angajatilor se califica rapid si nu au nevoie de specializare anterioara, fata de un centru de telecomunicatii, de exemplu, unde ai nevoie de cunostinte de specialitate si competente complexe“, explica Liviu Constantinescu, business development manager al Hart Human Resource Consulting.

    Asa incat pentru activitati ce presupun relatia cu partenerii sau dezvoltarea comerciala (de exemplu, birouri de reprezentanta) sunt preferate tot centrele economice mari. Aceeasi idee este sustinuta si de Ioana Tot de la Consulteam. Vorbind de cateva colaborari ale firmei cu companii din domeniul IT si outsourcing din Europa, aflate in cautare de absolventi de studii superioare din Romania, Tot spune ca decizia de a angaja romani nu se baza atat pe faptul ca somajul este ridicat, ci mai mult pe competent ele romanilor in domeniul IT si pe cunoasterea limbilor straine.

    Daca ne referim, de exemplu, la companii de BPO (Business Process Outsourcing) sau SSC (Shared Service Center), care angajeaza vorbitori de limbi straine din cele mai diverse, este esential ca mai inainte sa faca studii de piata pentru a vedea exact care sunt orasele de unde ar putea atrage aceasta forta de munca.

  • Cum sa schimbi job-ul pe LinkedIn

    Site-uri de genul LinkedIn, Xing, Ecademy sau Plaxo Pulse sunt un fel de Hi5 sau Yahoo!360 profesionist, sustine Adina Barsan, consultant de recrutare in cadrul firmei Grafton Recruitment.

    Altfel spus, reprezinta o retea de socializare profesionala, unde sunt active milioane de CV-uri, pe baza carora companiile aflate in cautare de oameni sunt libere sa aleaga persoana potrivita.

    E o metoda de recrutare relativ noua in Romania, insa incepe sa castige din ce in ce mai mult teren, in conditiile in care metode traditionale, precum anunturile din ziare sau chiar si cele pe site-urile specializate de cereri si oferte de munca, ajung uneori sa nu mai justifice timpul si banii investiti in ele.

    E drept ca si aici recruiterii depun o munca de cautare care, in unele cazuri, este la fel de anevoioasa ca si in cazul metodelor traditionale. In schimb, nu costa bani. Sau cel putin nu in prima faza.

    „Atunci cand intri pe un site de acest gen, ai acces gratuit la CV-urile candidatilor. Exista insa situatii in care aceste date sunt private si atunci trebuie sa platesti pentru a avea acces la ele“, spune Adina Barsan.

    In momentul de fata, principalele retele folosite pentru recrutare sunt LinkedIn, Xing, Ecademy, Plaxo Pulse, Sincron, precum si forumurile specializate si grupurile Yahoo!.

    CV-urile postate aici pot fi vazute in orice moment de recruiteri, dar esential este ca acestia sa fie la curent cu actualitatea acestora. „Daca nu este tinuta activa, o astfel de baza de date risca sa devina o colectie de CV-uri vechi, impresionante prin numar, dar inutile“, afirma Liviu Constantinescu, business development manager in cadrul firmei Hart Human Resources.

    Aici s-ar incheia insa lista cu potentiale dezavantaje, cred cei mai multi recruiteri. „Avantajul primordial este dat de faptul ca ajungem astfel la candidati care nu isi cauta activ un loc de munca, dar in schimb sunt activi in specializarea lor (in cazul grupurilor de discutii intre profesionisti). Ajungem sa aflam rapid nume, functii si detalii despre cariera si identificam rapid candidatii, cu toate datele necesare“, explica Liviu Constantinescu.

    Cel mai adesea, aceste retele sunt folosite in recrutare pentru functii de middle si top management din domenii precum finante, comert, imobiliare sau IT, adica acolo unde procesul de recrutare este mai dificil.

    Paula Neagu, PR manager la Oracle Romania, spune ca firma are, de pilda, cinci anunturi de angajare in LinkedIn. „Echipele noastre de recrutare apeleaza la anunturi postate in retelele pentru profesionisti (LinkedIn, Xing) si forumuri de discutii specializate in IT“, afirma Neagu.

    Pe langa LinkedIn, Ecademy, Xing sau Plaxo Pulse, care in mare functioneaza dupa aceleasi principii, recruiterii au inceput sa apeleze si la forumurile si grupurile Yahoo! specializate. „Procedura este de a identifica grupul de discutii pe temele de interes pentru companie (de exemplu, grupuri de discutii pe teme juridice sau IT), de a transmite un mesaj membrilor, in functie de gradul de permisivitate la transmiterea mesajelor“, explica Liviu Constantinescu.

    Dupa ce au fost citite mai multe CV-uri si au fost selectate cele care se pliaza cel mai bine pe profilul unui anumit post, urmeaza interviul, care se desfasoara insa pe un teren favorabil potentialului angajator, avand in vedere ca acesta pleaca la drum cu mai multe informatii despre eventualul candidat. Toate acestea nu fac decat sa inlesneasca procesul de selectare si plasare.

    Un alt motiv la fel de important pentru care firmele de recrutare utilizeaza retelele sociale si forumurile este ca le permite sa-si creeze relatii cu specialisti din diverse domenii, chiar daca finalitatea nu este aceea de a determina angajarea acestora.

    „Reciproca este valabila si pentru multi dintre cei ce posteaza CV-uri pe LinkedIn, Xing sau Ecademy si pe care ii intereseaza mai degraba sa-si creeze relatii utile decat sa-si gaseasca un loc de munca“, puncteaza Adina Barsan.

    Nu exista date clare asupra numarului de romani care sunt inscrisi in astfel de retele, insa este evident faptul ca numarul lor creste rapid. LinkedIn este de departe cea mai utilizata retea de contacte in Romania.

    In aceeasi categorie a resurselor alternative se plaseaza anunturile TV, care au intrat abia de anul trecut in practica firmelor de recrutare. Astfel de anunturi sunt difuzate doar la posturile nisate, de business sau la televiziunile locale.

    Chiar daca metoda e destul de scumpa, firmele de recrutare o practica. „Noi am postat deja anunturi la TV si am avut rezultate uimitor de bune. In doua-trei zile de la difuzarea anuntului am primit raspunsuri si chiar am avut trei oameni pe care i-am plasat in urma unei astfel de cautari, in brokeraj, in real estate si in domeniul financiar“, afirma Daniela Necefor, managing partner al Total Business Solution.

    Poate pe ultimul loc, deocamdata, in topul resurselor alternative de recrutare se afla blogurile. Rezultatele unui studiu al grupului de experti HR Romania arata ca majoritatea profesionistilor inca nu folosesc blogul ca mijloc de comunicare, procentul respondentilor care au declarat ca au cel putin un blog, indiferent de natura acestuia (personal, de companie sau profesional) fiind de numai 27,61%. Dintre acestia, 57,15% detin exclusiv un blog personal, 23,9% unul profesional si 19,04% au ambele variante.

    Majoritatea respondentilor studiului „Blogul profesional“ nu mizeaza pe blog pentru recrutare. Cu toate acestea, 10,53% dintre respondentii ce detin un blog profesional au marturisit ca au fost contactati pana acum de recruiteri prin intermediul acestuia.

    In orice caz, recrutarea alternativa a inceput sa inlocuiasca in multe cazuri metodele traditionale. „Din ce in ce mai putin mai postam anunturi in ziare, pentru ca nu prea mai au rezultat“, explica Florin Ochiana, country manager al Grafton Recruitment.

    Un alt motiv ar fi acela ca anunturile sunt si destul de scumpe in raport cu eficienta lor.

    Pretul mediu al unui contract de un an cu un ziar care sa publice de patru ori pe luna un anunt se ridica la aproximativ 12.000 de euro. Pe de alta parte, anunturile se preteaza in general angajarilor de masa; pentru functiile de middle si top management, candidatii potentiali sunt sunati saptamanal de companii de executive search si, mai important, nu au nici nevoie, nici timp sa urmareasca paginile de anunturi din ziare.

  • Scoala care costa cat salariul mediu

    Am putea crede ca nisa celor care aleg ca alternativa educationala sistemul privat este destul de restransa, limitata de posibilitatile financiare ale parintilor care-si inscriu copiii.

    In realitate, potrivit unor statistici realizate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, in momentul de fata exista 395 de unitati scolare private in sistemul preuniversitar din Romania, ceea ce inseamna aproximativ 8.000 de elevi care invata in alte scoli decat cele oferite de stat – iar numarul lor creste anual cu aproximativ 20%.

    Rezultatele scolare ale acestor elevi sunt comparabile cu cele ale elevilor de la stat, indica tot cifrele Ministerului Educatiei. Astfel, in urma examenului de bacalaureat de anul acesta, gradul de promovabilitate intre cei 3.772 de elevi care veneau de la licee private a fost de 75,96%, in timp ce absolventii liceelor de stat au inregistrat un grad de promovabilitate de 82,08%. Ce diferentiaza insa exact scolile particulare si cele de stat?

    „La noi, fiecare profesor cunoaste indeaproape fiecare copil in parte si exista o legatura foarte stransa intre ei. In plus, toti elevii nostri sunt cons- tienti ca au sansa de a studia niste materii pe care altii abia la facultate le descopera, cum ar fi diplomatie, media sau business“, spune Tova Ben-Nun Cherbis, presedintele Scolii Lauder-Reut din Capitala.
    Tova Ben-Nun Cherbis, presedintele Scolii Lauder-Reut
    Institutia a inceput acum 10 ani cu o gradinita, dupa ce omul de afaceri american Roland Lauder, fondatorul scolii, i-a facut o propunere pe care nu putea sa o refuze. „Lauder mi-a spus: «Ridici gradinita si scoala?». Am zis da, am dat mana si am inceput treaba“, afirma Cherbis.

    Terenul pentru gradinita l-a obtinut de la Primarie, printr-un contract de cesionare pe o perioada de 49 de ani, iar terenul pentru ridicarea scolii a fost primit prin retrocedare de la statul roman. Scoala si-a deschis portile in anul 1998, cu o singura clasa, adica nu mai mult de 20 de elevi. Astazi sunt 200 si numarul este in crestere. Programa este aceeasi ca si in scolile de stat, singura exceptie fiind aceea ca elevii au o serie de optiuni suplimentare si materii studiate in limba engleza.

    In plus, ebraica si engleza se invata inca de la gradinita, iar din primul an de liceu, fiecare copil trebuie sa isi aleaga una dintre urmatoarele specializari: media, diplomatie si business. Pentru confortul parintilor, lectiile se fac tot la scoala, alaturi de profesori, asa ca perspectiva ca elevii sa fie prinsi cu tema nefacuta se reduce la zero.

    Sistemul nu e insa deloc ieftin. Taxa de scolarizare pe care parintii o platesc lunar este de 1.450 de lei, iar banii adunati astfel sunt folositi pentru salariile profesorilor, ale personalului administrativ, contractele de paza, asigurarile fiecarui copil, plata utilitatilor etc. In ceea ce priveste investitiile, presedintele Scolii Lauder-Reut spune ca din 1997 pana astazi au fost investite 4 milioane de euro pentru dotarea si modernizarea scolii si a gradinitei.

    Si la Scoala Internationala Americana din Bucuresti, lucrurile urmeaza cam acelasi curs. Programa nu este cea romaneasca de la scolile de stat, astfel incat pe langa materiile de baza, precum romana, matematica, istorie, geografie si limbi straine, studiaza arta dramatica, vizuala sau muzicala, educatie sociala, stiinte sau design.

    Dupa ore, copiii au posibilitatea de a lua lectii de fotbal, baschet, inot, tenis, softball, scrima, dans, balet, arte martiale sau pot lua parte la concursuri de dezbateri si discursuri, competit ii de matematica, sah, gatit, limbi straine si altele. „Profesorii nostri sunt alesi la targuri internationale pentru locuri de munca, prin intermediul unor companii specializate de recrutare de personal sau prin recomandari personale“, spune Lynn Wells, director de admitere si dezvoltare al scolii.

    Dupa un model asemanator functioneaza si Scoala Internationala Bucuresti (ISB), deschisa in anul 1996 – cea de-a treia scoala din cadrul grupului Lumina Institutii de Invatamant, dupa Liceul International de Informatica Constanta (1994) si Liceul International de Informatica Bucuresti (1995).

    „Este nevoie de scoli particulare ca alternativa la invatamantul de stat, pentru ca scoala particulara ofera metode de predare mult mai bine adaptate nevoilor si profilului elevilor de azi, pasionati mai degraba de activitatile extracurriculare decat de cele cuprinse in programa zilnica“, explica Ragip Gokcel, director general al Lumina Institutii de Invatamant.

    ISB a pornit cu doua clase cu cate 15 elevi fiecare, pentru ca in anul de invatamant 2007-2008 sa fie inscrisi 560 de elevi, distribuit i in patru grupe la gradinita, 13 clase la scoala primara, 8 clase la nivel gimnazial si 8 la nivel liceal. Ca in majoritatea scolilor private, elevii provin atat din Romania, cat si din alte 40 de tari, printre care Ungaria, Turcia, Franta, Anglia.

    Altfel spus, sunt copii de expati, ai caror parinti lucreaza in cea mai mare parte in diplomatie, finante-banci si IT. Acesta este, poate, si principalul motiv pentru care, la fel ca si la Scoala Americana, nu se studiaza programa romaneasca. Programa nationala britanica este aplicata pentru toate clasele, iar profesorii sunt in majoritate vorbitori de limba engleza si sunt sustinuti de un personal international, de asemenea vorbitor de limba engleza.

    O alta diferenta majora fata de programa romaneasca este aceea ca studiile preuniversitare dureaza 13 si nu 12 ani. Pentru ca elevii isi petrec cea mai mare parte a zilei la scoala, au la dispozitie biblioteca, laboratoare de arte, de informatica, de stiinte, de limbi straine si cantina proprie.

    Cea mai recenta investitie pe care conducerea a facut-o pentru dezvoltarea scolii au fost cele 7 mil. euro pentru ridicarea unui nou campus, care va fi gata la finalul anului viitor. Campusul, format dintr-o cladire cu cinci corpuri, terenuri de sport si parcare, este proiectat pe o suprafata totala de teren de 19.000 mp si are o capacitate de 900 de elevi.

    Taxa anuala pe care parintii trebuie sa o plateasca difera in functie de anul de studiu. Astfel, pentru clasele I-VI, scolarizarea costa 5.500 de euro, pentru anii VII-IX 5.950 de euro, iar pentru anii X-XIII este de 6.950 de euro. Aceste taxe aduc anual in contul scolii peste 3 milioane de euro.

  • Unde se opreste cresterea salariilor

    Exista cazuri in care salariile autohtone pentru anumite functii sunt chiar de doua ori mai mari decat cele din Cehia, Ungaria sau Polonia. Pe ansamblu insa, media la noi se situeaza undeva pe la jumatatea celei din tarile respective, in principal pentru ca salariile de la baza piramidei sunt foarte mici in Romania.

    „La noi salariile mari sunt foarte mari, iar salariile mici sunt foarte mici. Diferenta este mult mai mare decat in alte tari, de aceea valoarea medie a salariilor autohtone este cam la jumatatea celei din Cehia, Ungaria sau Polonia. Daca insa luam si comparam post cu post, sunt unele mai bine platite in Romania decat in Cehia si Ungaria“, spune Madalina Popescu, general manager al Pluri Consultants.

    Pachetul salarial la nivel de top management dintr-o companie multinationala a devenit comparabil cu cel al omologilor lor din tarile central si vest-europene deja de vreo doi-trei ani, iar in ultimul timp, ca urmare a crizei de personal de pe piata autohtona, salariile au devenit comparabile si la nivel de middle management si de specialisti.

    Un top manager de multinationala castiga anual intre 100.000 si 300.000 de euro, iar specialistii in resurse umane spun ca in cazul lor, in acest an salariile nu vor mai inregistra cresteri mai mari de 10-12%, fata de 30-40%, cat s-au inregistrat anul trecut.

    Head-hunterul George Butunoiu, care a recrutat anul trecut 50 de manageri, recunoaste ca salariul cel mai mare negociat pana acum a fost de 35.000 de euro, dar ca pe piata exista si salarii mai mari. Anul trecut, cele mai active domenii din punctul de vedere al cresterilor salariale au fost sectorul financiar, al bunurilor de consum, industria si tehnologia.

    Panos Manolopoulos, managing partner al companiei de executive search Stanton Chase, spune ca salariile cele mai mari au fost in sectorul bancar, urmate de domeniul bunurilor de consum si domeniul tehnologic. Pentru 2008 insa, Manolopoulos crede ca vor veni puternic din spate constructiile, serviciile si sectorul imobiliar.

    „In cazul multinationalelor, salariile pentru posturile de top sunt mai aproape de cele occidentale, pentru ca posturile respective fac parte din organigrama aprobata de companiamama“, spune Manolopoulos. Fiecare post are alocat cate un buget, iar pachetul salarial a inceput sa devina comparabil cu cele occidentale de cand Romania a inceput sa inregistreze crestere economica si nu a mai fost considerata o tara cu risc.

    Daniela Necefor, managing partner al Total Business Solutions, spune ca in domeniul bancar, in IT, in domeniul financiar si in vanzari, salariile sunt la fel ca acelea din tarile din vestul Europei, precum Germania, Franta, Italia, indiferent de post.

    „Un student care are experienta de un an cere pentru un post de contabil entry-level 600 de euro“, spune Necefor.

    In vanzari, situatia este similara. Un director regional de vanzari italian din industria auto (care se ocupa de tarile din Europa) are un salariu de 3.500 de euro (la care se adauga pachetul de beneficii), la fel cat are un director national de vanzari de la noi.

    „Anul trecut, angajatorii au fost luati de val si au marit salariile, dar incep sa-si dea seama ca nu pot sustine aceste costuri. Daca vor sa ramana in piata, anul acesta cresterile nu trebuie sa depaseasca 10%. Deja stiu un caz de o companie din IT care vrea sa-si reduca activitatea pe piata romaneasca, pentru ca salariile au devenit mai mari decat in Vest“, afirma Daniela Necefor.

    Salariile din IT sunt printre cele mai competitive din mediul privat, ca urmare a valului de investitori care au intrat in ultimii ani pe piata. Un programator senior castiga intre 1.800 si 2.500 de euro, in timp ce salariul unui program manager variaza intre 2.000 si 4.000 de euro.

    Alexandru Costin, country manager al Adobe Romania, considera ca salariile oamenilor din IT sunt „cam umflate“, in special datorita cererii foarte mari. „Nu sunt insa excesiv umflate decat daca sunt comparate cu alte industrii. In IT cred ca exista un echilibru intre competente si salarii; nimeni nu plateste foarte mult pe o persoana care nu este foarte capabila.“

    Potrivit previziunilor specialistilor de la firma de consultanta in resurse umane Mercer, daca in 2007 un manager general avea un salariu de baza mediu brut de 12.000 de euro pe luna, iar avansul salarial estimat pentru aceasta functie este cuprins intre 9,3% si 12% anual, sefii de organizat ii ar putea castiga, in medie, pana la 13.500 de euro lunar in 2008.

    Salariile managerilor din esalonul al doilea vor creste aproximativ in acelasi ritm, astfel incat un sales & marketing manager va castiga, in medie, 6.300 de euro pe luna, iar un director financiar peste 6.000 de euro.

    La aceste sume se adauga insa pachetul de compensatii si beneficii, ceea ce face ca veniturile totale sa ajunga sa fie in realitate mult mai mari. In ceea ce priveste pozitiile de top, cel mai bine platiti sunt directorii bancilor, ale caror salarii nete variaza intre 12.500 si 18.300 de euro lunar, suma la care se adauga diverse beneficii precum masina de serviciu, telefon, laptop, asigurare medicala pentru intreaga familie, pensie privata, cheltuieli de calatorie, optiuni pentru studii, procent din profit.

    Pe locul al doilea dupa serviciile bancare, aproape la egalitate, se afla managerii din telecom si IT&C si cei din retail, unde un CEO castiga intre 7.500 si 15.000 de euro net pe luna, arata un studiu realizat de Stanton Chase.

    „Un project manager pentru un santier mare de constructii, un om care conduce un proiect de 200 pana la 500 de milioane de euro are un salariu intre 6.000 si 9.000 de euro. Sau sunt oameni de vanzari in Romania cu salarii care ajung la 4.000-4.500 de euro pe luna. Acestia sunt bani oriunde in Europa. Ca sa nu mai vorbim in SUA, unde salariile sunt mai mici“, spune Madalina Popescu.

    Astfel de salarii atrag in Romania, pe pozitii de middle management, si francezi sau germani – in general proveniti din zonele care se confrunta cu o rata mare de somaj. In Romania, in zonele puternic dezvoltate – Bucuresti, Cluj, Timisoara, Sibiu, Constanta – somajul este negativ, in timp ce si Franta si Germania, de exemplu, au un somaj de aproape 8%.

    „Sunt zone intregi din Franta sau Germania puternic industrializate care au someri multi. Si prefera sa vina in Romania, pentru ca la acelasi nivel cu specialistii roma ni, ei au un nivel de competenta mai ridicat. Un salariu de 2.000 de euro pe luna e un salariu bun si in Franta si in Germania. E un venit corect, din care poti sa traiesti“, comenteaza Popescu.

  • Viata incepe la 50 de ani

    Metoda este aplicata in mai toate domeniile, dar a devenit foarte evidenta in cazul retelelor comerciale si al constructiilor, care au inceput anul in forta cu campanii de recrutare. Cele doua domenii sunt printre cele mai afectate de fluctuatia de personal, mai ales in cazul posturilor inferioare, iar angajatorii sunt astfel nevoiti sa modifice profilul candidatilor cautati.

    „In momentul de fata, un student are de ales intre cel putin trei sau patru posturi, care poate nu necesita aceeasi bataie de cap, ii ofera mai multa libertate si pot fi platite mai bine decat slujbele de nivel inferior din comert. Ca atare, a inceput «sa existe viata» si dupa 40 de ani si mai mult. Persoanele mai mature sunt mult mai responsabile si mai stabile, de aceea reprezinta un potential deloc de neglijat“, spune Madalina Popescu, general manager al Pluri Consultants.

    Praktiker Romania estimeaza ca va angaja in 2008 aproximativ 500 de persoane, atat in magazinele noi, cat si pentru consolidarea departamentelor din sediul central. Dincolo de cunostintele tehnice despre produsele companiei, Vosskaemper spune ca in procesul de recrutare un lucru foarte important este si stabilitatea profesionala anterioara a candidatilor. „Realitatea de pe piata muncii ne arata ca oferta este insuficienta pentru a raspunde cerintelor actuale de dezvoltare a sectorului de retail, atat din punctul de vedere al volumului, cat si al standardelor de pregatire“, spune Guenter Vosskaemper, director general al Praktiker Romania.

    De regula, intr-un hipermarket lucreaza intre 100 si 200 de casiere, iar salariul brut al uneia se situeaza in momentul de fata intre 400 si 700 de lei, dupa cum estimeaza Madalina Popescu. „Iar acesta este salariul marit anul trecut. Am intrat in 2007 cu salarii de 280 de lei, sub salariul minim, iar de bonuri de masa un angajat nou beneficiaza abia dupa patru luni.“ Salariile foarte mici din comert explica fluctuatia mare de personal in cazul posturilor inferioare – 80%, chiar 100% pe an. „Anul acesta, fluctuatia se va micsora putin, pentru ca au marit salariile. Dar nu foarte mult, de aceea trebuie sa gaseasca si alte solutii“, adauga managerul Pluri Consultants.

    De regula, in astfel de posturi se angajeaza oamenii care fie nu au un nivel superior de pregatire (s-au oprit la 10-12 clase), fie oameni in varsta care au mai lucrat in comert, fara a ocupa insa vreo functie superioara si care, eventual, locuiesc in apropierea centrelor comerciale. „Faceti un experiment. Mergeti la Metro Baneasa si uitati-va pe linia casieriilor. O sa vedeti ca media de varsta este de peste 50 de ani. In momentul de fata are loc o diferentiere a criteriilor de recrutare, in asa fel incat sa se recruteze pentru anumite posturi chiar preferential persoane care au peste 40 de ani“, spune Popescu.

    Nu in ultimul rand, in comert intra si acele persoane care isi doresc oportunitati de cariera intr-o companie dinamica. Abia in acest caz mai putem vorbi de candidati tineri, care, in schimb, isi asuma constient riscul de a avea un salariu foarte mic, cu speranta ca intr-un an ajung de la a matura in magazin la fotoliul de manager de departament. „Daca stii ce sa faci in primul an de zile, daca muncesti din greu si daca beneficiezi de sansa, poti avea o crestere spectaculoasa“, sustine Madalina Popescu.

    In momentul de fata, Metro Cash & Carry Romania & Moldova cauta lucratori comerciali si casieri pentru magazine, iar pentru sediul central, asistenti de cumparaturi. Intr-un magazin Metro lucreaza in medie intre 250 si 300 de angajati, in functie de marimea acestuia si de activitatile sezoniere desfasurate. Metro s-a orientat si catre studenti si a creat pachetul „Part Time“, care le ofera posibilitatea de a-si urma cursurile si de a porni o cariera inca din facultate. „Iar venitul obtinut in urma acestui post faciliteaza petrecerea timpului liber in mod util si obisnuieste studentul cu o activitate remunerata si totodata constanta“, spune Adina Timplaru, corporate communication manager business unit al Metro Cash & Carry Romania & Moldova.

    Si Carrefour intentioneaza sa deschida anul acesta cel putin sase noi magazine la Suceava, Iasi, Arad, Oradea, Pitesti si Bucuresti, iar forta de munca necesara numai pentru acestea este de aproximativ 3.600 de persoane. Ana Dumitru, director de resurse umane la Carrefour Romania, spune ca sunt cateva posturi pentru care, in general, candidatii se gasesc mai greu – este vorba de profesionisti pentru sectorul de produse proaspete (brutari, patiseri, cofetari, bucatari, macelari, preparatori peste).

  • Managerii nomazi

    Pentru Andrei Panculescu, actualul director al companiei de consultanta financiara si dezvoltare imobiliara Westhill, cei aproape sase ani cat a lucrat la Connex (MobiFon, actualmente Vodafone) au fost cei mai frumosi ani din cariera. Dupa Connex a schimbat mai multe companii, dar si mai multe domenii – a lucrat in publicitate, a fost director executiv al companiei de echipamente electronice Roel, director general al furnizorului de copiatoare Xerox, iar din septembrie 2005 a preluat functia de director general al firmei de consultanta imobiliara Eurisko. Un an mai tarziu a fost recrutat de Westhill pentru a se ocupa de operatiunile din Romania.

    Pentru un manager, mutarea dintr-o industrie in alta nu este atat de grea cum pare, deoarece atunci cand vorbim de functii din ierarhia superioara a unei companii, s-ar parea ca nu studiile si specializarile conteaza atat de mult, ci abilitatea de a conduce. „Important e sa stii sa fii manager si sa ai experienta de manager. E mai important decat pregatirea profesionala propriu-zisa. Exceptie fac, poate, domeniile super-nisate, unde experienta in domeniu este la fel de importanta“, este de parere George Butunoiu, actionarul firmei de executive search George Butunoiu Consulting, care in ultimii ani a contribuit la randul lui la cresterea numarului de mutari ale managerilor de la o firma la alta. Este un punct de vedere cu care managerii sunt de acord in general, desi recunosc ca se simt mai bine in domeniul unde sunt specializati si unde au dobandit experienta. „Eu sunt de profesie inginer, dar lucrez in domeniul financiar-bancar de 16 ani si ma ocup de fondurile de pensii de zece ani. Este adevarat ca primeaza calitatile de manager, insa mie asta imi place sa fac si nu cred ca mi-as schimba domeniul, chiar daca mi s-ar oferi aceasta posibilitate“, spune Radu Vasilescu, directorul de pensii al ING Asigurari de Viata. El a fost implicat in dezbaterile pe marginea introducerii legii pensiilor private, initiate in anul 2000.

    Adrian Stanciu, partener in cadrul firmei de consultanta Ascendis, spune ca sunt doua tipuri de personalitati predispuse la schimbare: fie cei care din punctul de vedere al temperamentului sunt buni la a incepe un lucru, dar nu si la a-l duce la bun sfarsit, pentru ca se plictisesc repede de un anumit proiect, fie tinerii nerabdatori sa creasca in cariera. „Am cunoscut tineri care simt ca daca stau mai mult de doi ani pe un post, isi rateaza cariera. Daca faci un pas de cariera la fiecare trei ani, sa zicem, in aprope 10-12 ani ti-ai atins plafonul, cu cea mai mare probabilitate. Ce vei face in urmatorii 25? Cum te vei adapta atunci?“, comenteaza Stanciu.

    Marius Ghenea, presedintele Fit Distribution, companie care detine magazinele online PC Fun si Electro Fun, crede ca sunt manageri care iubesc schimbarea, fiindca isi pierd prea repede interesul si motivatia, dar si altii care se feresc pur si simplu de procesul de plafonare. „Parerea mea este insa ca in principiu un manager care iubeste schimbarea are un potential mai bun de performanta decat unul care se teme de schimbare“, spune Ghenea.

    Cotituri dese in cariera au loc insa si in cazul celor ce nu tin neaparat sa se mute de la o companie la alta. „Un motiv de schimbare ar putea fi si neintelegerile aparute la un moment dat cu actionarii sau cu investitorii, dar si diferentele de cultura, de limba, de pregatire. Acest motiv este des intalnit in organizatiile internationale mari“, spune directorul Westhill. In aceste conditii, migratia este incurajata de concurenta intre companii pentru atragerea managerilor buni si ieftini: „Cred ca inca mai avem o criza de specialisti, dar companiile prefera sa poarte aceasta batalie pentru preluarea managerilor, pentru ca aducerea unui expat ar fi mult prea costisitoare“, adauga Radu Vasilescu.

    In ultimii 13 ani, Vasilescu a trecut prin trei mutari, fiecare la interval de sase ani. In 1994 a venit la Citibank, pentru ca in 2000 sa se mute la Alpha Bank, iar din 2006 este directorul de pensii al ING Asigurari de Viata. Ce l-a determinat sa faca aceste schimbari? „Pentru mine a fost vorba intotdeauna de perspectivele pe care mi le oferea fiecare noua companie si de posibilitatile de dezvoltare, pentru ca de fiecare data cand faci o asemenea mutare, trebuie sa te gandesti mai intai daca ti-ai epuizat potentialul de dezvoltare in compania din care pleci. As minti insa daca nu as mentiona ca un criteriu foarte important in acceptarea unui nou loc de munca a fost motivarea salariala.“

    Intr-o companie mare, motivatia salariala poate insemna o crestere si de peste 50% a salariului de baza, fara a mai lua in calcul si beneficiile suplimentare. Marius Ghenea insa nu crede ca salariul conteaza atat de mult. In momentul de fata, compania sa se afla in proces de recrutare pentru pozitii de management, iar el sustine ca are cazuri de manageri care parasesc un pachet salarial mai mare ca sa vina sa lucreze la el. „Sunt oameni care dupa ce au atins deja o pozitie financiara sigura si confortabila, prefera sa vina sa lucreze pe bani mai putini pentru un proiect care ii atrage, decat sa lucreze pe foarte multi bani la un proiect neinteresant, sau intr-o companie condusa politic, sau sa fie fortati sa lucreze cu un consiliu de administratie de slaba calitate“, spune Ghenea.

    La randul lor, angajatorii dispun de mijloace de a limita libertatea de miscare a managerilor, fiind semnate in mod standard clauze de neconcurenta si clauze de nesolicitare. Conform clauzei de neconcurenta, managerul nu are voie sa se angajeze ulterior la o companie care activeaza in acelasi domeniu de activitate, iar clauza de nesolicitare inseamna ca managerul nu are voie, daca pleaca, sa recruteze dintre angajatii actuali personal pentru compania unde se muta. Aceste clauze limiteaza intr-o oarecare masura migrarea la concurenta, insa stimuleaza tocmai migrarea „in diagonala“ a managerilor, catre companii din cu totul alte domenii de activitate.

    Bancherul Dorel Piti, care incepand din august conduce divizia de retail a Millennium Bank, considera ca mobilitatea managerilor e legata in principiu de dinamica generala a economiei. „Tot mai multe companii se extind, tot mai multe companii noi apar in peisaj, ceea ce creeaza nevoia de a avea manageri pregatiti sa gestioneze cresterea. Cei care sunt foarte bine pregatiti se pot regasi pe un nivel de unde nu mai au unde sa creasca in propria organizatie si atunci aleg sa se mute.“

    In domeniul lui, aproape fiecare banca din top 10 continua sa-si extinda afacerile, iar in ultimii doi ani au fost deschise nu mai putin de 2.000 de noi unitati bancare. „Exista o goana generala dupa bancheri care sa gestioneze activitatile la nivel de sucursala“, spune Piti, adaugand ca la fel de mult se cauta si oameni pentru nivelurile de top si middle management, capabili sa-i organizeze si sa-i controleze pe bancherii din sucursale si pe tinerii angajati, „pentru ca o astfel de dinamica accelerata induce deseori importante riscuri operationale“.

  • Angajatorul-visurilor-tale.ro

    Recrutarea online o sa scoata in curand de pe piata firmele mici de recrutare; internetul este viitorul si in acest domeniu“, spune George Butunoiu, managing partner in cadrul firmei de executive research cu acelasi nume. In ultimii ani, recrutarea de personal prin intermediul internetului a devenit metoda preferata atat a firmelor de recrutare, cat si a angajatorilor. Bestjobs, eJobs si restul site-urilor de recrutare au generat o piata care depaseste deja, dupa unele estimari, 5 milioane de euro si care se pregateste pentru cresteri semnificative in urmatorii ani.

    „Firmele mari care acum se ocupa doar de recrutarea online, precum si cele care au si servicii de recrutare online vor avea foarte mult de castigat in perioada urmatoare, pentru ca acest tip de recrutare comporta o serie de avantaje indiscutabile. De exemplu, unui angajator ii este mult mai usor sa vada astfel chiar si peste o suta de CV-uri pe zi, lucru care altfel i-ar fi aproape imposibil“, spune George Butunoiu.

    „Instrumentele de publicare in timp real a anunturilor si de gestionare a CV-urilor venite (filtrare, ordonare dupa diverse criterii), posibilitatea de a realiza interviuri online, de a cauta direct in baza de date etc. face mai eficient procesul de recrutare. Mai mult, este o cale mai accesibila companiilor straine care doresc sa recruteze candidati romani“, completeaza Alexandra Dinca, PR manager al Neogen, companie ce detine site-ul Bestjobs.ro. Specialistii estimeaza ca va creste numarul CV-urilor in limba engleza, candidatii dorind sa atraga atentia firmelor multinationale sau companiilor din strainatate.

    Daca in ultimii ani tendinta principala a fost publicarea online de anunturi pentru locuri de munca preponderent in Capitala si in marile orase din provincie, pe termen scurt este de asteptat ca boom-ul recrutarii online sa vina din partea firmelor din orasele mici. In privinta site-urilor de recrutare, desi numarul acestora este destul de mare si probabil vor mai aparea si altele in continuare, angajatorii vor tinde sa lucreze preponderent cu site-urile cele mai cunoscute, cu vizibilitate mai mare, astfel incat sansele de recrutare sa devina mai mari.

    Care sunt insa limitele de crestere pentru recrutarea online? „Preferinta angajatorilor pentru o discutie telefonica cu persoana, pentru a determina interesul acesteia, va fi greu de inlocuit cu o alternativa virtuala, iar completarea unui chestionar online nu este suficienta“, apreciaza Cezar Barladeanu, consultant de recrutare in cadrul Lugera & Makler. In plus, avand in vedere faptul ca piata de recrutare din Romania a inceput sa se stratifice clar, recrutarea online poate fi solutia viabila doar pentru anumite segmente. Astfel, pentru posturile de entry level si unele functii de middle management, precum si pentru posturile temporare, recrutarea online va ramane o optiune de luat in considerare. In schimb, va creste necesitatea serviciilor de executive search pentru middle si top management. „Daca tinem cont de necesitati diferite pe segmente diferite, recrutarea clasica si executive search-ul vor creste datorita cerintelor de personal calificat si foarte bun profesional, ca valoare neta, calitativa, in timp ce piata de recrutare online va creste prin volum“, considera Daniela Necefor, managing partner, Total Business Solutions.

    In prezent, piata de recrutare online este disputata de trei mari jucatori: eJobs, BestJobs si myJob. „Site-urile de locuri de munca si-au facut loc in topurile celor mai accesate. Interesul este cu atat mai mare cu cat traficul unui site de recrutare este comparabil cu cel al site-urilor media si chiar cu cel al portalurilor. Cresterea traficului de la an la an a fost spectaculoasa si a depasit chiar si 100%“, spune Alexandra Dinca de la Neogen. Aceasta se intampla in conditiile in care sunt postate in medie de la cateva zeci pana la aproximativ 600 de anunturi pe zi in timpul saptamanii. Numarul de slujbe in strainatate oferite de Bestjobs a crescut de aproape patru ori in ultimul an, de la 112 inregistrate in octombrie 2006 la 433, dintr-un total de 19.817, potrivit reprezentantilor companiei.

    Cresteri notabile a inregistrat si eJobs.ro, care in 1999, cand a fost deschis, era printre primele site-uri de profil din estul Europei, dupa cum afirma reprezentantii sai. Intre timp, peste 50.000 de companii au folosit eJobs.ro pentru publicarea anunturilor de angajare. Laura Chilom, HR Consultant eJobs.ro, explica popularitatea recrutarii online prin simplitatea serviciului. „In cateva ore de la publicarea anuntului, compania poate deja sa programeze candidatii pentru interviu. Apoi, pentru o firma este mult mai economic sa apeleze la recrutarea online, intrucat costurile sunt de pana la 10 ori mai mici fata de publicarea anunturilor din presa“, spune Chilom. In ceea ce priveste traficul eJobs, aici sunt publicate zilnic intre 500 si 650 de anunturi. eJobs ocupa locul intai in categoria locuri de munca in trafic.ro si locul 7 in clasamentul general al site-urilor romanesti, cu o medie de 500.000 de vizitatori pe saptamana.

    Specialistii estimeaza ca incepand din acest an, aproape fiecare doritor de loc de munca va avea CV-ul actualizat pe doua site-uri cu profil general si pe unul sau doua dintre site-urile specializate pe domeniul sau de activitate. Vor aparea, in acelasi timp, posturi noi, in domenii care pana acum nu au fost atat de solicitate, precum cel medical sau PR si publicitate. Deocamdata, in ultimii doi ani, cele mai cautate domenii, atat de angajatori, cat si de candidati au fost vanzarile, industria de software, ingineria si marketingul.