BusinessMagazin

Category: Resurse umane

Analize la obiect din domeniul resurselor umane – tot ce trebuie să știi despre angajatori, locuri de muncă disponibile si multe altele

  • Lowe l-a numit director de strategie pe Bogdan Ioniţă

    El a lucrat deja campanii pentru clienţi precum Gothaer, Johnson&Johnson, Scandia Food, Unilever, Veka sau Zizin, şi a contribuit la câştigarea unor clienţi noi, precum AFI Palace Malls sau SKOL.

    „Când am intrat în publicitate, primul exerciţiu pe care l-am făcut a fost să mă joc cu un scaun, încercând să găsesc altă optică din care-l puteam privi. Cred în perspectivisim, în capacitatea oamenilor de a întoarce o problemă pe toate părţile. Acesta este un exerciţiu care demonstrează cum campaniile bune reuşesc să găsească soluţii pentru probleme care par imposibile sau îşi găsesc rezolvarea în clişee. În planificare, nevoia de a găsi noi perspective este primordială; trebuie să înţelegi consumatorul în cele mai mici detalii, astfel încât să găseşti acel insight. În egală măsură, cred în tehnica paşilor mărunţi. Nu îţi poţi propune să realizezi peste noapte nişte obiective de brand care se ating într-un an, dar îţi poţi propune ca în fiecare zi să fii mai bun. Când reuşeşti să combini cele două filozofii, ai o bună bucată dintr-o reţetă de succes, iar în Lowe am găsit oameni care împărtăşesc aceste convingeri”, spune Ioniţă.

    Ioniţă a lucrat, în agenţii locale şi multinaţionale, pentru branduri din industrii diverse: telecom, bere, ciocolată, energy drinks, panificaţie, banking, tobacco.

    Numirea lui Bogdan Ioniţă vine la scurt timp după ce Vasile Alboiu a devenit chief creative officer (CCO) al grupului Lowe, poziţie din care coordonează activitatea tuturor echipelor de creaţie din grup. Formula condusă de Alboiu asigura o perspectivă completă, care acoperă creaţie tradiţională, digitală, PR şi BTL, într-un produs creativ contemporan.

    Lowe, companie cu sediul central în Londra, face parte dintr-o reţea care numără peste 90 de agenţii în 65 de ţări şi peste 9.000 de angajaţi, deţinută de grupul american IPG (Interpublic Group), unul dintre cele mai mari holdinguri de comunicare la nivel mondial. În România de 22 de ani, Lowe este membră a grupului de companii din care mai fac parte Initiative, BPN, Golin, SENIORHYPER, Mobile Works şi Medic One.

    Agenţia este premiată la Epica, Clio, New York Festivals, Cresta, Golden Hammer şi, local, la Effie, Ad’Or, AdPrint, ADCro.

  • Kellogg’s face angajări

    În perioada 6-12 iulie, compania este prezentă cu un stand în Promenada Mall, între orele 14:00-20:00, iar persoanele interesate pot afla mai multe detalii despre poziţiile disponibile.

    Compania are activităţi în peste 180 de ţări de pe şase continente, având peste 33.000 de angajaţi în întreaga lume.  Kellogg’s are disponibile în Bucureşti şi alte poziţii, ca rezultat al planului de extindere al centrului de servicii din Floreasca Business Center.

    „În următoarele luni, vom recruta pentru mai mult de 30 de poziţii în zona supply chain şi transport,” declară Alexandra Macinica, HR manager în cadrul Kellogg’s.

    Compania are în portofoliu de peste 1.600 de produse alimentare sub mărci ca Froot Loops, Corn Flakes, Pringles,  Frosted Flakes, Rice Krispies, Special K, Cocoa Krispies.

  • Cosmina Simion se alătură ca partener în practicile de proprietate intelectuală şi jocuri de noroc ale NNDKP

    De-a lungul celor 16 ani de activitate profesională, Cosmina Simion a coordonat activitatea practicii Intellectual Property & Technology a biroului local al unei firme internaţionale de avocatură. Anterior a gestionat activitatea la nivel regional a departamentului juridic al Central European Media Enterprises (CME).

    Cosmina Simion va asista clienţii în toate aspectele de proprietate intelectuală şi protecţia consumatorului din diverse industrii, precum IT & media, industria farmaceutică, FMCG şi suplimente alimentare, industria auto, retail, telecomunicaţii, industria tutunului. De asemenea, ea va consilia clienţii şi în proiecte de jocuri de noroc (reglementare, licenţiere, activităţi promoţionale), media şi publicitate.

    “Sosirea Cosminei Simion sprijină strategia firmei de abordare prioritară a practicilor de proprietate intelectuală şi jocuri de noroc, iar experienţa ei va însemna o creştere semnificativă a capacităţii celor două practici. Anul acesta ne aşteptăm ca ponderea pe care acestea o au în cifra de afaceri a firmei să depăşească considerabil valoarea din 2014, de 6%. Această tendinţă indică atractivitatea şi deschiderea pieţei locale în cele două domenii, iar atât Ana-Maria Baciu, cât şi Cosmina Simion sunt recomandate ca oferindu-le clienţilor strategii viabile adaptate specificului activităţii lor”, precizează Ion Nestor, partener coordonator al NNDKP.

    În prezent, echipa NNDKP are 21 de parteneri (19 avocaţi şi doi consultanţi fiscali) şi 100 de avocaţi, cărora li se adaugă 18 specialişti în fiscalitate, 3 consilieri în proprietate intelectuală şi 75 de angajaţi în departamentele administrative.

    Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen Legal & Tax are, în prezent împreună cu diviziile specializate de taxe şi proprietate intelectuală, o echipă formată din 115 avocaţi, 20 de consultanţi fiscali, trei consilieri în proprietate intelectuală şi 70 de angajaţi în departamentele administrative. Cu birouri la Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov şi Craiova, NNDKP oferă servicii de avocatură şi consultanţă fiscală companiilor care îşi desfăşoară activitatea în România.

  • Confesiunile unei stewardese:„Este insula tentaţiilor – fete frumoase, băieţi arătoşi, hoteluri de patru stele dar după o vreme ajunsesem să plâng înainte de fiecare zbor”

    O fostă însoţitoare de bord a companiei Singapore Airlines îşi povesteşte experienţele mai puţin plăcute din cadrul acestei meserii, ce au determinat-o să demisioneze. Printre problemele sale se numărau atât pasagerii necivilizaţi, dar mai ales cerinţele fizice şi emoţionale ale acestui job, nepotrivite caracterului său, arată un articol publicat de Daily Mail.

    La un an după ce a demisionat, Hilary îşi împărtăşeşte povestea prin intermediul unui blog. Ea spune că cea mai dificilă parte a fost adaptarea la diferenţele culturale şi la viciile asociate, de exemplu petrecerile staffului, unde se obişnuia să se consume mult alcool şi descrie acel loc de muncă ca fiind „un mediu toxic” .

    „Este insula tentaţiilor – fete frumoase, băieţi arătoşi, hoteluri de patru stele. Fiind înconjurată de un astfel de mediu, trebuie să te menţii fermă pe poziţii, să nu fii tentată de fumat, alcool, petreceri. Nu toţi fac asta, însă majoritatea da.” spune Hilary.

    Ea sfătuieşte alte fete care îşi doresc să lucreze ca stewardese să se gândească de două ori înainte, pentru că nu e o meserie atât de uşoară precum se crede. Deşi există şi avantaje ale acestui job, dezavantajele le întrec cu siguranţă. „Nu este o oboseală normală. E greu de explicat. E vorba despre o combinaţie între oboseală fizică, psihică şi mult stres. În plus, te afli în majoritatea timpului într-un tub de metal, cu puţin oxigen”.

    Printre părţile bune, Hilary menţionează, totuşi, „salariul foarte bun, mâncarea excelentă din diferite ţări şi, mai ales, oamenii pe care îi cunoşti şi experienţele de viaţă”. Fosta stewardesă menţionază că jobul nu e, în esenţă, unul rău, însă nu a fost unul potrivit pentru ea.

  • Alexander Hughes România a numit-o managing partner pe Dana Noujeim

    Dana Noujeim face parte din echipa Alexander Hughes din 2008 şi a fost anterior business development director. Parcursul său profesional integrează atat experienţe în multinaţionale, cât şi în startup-uri, antreprenoriat şi consultanţă de business. 

    Începând cu luna iunie, Dana Noujeim o înlocuieşte pe Dana Patrichi la conducerea organizaţiei locale Alexander Hughes.

    În România, Alexander Hughes derulează proiecte de executive search destinate pieţei locale sau având amploare regională. Compania acoperă un spectru de specializări între care middle şi top management, precum şi experţi de top în industrii-ţintă. Deşi 90% dintre clienţi sunt companii multinaţionale, Alexander Hughes a derulat în ultimii ani şi proiecte pentru companii antreprenoriale, în special în IT&C, industrii creative şi servicii financiare. Echipa de consultanţi din România ai Alexander Hughes este una dintre cele mai stabile din industria de HR.

    „Lumea şi practicile de business s-au schimbat profund în ultimii câţiva ani, iar companiile au nevoie, mai mult ca oricând, de leaderi şi de specialişti performanţi, de acei oameni-cheie care pot consolida sau revigora soarta unei companii, pot schimba faţa unei industrii  sau pot pune temeliile unor noi imperii”, a declarat Dana Noujeim.

  • Alexander Hughes România a numit-o managing partner pe Dana Noujeim

    Dana Noujeim face parte din echipa Alexander Hughes din 2008 şi a fost anterior business development director. Parcursul său profesional integrează atat experienţe în multinaţionale, cât şi în startup-uri, antreprenoriat şi consultanţă de business. 

    Începând cu luna iunie, Dana Noujeim o înlocuieşte pe Dana Patrichi la conducerea organizaţiei locale Alexander Hughes.

    În România, Alexander Hughes derulează proiecte de executive search destinate pieţei locale sau având amploare regională. Compania acoperă un spectru de specializări între care middle şi top management, precum şi experţi de top în industrii-ţintă. Deşi 90% dintre clienţi sunt companii multinaţionale, Alexander Hughes a derulat în ultimii ani şi proiecte pentru companii antreprenoriale, în special în IT&C, industrii creative şi servicii financiare. Echipa de consultanţi din România ai Alexander Hughes este una dintre cele mai stabile din industria de HR.

    „Lumea şi practicile de business s-au schimbat profund în ultimii câţiva ani, iar companiile au nevoie, mai mult ca oricând, de leaderi şi de specialişti performanţi, de acei oameni-cheie care pot consolida sau revigora soarta unei companii, pot schimba faţa unei industrii  sau pot pune temeliile unor noi imperii”, a declarat Dana Noujeim.

  • Cariera-bumerang sau întoarcerea la un fost angajator

    Cosmin Bordea este unul dintre managerii locali care au avut parte de efectul de bumerang în viaţa profesională. După ce a lucrat timp de cinci ani în cadrul operatorului de servicii de dializă Fresenius Medical Care, a acceptat, pentru doi ani, să fie şeful pe resurse umane al companiei de software Microsoft România. Apoi, începând cu 2011, s-a întors la fostul angajator, unde a preluat o poziţie de director pe regiunea Europei de Est, Orientul Mijlociu şi Africa.

    „Fiecare pas în carieră reflectă anumite motive mai mult sau mai puţin conştientizate. Încercarea de a mă supune la alte provocări a fost motivul principal alături de finalizarea unui proiect important în Fresenius (la acel moment) pentru care am plecat. Tot atunci, Microsoft trebuia să treacă prin schimbări organizaţionale majore. Microsoft, alături de Fresenius, sunt lideri globali în ariile lor specifice de activitate“, a explicat Bordea motivul pentru care a acceptat să plece în primă instanţă de la Fresenius. Pentru el, această experienţă a fost o lecţie majoră în urma căreia a constatat că adaptarea la un alt angajator şi la o altă filosofie nu este atât de grea şi rata de învăţare este uriaşă. Ce l-a determinat să se întoarcă la Fresenius?

    „În sine, experienţa din Microsoft a fost foarte intensă nu datorită doar specificului organizaţiei, ci şi schimbărilor majore din aceşti doi ani. M-am întors în Fresenius pe o poziţie regională importantă din core business, economisind mulţi ani de carieră, lucru care a sporit atractivitatea reîntoarcerii. Provocarea a fost mult mai mare decât orice altceva, zona de care răspund în aria mea de activitate (servicii medicale) întinzându-se pe trei continente. Pentru mine, o «misiune imposibilă» e cea mai mare provocare şi îmi găsesc o motivaţie puternică înspre asemenea provocări“, a mai spus directorul Fresenius.

    Un motiv similar a stat şi la baza întoarcerii la fostul angajator şi pentru Emil Vonvea, bancherul care a revenit să lucreze în Banca Naţională – primul său angajator – după ce a petrecut cinci ani într-o bancă comercială. Fost director general adjunct al Garanti Bank, Vonvea va prelua de la 1 iulie funcţia de director al direcţiei de rezoluţie bancară în cadrul BNR, o zonă care se ocupă de gestionarea băncilor cu probleme. Înainte să meargă la Garanti, el a lucrat 11 ani la BNR.

    „În momentul în care am plecat din Banca Naţională aveam o ofertă şi din cadrul băncii, de a prelua conducerea unui anumit department, însă am decis să plec, a fost o decizie luată după principiul «acum ori niciodată». Hotărârea a venit în momentul în care aveam 35 de ani şi îmi doream, pentru dezvoltarea mea profesională, să văd cum se lucrează într-o bancă comercială“, îşi aminteşte Vonvea. El spune că, la momentul plecării sale din BNR, nu existau noţiunile de rezoluţie bancară sau de uniune monetară, iar noutatea domeniului – în care se aplică foarte multe dintre principiile managementului riscului dintr-o bancă comercială – a fost un factor important în traseul său profesional.

    „Am decis să mă întorc în BNR pentru că am simţit că aceasta este activitatea pe care vreau să o fac în următorii ani. Această direcţie a fost creată ca o cerinţă europeană, cu scopul final ca, în caz de default al unei instituţii de credit, să nu se mai folosească bani publici, iar impactul să fie controlat“, a mai spus Vonvea.

    Headhunterul Oana Ciornei spune că, atunci când are pe lista de potenţiali candidaţi pentru un post un fost salariat, este nevoită să îl verifice mai mult, pentru a evita eventualele conflicte interne ulterioare. „În 80% din cazuri, cei care se întorc la un fost angajator au plecat iniţial din cauza şefului şi revin în companie când şeful respectiv a plecat“, afirmă managing partner-ul în cadrul firmei de executive search Amrop.

    De aceea, cei care fac recrutări trebuie să se uite foarte atent atunci când „scanează” piaţa candidaţilor eligibili pentru o anumită poziţie, pentru că există companii care nu acceptă să se vâneze foşti angajaţi. În plus, dacă un angajat se întoarce pe aceeaşi poziţie la un fost angajator, acest lucru ar putea să-i dăuneze.

  • Povestea omului care a distrus toţi chioşcarii din România

    Sub conducerea lui Xavier Piesvaux, reţeaua de supermarketuri Mega Image şi-a crescut numărul de magazine de peste zece ori, ajungând la 420 de spaţii, iar cifra de afaceri de aproape cinci ori, ajungând anul trecut la 632 de milioane de euro. În acelaşi ritm însă, din peisaj au dispărut şi comercianţii independenţi, sufocaţi de presiunea pusă de reţeaua de supermarketuri. Cu ce provocări se confruntă Vassilis Stavrou, care preia funcţia de director general al mega image?

    Pentru grecul Vassilis Stavrou urmează o perioadă în care va trebui să confirme că este un demn urmaş al lui Xavier Piesvaux. Treabă cu atât mai grea cu cât sub conducerea francezului reţeaua de magazine a explodat, cunoscând cea mai spectaculoasă evoluţie de pe piaţa românească de retail. Piesvaux a preluat şefia lanţului deţinut de Delhaize în toamna lui 2008, când l-a înlocuit pe John Kyritsis, iar de atunci numărul de magazine a crescut de la mai puţin de 40 la 420.

    Cifra de afaceri, pe de altă parte, a avansat de circa cinci ori, ajungând în 2014 la 632 de milioane de euro. În acest context, mandatul lui Stavrou începe într-o perioadă în care reţeaua Mega Image acoperă Capitala şi se află în expansiune accelerată la nivelul ţării, bugetul anual de investiţii plasându-se la circa 40 de milioane de euro (peste 180 de milioane de lei). Stavrou, care nu cunoaşte în detaliu piaţa de retail din România trebuie, în acest context, să menţină în echilibru costurile de expansiune şi profitabilitatea afacerii, care în 2013 a înregistrat, conform informaţiilor de la Ministerul Finaţelor, un profit de 55 de milioane de lei.

    Stavrou şi-a început cariera în cadrul Delhaize în 1994, deţinând responsabilităţi în cadrul reţelei greceşti Alfa Beta, în departamente ca logistică, siguranţă alimentară şi resurse umane. Înainte de a prelua conducerea operaţiunilor de pe piaţa românească, a fost vicepreşedinte senior pentru dezvoltarea afacerii pentru sud-estul Europei şi Indonezia.

    Xavier Piesvaux, una dintre cele mai discrete figuri de pe piaţa românească de retail – a acordat un singur interviu şi doar o singură declaraţie pe parcursul mandatului său –, a deţinut, înainte de a prelua conducerea afacerii din România, funcţia de director financiar al reţelei, vreme de circa trei ani. El este cel care a convins grupul Delhaize să susţină investiţiile de pe piaţa locală, după ce ani de zile reţeaua se plasa în rândul retailerilor de dimensiune medie.

    Mega Image a intrat în portofoliul belgienilor de la Delhaize în 1995, dar primele magazine au fost deschise în 1992, în Bucureşti, de investitori greci. De altfel, pe parcursul ultimilor zece ani, peisajul pieţei de retail din Bucureşti, dar nu numai, s-a schimbat radical, dispărând nume ca La Fourmi (preluat de belgieni), Ethos (intrat în faliment), G’Market, Interex, Univers’All, Albinuţa (preluat de Profi), Spar (cunoscut mai cu seamă în vestul României, intrat în faliment), Mic.ro (reţeaua cu cea mai scurtă istorie de pe piaţa locală). Aşadar, de-a lungul anilor numărul competitorilor s-a redus, afacerile s-au consolidat, iar Mega Image este, cel puţin în Bucureşti, marele câştigător al acestei schimbări.

    De-a lungul ultimilor ani, numărul retailerilor independenţi, care operau unul-două chioşcuri, s-a redus dramatic, mai cu seamă în Bucureşti, pe fondul concurenţei reţelelor de comerţ modern. În primă fază au fost afectaţi de deschiderea hipermarketurilor, apoi de dezvoltarea agresivă a supermarketurilor, iar în ultimii 2-3 ani Mega Image i-a bătut pe terenul proximităţii, ultimul capitol la care deţineau un avantaj în faţa super şi hipermarketurilor. Reţeaua are acum în zonele cu vad comercial cel puţin un magazin la o distanţă de numai câteva minute de mers pe jos, fie în formatul spaţiilor de tip franciză (Shop & Go), fie supermarketuri, adică suprafeţe de vânzare mai mari. 

    Pentru Mega Image, sub bagheta conducerii lui Xavier Piesvaux, România s-a dovedit şi o ţară de test, pe plan local fiind dezvoltate concepte de magazine specializate, cum sunt cel de alimente congelate (AB Cool Food), un spaţiu specializat în alimente tradiţionale (Gusturi Româneşti) sau cel cu produse premium, din piaţa Domenii (Bucureşti).

    Poate părea surprinzătoare, în aceste condiţii, decizia sa de a părăsi compania, mai cu seamă că predecesorul său, fără să fi marcat pe piaţa românească o evoluţie la fel de spectaculoasă a afacerii, a fost promovat în momentul în care francezul a preluat conducerea afacerii. Înainte de a începe activitatea în cadrul Mega Image, pe piaţa românească, Xavier Piesvaux a lucrat pentru divizia de supermarketuri a grupului francez Carrefour în China, ocupând de-a lungul timpului mai multe poziţii, de la cea de trezorier până la director general.

    „România este încă o piaţă emergentă, cu potenţial ridicat, ce face eforturi pentru a se adapta la standardele europene, dar în acelaşi timp este o piaţă dominată de incertitudine economică, legislativă şi politică“, declara anterior, pentru Business Magazin, Xavier Piesvaux. „Din punctul de vedere al managementului, te obligă să provoci permanent oportunităţile existente, create de potenţialul de dezvoltare versus capacitatea de a a avea o viziune pe termen mediu, nu numai pe termen scurt“, spune Piesvaux. El se referă la capacitatea de a executa planurile într-un mod dinamic şi profesionist, precum şi la capacitatea de a stimula echipa „către productivitate, analiză şi conducerea afacerii“.

    Xavier Piesvaux face parte din promoţia Celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiat în cadrul Galei Business Magazin.În condiţiile în care Xavier Piesvaux declara recent pentru Ziarul Financiar că politica de expansiune va continua, rămâne de văzut dacă mandatului lui Vassilis Stavrou va continua pe aceeaşi linie în care este acum înscrisă afacerea sau, dimpotrivă, dacă grecul vrea să-şi pună, la rândul său, amprenta pe evoluţia Mega Image.
     

  • Cele mai bizare întrebări de la interviul de angajare: “Dacă nu îţi ofer acest job, ai vrea să ieşi cu mine la o întâlnire?”

    Cei mai mulţi dintre noi primim, ocazional, întrebări destul de bizare. Ce e însă de făcut dacă asta se întâmplă în timpul unui interviu?

    În general, aceste interviuri de angajare sunt gândite pentru a pune în dificultate candidaţii slabi, dar sunt unele întrebări pentru care nimeni nu se poate pregăti. Cei de la Quora au selectat cele mai bizare astfel de întrebări postate de cei care au aplicat pentru diverse joburi.

    “M-au întrebat unde aş ascunde un cadavru sau care este episodul meu preferat din South Park în cadrul unui singur interviu”, povesteşte Adam Newman.

    Keith Boskey, manager în industria jocurilor pentru calculator, descrie experienţa din timpul unui interviu pentru un job part-time la o firmă de avocatură. Bărbatul povesteşte că a primit o întrebare cel puţin ciudată: “Dacă ai putea fi orice legumă din lume, ce ai fi?”

    Avocatul Philip Rosmarin îşi aminteşte perioada când a lucrat în cadrul unei agenţii de publicitate. “Aveam agăţat de peretele din spatele biroului un tablou uriaş cu Adolf Hitler, pentru că voiam să mă asigur că toţi cei care veneau la interviu pentru job puteau să îl vadă. Am angajat o femeie, singura care a avut curajul să întrebe ce caută acel tablou acolo”.

    Nitin Gupta, om de ştiinţă indian, a primit una dintre cele mai ciudate întrebări din partea unei femei manager. “Dacă nu îţi ofer acest job, ai vrea să ieşi cu mine la o întâlnire?” A înţeles că regulile corporatiste interzic întâlnirile dintre angajaţi, aşa că a ales-o pe ea în locul jobului.

  • Un fost corporatist vorbeşte despre cum poţi creşte semnificativ satisfacţia unui client

    Când un client plăteşte cu cardul la supermarket, vânzătorul îi vede numele de pe card şi nu este un efort prea mare să îi spună, la plecare, «La revedere, domnule Ionescu!». Este un exemplu facil de interacţiune cu clientul care poate creşte semnificativ satisfacţia acestuia şi şansele ca acesta să întoarcă la supermarketul respectiv.” Vlad Şeitan vorbeşte cu entuziasm despre ideea din spatele The People Engagement Company, unul dintre cele trei proiecte antreprenoriale de care se ocupă acum, la patru ani de la plecarea din OMV.

    Vlad Şeitan a lucrat în cadrul OMV timp de 13 ani, fiind unul dintre puţinii manageri români care au crescut în cadrul companiei austriece fără a fi intrat în companie pe filiera Petrom. Când OMV a cumpărat Petrom, în 2004, şi a început să îşi dezvolte o pepinieră de specialişti, Şeitan lucra deja în cadrul companiei austriece, având la activ lansarea reţelei OMV în Serbia şi câţiva ani de experienţă în marketingul reţelei OMV existente în România din 1998.

    Din 2005, Şeitan a preluat conducerea reţelei OMV din România, Bulgaria şi Serbia, iar din 2007 a fost promovat într-o poziţie de management al întregii reţele de downstream a grupului (OMV, Petrom, Avanti, Petrol Ofisi, VIVA), cu un buget anual de marketing de 50 de milioane de euro şi cu un buget de training de 5 milioane de euro. „După 13 ani de OMV, am simţit nevoia unei schimbări profesionale, atât ca domeniu de activitate, cât şi ca model de business. OMV a fost şi va rămâne pentru mine cea mai frumoasă şi mai complexă experienţă profesională, şi pot afirma fără niciun dubiu că a fost o a doua familie. Cred că am reuşit să creăm o echipă şi un spirit cum rar se regăsesc în filosofia corporatistă din zilele noastre”, descrie managerul modul cum se raportează la fostul său angajator, pentru care a gestionat (până la plecare) cel mai important proiect din cariera sa de până acum: „Ultima perioadă în cadrul OMV se leagă strâns de unul din cele mai importante proiecte la care am lucrat, şi anume întreaga repoziţionare a brandului OMV pentru divizia de retail”.

    În 2011, a revenit la Bucureşti şi a lucrat timp de patru luni în cadrul Mercadia (companie fondată de Dinu Patriciu, care dezvolta reţeaua de retail Mic.ro), unde a făcut parte din echipa care a încercat un timp să resusciteze compania. În cele din urmă, Şeitan a făcut parte din echipa care a renegociat termenii cu creditorii.

    „După scurta experienţă în cadrul grupului Mercadia, am hotărât să iau o pauză pe plan profesional – un an sabatic. A fost perioada care m-a ajutat să stabilesc direcţia în care vreau să mă dezvolt în continuare. Perioada postcorporatistă a fost şi este plină şi dinamică, iar astăzi nu m-aş întoarce în corporaţii (deşi niciodată nu spun niciodată)”, povesteşte Vlad Şeitan, care a avut în intervalul 2012-2014 câteva încercări în zona antreprenorială, învăţând pe propria piele primele lecţii ale businessului pe cont propriu: „Am făcut greşeli din care am învăţat foarte mult – m-am implicat în proiecte în care nu aveam experienţă, am ales partenerii greşiţi etc)”. Acum, Şeitan este implicat în trei proiecte: consultanţă pe zona de real estate (cu activităţi în derulare atât în România, cât şi la nivel international), consultanţă în zona de marketing, business development şi strategie şi The People Engagement Company, firma de employee engagement.