BusinessMagazin

Category: Resurse umane

Analize la obiect din domeniul resurselor umane – tot ce trebuie să știi despre angajatori, locuri de muncă disponibile si multe altele

  • O companie şi-a lăsat angajaţii şi angajatele să doarmă la serviciu în timpul programului. Au renunţat la idee când au observat ce se întâmplă

    Proprietarii start-up-ului tehnologic AskforTask.com au amenajat o cameră de dormit destinată dezvoltatorilor de software care lucrează peste program, personalul ajungând uneori la peste 70 de ore muncite săptămânal. Părea soluţia perfectă pentru a-i scăpa de oboseala acumulată şi a le menţine concentrarea la un nivel ridicat.

    “Nu ne-a luat mult timp să ne dăm seama că reprizele de somn erau neproductive”, a declarat Nabeel Mushtaq, directorul operaţional şi cofondator al companiei, citat de BBC.

    Deşi managementul a introdus o limită de timp de 15 minute pentru odihna angajaţilor, cei mai mulţi dormeau peste pauza alocată. Buimaci după trezire, angajaţii pierdeau ulterior timp suplimentar cu pregătirea cafelei, spălatul pe faţă şi revenirea la capacitatea normală de lucru.

    “Întregul proces a ajuns să dureze între 30 de minute şi o oră şi jumătate”, a mai declarat Mushtaq.

    La şase luni de la demararea proiectului, productivitatea angajaţilor a scăzut considerabil. Deşi anterior îşi îndeplinea cu succes indicatorii de performanţă, echipa a ajuns să atingă doar 55% din obiectivul săptămânal, cu 30% mai puţin decât în perioada anterioară, iar compania a renunţat la experiment.

    Studiile experţilor în productivitatea muncii arată că pauzele de relaxare şi reprizele scurte de somn pot revigora energia angajaţilor în timpul orelor de program. Companii precum Apple, Nike, Procter&Gamble îşi încurajează personalul să se deconecteze la serviciu, amenajând zone deschise în care se pot întinde şi chiar aţipi. Managerii preocupaţi de echilibrul între viaţa profesională şi cea personală a angajaţilor susţin public aceste programe şi reacţionează abia după ce constată scăderea productivităţii celor care abuzează de oferta angajatorului.

    “Nu toţi oamenii pot sări din pat, apoi să se concentreze în timp foarte scurt şi să ajungă în câteva secunde la capacitate maximă. Managerii ajung să se comporte în relaţia cu subalternii ca nişte educatoare cu copiii de la grădiniţă”, notează BBC.

    Companiile încearcă să găsească cel mai bun mod în care pot folosi camerele de odihnă şi întomesc regulamentele care să limiteze abuzurile angajaţilor.

    “Nu ne simţim bine să încurajăm somnul zilnic la serviciu. Uneori am folosit dormitul drept instrument de amânare pentru că voiam să mai amân ceea ce aveam de făcut”, spune din proprie experienţă Nathan Schokker, proprietarul Talio Group Pty Ltd, companie care a amenajat în 2014 camere de dormit cu paturi de o persoană. De cealaltă parte, Jacob Stewart, cofondator al The Traveling Photo Booth, îşi obligă angajaţii să doarmă zilnic câte 20 de minute, pentru a-i feri de epuizare.

    “Am avut cazuri de angajaţi care dormeau prea mult mai ales în zilele de luni, în timp ce unii chiar sforăiau zgomotos. De aceea, managerii au fost nevoiţi să le recomande să doarmă mai mult acasă şi să nu ajungă obosiţi la serviciu”, a explicat mai Schokker.

    Companiile care au transformat camerele de dormit în zone de relaxare unde angajaţii pot citi reviste, socializa sau mânca au constatat creşteri ale productivităţii, angajaţii revenind la indicatorii de dinaintea experimentului.

  • Philip Morris a numit-o pe Alexandra Olaru în funcţia de director corporate affairs în România

    ”Alexandra Olaru va contribui la îndeplinirea obiectivelor noastre prin experienţa sa în corporate affairs, relaţii publice, relaţii guvernamentale şi resurse umane, acumulată în companii de renume,” a spus Steen Hjortholm, Managing Director Philip Morris în România.

    Înainte de a se alătura Philip Morris, Alexandra Olaru a lucrat pentru mari companii internaţionale, printre care Nestlé România, Unilever South Central Europe şi McDonald’s România, pentru care a dezvoltat strategia de comunicare internă şi externă şi a coordonat toate activităţile de public affairs.

    Cu o experienţă de 18 ani în comunicare, Alexandra Olaru a fost preşedintele International Advertising Association (IAA) între 2011 şi 2013 şi membru în conducerea Consiliului Român de Publicitate, International Advertising Association şi Romalimenta. Noul director corporate affairs al Philip Morris în România a absolvit în 1996 facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice.

    Numirea Alexandrei Olaru vine în urma deciziei Soranei Mantho de a începe o carieră de consultant independent.

    Philip Morris International Inc. (PMI) este lider mondial în fabricarea de produse din tutun şi deţine şase dintre cele 15 mărci internaţionale de top, printre care Marlboro, marca de ţigarete nr. 1 în lume. Produsele PMI sunt comercializate în peste 180 de ţări. În 2014, compania deţinea o cotă de 15,6% din piaţa internaţională de ţigarete în afara SUA sau 28,6%, excluzând China şi SUA.

  • Locuri de muncă cu salarii brute de 1500 – 2200 euro/lună, vezi unde şi ce meserii se caută

    Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti dispune, prin intermediul Reţelei EURES, de 85 de posturi pentru muncitorii calificaţi în diverse meserii, care doresc să lucreze în Germania, pentru ocuparea cărora se va organiza selecţie la Sighişoara în luna octombrie 2015.

    Angajatori germani reprezentaţi de compania Unique Personalservice GmbH oferă locuri de muncă pentru următoarele meserii: operator stivuitor (15 posturi), comisionar (15 posturi), hamal (10 posturi), muncitor în metalurgie (9 posturi), electrician (6 posturi), mecanic auto (5 posturi), sudor MIG-MAG (5 posturi), mecanic instalaţii (5 posturi), operator CNC (3 posturi), instalator/montator instalaţii de gaz (3 posturi), lucrător în depozit (3 posturi), mecanic utilaje prelucrarea maselor plastice şi a cauciucului (2 posturi), sculer (2 posturi), zugrav – vopsitor (2 posturi).

    Pentru ocuparea posturilor vacante sunt solicitate persoane care au calificare profesională încheiată, experienţă în domeniu, permis de conducere categoria B, precum şi cunoştinţe bune de limba germană.

    Salariul oferit este de 8,80 – 12,80 euro brut/oră, conform contractelor colective de muncă în respectivele domenii de activitate, iar durata contractelor de muncă este pe o perioadă nedeterminată. Angajatorii oferă sprijin în vederea găsirii unei locuinţe.

    Persoanele cu domiciliul în Bucureşti, care corespund cerinţelor posturilor oferite, trebuie să se adreseze Consilierului EURES din cadrul Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti, strada Spătarul Preda nr. 12, sector 5, telefon 021/316.55.08, interior 233, pentru a fi înregistrate în baza de date pentru munca în străinătate şi pentru a primi invitaţie de participare la selecţie.

    Înregistrarea în baza de date se realizează pe baza următoarelor documente: cerere tip (se completează la sediul Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă); copie act de identitate sau paşaport (valabilitate minim 6 luni); C.V model  Europass (cu fotografie)  în  limba germană (Lebenslauf); cazier judiciar în original din care să reiasa că persoanele nu au antecedente penale (termen de valabilitate 6 luni); adeverinţă de la medicul de familie, cu menţiunea “Clinic sănătos/Apt pentru muncă”.

     

  • Domo a numit o nouă echipă de management

    Anca David este noul chief financial officer al Domo, având o experienţă de 19 ani în finanţe, management şi servicii de consultanţă financiară şi de afaceri. A ocupat de-a lungul carierei sale funcţii care i-au permis o dezvoltare complexă în retail, acumulând experienţă în managementul financiar în retail în cadrul unor companii private din domenii precum comerţ farmaceutic, imobiliare industriale, dar şi în instituţii publice educaţionale. Ea este managing director în cadrul unui start-up, oferind de asemenea consultanţă financiară la nivel european.

    Adelina Fronea a fost numită HR director, având experienţă în HR şi business development. Ea gestionat de-a lungul carierei proiecte de HR de evaluare, traininguri, coaching, performance assessment sau evaluare pentru clienţi precum: Italsofa Romania, Libra Bank, Heineken Romania, UPC, Alro Slatina, Raiffeisen Bank etc. Timp de patru ani a coordonat businessul unei companii de management şi consultanţă strategică de business. A fost project manager pentru trei proiecte europene POSDRU de HR şi cercetare. Anterior, a ocupat poziţii de sales manager şi senior key account manager în cadrul unor companii de software sau telecom.

    Elena Cristina Costăchescu este noul chief marketing officer al Domo, având o experienţă de peste 16 ani în marketing şi vânzări, cu accent pe poziţionarea strategică de brand, programe de comunicare integrată, management de produs, trade marketing, programe de loializare şi de customer experience.  Anterior, a ocupat funcţia de marketing director în cadrul Altex, unde a dezvoltat platforme noi de comunicare şi a desfăşurat campanii integrate de marketing şi vânzări. Şi-a început cariera în telecom, unde timp de 14 ani a acumulat experienţă în companii precum Romtelecom, Telemobil, Cosmote sau UPC. A absolvit un program de EMBA – Executive Master of Business Administration în cadrul Open University Business School.

    Luminiţa Cristina Moise (în poza de mai sus) a fost numită director economic, fiind anterior audit manager din cadrul PriceWaterHouseCoopers, compania unde a activat timp de şapte ani, ocupând diferite funcţii care includ audit financiar, tax management sau consultanţă. Anterior, s-a ocupat de audit financiar în cadrul Deloitte, dezvoltând până în prezent o carieră în domeniu de peste 10 ani. Este trainer certificat, deţine un MBA în finanţe, contabilitate, controlling şi audit în cadrul Universităţii din Orléans, Franţa. Membră în CAFR, CECCAR, CCF România şi în cadrul Associations of Chartered Certified Accountants, Glasgow, Marea Britanie (timp de 6 ani).

    Irinel Popescu ocupă poziţia de international sales director România & Moldova în cadrul Domo din iulie 2015. Are o experienţă de peste 14 ani în retail, în cadrul unor companii ca Metro şi Tesco. Este de profesie economist, absolvent al FEAA, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din Craiova.

    Noua echipă de management va fi coordonată de Kim Koellner, CEO al Domo din 2013. Koellner are peste 10 ani de experienţă în domeniul retail pe pieţele din Franţa, Germania şi România. Este de origine sud-coreeană şi a urmat studiile în Germania şi Statele Unite.

    Schimbarea de management este o nouă încercare de a resuscita retailerul care se confruntă cu dificultăţi de câţiva ani. Recent, Samsung Electronics România, reprezentanţa locală a gigantului sud-coreean, a cerut insolvenţa companiei Family Home Concept (fosta Domo Retail SRL), potrivit site-ului Tribunalului Bucureşti.

     

  • Au întrebat-o la interviul de angajare ce salariu a avut la jobul anterior. I-a uluit cu răspunsul ei

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.

    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 

    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.

  • Salarii care încep de la 1.500 de euro. Cum poţi să te angajezi pe unul din zecile de posturi

    Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti oferă, prin intermediul reţelei EURES, 50 de posturi pentru lucrătorii calificaţi în domeniul hotelier – gastronomic, care doresc să desfăşoare o activitate sezonieră în Germania, pentru ocuparea cărora se va organiza selecţie la Bucureşti în luna octombrie 2015. Angajatori germani reprezentaţi de Serviciile de Plasare Internaţionala din cadrul Centralei de Mediere a Străinilor şi Specialiştilor ZAV Bonn oferă locuri de muncă pentru următoarele ocupaţii: bucătar/bucătar şef şi bucătar specialist (15 posturi), ospătar (15 posturi), barman (5 posturi) şi personal în industria gastronomiei de sistem (15 posturi).

    Pentru ocuparea posturilor de ospătar, barman şi personal în industria gastronomiei de sistem, sunt solicitate persoane care au calificare profesională încheiată, experienţă în domeniu şi cunoştinţe bune de limba germană (nivel B1/B2). Pentru posturile de bucătar/bucătar şef/bucătar specialist, angajatorii germani solicită persoane care au calificare profesională încheiată şi experienţă în domeniu, precum şi cunoştinţe de limba germană, cel puţin nivel A2.

    Angajarea se face pe o perioadă de cel puţin 6 luni, începând cu luna octombrie 2015, cu posibilitate de prelungire a contractului de muncă pe durată nedeterminată. Salariul oferit este de 1500 – 2200 euro brut/lună, pentru posturile de ospătar şi barman, 1700 – 2400 euro brut/lună, pentru posturile de bucătar/bucătar şef/bucătar specialist şi de 1450 euro brut/lună pentru personalul în industria gastronomiei de sistem.

    Cazarea poate fi asigurată de către angajator sau acesta poate oferi sprijin în vederea găsirii unei locuinţe.
    Persoanele cu domiciliul în Bucureşti, care corespund cerinţelor posturilor oferite, trebuie să se adreseze Consilierului EURES din cadrul Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti, strada Spătarul Preda nr. 12, sector 5, telefon 021/316.55.08, interior 233, pentru a fi înregistrate în baza de date pentru munca în străinătate şi pentru a primi invitaţie de participare la selecţie. Înregistrarea în baza de date se realizează pe baza următoarelor documente:

    – cerere tip (se completează la sediul Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă);
    – copie act de identitate sau paşaport (valabilitate minim 6 luni);
    – C.V model  Europass (cu fotografie)  în  limba germană (Lebenslauf);
    – cazier judiciar în original din care să reiasa că persoanele nu au antecedente penale (termen de valabilitate 6 luni);
    – adeverinţă de la medicul de familie, cu menţiunea „Clinic sănătos/Apt pentru muncă”.

  • Întrebarea care face ravagii la interviurile de angajare din România. 90% dintre candidaţi pleacă acasă

    Există două camere. Sunt trei întrerupătoare în camera unu şi trei becuri în camera a doua. Îţi vei petrece cinci minute în camera unu şi apoi 15 minute în a doua cameră. Din camera în care se folosesc întrerupătoarele nu se poate vedea cealaltă cameră. Nu ai voie să revii în camera întrerupătoarelor. Poţi apăsa pe întrerupătoare de câte ori vrei şi cum vrei.

    Cerinţă: Care întrerupător corespunde fiecăruia dintre cele trei becuri?

    Această întrebare este adeseori folosită la interviurile de angajare din România şi străinătate în domenii precum software şi IT, financiar-bancar şi publicitate. Specialiştii în resurse umane susţin că testează modul în care viitorii angajaţi pot aborda o problemă şi găsi soluţii. Doar un candidat din zece trece acest test.

    AFLĂ SOLUŢIA AICI

  • Danone l-a numit pe Adrian Pascu director general pentru Europa de Sud Est

    Adrian Pascu revine acasă în România după o experienţă de aproape doi ani în Danone Rusia, unde a deţinut poziţia de director de vânzări pentru divizia Moscova. Anterior el a deţinut mai multe poziţii în organizaţia de vânzări a Danone România, contribuind semnificativ la dezvoltarea companiei. Ultima poziţie deţinută a fost cea de director comercial.

    “Mă bucur să revin în România după o valoroasă experienţă internaţională, cunosc foarte bine echipa de aici, avem profesionişti excelenţi, cunosc bine specificul local şi sunt convins că Danone poate continua să contribuie la dezvoltarea dinamică a pieţei şi societăţii româneşti, aşa cum a făcut constant în ultimii 16 ani. Prioritatea mea va fi să întăresc poziţia Danone România ca lider puternic pe segmentul de iaurt şi să asigur dezvoltarea sa sustenabilă şi profitabilă,” a declarat Adrian Pascu.

    Adrian Pascu este absolvent al Facultăţii de Fizică, Universitatea Iaşi, şi deţine un titlu MBA ELITEC de la aceeaşi universitate. Şi-a început cariera în business în companii precum Henkel şi Campofrio şi are peste 10 ani de experienţă în Danone, unde a avansat constant pe diferite poziţii.

    Danone România este lider de piaţă pe segmentul iaurturi. Compania are în portofoliu peste 90 de sortimente, realizate în majoritate în fabrica din Bucureşti, cu lapte proaspăt colectat de la fermierii români. Fabrica Danone din Bucureşti a produs local primele iaurturi în 1999, iar în prezent 1 din 2 iaurturi consumate în România poartă marca Danone.

    Compania Danone România face parte din grupul Danone, prezent în 140 de ţări, deţinând locul 1 în lume în fabricaţia de produse lactate proaspete şi locul 2 în lume în domeniul apelor minerale îmbuteliate şi alimentaţiei pentru bebeluşi. Grupul Danone a înregistrat în 2014 vânzări de peste 20 miliarde euro.

    Danone a facut primul pas pe piaţă în Barcelona încă din 1919, când Isaac Carasso a început să vândă primele iaurturi în farmacii, ca leac pentru infecţiile intestinale, care afectau în special copiii.

  • Bucureştiul, oraşul ideal pentru şefi

    Un manager de top român dintr-o multinaţională din Bucureşti are un salariu la jumătate faţă de unul din Geneva, cu 43% sub nivelul unuia din Londra, cu 37% mai puţin decât unul din Dublin şi cu doar 13% sub nivelul unui executiv de top din Varşovia, arată datele unei cercetări comparative realizate de firma de consultanţă în management Hay Group, care publică în fiecare an studii salariale cu date colectate din mediul privat.

    În mod paradoxal poate, acelaşi studiu arată că executivii seniori câştigă mai mult în Bucureşti decât în New York (cu 8% mai mult), Praga (cu 19%), Montreal (cu 18%) sau faţă de oraşele din Japonia (cu 9%). Datele prezentate în comparaţie vizează valoarea medie totală a pachetului de compensaţii şi beneficii şi nu includ informaţii legate de managerii expaţi, care au pachete salariale mult mai mari decât managerii locali din zonele analizate. Cum se explică aceste diferenţe?

    „Sunt puţini manageri buni în România, iar cei care sunt cu adevăraţi buni trebuie reţinuţi”, crede Andreea Voinea, directorul de resurse umane al BCR, cea mai mare bancă de pe plan local. În opinia ei, aşa-numitul pool de talente din România este relativ îngust la nivel de poziţii de top management, iar majoritatea candidaţilor buni sunt concentraţi în Bucureşti. De aceea, bătălia pe competenţele lor a făcut ca salariile să le crească într-un ritm mult mai accelerat prin comparaţie cu ce s-a întâmplat cu restul angajaţilor din companii.

    De aceeaşi părere este şi Mirela Marinescu, head of executive search în cadrul grupului APT, cu activităţi în domeniul recrutării şi închirierii de forţă de muncă temporară, care spune că România a ajuns să aibă şefi bine foarte bine plătiţi pentru că multă vreme angajatorii nu au găsit candidaţi bine pregătiţi care să ocupe poziţii de management.

    „Când au apărut multinaţionalele, majoritatea poziţiilor erau ocupate de expaţi şi, după ce şi-au încheiat mandatele, cel puţin o parte din pachetele lor salariale s-au transferat şi către managerii români care au rămas să îi înlocuiască. Deşi angajatorii nu au oferit şi nu oferă aceleaşi pachete românilor prin comparaţie cu cele ale expaţilor, au fost totuşi nevoiţi să le dea salarii mari şi managerilor locali, pentru a-i motiva şi pentru a-i reţine în companii”, menţionează Marinescu.

    Pachetele salariale ale managerilor de top din România diferă în funcţie de dimensiunea companiilor şi de industria în care activează, însă, în general, un manager de top câştigă, în medie, între 10.000 şi 15.000 de euro net pe lună, la care se adaugă bonusul anual şi aşa-numitele „long term incentive plan“ (plan de motivare pe termen lung), prin care aceştia primesc pachete de acţiuni în companie, la preţuri preferenţiale, potrivit informaţiilor din piaţă.

    La polul opus sunt însă pachetele salariale ale muncitorilor din România, care adesea primesc puţin peste salariul minim pe economie (adică circa 175 de euro net pe lună). De altfel, aceeaşi comparaţie făcută de consultanţii de la Hay Group în multinaţionale la nivelul poziţiilor de muncitori / personal operaţional arată o poziţionare complet diferită a angajaţilor din Bucureşti prin comparaţie cu cei care ocupă astfel de funcţii în alte ţări. De departe cea mai mare diferenţă este între costul salarial al unui muncitor din Bucureşti şi al unuia din Geneva, care câştigă de zece ori mai mult decât unul din România (deşi un şef din Capitală câştigă doar de două ori mai puţin decât unul din acelaşi oraş elveţian). În oraşele din Japonia sau din Olanda, dar şi în Londra, Dublin, Paris, Berlin sau New York angajaţii care fac parte din categoria personalului operaţional primesc salarii de 3 până la 5 ori mai mari decât în Bucureşti, deşi diferenţele dintre pachetele salariale ale şefilor din aceleaşi zone nu sunt atât de mari. ”Atunci când decid să investească într-o ţară, investitorii se uită de regulă la mai multe aspecte, cum ar fi costurile cu forţa de muncă pentru personalul operaţional, pentru că în această categorie intră o mare parte din personalul unei companii, dar şi la potenţialul de viitori angajaţi pe care i-ar putea avea în locul respectiv”, spune Mihaela Lupu, market leader productized services în cadrul Hay Group România.

  • Ce locuri de muncă oferă IKEA România şi care sunt calităţile pe care suedezii la caută la un angajat

    ”Sarcina principală a unui angajat IKEA este aceea de a maximiza vânzările şi profitabilitatea în domeniul său de responsabilitate, utilizând cunoştinţele IKEA despre gama de produse, condiţiile de pe piaţa locală şi nevoile clienţilor. Împreună cu mii de colegi din întreaga lume vei ajuta la asigurarea succesului continuu, la nivel global, a conceptului IKEA – un concept care serveşte milioane de clienţi mulţumiţi în fiecare zi”, reprezintă câteva dintre responsabilităţile angajaţilor IKEA descrise de reprezentanţii companiei în cadrul secţiunii Cariere de pe site-ul IKEA România.
     
    La momentul scrierii articolului (14 iulie 2015), trei posturi erau puse la dispoziţie candidaţilor români de retailerul de mobilă şi decoraţiuni suedez: cel de lucrător comercial – colectare (temporar), în departamentul Relaţii Clienţi-Logistica; cel de sustainability developer (permanent), în departamentul Mediu/Calitate şi cel de lucrător comercial în zona de restaurant (temporar). 
     
    Postul de lucrător comercial al departamentului de relatii clienti presupune participarea  la procesul de colectare al produselor pentru comenzile on-line.  Angajatul acestui post are responsabilităţi precum recepţionarea şi verificarea produselor livrate de către departamentul logistică, respectarea regulilor şi procedurilor interne existente, cât şi păstrarea curăţeniei în aria sa de activitate, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei. Printre abilităţile necesare menţionate de conducerea companiei în alegerea candidatului pentru acest post se numără excelente abilităţi de comunicare şi orientare către client, atenţie sporită în verificarea comenzilor şi gestionarea documentelor aferente, atitudinea pozitivă, bune aptitudini de rezolvare a problemelor. Totodată, candidatul ideal trebuie să aibă cunoştinţe PC – MS Office (Word, Excel, Outlook), cât şi de limba engleză, la nivel conversational.  
     
    Responsabilităţile pentru singurul post permanent disponibil în prezent la IKEA, cel de sustainability developer sunt ca, împreună cu managerul departamentului Category Area, să conducă şi să susţină agenda de sustenabilitate a departamentului. Candidatul perfect pentru acest post trebuie să fie orientat spre rezultate şi să înţeleagă businessul IKEA, să aibă bune abilităţi de comunicare şi de muncă în echipă, experienţă şi conexiuni în domeniul sustenabilităţii. Compania caută angajaţi pentru trei astfel de posturi, dintre care unul localizat în Europa, de preferinţă în Bucureşti şi opţional în Varşovia, iar ceilalţi doi în Asia, în Qingdao şi Ho Chi Minh. 
     
    În cadrul celui de al treilea post pus la dispoziţie de IKEA România, angajaţii au responsabilităţi precum întâmpinarea clientului şi oferirea unei experienţe bune la cumpărături, menţinerea zonei în care lucrează curată şi organizată, acordarea de ajutor colegilor pe alte zone din departament. Printre cerinţele pentru candidaţii acestui post se află experienţa în domeniu, de preferat în cadrul unui restaurant, adaptabilitatea şi orientarea către identificarea de soluţii, disponibilitatea de a lucra în weekend şi schimburi.
     
    Compania suedeză de retail mobilier şi decoraţiuni IKEA a înregistrat în 2014 venituri de 394,4 milioane de lei (cca. 90 de milioane de euro) şi un profit net de 11,3 milioane de lei (circa 2,5 milioane de euro), potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Anul trecut a fost astfel primul în care compania a trecut pe profit după doi ani de pierderi. În 2013, valoarea pierderilor înregistrate de companie era de 500.000 de euro. Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, compania avea în România la finalul anului trecut 473 de angajaţi, cu unul mai mult faţă de 2013.