BusinessMagazin

Category: Resurse umane

Analize la obiect din domeniul resurselor umane – tot ce trebuie să știi despre angajatori, locuri de muncă disponibile si multe altele

  • Un angajat al guvernului a fost concediat după ce a lipsit 24 de ani de la serviciu

    AK Verma, un inginer executiv care lucra în cadrul departamentului Lucrărilor Publice Centrale din India, nu a mai ajuns la locul său de muncă din decembrie 1990, potrivit The Telegraph.

    Legea indiană face dificil pentru reprezentanţii instituţiilor de acolo să concedieze angajaţi fără motive care să implice abaterile penale.Totuşi, chiar şi în condiţiile în care locurile de muncă în cadrul instituţiilor statului sunt considerate a fi pe viaţă, A.K. Verma  a fost în cele din urmă concediat.

    “A solicitat prelungiri repetate ale concediului fără să fie sancţionat şi a ignorat cerinţele de a se întoarce la locul de muncă”, au declarat reprezentanţii guvernului indian.

    Chiar şi după ce a fost găsit vinovat în cadrul unei anchete referitoare la “absenţa voită de la datorie” în 1992, a fost nevoie de încă 22 ani şi de intervenţia unui ministru pentru a fi concediat. Legislaţia muncii din India este, potrivit Băncii Mondiale, cea mai restrictivă din lume şi face aproape imposibilă demiterea angajaţilor fără abateri penale.

    Primul-ministru Narendra Modi a introdus chiar şi un sistem de scanare a amprentelor pentru birocraţii din New Delhi, cu scopul monitorizării frecvenţei cu care ei vin la locul de muncă. Astfel, prezenţa lor poate fi verificată chiar şi de publicul larg pe site-ul www.attendance.gov.in.

  • Primele 12 cuvinte pe care le spui la un interviu de angajare ar putea să te ajute să obţi slujba sau să te coste

    Resurgo Trust, fundaţie caritabilă, a dezvăluit faptul că angajatorii judecă potenţiali angajaţi după conversaţia de complezenţă ce are loc înainte de interviul propriu-zis. Cercetătorii au descoperit că primele 12 cuvinte pe care le spune un candidat ar putea avea un efect important asupra deciziei de angajare a angajatorului, scrie Daily Mail.

    Asta datorită faptului că angajatorul îşi face o primă impresie despre candidat în timpul conversaţiei de dinaintea interviului. Prin urmare, candidatul este văzut într-o lumină pozitivă sau negativă, încă înainte de a vorbi despre experienţa de muncă şi calificări.

    „Este vorba despre felul în care vorbeşti cu recepţionera, ce spui în primele minute sau felul cum mergi pe hol. Conversaţia de complezenţă face parte din abilităţile de comunicare la locul de muncă”, spune Iona Ledwidge, Resurgo Trust.

    Scott Hutchinson, de la firma de recrutare Interim Partners, este de părere că nu toată lumea ştie să pălăvrăgească despre vreme sau despre alte subiecte fără miză, iar cei care ştiu au un avantaj.

     

  • Blake Horsley este noul country head al P3 Romania

    Blake Horsley are 31 de ani şi 12 ani de experienţă în real estate, în domeniul tranzacţiilor, investiţiilor şi capitalului privat, precum şi în managementul de proiecte şi de personal. Şi-a început cariera în ţara natală, Noua Zeelandă. Activ în acest domeniu din 2004, el a fost numit, la doar 23 de ani, în funcţia de manager al Metropolitan Sales şi Leasing Teams din Wellington, devenind astfel cel mai tânăr manager din istoria Colliers International. Între 2008 şi 2013, a condus echipa de investiţii a Colliers International România, din poziţia de director al departamentului de investiţii. Începând din 2013, Blake a ocupat funcţia de vicepreşedinte şi director de achiziţii în cadrul Benevo Capital Corporation în România, companie în care va continua să activeze ca membru al consiliului director.

    Peter Bečár, managing director pentru CEE al P3, declară: „Suntem convinşti că expertiza lui solidă în gestionarea activelor, în construcţii şi în piaţa logistică va contribui la extinderea activităţilor noastre în România, unde avem deja mai multe proiecte în dezvoltare, în P3 Bucharest”.

    Compania P3, activă în 12 ţări din Europa, şi-a deschis biroul din România în urmă cu cinci ani, iar în prezent îşi extinde operaţiunile în ţară.

    În toamna anului 2015, P3 a început prima construcţie de tip build-to-suit de la achiziţia P3 Bucharest, ca parte a unui parteneriat mai amplu, care prevede stabilirea unui hub logistic cu o suprafaţă totală de 81.000 m2 pentru Carrefour, cel mai mare retailer din Europa. Cele două clădiri noi vor mări portofoliul total al P3 în România, care include deja opt depozite, la circa 270.000 m2. Poziţionat strategic, la kilometrul 13 de pe autostrada A1, P3 Bucharest dispune, totodată, de teren care permite dezvoltarea a 114.000 m2 de spaţii suplimentare, cu unităţi începând de la 4.000 m2 şi până la 40.000 m2.

    P3 este investitor, dezvoltator şi manager de proprietăţi logistice europene. Având activităţi în toată Europa, portofoliul P3 cuprinde 145 de depozite, care totalizează 3 milioane m² de spaţii în nouă ţări şi un portofoliu de terenuri cu avize de urbanism care permit dezvoltarea de noi spaţii, de peste 1.3 milioane m².

    PointPark Properties a adoptat noul brand corporate “P3” şi va folosi numele comercial P3 Logistic Parks.

    P3 este deţinută de TPG Real Estate şi Ivanhoé Cambridge.

     

  • Povestea tinerei de 27 de ani care a devenit stewardesă în Dubai: Muncesc pentru ca într-o zi să pot să trăiesc fericită şi pe o bucată de pământ românesc

    Andra Conţiu, 27 de ani, a plecat din România în urmă cu patru ani, după ce a absolvit facultatea de alimentaţie şi turism la Braşov şi liceul la Topliţa. Spune că visa încă din facultate să devină stewardesă, aşa că a decis să se mute în Dubai, loc de unde vizitează acum întreaga lume.

    “Odată ce am ajuns în Dubai, oamenii din jurul meu au fost cei ce au crezut mai mult în visul meu, fără să ştie de el, şi m-au împins către realizarea lui”, povesteşte Andra, care lucrează ca însoţitor de bord în cadrul unei companii aeriene din Orientul Mijlociu.

    “Interviul de angajare a avut loc în Dubai, nu este uşor, te solicită, însă e important să transimiţi acea energie pozitivă. Desigur, emoţiile au fost prezente, poate pentru că ştii că cei cu care concurezi sunt toţi diferiţi, altă naţionalitate, altă experienţă, altă cultură.  Cred că am fost în jur de 30 de candidaţi în ziua în care am fost eu şi am rămas doar trei în final. Interviul se desfăşoară pe durata mai multor zile şi, desigur, organizarea este diferită faţă de cea din România. Ei practic fac o preselecţie online înainte de a te chema la interviu”, spune Andra Conţiu.

    Despre minusurile jobului de stewardesă, tânăra spune că cel mai tare îi lipseşte somnul, din cauza diferenţelor de fus orar. Există însă şi numeroase aspecte pozitive atunci când lucrezi pentru o companie aeriană: “Programul meu de muncă este clar diferit de oricare alt job, motiv pentru care rutina lipseşte din viaţa mea. Am multe zile libere, mai multe decât ţi se oferă în mod obişnuit, pe care fie le petrec în Dubai, fie pot pleca oriunde în lume pentru puţină relaxare”.

    Meseria de stewardesă este bine plătită, chiar şi pentru standardele înalte din Dubai: “Salariul unui însoţitor de bord diferă de la lună la lună, însă se poate ajunge la 2.000 de euro dacă ai zboruri bune, pentru că eşti plătit şi pentru orele de zbor, plus diurna din fiecare tură, ca să nu mai menţionez că ţi se oferă cazare şi toate facilităţile. Seniorii noştrii câştigă mai mult, nu pot spune cu exactitate cât, însă nimeni nu le plânge de milă”.

    Cum decurge însă o zi de lucru din viaţa unei stewardese? “Încep pregatirea pentru un zbor cu 4-5 ore înainte de decolare. Ca echipaj de bord, începem să ne pregătim de acasă cu bagaje, machiaj, coafură, ţinută, totul trebuie să fie perfect. Urmează drumul până la sediu, drum în care recitesc safe talk-ul, pentru a-mi reîmprospăta cunoştinţele. Trebuie să îţi faci check-in-ul cu minimum două ore înainte de zbor, iar punctualitatea e sfântă; pentru doar 30 de secunde întârziere rişti să nu mai fii primit la zbor. Echipajul se adună într-o sală de conferinţe, unde discutăm toate detaliile legate de zbor, ne cunoaştem între noi, pentru că la fiecare zbor oamenii sunt alţii şi bineinţeles trebuie să trecem de toate verificările: paşaport şi licenţa pentru avionul pe care zburăm să fie în regulă, vaccinurile să fie la zi, uniforma să fie imaculată, manichiura să fie făcută cu ojă roşie sau transparentă, părul strâns cum ne-au învăţat în timpul pregătirilor şi safe talk-ul. Safe talk-ul e cel ce produce emoţii mereu, se pune o întrebare legată fie de aviaţie, de cazuri medicale, de securitate, la care trebuie să ştii să răspunzi pentru a putea opera zborul respectiv. După ce ajungem la avion, mai sunt o serie de sarcini până la îmbarcarea pasagerilor, după care urmează munca noastră propriu-zisă din timpul unui zbor.”

    Andra Conţiu spune că îi lipsesc multe lucruri legate de ţară, însă viaţa din Orientul Mijlociu are beneficiile ei. “Am încetat să mai simt anumite lipsuri din momentul în care am început să zbor; familia şi prietenii sunt însă cei care îmi lipsesc în continuare. Viaţa din Dubai e cu totul alta, comparativ cu România. Automat, când esti lipsit de griji poţi să te bucuri de ceea ce este în jurul tău”. Tânăra este mulţumită de slujba ei şi de viaţa pe care o duce, însă ar dori să se întoarcă, cândva, în România: “Momentan nu e mai bine acasă. Muncesc, însă, ca într-o zi să pot să trăiesc fericită şi pe o bucată de pământ românesc.”

    Sute de românce lucrează în prezent ca însoţitoare de bord pentru companii precum Emirates, Qatar Airlines sau FlyDubai. Transportatorii aerieni din Orientul Mijlociu desfăşoară anual recrutări de personal în statele europene, ca urmare a dezvoltării agresive pe piaţa aeriană mondială.

  • Cum vrea o companie să îşi monitorizeze angajaţii zi şi noapte

    Compania Jawbone, care produce dispozitive pentru monitorizarea activităţilor de fitness, a dezvoltat un sistem care permite unei companii să monitorizeze activitatea angajaţilor 24 de ore din 24.

    Sistemul se numeşte UP for Groups şi foloseşte o brăţară inteligentă pentru a colecta date privind mişcarea, timpul acordat meselor sau cel acordat somnului, relatează BBC. Datele preluate sunt apoi trimise reprezentanţilor companiei fără a include numele persoanei monitorizate, pentru a menţine anonimitatea.

    Jawbone, producătorul dispozitivului, speră că aceste informaţii vor ajuta companiile să lupte împotriva obezităţii prin promovarea unui regim sănătos la locul de muncă.

    “Dacă eu sunt cel care decide meniul de la cantină, spre exemplu, pot observa că în ziua în care servesc hamburgeri productivitatea scade. Drept urmare voi putea modifica meniul acelei zile”, a declarat Alexander Asseily, fondator al Jawbone.

    “Există o întreagă dezbatere referitoare la confidenţialitatea datelor personale”, a mai spus Asseily. “Din punctul meu de vedere, problema este ca cel care colectează datele să anunţe din timp ce vrea să facă cu informaţiile primite. Jawbone are o politică foarte strictă, nu oferim nimănui datele colectate de noi. Dar atunci când companiile vor începe să folosească aceste produse, atunci politica lor privind confidenţialitatea va intra în vigoare.”

    Câteva mii de accesorii wearable (dispozitive purtate pe corp) care monitorizează activitatea, caloriile arse şi somnul utilizatorilor sau care sunt utilizate ca o extensie a telefonului mobil au fost vândute în România la aproape un an de la lansarea lor, iar retailerii anticipează creşteri de peste 100%.

    Dispozitivele wearable includ brăţări de monitorizare a activităţilor sportive, a bătăilor inimii, precum şi a somnului, dar şi ceasuri inteligente care sunt practic o extensie a telefonului mobil – poţi vedea notificările, face poze sau vorbi la telefon.

    Pe piaţă sunt disponibile diferite gadget-uri pentru fitness care sunt compatibile cu diferite smartphone-uri şi tablete şi care se pot conecta chiar şi la calculator. Printre acestea se numără accesoriile produse de compania americană Fitbit – Fitbit Flex, Fitbit One, Fitbit Zip, sau modelele Jawbone UP24 şi Nike Fuel Band.

  • Cu cât vor creşte salariile în 2016 şi, mai ales, cum va avea loc recâştigarea pieţei muncii de către angajaţi

    Economia României a creat peste 154.000 de noi locuri de muncă în primele opt luni ale anului trecut, nivel cu peste 45% mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2014, arată cele mai recente date disponibile. Specialiştii în resurse umane sunt de părere că tendinţa de creştere a noilor angajări se va menţine şi în 2016, pentru că există toate premisele ca acest lucru să se întâmple: creşterea economică estimată pentru 2016 (care variază între 3,9 şi 4,1%) indică un nivel mai ridicat decât cel prognozat pentru anul trecut şi astfel companiile au încredere să-şi extindă afacerile în România sau să facă investiţii greenfield.

    „E posibil ca ritmul angajărilor în 2016 să fie mai accentuat decât în 2015, astfel încât la nivelul întregului an să ne apropiem de 200.000 de noi angajări“, a explicat Cristina Postolache, managing partner în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane Big4HR.
    O evoluţie similară a numărului de noi locuri de muncă estimează şi Raluca Peneş, HR coordinator în cadrul companiei de externalizare de servicii de HR Smartree România. „Numărul de noi angajări va creşte în 2016 cu cel puţin 5%, în special în zonele Nord-Vest şi Centru (Timişoara, Arad, Bihor, Braşov, Bucureşti-Ilfov), pe fondul investiţiilor“, a spus Peneş. Piaţa va cere în continuare, spune ea, specialişti în zona de IT/software, dar şi poziţii specializate în vânzări, marketing şi comerţ online sau logistică. Piaţa muncii a arătat semne clare de dinamizare, creând noi oportunităţi în carieră pentru angajaţi, iar pachetele salariale vor creşte ca urmare a acestor mişcări, în timp ce competiţia pentru talente va deveni tot mai puternică, este de părere Irina Stoian, directorul de resurse umane al companiei de credite de consum Cetelem: „Noi suntem în trendul de creştere a numărului de angajări în 2016, cu precădere pe divizia de vânzări, unde urmărim ritmul de dezvoltare al parteneriatelor existente, prin deschiderea de noi locaţii în care Cetelem este prezent cu puncte de lucru“.
    Potrivit datelor firmei de recrutare şi de închiriere de forţă de muncă temporară APT Group, anul trecut rata de recrutare externă a fost de 13,5% la nivelul întregii pieţe din România, în creştere cu 1,5 procente faţă de 2014. Reprezentanţii APT estimează că, pe lângă nou înfiinţatele unităţi de producţie, retail şi servicii de business, un generator semnificativ de noi locuri de muncă a fost, în 2015, însuşi Codul muncii, ale cărui modificări au scos „la alb“ multe locuri de muncă din zonele gri şi neagră. Peste acest trend se va suprapune în 2016 elanul investiţional (creşterea investiţiilor este estimată la peste 15% faţă de 2015), care situează România în topul ţărilor din Europa de Sud-Est.

    „Ne putem aştepta la o creştere între 15 şi 20% a numărului de noi angajări anul acesta, în condiţiile în care şi şomajul va continua săscadă (de la 6,6 % în 2015 la 6,4% în 2016, după estimările Comisiei Europene). Iar la nivel de categorii profesionale putem preconiza că va creşte mai mult gradul de ocupare a poziţiilor de blue collars decât a celor de white collars, pe fondul revirimentului din industriile prelucrătoare“, a spus Adrian Nicolae, development manager în cadrul APT Group. Un diferenţiator calitativ nou este, spune el, faptul că piaţa românească a muncii se extinde din nucleele urbane tradiţionale şi radiază regional, către localităţile mai mici.
    Angajatorii vor căuta anul acesta meseriaşi, absolvenţi de şcoli profesionale, pentru că industria va crea noi locuri de muncă, mai ales în Transilvania şi Banat, spun specialiştii, în timp ce companiile din servicii vor căuta vorbitori de limbi străine pentru activităţile suport, precum şi programatori.

    „Mediul industrial, mai ales în domeniul componentelor auto, anunţă extinderea capacităţii de producţie, lucru care va duce la creşterea nevoii de personal direct productiv – muncitor calificat în producţie. Această tendinţă favorizează alte locaţii decât Bucureştiul, unde industrie nu mai există. Sunt vizate în special centrele urbane din Transilvania, Banat, zona Piteştiului şi a Ploieştiului, dar în marile oraşe există deja riscul supra-încălzirii în condiţiile lipsei de personal de execuţie calificat“, a explicat Raluca Pârvu, business manager în cadrul companiei de consultanţă în mana-gement şi resurse umane BPI Group. Ea a mai precizat că şi serviciile oferă o creştere semnificativă, în condiţiile în care se externalizează multe procese în BPO-uri (centre de servicii de externalizare pentru afaceri) sau în centre de servicii partajate (Shared Services). Vizate aici sunt activităţile suport (financiar, HR, callcenter etc.), dar şi sectorul IT.

    La polul opus sunt sectoare precum bankingul, retailul sau industria farmaceutică, unde sunt mai puţine angajări noi (în retail fluctuaţia mare de personal determină realizarea de noi angajări, dar nu sunt făcute pentru extindere, ci pentru înlocuirea personalului care a plecat).
    O tendinţă remarcată de cei care fac recrutări este că firmele de outsourcing (străine sau româneşti) au început să ofere servicii din ce în ce mai complexe, în încercarea de a se dezvolta foarte bine pe o nişă de piaţă. Iar acest lucru atrage nevoia de candidaţi mai specializaţi, care sunt şi mai bine plătiţi.

    „Pe lângă serviciile clasice de call center, există companii care au reuşit să preia întregi departamente de customer service de la clienţii lor. Aceeaşi situaţie o observăm şi în accounting şi IT, mai nou. Şi în zona de testare observăm o tendinţă de specializare, companiile dezvoltându-şi capacitatea de a oferi servicii adiţionale de inginerie, pentru care nu mai caută doar testeri“, a mai precizat Cristina Postolache de la Big4HR.

    De aceeaşi tendinţă vorbeşte şi Adrian Nicolae de la APT Group, care spune că va avea loc o relocare a joburilor mai puţin specializate în ţări din eşalonul următor (cum este India), iar România va atrage joburi tot mai complexe şi mai creative.
    „Se menţine interesul pentru vorbitorii de limbi străine, cu precădere cei de limba germană, franceză, spaniolă, italiană, portugheză şi rusă. În continuare limba engleză rămâne obligatorie, iar în outsourcing chiar la nivel de fluenţă. Fireşte, această rocadă cu trecerea românilor la nivelul următor va avea efecte şi asupra ofertelor salariale, care vor creşte“, a mai spus Adrian Nicolae, development manager în cadrul APT Group.

     

  • Noul CEO al Băneasa Developments este Arthur Popa

    Arthur Popa şi-a început activitatea în cadrul Băneasa Developments în 2006, ocupând diverse funcţii de conducere pe parcursul carierei sale. În 2013 a fost numit chief operating officer (COO), poziţie din care a coordonat operaţiunile companiei. În iunie 2014 a obţinut certificarea ICSC – Certified Shopping Center Manager – fiind printre primii manageri din România cu această acreditare.

    “Băneasa Shopping City este un reper pe piaţa centrelor comerciale din România. O spun rezultatele noastre, brandurile care ne-au ales pentru deschiderea în premieră a magazinelor şi, mai ales, clienţii noştri”, declară Arthur Popa, CEO Băneasa Developments.

  • Cornel Cărămizaru, numit director deneral al FrieslandCampina România

    “România este o piaţă importantă, la nivel internaţional, pentru Royal FrieslandCampina. Operăm în România într-un mediu plin de provocări”, a declarat Cornel Cărămizaru. El este acum director de vânzări si trade marketing al FrieslandCampina România şi s-a alăturat companiei în 2011. Are peste 18 ani de experienţă ca manager în companii multinaţionale din industria de bunuri de larg consum. El deţine un MBA în Marketing şi este specializat în managementul strategic şi de conducere a afacerilor.

    FrieslandCampina România este parte a companiei olandeze Royal FrieslandCampina, una dintre cele mai mari şase companii producătoare de lactate din lume, cu prezenţă în peste 100 de ţări la nivel global. FrieslandCampina este prezentă pe piaţa din România cu brandurile Napolact, Milli, Oke, Campina şi Dots şi oferă o gamă largă de produse: lapte de consum, iaurt, brânză, unt şi gustări pe bază de lapte.

    Compania ocupă locul al treilea pe piaţa lactatelor, evaluată la 4 miliarde de lei, cu o cifră de afaceri de 400 de milioane de lei în 2014, în creştere faţă de 2013 (372 milioane de lei). Liderul pieţei este Albalact, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 475 de milioane de lei, în creştere faţă de 2013 (423 milioane de lei), iar profitul a crescut şi el, ajungând la 12,3 milioane de lei, faţă de 8,4 milioane de lei în 2013. Pe poziţia a doua în piaţa lactatelor se află Danone, a cărui cifre de afaceri a a scăzut de la 481 milioane de lei în 2013 la 456 de milioane de lei anul trecut, iar pierderile raportate au crescut, de la 5 milioane de lei la 16 milioane de lei, în acelaşi interval. Albalact este singura afacere controlată de investitori români în topul producătorilor din industria laptelui; francezi, greci şi nemţi (Danone, Friesland Campina, Fabrica de lapte Braşov, Delaco, Hochland, Dorna, Covalact) deţin felii importante din această industrie, abia pe locurile nouă şi zece, în funcţie de cifra de afaceri mai aflându-se afaceri locale (Simultan şi Lactag).

    Cornel Cărămizaru este primul CEO roman al FrieslandCampina Romania.

  • Confesiunile unei stewardese:„Este insula tentaţiilor – fete frumoase, băieţi arătoşi, hoteluri de patru stele dar după o vreme ajunsesem să plâng înainte de fiecare zbor”

    O fostă însoţitoare de bord a companiei Singapore Airlines îşi povesteşte experienţele mai puţin plăcute din cadrul acestei meserii, ce au determinat-o să demisioneze. Printre problemele sale se numărau atât pasagerii necivilizaţi, dar mai ales cerinţele fizice şi emoţionale ale acestui job, nepotrivite caracterului său, arată un articol publicat de Daily Mail.

    La un an după ce a demisionat, Hilary îşi împărtăşeşte povestea prin intermediul unui blog. Ea spune că cea mai dificilă parte a fost adaptarea la diferenţele culturale şi la viciile asociate, de exemplu petrecerile staffului, unde se obişnuia să se consume mult alcool şi descrie acel loc de muncă ca fiind „un mediu toxic” .

    „Este insula tentaţiilor – fete frumoase, băieţi arătoşi, hoteluri de patru stele. Fiind înconjurată de un astfel de mediu, trebuie să te menţii fermă pe poziţii, să nu fii tentată de fumat, alcool, petreceri. Nu toţi fac asta, însă majoritatea da.” spune Hilary.

    Ea sfătuieşte alte fete care îşi doresc să lucreze ca stewardese să se gândească de două ori înainte, pentru că nu e o meserie atât de uşoară precum se crede. Deşi există şi avantaje ale acestui job, dezavantajele le întrec cu siguranţă. „Nu este o oboseală normală. E greu de explicat. E vorba despre o combinaţie între oboseală fizică, psihică şi mult stres. În plus, te afli în majoritatea timpului într-un tub de metal, cu puţin oxigen”.

    Printre părţile bune, Hilary menţionează, totuşi, „salariul foarte bun, mâncarea excelentă din diferite ţări şi, mai ales, oamenii pe care îi cunoşti şi experienţele de viaţă”. Fosta stewardesă menţionază că jobul nu e, în esenţă, unul rău, însă nu a fost unul potrivit pentru ea.

  • Cum să-ţi măreşti şansele de a obţine jobul dorit

    Suntem oameni, cu toţii avem aspiraţii şi visuri. În fiecare zi dorim să ne depăşim limitele impuse şi să câştigăm postul râvnit. Primul obstacol pe care îl întâmpinăm înainte de a obţine job-ul dorit, este interviul. Dacă reuşim să convingem interlocutorul că ne dorim cu adevarat postul şi că suntem candidaţii perfecţi, postul ne va aparţine.

    În schimb, dacă sunt mulţi candidaţi, prin intermediul unei scrisori de mulţumire poţi schimba situaţia în favoarea ta şi îţi poţi impresiona superiorii. Sunt sigură că nu foarte multă lume cunoaşte această metodă de a ieşi în evidenţă, chiar dacă în străinătate este des întâlnită şi foarte apreciată.

    Se obişnuieste să se trimită după ce ai primut postul dorit, dar se poate trimite o astfel de scrisoare şi imediat după interviu, chiar dacă nu eşti convins că ai obţinut job-ul. Datorită faptului că mai puţin de 10% din candidaţi vor trimite, tu vei face un pas foarte important şi care va avea un impact pozitiv asupra angajatorului ajutându-te să te diferenţiezi vizibil de ceilalţi.

    Îţi voi pune la dispoziţie câteva sfaturi pentru a redacta o scrisoare de mulţumire.

    1. Întotdeauna trebuie să trimiţi documentul de mulţumire în cel mult 24 de ore după încheierea interviului.

    2. Exprimă-ţi entuziasmul pentru firmă şi postul pentru care ai candidat. Încearcă să fii specific în legătură cu ceea ce te interesează, explică de ce consideri că vei fi un membru bun pentru echipă, descrie câteva situaţii care te-au ajutat să te dezvolţi şi cât de bine te descurci în lucrul în echipă.

    3. Comunică orice punct pe care consideri că nu l-ai abordat suficient de clar în timpul interviului: orice răspuns pe care consideri că nu l-ai dezvoltat atât de bine precum ai fi dorit. Această scrisoare este ultima ta oportunitate pentru a lăsa o impresie pozitivă.

    4. Personalizează-ţi scrisoarea: probabil vei fi unul dintre mulţii candidaţi care au optat pentru acest post, de aceea trebuie să ieşi în evidenţă şi să încerci să îi determine să îşi amintească de tine, chiar şi după ce i-au  intervievat pe toţi. În document explică care consideri că au fost punctele cheie ale interviului şi dezvoltă-le.

    5. Dacă ai fost intervievat/ă de mai multe persoane, ia în considerare posibilitatea de a trimite câte o scrisoare diferită fiecăruia. Învaţă-te să ceri carţi de vizită, astfel nu vei uita numele şi functia pe care fiecare persoană cu care ai intrat în contact o are în organizaţie.

    6. Vorbeşte despre experienţa pe care o ai: Dacă firma ţi-a comunicat abilităţile pe care doreşte să le aibă candidatul, pasiuni sau experienţă, utilizează scrisoarea de mulţumire pentru a demonstra cum poţi satisface acele necesităţi.

    7. Povesteşte-le despre succesele tale. În acelaşi mod, dacă organizaţia ţi-a comunicat caracteristicile ideale pe care trebuie să le aibă un candidat, utilizează aceasta oportunitate pentru a le aminti cum îndeplinesti o sarcină dificilă sau cum rezolvi o problemă neprevăzută.

    8. Aminteşte-ţi să reciteşti şi să corectezi scrisoarea înainte de a o trimite. De asemenea, asigură-te că transmite o imagine profesională si că nu conţine greşeli ortografice şi/sau gramaticale.

    9. Încearcă să foloseşti diacritice.

    Întotdeauna trebuie să te diferenţiezi de restul, mai ales dacă în joc este un post mult dorit. Surprinde-ţi viitorii colegi folosindu-te de o astfel de scrisoare şi accentuează abilităţile pe care le deţii prin exemple.