Category: Resurse umane

Analize la obiect din domeniul resurselor umane – tot ce trebuie să știi despre angajatori, locuri de muncă disponibile si multe altele

  • Promovări la Flanco Retail: Nicoleta Capata este director de resurse umane iar Mădălin Rugeanu este noul director de retail

    “Investiţia continuă în dezvoltarea profesională a echipei este un factor motivant pentru rezultate peste aşteptări şi pentru performanţe care sunt recompensate şi recunoscute”, a declarat Dragoş Sirbu, CEO Flanco.

    Din poziţia de director de resurse umane, Nicoleta Capata va dezvolta strategia de resurse umane a companiei, avand ca prioritati pentru acest an implementarea programelor de dezvoltare profesionala, managementul performantei, precum si identificarea si cultivarea talentelor din organizatie.

    Nicoleta Capata si-a inceput cariera ca HR recruitment officer in cadrul Flanco Retail, in anul 2004, iar cinci ani mai tarziu a devenit manager al departamentului de resurse umane. Este absolventa a Facultatii de Psihologie si Stiinte Sociale si al unui master in Psihologie Organizationala si Manageriala din cadrul Universitatii Bucuresti.

    Din postura de director de retail, Madalin Rugeanu va coordona atat strategia de vanzari a companiei (magazine, online si corporate), cat si proiectele de extindere si modernizare a retelei de magazine Flanco, avand ca obiectiv consolidarea pozitiei Flanco pe piata de retail electro-IT din Romania.

    Cu o experienta de peste 8 ani in Flanco, Madalin Rugeanu si-a inceput cariera in functia de consilier vanzari in magazinul Flanco Targu-Jiu, avansand ulterior pe pozitia de specialist in marketing si apoi de project manager. Din 2010 si pana in prezent, Madalin Rugeanu a fost property & development manager, fiind responsabil cu gestionarea strategiei de extindere a retelei de magazine si cu negocierea si managementul contractelor de inchiriere a spatiilor comerciale. Madalin Rugeanu este absolvent al Universitatii Constantin Brancusi – Facultatea de Automatica si Informatica Industriala, din Targu-Jiu.

    Flanco este cel mai eficient retailer autohton de produse IT&C, electronice si electrocasnice. Cu un numar de 900 de angajati, compania detine o retea de 81 de magazine, aflate in cele mai importante zone comerciale din 50 de orase. Oferta Flanco, disponibila in magazine si pe site-ul www.flanco.ro, include o gama variata de produse, pachete de creditare – prin intermediul mai multor parteneri financiari, servicii pentru intreaga familie si pentru companii. Flanco a inregistrat la sfarsitul anului 2012 o cifra de afaceri de 137 de milioane de euro si detine o cota de piata de 13% din vanzarile realizate in magazine, fiind al doilea jucator din piata.

  • Narcis Horhoianu este noul director de marketing al Heineken România

    “Aştept cu nerăbdare să încep să lucrez cu echipa Heineken şi să continuăm să construim un portofoliu de mărci puternice, oferind consumatorilor beri de calitate şi experienţe unice.”, spune Narcis Horhoianu.

    ”Narcis vine cu o experienţă valoroasă, de aproape 20 de ani în marketing, lucrând în industria bunurilor de larg consum, în diverse categorii”, a declarat Onno Rombouts, managing director Heineken România“.

    Horhoianu a lucrat în ultimii 18 ani pentru Procter & Gamble, în funcţii de manager senior în cadrul departamenului de marketing. |n ultima sa poziţie, marketing director – brand operations leader, a fost responsabil de coordonarea activităţilor privind comunicarea către consumator şi experienţa de brand, cu extindere în toate ţările din Balcani. |nainte de aceasta, el a deţinut diverse funcţii, inclusiv de conducere, în aria de dezvoltare de brand şi business, coordonând echipe multifuncţionale şi diversificate. Narcis Horhoianu a absolvit studiile de inginerie în cadrul Universităţii Politehnica (Inginerie) Bucureşti.

    Heineken este cel mai mare producător de bere din Europa şi al treilea din lume în ceea ce priveşte volumul. |n portofoliul companiei se găsesc mărci precum Heineken, Ciuc Premium, Ciuc Natur Radler, Ciuc Radler Non Alcoolic, Silva, Silva Dark, Golden Brau, Golden Brau Non Alcoolic, Neumarkt, Bucegi. Heineken România are patru fabrici de bere situate în Craiova, Constanţa, Miercurea Ciuc şi Târgu Mureş şi peste 1.100 de angajaţi.

  • Dragoş Ion este noul CFO al Coca-Cola Hellenic pentru România şi Moldova

    Dragoş Ion s-a alăturat echipei Coca-Cola Hellenic în 2009, în Nigeria, în funcţia de financial controller. ”Mă bucur să mă întorc acasă şi să mă alătur (…) echipe din România şi Moldova.”, spune Dragoş Ion.

    El este licenţiat în economie la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi deţine o calificare Chartered Certified Accountant (FCCA) în domeniul financiar contabil. Dragoş Ion preia atribuţiile lui Dan Timotin, care a fost numit în funcţia de Commercial Finance Director în cadrul Grupului Coca-Cola HBC.

    Cu această numire, echipa extinsă de management a Coca-Cola HBC România continuă să fie formată 80% din manageri români.

    Coca-Cola Hellenic este al doilea imbuteliator ca marime al companiei Coca-Cola din punct de vedere al volumului, avand vanzari de peste 2 miliarde de unitati. Compania activeaza intr-o zona geografica extinsa, avand operatiuni in 28 de tari, servind o populatie de peste 560 milioane de oameni. |n portofoliul companiei se regăsesc băuturi carbogazoase, sucuri, apa, sport, energizante, ceaiuri si cafea.

    In Romania, Sistemul este format din Coca-Cola Romania (filiala a The Coca-Cola Company, proprietarul marcilor inregistrate) si partenerul sau Coca-Cola Hellenic (CCH Romania, care imbuteliaza si distribuie produsele Coca-Cola sub licenta The Coca-Cola Company in Romania).

     

  • Violeta Luca a fost numită vicepreşedinte şi director executiv eMAG



    Violeta Luca este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).



    Ca vicepreşedinte, director executiv eMAG, Violeta Luca va face parte din consiliul de conducere al companiei şi va coordona activităţile comerciale – de achiziţii, vânzari, marketplace, logistică, showroom-uri şi category management. Ea îşi păstrează funcţia de Preşedinte al Consiliului de Administraţie al Flanco Retail, rămânând implicată în conducerea companiei la nivel strategic.

    Unul dintre cei mai apreciaţi executivi din industrie, Violeta Luca s-a alăturat managementului Flanco Retail în august 2011, ca Marketing Director. Anterior Flanco, a lucrat timp de 8 ani în cadrul Whirlpool România, ocupând începând cu iunie 2007 funcţia de Director Comercial. Absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, precum şi a numeroase cursuri de management, ea are o experienţă de 13 ani în domeniul electroIT.

    „Violeta Luca a avut un parcurs excelent la Flanco Retail, evoluând rapid de pe poziţia de director de marketing pe cea de CEO al companiei, într-un business el insuşi foarte dinamic” spune Iulian Stanciu, acţionar eMAG şi acţionar unic Flanco Retail. „Rezultatele pe care le-a obţinut în ultimii trei ani, alături de Flanco Retail, ne-au convins că poate integra, strategic, activităţile complementare ale celor două companii şi poate indeplini, simultan şi cu folos, atât o funcţie operaţională în eMAG, cât şi una strategică în Flanco Retail. Pentru planurile noastre de dezvoltare la nivel de grup, profilul ei managerial, confirmat în practică, s-a dovedit foarte potrivit.”

    Cu o experienţă de 15 ani în retailul electro-IT, Dragoş Sîrbu a parcurs întreg lanţul ierarhic, de la consultant de vânzări, la director de magazin, Director de retail şi Director de achiziţii. Din 2012, s-a alăturat echipei Flanco, ca Director de Vânzări, iar din luna februarie 2013, a preluat conducerea departamentului de Product Management. Sîrbu este absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori.

    Cu 900 de angajaţi, Flanco deţine o reţea de 81 de magazine, aflate în cele mai importante zone comerciale din 50 de oraşe. Oferta Flanco, disponibilă în magazine şi pe site, include o gamă de produse, pachete de creditare – prin intermediul mai multor parteneri financiari, servicii pentru întreaga familie şi pentru companii. Flanco a înregistrat la sfârşitul anului 2012 o cifră de afaceri de 137 de milioane de euro şi deţine o cotă de piaţă de 13% din vânzările realizate în magazine, fiind al doilea mare jucător din piaţă.

    eMAG este cel mai mare magazin online din S-E Europei şi unul dintre creatorii pieţei de comerţ online din România, condus în prezent de directorul general Iulian Stanciu. În 2012, eMAG vândut un produs la fiecare 10 secunde – de la laptopuri la electrocasnice, cărti, jucării sau produse cosmetice – şi a livrat 12 milioane de tone de colete în toată tara.

  • Locul din România unde e un coşmar să-ţi găseşti un serviciu

    În condiţiile în care, la nivel naţional, rata şomajului a fost calculată la 5,6%, situaţia judeţului Teleorman este cel putin îngrijorătoare. Daca în noiembrie 2013 doar Teleorman şi Mehedinţi aveau o rata a şomajului mai mare de 10%, în decembrie patru judeţe au depăşit acest prag.

    În momentul de faţă, în Teleorman sunt disponibile doar 40 de locuri de muncă, conform ANOFM, adica 466 de candidaţi pe un singur post. Comparativ, în judeţul Cluj există 1.290 locuri de muncă la un număr de aproximativ 12.000 de şomeri, adică zece candidaţi pe post.

    Următoarele judeţe cu o rată a şomajului ridicată sunt, în ordine, Vaslui (10,5%), Alba (10,4%) şi Mehedinţi (10,2%).

    La polul opus se situează judeţul Ilfov, cu o rată a şomajului de doar 1,8%. Aici se află şi oraşul cu cea mai mică pondere a şomerilor (procentul somerilor din populatia stabila cu varsta intre 18-62 ani), Otopeni (sub 1%).

    Alte judeţe cu o rată a şomajului extrem de redusă sunt Timiş (1,9%), Arad (3,2%) şi Cluj (3,7%). În municipiul Bucureşti, rata şomajului a fost de 2,1% (date conform Institutului Naţional de Statistică pentru luna noiembrie 2013).

  • Ce trebuie să ştii atunci când îţi negociezi salariul

    Negocierea salariului nu trebuie să fie însă atât de complicată. Există o serie de reguli care pot pregăti pe oricine pentru momentul negocierii, conform BusinessInsider.com.

    În primul rând, orice candidat trebuie să fie pregătit la momentul în care angajatorul o să înceapă discuţia legată de salariu. În cadrul interviului, mai devreme sau mai târziu, accentul o să fie pus pe renumeraţie. Este important ca înainte de acest punct candidaţii să afle cât mai multe informaţii despre firmă, despre activitatea pe care urmează să o desfăşoare şi despre salariile oferite pe alte posturi similare.

    În al doilea rând, cei care vor să se angajeze nu trebuie să discute despre istoricul salarial. Asta poate determina angajatorul să îşi bazeze oferta pe veniturile obţinute de candidat în trecut, lucru ce trebuie evitat. În cazul în care prezentarea istoricului salarial este obligatorie, o soluţie ar fi punerea într-o lumină favorabilă a salariului mai mic din trecut. Un candidat poate prezenta poziţia ocupată anterior ca fiind una în care se simţea legat de ceea ce face, acceptând astfel şi un salariu redus.

    O greşeală care trebuie cu orice preţ evitată este declararea unui salariu anterior mai mare decât cel real. Mulţi candidaţi declară că au câştigat mai mult decât au facut-o în realitate, crezând că asta le va aduce oferte mai bune. Angajatorul poate verifica însă istoricul salarial, apelând fie la instituţiile abilitate, fie direct la foştii angajatori. O astfel de minciună poate duce chiar şi la retragerea ofertei primite.

    Un alt aspect care trebuie avut în vedere este comunicarea unui interval în care salariul să se încadreze. Astfel, dacă intervalul transmis este cuprins între 1.200 şi 1.700 lei, nu trebuie să fie o surpriză dacă oferta va fi de 1.200 lei. În general, marja trebuie să fie foarte mică, iar intervalul să plece de la suma minimă pe care candidatul este pregătit să o accepte.

    Pe lângă salariu, sunt importante şi alte beneficii pe care angajatorul le poate oferi. Spre exemplu, unele companii oferă şi abonamente la clinici medicale private, abonamente la săli de fitness sau asigurări de viaţă. Toţi aceşti factori trebuie analizaţi atunci când se ia o decizie cu privire la pachetul salarial.

    Teama că angajatorul va retrage oferta în cazul în care candidatul încearcă să işi negocieze salariul este, de multe ori, nejustificată. Personalul responsabil cu angajările din cele mai multe companii se aşteaptă ca cei care se prezintă la interviu să aibă dorinţa de a obţine cât mai mult.

  • A fugit din România şi a ajuns în Canada doar cu hainele de pe el. Acum e milionar în dolari

    “Dacă mi-aţi fi pus întrebări în limba română, aş fi înţeles, dar nu pot să vă şi răspund, pentru că nu mă exprim foarte bine”, a spus glumind Călin Rovinescu la sfârşitul interviului cu jurnaliştii din România, pe care i-a întâlnit la reuniunea din Viena a membrilor consiliului director pentru planificarea strategiei pentru anul următor a alianţei aviatice Star Alliance.

    Executivul în vârstă de 58 de ani, îmbrăcat în costum negru, cu cravată roşie şi cu părul grizonat, este unul dintre cei mai bine plătiţi români, cu un salariu care, cu tot cu un generos bonus de fidelizare, a ajuns în 2012 la 9,5 milioane de dolari. CEO-ul zâmbea des şi părea mai destins decât în timpul conferinţei, unde împărţea pupitrul cu Mark Schwab, CEO al Star Alliance, cu Christoph Franz, CEO al Lufthansa, şi cu Rohit Nandan, preşedinte şi managing director al companiei Air India, pentru care a fost anunţată integrarea în alianţă la eveniment.

    Compania condusă de Rovinescu este una dintre cele mai competitive companii aviatice din lume, cel mai puternic argument fiind profitul de 131 de milioane de dolari din 2012, într-o industrie în care pierderile şi ameninţarea falimentului sunt la ordinea zilei. În 2013, acţiunile au crescut cu 277%, creşterea fiind întrecută, dintre companiile aviatice nord-americane, doar de gigantul American Airlines.

    Deocamdată, originea CEO-ului Air Canada este singura legătură a companiei cu România, aspect care s-ar putea modifica în următorii ani. În cele 20 de minute pe care le-a destinat jurnaliştilor români, Rovinescu a explicat posibilitatea introducerii zborurilor către România ale transportatorului canadian. „Este o chestiune de timp şi de dezvoltare a industriei aviatice odată ce ţara va creşte numărul de afaceri din diferite părţi ale lumii. Nu este suficient să ai un zbor pe săptămână, acest model funcţiona în trecut, dar acum operaţiunile pot avea succes doar în cazul curselor zilnice”, a explicat Rovinescu. Aderarea transportatorului naţional TAROM în alianţa SkyTeam şi nu în cea condusă de Rovinescu se justifică prin acoperirea pe care alianţa o are deja în regiune prin companiile membre ale Lufthansa Group, Lufthansa, Austrian şi Swiss: „Europa Centrală şi de Est este bine acoperită, putem spune că Star Alliance este alianţa  care acoperă cel mai bine România„.

    Rovinescu nu s-a ferit în a oferi soluţii pentru companiile autohtone, executivul fiind de părere că modelul Air Canada poate fi urmat de acestea: „România se confruntă cu provocări proprii în contextul economic actual şi nu este uşor pentru companiile din ţara aflată într-o etapă de dezvoltare să obţină ceea ce pot şi companiile cu tradiţie. Cred că pot învăţa din exemplul nostru„, a explicat Călin Rovinescu.

    Situaţia actuală a Air Canada este cu totul diferită faţă de perioada din  2009, când Rovinescu a devenit CEO şi compania părea să fie un avion în prăbuşire din cauza crizei globale. Situaţia turbulentă de atunci a fost unul dintre motivele alegerii lui Rovinescu în poziţia de CEO, potrivit relatărilor din presa canadiană.

     

  • Compania din România care nu îşi lasă angajaţii să stea pe scaun şi îi obligă să citească

    Într-o discuţie cu Business Magazin, managerul a arătat că lucrează în picioare, la un birou înălţat care nu are scaun. Iar aceasta este doar una dintre alegerile contra curentului care îi stau în fire, printre care se mai află şi renunţarea la televizor sau la fatalismul majorităţii. În ce priveşte previziunile catastrofice legate de criză, “Sitting is killing you” (Statul pe scaun te omoară), spune Dan Ştefan, referindu-se nu doar la sedentarism, ci şi la faptul că “astfel ai o postură aparte, dar eşti şi mai activ, mai energic”. Totodată, managerul alcătuieşte şi lista de lecturi obligatorii a angajaţilor, evaluaţi periodic, ca la şcoală.

    Angajaţii Autonom-Rent-a-Car îşi au  biroul în nordul Bucureştiului, în apropiere de aeroportul Băneasa, locul unuia dintre cele 36 sedii Autonom, o afacere cu venituri de 5,5 milioane de euro în 2011. Compania închiriază maşini de zeci de mii de euro – Audi A7 sau VW Touareg de peste 60.000 de euro – dar mai ales Dacii sau Skode deoarece “ne ferim în general de maşini foarte scumpe, preţul mediu de achiziţie din flotă fiind sub 10.000 euro plus TVA”.

    Citiţi aici povestea afacerii Autonom-Rent-a-Car şi a fondatorilor acesteia.

  • Cel mai bine plătit angajat român din istorie

    Potrivit publicaţiei The Global and Mail, reprezentanţii companiei aeriene au declarat că salariul de bază al directorului executiv este de 1,4 milioane de dolari. La acest salariu se adaugă şi bonusurile pe care Rovinescu le primeşte pentru rezultatele deosebite la locul de muncă. Suma totală se ridică la 9,5 milioane de dolari.

    Air Canada îi oferă aceste bonusuri pentru că a contribuit la depăşirea obiectivului de profit al companiei, la creşterea nivelului de lichiditate. Capacitatea de a negocia cu angajaţii este un alt plus al managerului. De asemenea, Călin Rovinescu este cel care a lansat compania de transport low-cost Rouge, deţinută de Air Canada.

    În 2012, sub conducerea lui Călin Rovinescu, Air Canada a înregistrat un profit de 131 milioane de dolari, după mai mulţi ani consecutivi în care a raportat pierderi.

    Călin Rovinescu conduce Air Canada, o companie cu 27.000 de angajaţi şi venituri operaţionale de 12,1 miliarde de dolari. În 2012 a fost ales preşedinte al consiliului executiv al Star Alliance, cea mai mare alianţă mondială a companiilor aeriene.

  • Prima femeie din România care ajunge partener la o companie din Big Four



    Mihaela Mitroi este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).



    Mihaela Mitroi este una dintre puţinele femei din România care au reuşit să acceadă la vârful uneia dintre cele mai mari firme de audit şi consultanţă, industrie dominată de bărbaţi la nivel de top management. Lucrează de 16 ani în cadrul PwC România, timp în care a construit, împreună cu ceilalţi parteneri, o companie cu 600 de angajaţi şi afaceri de aproape 40 de milioane de euro. Puţini ştiu însă că a lucrat la început de carieră ca programator, fiind absolventă a Facultăţii de Cibernetică din cadrul ASE şi că, în 1997, PwC de astăzi avea doar opt sau nouă angajaţi în departamentul de taxe. „După ce am terminat facultatea am fost repartizată la un aşa-numit Oficiu de Calcul, din provincie, unde încercam să programez sistemele de contabilitate pe nişte calculatoare destul de rudimentare.

    Pe atunci, programarea era la stadiul de pionierat printre tinerii din România“, îşi aminteşte Mihaela Mitroi, care în urmă cu jumătate de an a fost numită în funcţia de lider al Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică din cadrul PwC, având în subordine circa 200 de angajaţi. Deşi în facultate a învăţat contabilitate numai pentru un an şi, de cele mai multe ori, o găsea plictisitoare, Mihaela Mitroi spune că primul job i-a deschis apetitul pentru fiscalitate, astfel că următorul loc de muncă a fost cel de economist în cadrul unei companii de stat care se ocupa cu administrarea restaurantelor din sectorul 3 al Capitalei.

    „S-a nimerit într-o zi ca persoana care făcea contabilitatea, contabilul-şef, să nu mai poată veni la serviciu. Evident, cineva trebuia să facă bilanţul întregii companii, iar directorul general s-a gândit că eu aş fi persoana potrivită. Bineînţeles, nu mai făcusem asta niciodată, era o responsabilitate foarte mare, era vorba de multă marfă, de mulţi oameni.“ Şi atunci s-a „pus cu burta pe carte“, a luat toate cărţile de contabilitate pe care le-a găsit, a stat nopţi întregi să desluşească tainele fiscalităţii şi, când debitul şi creditul s-au aliniat, s-a dus la o contabilă-şefă (de la o companie similară cu cea în care lucra), cu o experienţă de 40 de ani în domeniu, să îi certifice munca: „Eram extrem de fericită şi de mândră de ceea ce realizasem, rezultatul era întocmai cum scria în cărţi, dar m-am demoralizat rapid. Îmi aduc aminte că doamna respectivă a luat un creion roşu, ca la şcoală, şi mi-a înroşit tot bilanţul la care muncisem. Dar m-am ţinut de capul ei, cred că eram stresantă, voiam să aflu de ce nu e bine şi până la urmă am învăţat. Pe atunci oamenii nu erau pregătiţi să îţi dea informaţii, secretul meseriei era foarte bine păstrat“.

    Apoi, a lucrat o perioadă în Ministerul de Finanţe, la direcţia de finanţe publice, şi pentru puţin timp 
într-un departament de control, etape care au avut un rol important în meseria pe care o are şi astăzi şi de care spune că încă este „îndrăgostită, pentru că tot timpul am ceva de învăţat. Nu există limite, ajungi să cunoşti fiecare industrie, să înveţi macroeconomie, microeconomie şi să gândeşti tot timpul «outside the box»“.