BusinessMagazin

Category: Resurse umane

Analize la obiect din domeniul resurselor umane – tot ce trebuie să știi despre angajatori, locuri de muncă disponibile si multe altele

  • Cartea de reţete „Nestlé for Healthier Kids”

    Nestlé România

     

    Motivaţie: Iniţiativa globală „Nestlé for Healthier Kids” a fost creată pentru a uni toate eforturile Nestlé care susţin părinţii şi tutorii să crească copii mai sănătoşi, de la activităţi de cercetare şi formulare a produselor până la servicii de educaţie şi nutriţie inovatoare pentru un stil de viaţă sănătos. În România, aceste eforturi se concretizează prin parteneriatele cu mişcarea naţională „Şi eu trăiesc sănătos – SETS”, iniţiată de Fundaţia PRAIS şi programul „Traista cu sănătate”, iniţiat de prof. dr. Veronica Mocanu. În anul 2021, Nestlé şi-a reconfirmat angajamentul de a îmbunătăţi calitatea vieţii oamenilor din întreaga lume şi de a contribui la un viitor mai sănătos prin lansarea primei cărţi de reţete sănătoase realizate de părinţi pentru părinţi în cadrul iniţiativei „Nestlé for Healthier Kids”. Ingredientul secret al alimentaţiei copiilor este exemplul părinţilor şi al familiei. Dacă în familie se mănâncă sănătos, într-o atmosferă liniştită şi plină de dragoste, copiii vor mânca şi ei sănătos, consideră reprezentanţii companiei, adăugând că „o relaţie sănătoasă cu mâncarea trebuie dezvoltată din copilărie”.

    Cartea de reţete „Nestlé for Healthier Kids”, realizată cu aportul mai multor părinţi şi chefi, îşi propune să le arate părinţilor cât de uşor pot pregăti mâncăruri echilibrate nutriţional alături de copiii lor, implicându-i în tot procesul, de la achiziţionarea ingredientelor şi până la spălatul vaselor după masă. „Nutriţia echilibrată la orice vârstă este definită prin trei elemente fundamentale: varietate, aport caloric adecvat şi o distribuţie corectă a macronutrienţilor în meniul zilnic. După vârsta de 1 an, copiii pot participa la mesele în familie, pot să mănânce la aceeaşi masă împreună cu părinţii. Astfel, copiii dobândesc o relaţie sănătoasă cu mâncarea, iar părinţii trebuie să le fie exemplu”, spun reprezentanţii businessului. Potrivit lor, nevoile nutriţionale ale copiilor variază mult în funcţie de vârsta acestora şi stadiul de dezvoltare. „Creşterea accelerată a copiilor în primii ani de viaţă trebuie susţinută cu o alimentaţie adecvată atât caloric, cât şi nutritiv. Având în vedere că nevoile copiilor evoluează odată cu ei, urmând câţiva paşi simpli, se poate stabili un plan nutriţional adaptat vârstei: evaluarea statusului nutriţional, stabilirea necesarului caloric în funcţie de vârstă, asigurarea varietăţii în alimentaţie şi stabilirea porţiilor.”

    Descrierea proiectului: Cartea de reţete „Nestlé for Healthier Kids” cuprinde reţetele chefilor şi food bloggerilor chef Sorin Bontea, chef Ştefan Popescu, Greta Apostol şi Larisa Sferle, care sunt la rândul lor şi părinţi, reţetele unor părinţi din comunităţile acestora, precum şi
    56 de reţete ale comunităţii de părinţi din mişcarea naţională ,,Şi eu trăiesc sănătos! – SETS”,  program inclus sub umbrela iniţiativei „Nestlé for Healthier Kids”. Fiecare reţetă este bine structurată şi uşor de urmat chiar şi de către cei care au mai puţină experinţă în bucătărie, are valorile şi recomandările nutriţionale. Toate reţetele din carte sunt simple, tradiţionale şi uşor de gătit cu ingrediente locale, sunt echilibrate respectând toate categoriile de nutrienţi (carbohidraţi, grăsimi, proteine), şi sunt realizate de către părinţi români pentru gusturi româneşti. Cartea de reţete ,,Nestlé for Healthier Kids” poate fi descărcată gratuit de pe site-ul www.nestle.ro.

    Rezultate: În 2020, în România, iniţiativele „Nestlé for Healthier Kids” au ajuns la peste 80.000 de copii şi 2 milioane de părinţi, cadre didactice şi public larg, atât prin programele educaţionale prin care promovează o alimentaţie echilibrată şi un stil de viaţă sănătos, cât şi prin eforturile de inovare şi reformulare a produselor Nestlé, cu scopul de a reduce cantităţile de zaharuri adăugate, sare şi grăsimi saturate. În cadrul campaniilor de comunicare a proiectelor „NutriPorţia” şi „International Chefs’ Day”, Nestlé a ajuns cu mesajele educaţionale la peste 2 milioane de persoane, majoritatea părinţi.

  • Şcolile din comuna Cernişoara

    Allianz-Ţiriac

     

    Motivaţie: „Pentru Allianz-Ţiriac, business-ul nu este singura preocupare consecventă. Grija faţă de comunitate este dovedită prin implicarea activă în rezolvarea de probleme în domenii critice, precum educaţie, sănătate sau sport, iar misiunea noastră în domeniul CSR este aceeaşi ca în business: asigurarea unui viitor mai bun şi reducerea decalajelor sociale”, spun reprezentanţii asigurătorului Allianz-Ţiriac. Ca alte aproximativ 1.000 de şcoli din mediul rural, cele două şcoli din Cernişoara vizate de proiect nu sunt echipate cu dotări minime, fără de care mulţi dintre noi nu ne-am puteam imagina să trăim în 2021, cum ar fi apă potabilă sau grupuri sanitare interioare.

    Obiectivul proiectului a fost aducerea şcoliilor din această comună cu un pas mai aproape de secolul 21. Allianz-Ţiriac investeşte de ani buni deja în copiii şi tinerii din România: sprijină sportivi prin implicarea în proiectele Fundaţiei Române Olimpice (FOR) din 2012, promovează din 2015 incluziunea socială şi educaţia copiilor din medii defavorizate prin susţinerea SOS Satele Copiilor, sprijină mobilizarea Fundaţiei Polisano pentru salvarea vieţilor copiilor cu malformaţii cardiace grave şi susţin asociaţia Kinetobebe cu ajutorul căreia oferă copiilor sprijin în recuperarea medicală.

    „În acest context, propunerea Fundaţiei Comunitare Vâlcea de a se alătura proiectului de reabilitare a şcolilor din Cernişoara s-a aliniat perfect cu obiectivele noastre din zona de CSR, iar decizia de a ne implica a fost firească. Mai mult, reabilitarea şcolilor în plină pandemie Covid-19 s-a suprapus cu ambiţia noastră de contribui la limitarea răspândirii virusului. Astfel, asigurarea unei igiene corespunzătoare şi acces la grupuri sanitare sigure a însemnat primul pas în reducerea riscului de îmbolnăvire în şcolile din Cernişoara”, spun reprezentanţii Allianz-Ţiriac.

    Rescrierea proiectului:  Scopul iniţiativei este asigurarea unor condiţii decente pentru învăţătură în două şcoli din comuna Cernişoara, a doua cea mai mare comună din ţară ca suprafaţă (59,66 km²), cu 3.782 locuitori şi 254 de elevi şi preşcolari. În rândul obiectivelor iniţiale ale acestui proiect, se înscriu: realizarea unui puţ de mare adâncime pentru alimentarea cu apă a şcolii, mutarea grupurilor sanitare în interior, renovarea unei şcoli mai mici din Cernişoara pentru a primi cei 150 de elevi relocaţi în urma transformărilor prevăzute la şcolile din Mădulari şi Armăşeşti, facilitarea unui proces de consultanţă pentru şcoală şi primărie pentru a-i sprijini să obţină resurse şi în viitor pentru elevi, mobilizarea partenerilor în susţinerea unor proiecte similare în alte localităţi.

    Rezultate: În martie 2021 a fost realizat forajul pentru puţ, iar acesta a fost folosit pe toată durata verii, în contextul secetei din localitate. Scopul său a fost extins pentru că mai mulţi localnici se vor branşa şi vor avea astfel acces la apă potabilă curentă. Lucrările de reabilitare au fost începute în august 2021 şi au fost realizate în ritm alert pentru a fi finalizate la începerea anului şcolar.

    Anterior, pe perioada verii, echipa Fundaţiei Comunitare Vâlcea (Gabriela Solomon şi Radu Prună) a lucrat cu arhitectul Cosmina David şi cu specialistul în comunicare Gabriela Gocan pentru realizarea unui plan de decorare interioară personalizat, care să includă elemente de design educaţional şi elemente de sustenabilitate (organizarea unor acţiuni părinţi, copii, cadre didactice şi meşteşuguri locale ‒ care să promoveze, să aducă notorietate locului şi să prevină abandonul şcolar).

    Implementarea noului concept educaţional este următorul pas important în proiect. Lucrările structurale au fost finalizate până la începerea anului şcolar, astfel că elevii s-au putut întoarce la cursuri într-o Şcoală reabilitată, cu acces la grupuri sanitare interioare. Suma investită de Allianz-Ţiriac până acum în acest proiect se ridică la aproximativ 40.000 de euro.

  • Bonus la semnare şi contracte pe perioadă determinată, ca la fotbal

    Ce se discuta şi se auzea neoficial, acum devine oficial. Companiile din IT încep să dea bonusuri la semnare (ca la fotbal) pentru a recruta un anumit tip de specialişti, de programatori de top. Asta pe lângă pachetul salarial, de nerefuzat.

    Dezvoltatorul de software Luxoft vrea să angajeze încă 150 de persoane într-o lună şi jumătate, asta pe lângă cei 2.000 de angajaţi pe care îi are deja. “Practica nu este neapărat des întâlnită, însă ea este implementată în diverse moduri în piaţa de IT atât locală, cât şi internaţională. Noi ne-am gândit la o variantă care să se poată implementa şi la noi intern, şi am ajuns la concluzia că un bonus de bun venit care să fie acordat angajatului după ce acesta trece de perioada de probă, este cea mai bună alegere”, a explicat pentru Ziarul Financiar Cristina Cotuţiu, employer branding manager în cadrul Luxoft România. Acest bonus se acordă programatorilor de Java sau UI cu Angular, React sau Node.js, cu experienţă de peste 5 ani, care acceptă oferta noastră de angajare în luna octombrie, a menţionat ea. Ea nu a precizat care este valoarea bonusului, dar ceea ce se discută în piaţă porneşte de la 10% din salariul brut anual ca bonus la semnare, pe care îl ia angajatul dacă, într-un final, convinge compania şi stă un anumit timp.

    Dacă bonusul de la semnare ajunge la 10% din salariul brut anual, un head hunter ia 30% din salariul brut anual al celui pe care l-a recomandat şi l-a convins să semneze cu o companie. Deci, din această perspectivă compania iese mai câştigată. Bineînţeles că head hunterii îşi apără poziţia, menţionând că bonusul, comisionul lor este pe deplin justificat având în vedere că livrează companiei o listă de posibili candidaţi, poartă negocieri cu ei, încearcă să vadă care sunt compatibilităţile şi, în final, îi conving să semneze cu acea companie. Ceea ce este o practică curentă în fotbal s-a transferat şi în domeniul corporate – bonus la semnare, pachete salariale clare, comisioane pentru agenţi, în cazul nostru firme de recrutare etc.

    Bonusurile la semnare sunt o practică în lumea poziţiilor de top, dar încă nu coborâse la nivelurile inferioare. Acum, companiile sunt nevoite să ofere bonusuri la semnare şi unor angajaţi mai speciali şi de care au neapărat nevoie. Firmele de IT, care sunt într-o căutare permanentă de programatori, în mod deosebit specialişti, cu ani experienţă, vor încetăţeni bonusul la semnare pentru că nu au ce face. Să ofere 20.000 sau 30.000 de euro net înseamnă mult mai puţin faţă de cât pot câştiga dacă reuşesc să atragă pe cineva de top, cu care să-şi facă treaba. L-am întrebat pe Bogdan Putinică, fost vicepreşedinte Eneia – o companie suedeză de software, şi de la 1 noiembrie noul CEO al Microsoft România, la emisiunea “Viaţa ta e un business” de pe Aleph Business, cu cât a plătit cel mai mult un programator: 12.000 de euro net pe lună, a fost răspunsul lui. În România? Da. Şi ce făcea el? Putea să facă mult mai repede ceea ce alţii făceau într-un perioadă mai lungă de timp. Merita acest salariu.

    În condiţiile în care companiile duc lipsă de oameni, în special în poziţii cheie, cred că bonusul la semnare va deveni ceva normal în viaţă pentru angajaţii care îşi cunosc şi îşi negociază valoarea. Companiile nu vor avea ce face şi va trebui să plătească aceste bonusuri dacă vor să-şi acopere poziţiile deschise, dacă au proiecte şi au neapărat nevoie de oameni. În final, câştigul lor este mult mai mare decât bonusul la semnare pe care îl plătesc.

    Dar acest bonus la semnare va veni şi cu anumite restricţii, de a sta o anumită perioadă de timp în companie, de a îndeplini anumite condiţii, de a respecta un anumit contract. Angajarea pe o perioadă nedeterminată va începe să dispară. Angajatul va dori să nu fie legat pe viaţă de o companie, iar firma îşi va lua asigurări că poate renunţa la acel angajat în orice moment, fără să plătească salarii compensatorii majore. Cam aşa se vor purta discuţiile pe piaţa muncii la nivelul specialiştilor de care au neapărat nevoie companiile.

    Acest bonus la semnare nu va fi pentru toată lumea.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Wings of Support

    KLM România

     

    Motivaţie: „Wings of Support” este o iniţiativă privată independentă a angajaţilor companiei aeriene KLM. Scopul acestei organizaţii este de a ajuta copiii din anumite destinaţii KLM din toată lumea prin facilitarea accesului la educaţie, condiţii de viaţă mai bune şi asistenţa medicală. Una dintre asociaţiile sprijinite de „Wings of Support” în România este Alternativa 2003, asociaţie ce a beneficiat de sprijinul KLM şi „Wings of Support” pentru a achita salariul unui terapeut specializat în terapia prin artă pentru copiii cu dizabilităţi, obiectivul fiind îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru copiii cu dizabilităţi din centrul asociaţiei.

    Descrierea proiectului: „Wings of Support” a susţinut Alternativa 2003 prin achitarea salariului acestui terapeut timp de cinci ani, dar a acordat şi un sprijin important asociaţiei pentru înfiinţarea şi funcţionarea centrului pentru copii cu dizabilităţi. Bugetul total alocat a fost de aproximativ 30.000 de euro, împărţiţi pe diferite direcţii de cost, fie prin susţinerea salariului terapeutului, fie prin dotarea centrului cu diferite materiale necesare desfăşurării activităţii.

    Rezultate: Dotarea sediului asociaţiei cu echipamente necesare pentru terapia prin artă şi alte elemente creative şi oferirea serviciilor de terapie prin artă copiilor cu dizabilităţi din centrul Asociaţiei Alternativa 2003.

     


     

  • „Vreau în clasa a IX-a”

    Penny

     

    Motivaţie: Reprezentanţii Penny consideră că educaţia construieşte viitorul, aşa că una dintre priorităţile companiei în cadrul strategiei de Corporate Social Responsibility (CSR) presupune sprijinirea copiilor şi a adulţilor din mediile defavorizate pentru o integrare mai uşoară în societate.

    „Ne propunem să facem asta prin îmbunătăţirea oportunităţilor de studiu şi prin ajutarea celor pe care îi sprijinim în găsirea unui loc de muncă potrivit. În România avem o rată de abandon şcolar de 16,4%, cu 6% mai mare faţă de media europeană. Acest lucru se poate înrăutăţi semnificativ dacă ne gândim că aproximativ 40% dintre elevii din mediul rural nu au participat la ore online în 2020. Implicarea noastră poate face diferenţa, astfel că iniţiem şi susţinem cauze legate de educaţie şi ocuparea forţei de muncă.”

    Descrierea proiectului: Din 2017, alături de asociaţia World Vision România, compania oferă sprijin sub formă de burse lunare şi oportunităţi de practică şi angajare pentru 100 de elevi din cadrul programului „Vreau în clasa a IX-a”. Sprijinul presupune, în principal, oferirea unei burse lunare în valoare de 150 de lei care acoperă elemente precum rechizite şi manuale, ateliere lunare de socializare, gândire critică, anteprenoriat şi ateliere vocaţionale, consiliere individuală şi sprijin individualizat.

    „Credem că este datoria noastră să oferim mai mult decât locuri de muncă în comunităţile în care suntem prezenţi cu magazine. Ca atare, alegerea susţinerii elevilor din cadrul acestui program contribuie la consolidarea acestui obectiv de awareness. Mai mult decât atât, la Penny căutăm oameni ambiţioşi, cu spirit de echipă, dornici să lucreze într-o companie în care desfăşurăm lucrurile simplu şi rapid. Atunci când alegem să susţinem tinerii, avem în vedere şi obiectivele de employer branding prin care ne dorim să fim percepuţi ca angajatori atractivi pentru tinerii care îşi vor căuta un loc de muncă după absolvirea studiilor.”

    Rezultate: Rezultatele înregistrate în proiect până acum arată cât de mult contează pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare a copiilor din mediul rural o investiţie reală şi personalizată în educaţia lor. Astfel, în anul şcolar 2018 – 2019 au obţinut bursă aproximativ 692 de tineri, iar în perioada 2018 – 2019 au absolvit 1.513 de tineri în total, dintre care 260 absolvenţi de facultate.

  • Programul Dove „Ai încredere în tine”

    Unilever South Central Europe – Brand Dove

     

    Motivaţie: Un studiu realizat de Dove în România la începutul anului arată că 74% dintre fetele care au o încredere în sine scăzută folosesc aplicaţii de editare foto pentru a schimba felul în care arată în poze, iar mai mult de jumătate dintre fete folosesc filtre pentru a le face „să arate mai bine”. Acest fenomen începe încă de la vârsta de 11 ani.

    Astfel, ca parte din programul „Ai încredere în tine”, compania a lansat „Povestea nespusă a unui Selfie” – un film manifest într-o campanie de conştientizare a presiunii social media asupra încrederii în sine în rândul adolescentelor. Potrivit reprezentanţilor companiei, fără a conştientiza impactul negativ, tinerii ajung să îşi modifice propria imagine afişată online pentru a se încadra în nişte standarde nerealiste de frumuseţe.

    „Faptul că fetele încep de la o vârstă din ce în ce mai mică să îşi modifice imaginile pentru a fi cât mai asemănătoare cu prietenii, celebrităţile sau influencerii cu care se compară trebuie să ne dea de gândit. De aceea, credem că e şi datoria brandurilor să ajute tinerii să fie mai responsabili în mediul online şi să îşi dezvolte încrederea în sine.”

    Misiunea programului „Ai încredere în tine” este să genereze schimbări pozitive în aceste direcţii. „Dove are convingerea că frumuseţea este o sursă de încredere, nu de anxietate. Misiunea noastră este de a ne asigura că generaţia următoare creşte bucurându-se de modul în care arată, ajutând tinerii să îşi crească stima de sine şi să îşi atingă potenţialul maxim.”

    Descrierea proiectului: Programul a fost lansat în România la începutul anului 2021 printr-un proiect pilot desfăşurat în perioada ianuarie-februarie în şapte şcoli din Bucureşti, Craiova, Sighetu Marmaţiei (Maramureş) şi Răducăneni (Iaşi).

    „Ai încredere în tine” urmăreşte trei direcţii. Prima este cea de a pune la dispoziţia cetăţenilor resurse care să îi ajute în discuţiile cu tinerii şi educarea lor în ceea ce priveşte stima de sine. Colaborând cu experţi din domeniul psihologiei, al sănătăţii şi mediei, Programul Dove „Ai încredere în tine” a dezvoltat o gamă de resurse – videoclipuri, activităţi, studii de caz şi consiliere profesională – pentru a ajuta la ghidarea părinţilor şi a adolescenţilor. A fost dezvoltat, de asemenea, şi un set de resurse bazat pe dovezi destinate profesorilor şi şcolilor – „Am încredere în mine”, având drept public ţintă tinerii de 11-14 ani. Instrumentele, care se pot descărca gratuit de pe site-ul www.dove.com/incredere, le permit profesorilor şi şcolilor să organizeze ateliere pe tema încrederii în propriul corp, pentru a explora impactul pe care idealurile de imagine portretizate de mass media îl au asupra stimei de sine a tinerilor.

    Compania pune la dispoziţie şi o serie de resurse educaţionale dedicate asociaţiilor de tineret pentru creşterea stimei de sine. „Oferim resurse ce pot fi folosite de orice organizaţie care activează în rândul tinerilor, resurse folosite la nivel internaţional, care au ajutat de-a lungul timpului tinerii să îşi dezvolte încrederea în propriul corp şi stima de sine. Pentru a atinge problemele specifice tinerilor români, cercetăm constant pentru a putea veni cu soluţii relevante şi de real ajutor”, spun reprezentanţii businessului.

    Rezultate: Reprezentanţii companiei spun că rezultatele programului pilot au fost peste aşteptări – peste 2.000 de părinţi şi profesori şi peste 1.500 de elevi au participat la sesiunile educaţionale din cadrul programului. Au mers astfel mai departe pentru a extinde programul la nivel naţional, cu scopul de a ajunge la cât mai multe şcoli din România.

    Au fost dezvoltate parteneriate cu World Vision Romania şi Wellbeing Institute, cu scopul de a atinge obiectivul de a aduce programul în vieţile a cel puţin 10.000 de tineri anul acesta. Cu ajutorul partenerilor şi al campaniei de comunicare demarate în luna aprilie, de la începutul programului şi până în prezent peste 1.600 de materiale au fost descărcate în România de pe platforma „Ai încredere în tine”, iar programul „a atins deja 12.000 de vieţi”. Programul e susţinut de Ministerul Educaţiei pentru anul şcolar 2021-2022, „iar noi suntem hotărâţi să promovăm şi să creştem stima de sine în rândul cât mai multor tineri”, încheie reprezentanţii Unilever.

  • Lecţia în online

    OTP Bank

     

    Motivaţie: În luna noiembrie a anului trecut, o întâlnire a reprezentanţilor Fundaţiei OTP Bank România cu cei ai Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a generat o idee care s-a transformat rapid într-un proiect de anvergură naţională. „Lecţia în online”, primul demers de educaţie digitală (care a consacrat rolul de creator de conţinut al Fundaţiei OTP Bank România) avea să fie gândit, structurat, elaborat şi finalizat în timp record, spun reprezentanţii băncii.

    Descrierea proiectului: În numai două luni, colaborarea Fundaţiei cu FSLI a a condus la apariţia unui program educaţional complex format din trei module:
    1. resurse de învăţare şi predare digitală; 2. calitatea educaţiei în lecţia online; 3. inteligenţă emoţională. Structura programului a fost concepută în aşa fel încât să poată răspunde imperativelor momentului: înzestrarea unui număr cât mai mare de cadre didactice (educatori, învăţători şi profesori din învăţământul preuniversitar) cu o serie de competenţe şi abilităţi digitale menite să faciliteze continuarea activităţii în mediul online.

    În cadrul „Lecţiei în online”, Fundaţia şi-a asumat responsabilităţi multiple: mai întâi, a conceput şi realizat conţinutul modulelor 1 şi 3, ceea ce a presupus un efort susţinut de realizare a unui material educaţional care să acopere 37 de ore de formare; mai apoi, a oferit asistenţă tehnică pentru realizarea modulului 2; nu în ultimul rând, a adunat tot conţinutul (reprezentând câteva sute de pagini) în două manuale digitale, unul pentru participanţi, celălalt destinat formatorilor.

    Odată finalizată activitatea de creare a materialului educaţional, s-a trecut la etapa a doua a programului, cea de selecţie şi pregătire a viitorilor formatori. În acest scop, fundaţia a mobilizat resurse interne semnificative (pentru modulele 1 şi 3), dar a participat activ şi la procesul de recrutare a formatorilor înscrişi pe filiera FSLI. Acest din urmă proces a cuprins, la rândul lui, mai multe etape: organizarea de interviuri cu profesorii care s-au înscris pentru a deveni formatori în program, găzduirea mai multor sesiuni de instruire a celor selectaţi, evaluarea candidaţilor şi întocmirea listelor finale cu formatorii pe discipline. În paralel, FSLI a derulat întregul proces de acreditare a programului la Ministerul Educaţiei, acest  ultim pas marcând finalizarea tuturor acţiunilor premergătoare implementării „Lecţiei în online.”

    Rezultate: Formatorii fundaţiei şi cei ai FSLI au organizat primele sesiuni de instruire în cursul lunii mai. Prima serie a însemnat participarea unui număr de 150 de cadre didactice din toată ţara care au avut posibilitatea să se familiarizeze, într-o manieră accesibilă şi deschisă, nu doar cu o serie de instrumente, metode şi tehnici esenţiale de folosire a diferitelor platforme digitale, dar şi cu modalităţi practice de realizare a materialelor digitale necesare la clasă.

    De altfel, unul dintre obiectivele fundamentale avute în vedere în crearea „Lecţiei în online” a fost aplicabilitatea imediată a cunoştinţelor dobândite. În plus, modulul dedicat inteligenţei emoţionale a contribuit la dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi gestionare a emoţiilor la clasa online. „Începerea noului an şcolar va însemna şi reluarea sesiunilor de formare în cadrul «Lecţiei în online», din această toamnă fiind aşteptate să participe alte cadre didactie interesate de lărgirea orizontului profesional… digital”, adaugă reprezentanţii băncii.

  • Raiffeisen Comunităţi

    Raiffeisen Bank România

     

    Motivaţie: Programul îşi propune să contribuie la rezolvarea problemelor pe care le au comunităţile locale, pornind de la ideea că şcolile şi ONG-urile care activează în aceste comunităţi cunosc cel mai bine provocările de la nivel local şi soluţiile cele mai eficiente.

    Descrierea campaniei/proiectului: „Raiffeisen Comunităţi” este un concurs anual de granturi pentru proiecte de educaţie nonformală derulate de ONG-uri la început de drum şi instituţii de învăţământ, dezvoltat de Raiffeisen Bank România. În fiecare an, banca finanţează 10 proiecte educaţionale care pot schimba viitorul comunităţilor în care trăim.  Concursul acordă granturi de până la 50.000 lei/ grant pentru proiecte care se încadrează într-una dintre cele patru categorii acceptate de concurs: educaţie financiară, antreprenorială, profesională şi educaţie civică.  În 2021, programul a ajuns la a XI-a ediţie şi a atras 129 proiecte în concurs. În urma unui proces de jurizare, au fost alese 11 proiecte câştigătoare, în loc de 10.

    Programul „Raiffeisen Comunităţi” are mai multe componente, care includ înscrierea proiectelor pe  platforma de concurs, o campanie de comunicare externă pentru înscrierea proiectelor şi campanie de comunicare internă pentru recrutarea de juraţi voluntari din rândul angajaţilor Raiffeisen Bank. Odată înscrise proiectele, urmează procesul de jurizare, în două etape:

    Œ Etapa 1 de jurizare ‒ proiectele au primit note de la două echipe diferite de juraţi voluntari Raiffeisen Bank;

     Etapa 2 de jurizare: cei 20 de finalişti şi-au susţinut proiectele în faţa unui  juriu independent, extern Raiffeisen Bank, format din membri ai societăţii civile cu experienţă în programe de educaţie ‒ Junior Achievement Romania, Asociaţia pentru Relaţii Comunitare, Fundaţia Comunitară Bucureşti şi United Way România. În urma interviurilor cu finaliştii, juriul extern a ales câştigătorii granturilor Raiffeisen Comunităţi. După alegerea proiectelor câştigătoare, ele vor fi implementate în perioada octombrie 2021-august 2022.

    Rezultate: Œ

    ► 117 proiecte înscrise;

    ► 11 proiecte educaţionale câştigătoare finanţate cu câte un grant de până la 50.000 lei, implementate în anul şcolar 2021-2022. Între acestea se află un curs de educaţie profesională pentru tineri instituţionalizaţi, un curs digital de educaţie financiară prin gamification şi un program de educaţie civică prin care elevi din 9 şcoli din ţară îşi imaginează şcoala ideală şi implementează proiecte prin care să o realizeze.

    ► Beneficiari direcţi: Peste 4.800 de beneficiari direcţi ai celor 11 proiecte câştigătoare;

    ►11 asociaţii locale.

  • Bursele Telekom

    Telekom Romania Mobile Communications

     

    Motivaţie: Telekom se implică în educarea noii generaţii de profesionişti, văzând tinerii ca pe un motor al comunităţilor locale şi singura sursă care va asigura ca inovaţia şi serviciile de calitate să ajungă în vieţile oamenilor, creând valoare adăugată. Telekom derulează, încă din 2010, programul de CSR „Bursele Telekom”, prin intermediul căruia încurajează atât performanţa tinerilor în educaţie, cât şi digitalizarea societăţii. Programul „Bursele Telekom” urmăreşte să identifice şi să susţină financiar tinerii cu rezultate academice excepţionale cu scopul final de a contribui la digitalizarea societăţii, a înlesni accesul tinerilor la educaţie şi a-i ajuta în construirea unui traseu profesional de succes.

    Descrierea proiectului: Beneficiarii programului „Bursele Telekom” în anul 2020 au fost 10 studenţi admişi într-o instituţie de învăţământ superior de stat din România, aflaţi în anul I, învăţământ la zi, profil real, la una dintre specializările: automatică şi calculatoare, cibernetică, informatică, matematică, inginerie electrică, electronică, telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei. Contribuţia financiară oferită de Telekom constă într-o bursă furnizată pe parcursul fiecărui an universitar, pe o perioadă de 9 luni (ianuarie-iunie, octombrie-decembrie). Cuantumul lunar al unei burse a fost stabilit in 2020 la valoarea salariului minim pe economie, respectiv 2.230 lei/lună. În 2020, Telekom a desfăşurat a unsprezecea ediţie a programului de responsabilitate socială Bursele Telekom intr-un format diferit – exclusiv online. Această schimare a venit firesc într-un context cu totul aparte.

    Competiţia Bursele Telekom a fost organizată în două etape. Prima etapă, care este şi eliminatorie, a presupus completarea şi trimiterea unui formular de înscriere către Telekom Romania. Criteriile de evaluare luate în considerare s-au referit la: determinarea de a reuşi în carieră, capacitatea de a se implica activ în activităţi extracurriculare şi de voluntariat,  dar şi la rezultatele academice obţinute până în prezent. În urma acestei etape au fost selectaţi 10 finalişti, care s-au calificat în etapa a doua.

    A doua etapă a constat în participarea la un interviu care s-a desfăşurat exclusiv online, cu participarea unui juriu format din profesionişti în domeniul comunicării şi cadre didactice universitare de specialitate. Cei zece câştigători au fost premiaţi în cadrul unei gale online speciale, la care au participat angajaţi Telekom şi membri ai juriului. Bugetul burselor oferite de Telekom este estimat în 2020 la peste 40.000 euro, cuantumul burselor pentru 10 studenţi, pe perioada unui an universitar.

    Rezultate: De la lansarea lui, în anul 2010, şi până în prezent, peste 2.500 de studenţi cu performanţe notabile s-au înscris în competiţia „Bursele Telekom”, iar 125 dintre aceştia au beneficiat de bursele oferite de companie. Susţinerea financiară oferită de Telekom Romania câştigătorilor celor 11 ediţii ale programului se ridică la peste 440.000 de euro. Pentru ediţia din 2020 a programului, un număr de 13 universităţi de stat din România s-au alăturat cauzei ajutând la promovarea iniţiativei.

  • CarteTeca

    Libris.ro

     

    Motivaţie: Potrivit datelor Salvaţi Copiii, la nivel naţional există aproape 1,6 milioane de cititori activi în şcoli, însă fondul de carte existent este învechit şi într-o scădere continuă şi constantă încă din 2015. În aceste condiţii, lecturile sunt asigurate din resursele proprii ale familiilor, cu ajutorul cadrelor didactice, din donaţii ori sponsorizări sau de bibliotecile publice locale, unde acestea există. Analizând titlurile căutate de părinţi pentru cei mici pe Libris.ro, dar şi rezultatele dotărilor anterioare cu titluri contemporane şi preferinţele de lectură ale copiilor, se ajunge la concluzia că, pentru a-i atrage către citit este important să aibă acces la cărţi actuale, care vorbesc pe limba lor. Volume precum cele din seria Harry Potter sau romanele lui Roald Dahl descriu lumi fascinante pentru copii şi îi provoacă să descopere, pagină cu pagină. Este important să susţinem bibliotecile cu astfel de cărţi, care în prezent nu sunt disponibile. Potenţialul de a aduce copiii aproape de lectură este uriaş.

    Descrierea proiectului: Prin proiectul CarteTeca, iniţiat alături de Salvaţi Copiii în 2019, Libris.ro îşi propune ca în următorii 5 ani să doteze peste 350 de unităţi de învăţământ din România cu volume actuale, care să îi atragă pe copii şi adolescenţi către lectură.

    Înscrierea în concurs poate fi făcută de un cadru didactic, de personalul auxiliar (didactic şi nedidactic) sau de un reprezentant al Asociaţiei de Părinţi, iar în evaluarea aplicaţiilor se va ţine cont de numărul de elevi înscrişi, de fondul de carte actual al bibliotecii, de frecvenţa şi volumul cu care se împrumută cărţi, dar şi de alte aspecte, precum planul de activităţi care încurajează lectura precum cluburi de carte, concursuri pentru cititori.

    Prima ediţie CarteTeca a adunat aplicaţiile a 62 de unităţi de învăţământ. Au fost declarate câştigătoare 9 dintre acestea, care au primit în total 992 de cărţi, în valoare de 28.000 de lei.  În a doua ediţie au fost dotate 60 de biblioteci cu aproape 6000 volume actuale, în valoare de peste 150.000 lei. Ediţia 2021, a treia, va demara în octombrie şi vizează dotarea a 80 de biblioteci, Libris punând la dispoziţie volume în valoare de 200.000 lei.

    Rezultate: În cele două ediţii desfăşurate până acum au fost donate aproape 7000 cărţi, în valoare de 180.000 lei, către 70 de biblioteci şcolare. În proiect au fost analizate peste 370 de înscrieri din partea unităţilor de învăţământ.