Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Locul din Bucureşti unde mulţi tineri aleg să îşi deschidă noi afaceri, dar şi unde multe afaceri au eşuat şi au intrat în faliment

    Calea Victoriei este locul în care s-au scris nenumărate poveşti de business de-a lungul anilor, unele dintre ele încheiate cu eşecuri, dar şi multe care încă se scriu. Business Magazin a stat de vorbă cu mai mulţi antreprenori care „au luat cu asalt” această arteră emblematică a Bucureştiului, devenită, în ultimii circa doi ani, loc de „joacă” pentru afaceri pornite de la zero, de antreprenori care vor să fie prezenţi în unul dintre locurile în care se simte cel mai bine pulsul Capitalei.

    Culegerea noastră de poveşti este o plimbare agale între Piaţa Naţiunilor Unite şi Piaţa Victoriei, cele două capete ale Căii Victoriei. Doar că drumul nostru nu se măsoară în paşi, ci în cuvinte. Pornind astfel la promenadă, chiar la intrarea în Centrul Vechi, pe colţ, se vede ancorată Scovergăria Micăi, o patiserie inspirată din prăjiturile copilăriei lui Mircea Ion, proprietarului locului.

    „Am deschis Scovergăria Micăi în 2014. Am văzut că peste tot în ţară şi în Bucureşti sunt fast-fooduri cu mâncare orientală, cu shaorma, dar aproape nimic cu specific românesc. M-am gândit cum să promovez, în regim fast-food, un produs românesc cunoscut cum este scoverga. Eram pe stradă în ziua în care mi-a venit ideea cu scovergile, am avut un moment de inspiraţie de la Dumnezeu.”

    Mircea Ion spune că a crescut cu scovergile pe care bunica lui i le făcea prăjite în untură. Cum însă, la momentul deschiderii businessului, bunica lui nu mai era, a venit mama să-l ajute, pe numele ei Mica. „Pentru mine, scovergile sunt emblema copilăriei fericite şi delicioase, asta încerc şi eu să transmit mai departe.” Calea Victoriei l-a fascinat de mic prin istoria şi imaginea ei, iar Mircea Ion spune că o vede ca pe emblema Capitalei. „Este o zonă impunătoare, contrastantă. Cu un business aici, te adresezi nu numai românilor, ci şi turiştilor.

    Aşa ducem povestea şi tradiţiile româneşti peste hotare.” Despre decizia de a se poziţiona pe Calea Victoriei spune că a fost una bună şi că ar repeta-o, dacă s-ar pune problema. Între timp însă, planurile sale sunt de extindere în tot Bucureştiul. „Acum renovăm spaţiul de lângă noi, de pe Lipscani 19, unde vom deschide o cofetărie şi gelaterie artizanală. La Scovergărie, adăugăm la meniul de scovergi – unde avem peste 35 de sortimente – o parte de mâncare pentru brunch, lunch şi nu numai. Alte planuri? De exempu, primesc cel puţin lunar oferte de parteneriat, de francizare. Momentan păstrez businessul în familie, deşi pe viitor nu exclud colaborările”, adaugă Mircea Ion.


    Preţuri „piperate”

    Zona centrală a Capitalei, incluzând Calea Victoriei, este printre cele mai scumpe atunci când vine vorba de chiriile spaţiilor comerciale. Astfel, nivelul acestora ajunge la 45 de euro pe metru pătrat pentru spaţiile stradale, care suportă diferenţe în funcţie de suprafaţă şi de poziţionare, spun consultanţii imobiliari. „Nu e dificil să găseşti un spaţiu pe Calea Victoriei din punctul de vedere al disponibilităţii. Partea dificilă începe în momentul în care încercăm să creionăm un business plan care să fie sustenabil. Din păcate, în cele mai multe cazuri, acest lucru este extrem de complicat din cauza nivelului chiriilor practicate în această zonă”, spune Vasi Andreica de la Ted’s.Totuşi, în ultimul an, Calea Victoriei a devenit un pol de atracţie pe de o parte pentru antreprenorii care au găsit aici o zonă cu vad, iar pe de altă parte pentru bucureştenii care au redescoperit această arteră ca loc de promenadă. Închiderea traficului în zilele de weekend vreme de mai multe luni în timpul sezonului cald a contribuit la popularizarea acestui bulevard.


    Printre primele locuri care ies în evidenţă urmând traseul este şi Hygge Social Kitchen, un local inaugurat în august 2020, „în condiţii de normalitate”, după cum spun proprietarii. Povestea începea de fapt în 2015, când patru prieteni deschideau Hashtag Pub. Numele lor sunt Roberta Pătraşcan, Iulia Preodişteanu, Vasile Tătaru şi Marius Preodişteanu. Mai târziu a urmat Hygge.

    „Centrul Bucureştiului poate părea o zonă saturată pentru HoReCa, însă tot timpul este loc pentru lucruri bune. În plus, Calea Victoriei este o zonă foarte frumoasă arhitectural şi cu o bogată istorie, care merită să redevină o arteră de neratat, nu doar pentru turiştii străini sau români, ci mai ales pentru bucureşteni”, spune Roberta Pătrăşcan. Când au deschis ei, a fost destul de greu să găsească spaţiul ideal pentru ce voiau să facă, însă cei doi ani de pandemie au făcut lucrurile mai uşoare, ţinând cont că virusul a lovit din greu industria HoReCa, iar cei care au renunţat la astfel de businessuri nu au fost puţini. „Hygge este locul în care oamenii se relaxează, în care nu sunt condiţionaţi de o anumită ţinută sau de anumite convenţii. Numele «Hygge» a venit să întărească conceptul pe care îl stabilisem. Nordicii înţeleg şi se bucură într-un mod specific de acest «hygge», dar la noi poate să însemne căldura celor din jur şi atmosfera pe care ţi-o creezi cu aceştia.”

    Acum, planul celor patru antreprenori este să stabilizeze businessul, înainte de a se gândi la proiecte noi.

     

    Mergând mai departe în promenada noastră ajungem la Balkon Resto Garden. Poziţionat deasupra magazinului COS de pe Calea Victoriei, în zona Pieţei Amzei, Balkon Resto Garden este unul dintre cele mai noi localuri din Bucureşti, un rooftop la etajul al doilea al unei clădiri restaurate, deschis în iunie 2021, de unde se vede întreaga arteră. „Suntem doi asociaţi în această afacere, un cuplu de antreprenori care activează în domeniul HoReCa din 2016, cu o primă locaţie deschisă în Centrul Vechi din Bucureşti. Am copilărit în zona Calea Victoriei – Sala Palatului şi ne amintim cu nostalgie de celebrul Salon spaniol, de Restaurantul Caraiman, de profiterolul de la cofetăria Hotelului Bucureşti (actualul Radisson) şi de covrigăria lui Nea Mihai din Amzei”, spun Adrian Păun şi Monia Dobrescu, proprietarii localului.

    Povestea Balkon Resto Garden a început în vara lui 2020, când, ca tot bucureşteanul dornic să iasă după două luni de stare de urgenţă, cei doi antreprenori se plimbau pe Calea Victoriei. Atunci au remarcat clădirea din apropierea Pieţei Amzei şi tot atunci le-a venit ideea unui rooftop la etajul al doilea al imobilului. „În acel moment, mi-a răsunat clar în minte şi sloganul (dacă se poate numi aşa) cu care am pornit la drum: «Calea Victoriei great again!».” Adrian Păun şi Monica Dobrescu văd Calea Victoriei ca pe artera cu cea mai bogată încărcătură istorică şi culturală şi cu cel mai frumos design arhitectural din Bucureşti. Fiecare clădire are o istorie, o poveste şi impresionează prin frumuseţe, astfel încât nu e de mirare faptul că bulevardul a redevenit loc de promenadă pentru bucureşteni.

    „Clădirea în care funcţionează Balkon Resto Garden nu face excepţie: menţionată prima dată în arhive în anul 1860, clădirea aparţinea lui Grigore Cantacuzino şi era loc de întâlnire pentru protipendada bucureşteană. Ulterior, clădirea a trecut în proprietatea familiei Lahovari şi a fost reconstruită în anul 1908, iar în 1945 a fost naţionalizată. În perioada comunistă, clădirea a găzduit Restaurantul Caraiman şi bine-cunoscutul Salon spaniol.” Cei doi antreprenori care continuă povestea, spun că, aşa cum era firesc să se întâmple, Calea Victoriei a cunoscut un puternic reviriment în ultimii ani şi s-a animat de cafenele, mici restaurante, gelaterii şi magazine, recăpătându-şi aerul idilic şi nostalgic de început de secol XX. Această dezvoltare spectaculoasă a cunoscut apogeul în perioada pandemiei, când, în weekenduri, Calea Victoriei s-a transformat în arteră pietonală şi loc de promenadă pentru bucureşteni. Şi, cum rooftopurile au un farmec aparte pentru public, celor doi antreprenori li s-a părut oportună deschiderea unui restaurant de acest tip, cu vedere la Calea Victoriei. „(În ceea ce priveşte accesarea unui spaţiu pe această arteră a Capitalei – n. red.), nu ştiu dacă problema se pune în termeni de dificultate, ci mai degrabă în termeni de disponibilitate a spaţiilor, deci de ofertă şi, respectiv, de cerere. Noi aş spune că am fost inspiraţi şi un pic norocoşi, la acel moment prea puţini antreprenori gândindu-se la deschiderea unui business în HoReCa, mai ales a unui business de dimensiuni mari. Restaurantul (Balkon Resto Garden – n. red.) are o suprafaţă de 400 de metri pătraţi, din care 200 de metri pătraţi reprezintă terasa încălzită, deci a necesitat o investiţie considerabilă.”

    Pentru majoritatea antreprenorilor, realizarea unei asemenea investiţii într-un moment în care restaurantele erau închise ar părea cel puţin iraţională, însă Adrian Păun şi Monica Dobrescu au gândit diferit. „A fost o decizie foarte grea, la acel moment (finalul anului 2020) restaurantele erau închise şi nu aveam nicio idee despre cum va evolua pandemia în următorul an. Însă oportunitatea pe care am văzut-o în acest business a prevalat asupra riscurilor şi nu regretăm nicio clipă această decizie, ba dimpotrivă.”

    Cei doi antreprenori au multe idei de dezvoltare pentru Balkon Resto Garden, însă valul al patrulea al pandemiei i-a obligat să le reconsidere. Dincolo de mâncare, ei vor să se diferenţieze prin muzica live din localul lor şi printr-un piano bar, care să schimbe puţin experienţa ieşitului în oraş după atâta vreme. Mai mult, la începutul anului viitor, ei vor ca, la etajul al treilea al clădirii, unde se află o mansardă de aproximativ 100 de metri pătraţi, să amenajeze un spaţiu distinct ceva mai exclusivist, pentru evenimente private şi finedining.


    Străzi deschise pentru promenadă

    În luna mai a acestui an, proiectul „Străzi deschise” a făcut primii paşi spre schimbarea vieţii urbane din Bucureşti. Astfel, şapte zone cuprinse între şoseaua Kiseleff şi intersecţia Căii Victoriei cu râul Dâmboviţa au devenit pietonale în fiecare weekend din perioada 29 mai – 17 octombrie 2021. Iniţiativa a aparţinut ARCEN – Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate.


    Zăganu Craft Beer Bar & Bistro este tot un nume cu istoric pe Calea Victoriei, un bar dedicat berilor artizanale româneşti, produse în microberării independente. Deschis în august 2017, barul este deţinut de producătorii Zăganu, pionierii berilor artizanale din România, încă din 2013. „Încă de la apariţia berii artizanale Zăganu, în 2013, Laurenţiu şi Alexandru – fondatorii săi – au căutat activ un loc care să fie un templu al berilor artizanale româneşti, atât Zăganu, cât şi beri produse de colegi microberari. Ne-am asociat cu Bogdan, partenerul nostru cu vastă experienţă în HoReCa, şi, după căutări de peste un an, am găsit acest spaţiu situat pe Calea Victoriei 91-93 şi am deschis barul nostru Zăganu”, povesteşte Laurenţiu Bănescu.

    Au ales Calea Victoriei pentru că au considerat-o perfectă pentru scopul lor, acela de a oferi o experienţă inedită iubitorilor de bere artizanală români şi străini. În meniu, pe lângă berile mai multor microberării, există şi un beerflight, adică o selecţie de oricare patru beri Zăganu la draught, în pahare de degustare de 150 de mililitri. Cât de dificil este să accesezi un spaţiu pe această arteră-reper? „Probabil acum este destul de dificil, însă când am pornit noi, în 2017, zona nu era atât de «hip», atât de solicitată pentru activităţi de HoReCa. Aşa că ne considerăm deschizători de drumuri în zonă, fiindcă după noi au urmat foarte multe alte locaţii şi ne bucurăm că s-a transformat zona în una cool, în care oamenii găsesc de la bere artizanală, la cafea de specialitate, mâncare gourmet, îngheţată şi alte localuri specializate.”

    Notorietatea brandului Zăganu a fost în sine un punct de atracţie pentru clienţi, într-un moment în care Calea Victoriei nu era atât de cool. Odată cu proiectul „Străzi deschise” din acest an însă, zona a devenit foarte populară, atrăgând un public numeros, de diferite naţionalităţi. „Căutăm în mod activ şi alte spaţii pentru a extinde conceptul. Credem că Bucureştiul, în general, are nevoie de localuri specializate, credem că oamenii vor să iasă, să experimenteze locuri, gusturi, arome noi când ies în oraş”, mai spune Laurenţiu Bănescu. În plus, scopul lor ca microberari şi proprietari ai acestui craftbeebar este să susţină producţia de bere artizanală de calitate din România şi să continue să ajute la revitalizarea acestei industrii.

    În drumul către Piaţa Victoriei, dăm peste Love You Choux by Livrez Fericire, un magazin de tip mono-produs care vinde exclusiv choux-uri, 17 sortimente mai precis. De acest concept responsabilă este Andreea Moldovan, care a început timid încă din 2016. „Am funcţionat doar ca atelier de comenzi până în 2020, când am deschis primul magazin, pe Calea Victoriei 136. În tot timpul acesta, atelierul a continuat să funcţioneze ca până acum, pe bază de comandă a produselor noastre care nu se regăsesc în vitrină zilnic. Aici mă refer la torturi aniversare, de eveniment, candy baruri, cozonaci Grăsuţi”, spune Andreea Moldovan.

    A ales Calea Victoriei pentru că a considerat că se potriveşte cel mai bine cu conceptul gândit de ea. Choux-urile sunt produse de cofetărie tip bijuterie, astfel că aici era locul ideal. În plus, Andreea spune că a crezut mereu în farmecul zonei, deşi multă vreme Calea Victoriei nu a fost văzută la adevărata valoare. „Este un pic mai dificil să poţi accesa un spaţiu aici decât în alte părţi, clar. Este o zonă protejată, clădirele nu sunt toate consolidate, spaţiile sunt majoritatea la parterul blocurilor vechi, amenajările se pot face doar cu multe aprobări, astfel încât ai nevoie de multă determinare şi de şi mai multă dorinţă de a reuşi decât în alte zone. Dar uşor-uşor, cu răbdare (multă) şi perseverenţă, am deschis.” La fel ca alţi antreprenori, şi Andreea Moldovan a dat o mână de ajutor pentru a „şterge de praf” Calea Victoriei şi a o reface să strălucească.

     

    Cafeaua de specialitate nu putea lipsi tocmai de pe această arteră-mozaic a Capitalei, iar Fellow One se înscrie în această categorie. „Cafeneaua Fellow One a pornit ca un showroom flagship al prăjitoriei de cafea de specialitate Guido din Bucureşti, acţionariatul fiind împărţit între mine, Adrian Simion (owner la Guido Coffee cu un pachet de 50% din acţiuni), şi un alt partener.

    Am adus sub acelaşi acoperiş, în 2016, un design curat, echipamente state of art. În timp, am adunat o comunitate frumoasă de pasionaţi de cafea”, explică Adrian Simion. El şi asociatul lui au ales Calea Victoriei pentru că au considerat că are un mare potenţial ca zonă emblematică pentru centrul oraşului, fiind un punct istoric important şi un punct de trafic important totodată, unde oamenii merită să experimenteze cafeaua într-un mod diferit. Pentru că au planuri de dezvoltare, au prelungit contractul de închiriere a spaţiului, mai ales că nu e simplu astăzi să găseşti un loc potrivit aici.

    „La început, a fost destul de greu, având oaspeţi în special din împrejurimi. În ultimii ani însă, am beneficiat de transformarea Căii Victoriei într-o destinaţie de promenadă, iar asta se datorează proiectului «Străzi deschise» al Asociaţiei ARCEN, care a făcut ca, pe timp de vară, circulaţia să fie închisă pe Calea Victoriei (în weekenduri – n. red.), iar oamenii să se poată bucura mai mult de zona aceasta.” La începutul anului viitor, proprietarii Fellow One plănuiesc o extindere, pentru care au închiriat deja spaţiul de lângă ei, situat pe colţ, cu o vizibilitate bună. Astfel, vor putea explora şi partea de mâncare, pe care o vor lega de experienţa cafelei de specialitate.

    „Noua poveste va fi pusă în practică alături de partenerii şi prietenii de la Boiler Coffee Shop, care vor face parte din acţionariat. Va urma un rebranding al spaţiului Fellow One, un facelift atât la nivel de design, naming şi produse, cât şi la nivel de experienţă a oaspeţilor. Am realizat, împreună cu echipa Boiler, că acesta e momentul în care businessurile din HoReCa trebuie să răspundă mai bine spaţiilor, cartierelor şi comunităţilor care le găzduiesc. Noul design şi noua experienţă Boiler X Guido, care se va lansa în prima jumătate a anului viitor, vor reinterpreta într-un mod modern încărcătura istorică pe care o deţine Calea Victoriei”, mai spune Adrian Simion.Va fi un spaţiu mai fluid, care va comunica mai bine cu exteriorul, un punct de respiro, dar şi de inspiraţie în agitaţia oraşului. Conceptul va pune în evidenţă clădirea interbelică în care se află astăzi Fellow One şi întreaga sa poveste. „La nivel de experienţă, oaspetele va avea mai multe motive să petreacă timp aici: experienţă de dimineaţă (cafea to-go), de prânz, dar şi de seară (un pahar de vin pe Calea Victoriei).”

     

    La doar câteva zeci de metri distanţă de Fellow One, se poziţionează The Artist, unul dintre restaurantele de finedining ale Capitalei. Deschis iniţial în altă zonă a oraşului, localul fondat de Paul şi Mihaela Oppenkamp şi-a găsit aici noua casă. „Proprietatea era în curs de consolidare la momentul la care noi căutam spaţiul pentru relocare. Iniţial, restaurantul fusese amplasat pe strada Pictor Nicolae Tonitza şi ne-am dorit tot un spaţiu în care amenajarea modernă să se îmbine cu elementele istorice ale proprietăţii, să contribuim la conservarea acestora şi să îmbogăţim şi personalitatea restaurantului The Artist”, spune Mihaela Oppenkamp. Au contat elemente istorice ale imobilului, faptului că este o casă construită în 1890, dar şi poziţionarea pe Calea Victoriei a grăbit luarea deciziei. În plus, un avantaj a fost şi spaţiul disponibil pentru amenajarea unei grădini în spatele restaurantului, în combinaţie cu terasa, un lucru greu de găsit în centrul Bucureştiului. „Pentru noi, proprietatea în care ne aflăm acum a fost cea mai potrivită pentru conceptul nostru din întreg Bucureştiul. Dacă această proprietate nu devenea disponibilă la acel moment, în 2016, poate că astăzi nu am mai fi fost deloc. A durat un an până la redeschiderea restaurantului.”

    Spre deosebire de alte businessuri de pe Calea Victoriei, The Artist este o destinaţie în sine, unde clientul ajunge pe bază de rezervare făcută în prealabil, localul nedepinzând de volumul de potenţiali clienţi aflaţi ocazional în plimbare. De asemenea, poziţia este un avantaj şi în ceea ce priveşte accesul expaţilor – unul dintre segmentele-ţintă de public – care ajung rapid aici din locurile populare de cazare.

     

    Apropiindu-ne de Piaţa Victoriei, ajungem la Sweetology, o gelaterie care are în spate doi antreprenori – Laura Donciu şi Ştefan Dumitru, foşti corporatişti care au pornit pe cont propriu un business, cu bani din economii şi împrumuturi. „Sweetology înseamnă îmbinarea a două idei – cheesecake de calitate şi gelato pe model italian. Am început cu un magazin aflat lângă laboratorul propriu, în Piaţa Amzei, în 2018, cu multe emoţii. Al doilea magazin, tot pe Calea Victoriei, dar aproape de Piaţa Victoriei, a venit relativ repede, în 2019, la fel ca cererile de colaborare cu restaurante, firme de evenimente sau chiar clienţi care şi-au dorit produsele noastre în momentele cele mai fericite pentru ei: nuntă, botez, petreceri aniversare pentru copii”, spune Ştefan Dumitru.

    Pentru primul magazin, el şi Laura au venit în locul unui magazin de îmbrăcăminte înaintea căruia s-au succedat mai mulţi chiriaşi într-o perioadă relativ scurtă. Spaţiul era liber, iar în zonă mai erau locuri goale disponibile, de diferite suprafeţe. Cererea este însă mult mai mare astăzi. Al doilea magazin, foarte aproape de Piaţa Victoriei, a venit într-o zonă mai degrabă latentă, cu spaţii comerciale mari – foste sedii de bănci – abandonate, o zonă de trafic, fără a fi însă şi una de plimbare şi relaxare.

    „Ne bucurăm că vara aceasta magazinele din preajmă, în general închise în weekenduri şi mai degrabă cu produse pentru uz personal, au început să fie înlocuite de cafenele. Sperăm să se dezvolte şi acea zonă şi să se creeze o adevărată zonă de promenadă pe toată Calea Victoriei.” Caracterul vibrant şi cosmopolit al acestui bulevard a fost unul dintre argumentele care i-au încurajat pe cei doi antreprenori să acceseze zona, ca un pariu. Însă dacă în 2018 Sweetology era prima gelaterie din împrejurimi, între timp zona a devenit un adevărat epicentru al îngheţatei. „Pe o rază de zeci sau sute de metri de primul nostru magazin, mai numărăm nu mai puţin de alte cinci gelaterii, businessuri complet noi sau francize care şi-au deschis un magazin aici.” Aşa cum au făcut şi în urmă cu câţiva ani, Laura Donciu şi Ştefan Dumitru urmăresc în continuare zonele de dezvoltare şi îşi doresc să facă parte din eventualele trasee de recreere şi relaxare care pot apărea în viitor.

     

    Câţiva paşi mai departe de Sweetology, se află una dintre cele peste 40 cafenele din reţeaua Ted’s, fondată în 2013 tot de un antreprenor, Vasi Andreica. De ce pe Calea Victoriei? „Atunci când spui Calea Victoriei, te duci cu gândul, nostalgic, la Bucureştiul interbelic. În acea perioadă, găseai locuri interesante unde lumea mergea la promenadă, localuri luxoase şi cafenele cu miresme îmbietoare. Era o zonă care vibra şi vreau să cred că toţi antreprenorii din HoReCa ce deschid un mic business aici se gândesc să readucă atmosfera Micului Paris”, spune Vasi Andreica. Povestea Ted’s s-a născut din experienţa acumulată de-a lungul celor 15 de ani de activitate în domeniul importurilor şi al distribuţiei în sectorul HoReCa. Contactul permanent cu piaţa „out of home”, analiza clienţilor cu performanţe ridicate, dar şi a celor care au eşuat au ajutat la formarea unei imagini despre piaţă, despre clienţi şi obiceiurile lor de consum, despre zonele bune şi cele mai puţin bune, în general despre toate aspectele esenţiale ale unui business.

    „Suntem mulţumiţi de ce am realizat pe Calea Victoriei, locaţia are un vibe bun, clienţii din timpul săptămânii sunt, în majoritate, cei care lucrează în clădirile din zonă, iar în weekend avem clienţii care se plimbă.” Mai departe, povestea Ted’s se va scrie şi în alte zone, compania având semnate cinci contracte noi pentru deschideri în 2022. Totul se face însă acum cu mai multă precauţie decât niciodată, ţinând cont de criza prin care trece întreaga lume.

    Desigur, în drumul nostru dintre Piaţa Naţiunilor Unite şi Piaţa Victoriei, mai sunt şi alte businessuri antreprenoriale care s-au ancorat pe artera care capătă tot mai multă viaţă. Reprezentanţii unora dintre acestea nu au răspuns solicitării Business Magazin, însă continuă să-şi spună poveştile prin însăşi prezenţa lor pe Calea Victoriei. Barul Laboratorio Brew Room, gelateria Velocità, locul cu croissante Fika18, pizzeriile Treevi sunt doar câteva din locurile care se adaugă peisajului.

  • (P) Dan Dehenes: Timpul este factorul X în logistica retailul alimentar, cât şi în celelalte modele de business

    Dan Dehenes este unul dintre oamenii care fac diferenţa în echipa Kaufland România. În prezent, ocupă poziţia de director executiv în departamentul de Logistică, unde coordonează o echipă care se asigură că, în permanenţă, clienţii vor găsi produsele favorite pe rafturile magazinelor Kaufland. Dan a studiat psihologia in Romania, apoi a trăit 15 ani în Germania, timp în care a urmat studii în economie şi a început formarea profesională în diferite modele de business germane, ceea ce l-a ajutat şi la întoarcerea în România, unde pe termen lung, a reuşit să construiască în jurul său echipe puternice şi dedicate.

    Care sunt provocările unei cariere în departamentul de Logistică?

    „Penuria apei în Africa” nu este generată de problema lipsei apei pe Terra, ci reprezintă o problemă de logistică, manifestată prin lipsa infrastructurii de transport – aş începe cu acest citat pentru a sublinia rolul crucial al logisticii în orice industrie. Provocările principale în logistică sunt planificarea şi sincronizarea. Timpul este factorul X atât în logistica pe care o practicăm în retailul alimentar, cât şi în celelalte modele de business. Dar managementul timpului, planificarea proceselor aferente şi businessul în sine, nu vor funcţiona optim niciodată fără o echipă de oameni profesionişti.

    De asemenea, trebuie să fim în permanenţă deschişi la tendinţele pieţei, cu precădere a celei de transport, care este guvernată de legea cererii şi a ofertei. În cele din urmă, aş vrea să menţionez şi provocarea supremă a departamentului de Logistică pe timpul pandemiei, care a fost şi este în continuare, menţinerea depozitelor în stare operaţională prin respectarea normelor de siguranţă sanitară.

    Cum ai reuşit tu să le faci faţă de-a lungul timpului?

    Cred cu tărie că succesul nu se moşteneşte, este o chestiune de atitudine, determinare, ”transpiraţie” şi adaptare. Nu există altă reţeta. Sunt un spirit competitiv, însă întotdeauna în competiţie cu mine însumi, cu cel de ieri. Sunt autocritic şi am practicat întotdeauna cultura învăţării din greşeli. Am avut însă şi privilegiul, dar şi oportunitatea să întâlnesc oameni care au crezut în mine, mi-au văzut potenţialul şi m-au ajutat să îl consolidez. Mi-am dat seama destul de repede, încă de la începutul carierei mele, că între toate aceste aspecte, este vorba despre familia pe care o ai lângă tine, echipa pe care o dezvolţi şi formezi, fără de care nu aş fi putut face faţă provocărilor, indiferent câte abilitaţi mi-aş fi dezvoltat de-a lungul timpului. Am o mentalitate „hands-on” care m-a ajutat mult să mă coordonez cu echipa mea, pentru a performa şi a ne atinge obiectivele împreună.

    De ce este atât de important departamentul de Logistică pentru businessul Kaufland?

    Dacă ar fi să fac o comparaţie, logistica este pentru Kaufland precum axul principal al unui ceas elveţian. Logistica reprezintă ultima verigă din lanţul de aprovizionare a unui produs, de la producător, până la clientul final, produse pe care le stocăm şi apoi le transportăm. În fiecare zi şi noapte, pe străzile ţării sunt puse în mişcare sute de camioane care transportă marfă proaspătă către magazinele noastre şi care trebuie să ajungă până la o anumită oră în fiecare magazin. Astfel, clienţii noştri se bucură de prospeţimea produselor noastre de la primele ore ale zilei. Dacă ne imaginăm că acest „mecanism” se opreşte, chiar şi pentru o zi, putem înţelege rapid importanţa logisticii pentru organizaţia noastră. Nimic nu este mai important decât satisfacţia clienţilor noştri. Într-o piaţă emergentă cum este cea de Food Retail, adaptarea la nevoile clienţilor este obiectivul strategic principal.

    Ce te face cel mai mândru din punct de vedere profesional?

    În primul rând, sunt mândru de oamenii din jurul meu. Am construit echipe care s-au dezvoltat frumos din punct de vedere profesional şi care au ajuns la un nivel înalt în activitatea lor. Nimic nu mă face mai mândru decât gândul că am contribuit la succesul lor. Fiind un om orientat permanent către rezultate, sunt mândru de reuşitele mele profesionale, de contribuţia mea, de faptul că fac parte dintr-o companie modernă aflată în continuă dezvoltare.

    De ce ai ales Kaufland? Ce ai învăţat în cadrul companiei?

    Am ales Kaufland acum 10 ani, când mi-am spus „E timpul pentru ceva nou”. Am venit la Kaufland tot de la o companie din spaţiul german, cu un model de business similar. M-a fascinat atunci şi mă fascinează în continuare faptul că avem cel mai complex şi inteligent sistem de logistică de pe piaţa românească de retail. În logistică ai şansa să înveţi cum funcţionează o organizaţie atât operaţional cât şi strategic, însă pe lângă partea de procese şi business, am învăţat „despre oameni”. După 10 ani pot să spun că alegerea mea a fost cea mai bună!

    Ce sfat le-ai da celor interesaţi de un rol în departamentului de Logistică?

    Un lucru este foarte clar, în logistică nu există rutină, prin urmare, cei care caută dinamism, complexitate şi inovaţie, pot opta pentru un rol in logistică. În afară de acest lucru, avem componentele strategică şi operaţională, mai exact planificarea celor două componente. Aşa cum am menţionat anterior, logistica este crucială pentru orice model de business şi devine tot mai importantă odată cu progresul tehnologic şi al digitalizării în fluxul „producător – client final”!

     

  • Magazin-surpriză

    După ce şi-au anunţat colaborarea cu ceva vreme în urmă, casele de modă Gucci şi Balenciaga au trecut la fapte, punând la dispoziţia publicului creaţiile rezultate. Aşa-numitul „Hacker Project”, prin care s-au realizat diverse articole vestimentare sau accesorii care îmbină elemente caracteristice celor două companii, a ajuns şi în magazinele Balenciaga din diverse oraşe din lume, atrăgând atenţia publicului într-un mod inedit. Astfel, scrie New York Times, magazinul Balenciaga de pe Madison Avenue (dar nu numai el) are pe vitrină mâzgălit numele Gucci, ca şi cum ar fi fost vandalizat de nişte persoane înarmate cu spray colorat, aspect care a stârnit îngrijorarea personalului de la pază de la câteva clădiri din zonă, care a venit să vadă ce s-a întâmplat, şi pare să adăpostească un magazin temporar al companiei italiene. Produsele aflate însă la vânzare trădează la nivel de sigle şi modele colaborarea dintre Gucci şi Balenciaga. Mai mult, în magazin a fost adus un artist care, la dorinţa clientului, scrie cu spray „THIS IS NOT A GUCCI BAG” pe genţi ori „THIS IS «numele clientului» BAG”.

  • CSR 2021: #donationdays

    Fashion Days

     

    Motivaţie: Campania de CSR #donationdays, lansată de Fashion Days în preajma Black Friday 2020, este o iniţiativă ce încurajează donarea hainelor nepurtate sau de care nu mai avem nevoie către persoane şi familii aflate în nevoie din întreaga ţară. „Fiecare persoană deţine în garderobă cel puţin un obiect vestimentar în stare bună pe care nu îl mai poartă şi pe care ar putea să îl doneze. Până anul trecut, soluţiile pentru doritori în această direcţie erau reduse. Asociaţiile de profil deseori refuză primirea hainelor dacă nu sunt noi, prin urmare şansele de a dona se reduc considerabil. Mai mult decât atât, multe dintre acestea nu dezvăluie în mod transparent finalitatea donaţiilor, astfel că donatorii au un control redus privind informaţia despre potenţialii beneficiari”, susţin reprezentanţii companiei. Fashion Days şi-a dorit să încurajeze donaţiile înainte de achiziţia unor articole vestimentare noi, implementând un întreg proces logistic care să uşureze iniţiativa celor care doresc să doneze.

     

    Descrierea proiectului: Din noiembrie 2020, împreună cu agenţia de publicitate Leo Burnett, Fashion Days a implementat întregul proces logistic de donaţii: de la amplasarea a nouă containere special amenajate, apoi colectarea, sortarea, igienizarea şi până la transportul donaţiilor către Banca de Bine, inclusiv suport financiar în trimiterea acestora către beneficiarii finali.

    Procesul logistic include cinci paşi: colectare – hainele sunt colectate din cele nouă containere Fashion Days de câteva ori pe săptămână sau chiar zilnic, în funcţie de ritmul donaţiilor; depozitare – articolele sunt depozitate, iar la faţa locului trec printr-o primă sortare, cele în stare bună fiind separate de textilele deteriorate; reciclare – textilele deteriorate sunt trasportate în centre speciale de reciclare. Ele reprezintă în medie aproximativ 10% din totalul donaţiilor primite; igienizare –articolele în stare bună sunt sortate pe gen şi vârstă şi ajung la partenerul Drop&go pentru igienizare completă; donare – articolele igienizate ajung la Banca de Bine – principalul partener, fiind o organizaţie nonprofit ce are în grijă numeroase comunităţi şi familii nevoiaşe către care direcţionează săptămânal donaţii de articole vestimentare, încălţăminte, articole pentru casă şi jucării, şi de unde pleacă spre comunităţi în nevoie.

    Containerele au fost iniţial amplasate în Bucureşti (cinci) şi câte unul în Cluj, Timişoara, Braşov şi Constanţa, însă pentru a facilita şi a încuraja oameni care să doneze din cât mai multe zone ale ţării, acestea au fost mutate la începutul anului în alte oraşe din ţară. De atunci, la interval de două-trei luni, containerele sunt mutate în alte oraşe din România şi în diverse benzinării OMV din Bucureşti. În acest demers s-au alăturat parteneri precum OMV, drop&go #1st laundry app, Mastercard şi câteva branduri din portofoliul Fashion Days care au contribuit pe de-o parte în procesul logistic, iar pe de altă parte au direcţionat donaţii către Banca de Bine în numele campaniei. Costurile lunare de gestionare a campaniei se ridică la aproximativ 40.000 de euro.

     

    Rezultate: Până în prezent, campania a reuşit să cumuleze peste 91 de tone de articole donate, aproximativ 40 de tone au fost deja igienizate şi donate, iar aproximativ 25.000 persoane au primit donaţii în urma campaniei. Doar în prima săptămână de lansare, s-au donat zece tone de haine, număr record înregistrat pe întreaga durată a campaniei. În prezent, în medie pe săptămână, se donează aproximativ trei tone de articole.

  • Pledoarie pentru inovaţie. Cum poate România să dezvolte un cadru care să încurajeze inovarea, ce rol poate juca mediul academic, ce trebuie să facă statul şi care este mentalitatea necesară pentru a inova. „Trebuie să iubim să greşim uneori”

    În ediţia din 2021 a European Innovation Scoreboard România se află pe ultimul loc la capitolul inovare în UE, din nou, alături de aşa-numiţii „inovatori emergenţi”. Pornind de la această premisă, Business Magazin a invitat manageri, experţi şi antreprenori pentru a dezbate subiectul în cadrul videoconferinţei „Cele mai inovatoare companii din România 2021 – Cum accelerăm inovarea în România?”, organizată în parteneriat cu BAT şi Leviatan Design.

    „Trebuie să facem lucrurile diferit şi trebuie să iubim să greşim uneori”, a spus în cadrul evenimentului Claudiu Butacu, president of the board, EFdeN. „Mi-am dat seama că şcoala ne formează în direcţia în care este important să ai dreptate, să faci lucrurile corect. În contextul ăsta îmi dau seama că celorlalte ţări care au evoluat şi au procente mult mai bune decât ale noastre (la capitolul inovare N.Red.) le-a plăcut uneori să nu aibă dreptate, să nu mai facă lucrurile cum erau făcute cândva, pentru că dacă ai dreptate nu ai neapărat beneficii directe pe termen lung, dar dacă mai greşeşti ai oportunitatea să înveţi lucruri noi”.

    EFdeN este un ONG cunoscut pentru că de un deceniu gândeşte şi construieşte casele viitorului şi, mai nou, un oraş al viitorului. Reprezentantul acestuia face referire la o mentalitate de inovare pe care România trebuie să şi-o asume pentru a avea o şansă să schimbe tabloul inovării în UE – unde România se situează pe ultima poziţie, cu un procent de 35,09% din nivelul mediu al indicatorului de inovaţie, după un avans de doar 4,09 puncte procentuale în perioada 2014-2021.

     „Aş începe într-o notă puţin mai optimistă. A ne compara numai cu Europa este un mod de a privi lucrurile, dar eu m-aş compara cu România anilor 2000 sau cu România anilor 1990. Noi am plecat dintr-un punct foarte jos, respectiv noi nu aveam iniţiativă privată spre deosebire de poate alte două-trei ţări din acelaşi fost lagăr socialist în care totuşi mai existau iniţiative private în acest sens. Noi am plecat de la zero”, a punctat Cristian Cârstoiu, consulting partner şi chief innovation officer în cadrul EY România.

    El adaugă că România are în prezent multe companii care sunt în prim-planul fondurilor de investiţii, start-up-uri care dovedesc valoare adăugată, un interes crescut din partea finanţatorilor externi, un mediu privat din ce în ce mai interesat de inovaţie şi chiar acceleratoare care lucrează direct cu mediul academic.

    „De ce suntem în continuare mai jos faţă de alţii? Sunt multe probleme şi aici una dintre marile provocări pe care le avem este acest cadru instituţional al finanţării. Într-adevăr, avem finanţare pentru start-up-uri, deci pentru mediile care prin excelenţă sunt dedicate inovaţiei, dar nu avem un cadru instituţionalizat, pachete legislative sau un cadru legislativ care să ne ofere sprijin constant de la bugetul de stat, foarte clar pentru diferitele axe de inovaţie, fie că este inovaţie în sănătate, în tehnologie, fie că este inovaţie în sectorul de construcţii etc”.

    Cadrul de finanţare este privit ca o problemă şi de către George Sîrbu, community manager în cadrul pre-acceleratorului pentru start-up-uri Innovation Labs. El a vorbit în cadrul evenimentului atât din perspectiva mediului academic şi al participantului la ecosistemul de start-up-uri, cât şi din perspectiva specialistului care a fost angajat drept consilier pentru 4 din ultimii 5 miniştri ai comunicaţiilor şi digitalizării. Totodată, el a gândit viziunea capitolelor de cercetare şi transformare digitală din programul de guvernare negociat la masa PSD-PNL-UDMR.

     „Finanţări, credite, fonduri europene, toată structura de finanţare pe partea de inovare nu este ce ne-am dori în momentul ăsta în România. (…) Suntem cu fonduri alocate cercetării la 0,15%-0,25% din PIB, cam aici a fost marja în care ne-am mutat. În noul program de guvernare e prevăzut să crească la 2%, cum era de multă vreme, unde să fie 1% mediu privat şi 1% fonduri publice, PNRR etc. Vom vedea cât se întâmplă, noi am pus demult în programele de guvernare acest deziderat”.

    El a propus în cadrul videoconferinţei o abordare de tip „triple helix”, ceea ce înseamnă ca mediul privat, mediul academic şi decidenţii să conlucreze pentru a stimula inovarea şi dezvoltarea, atât la nivel economic, cât şi la nivel social. În acest mix, statului român îi lipseşte o viziune integrată pentru transferul tehnologic, care se bazează în prezent pe un sistem ce finanţează mediul privat pentru a merge în mediul universitar să găsească parteneri de cercetare şi inovare.

    „Este tipul acela clasic de formă fără fond pe care îl avem din secolul al XIX-lea încoace. Vedem ceva care a funcţionat şi încercăm să îl aducem şi în România, dar fără niciun fundament. Acolo economiile sunt puternic capitalizate, au o mentalitate de inovare în mediul privat deja şi sunt în căutare după cadre didactice universitare, tineri doctoranzi sau postdoctoranzi, care să facă un lucru pe care ei l-au gândit. (…) Avem nevoie de un program mai în amonte de inovare care să îi pună în mentalitatea că ei nu sunt doar cercetători care produc pentru a scrie disertaţia şi a pune-o în raft, ci sunt cercetători pentru care măcar 2-3-5% din doctoratul lor este gândit din start pentru a se adresa pieţei”.

    Pentru ca un astfel de model să funcţioneze, cele trei părţi trebuie să se aşeze la aceeaşi masă şi să încerce să-şi înţeleagă fiecare rolul într-un ecosistem care trebuie să încurajeze inovarea. O astfel de abordare ar putea avea succes cel puţin în domeniul construcţiilor, consideră Maria Vasi, coordonator birou structuri în cadrul Leviatan Design.

    „Putem recomanda constituirea de grupuri de lucru din care să facă parte atât companiile cu experienţă practică de lucru, companiile emergente din tehnologie, cât şi reprezentanţii industriilor care au rol operaţional în domeniul construcţiilor. Totodată, ar fi foarte important ca în aceste grupuri de lucru să participe şi decidenţii din instituţiile cu rol de reglementare şi reprezentanţii universităţilor de profil. Aceste grupuri ar putea să stabilească proiecte-pilot cu obiective clare, care apoi să fie testate localizat, iar concluziile şi lecţiile învăţate din aceste proiecte pot aduce o ameliorare şi o implementare mult mai rapidă a digitalizării în construcţii.”

    Rolul statului în această abordare trebuie să vină atât din perspectiva încurajării unui ecosistem şi a unui lanţ integrat pentru transferul tehnologic, dar şi din perspectiva cadrului de reglementare, care trebuie să susţină inovaţia şi să încurajeze companiile să investească

    „Trebuie să ne asigurăm că există un cadru de reglementare care permite tehnologiei, talentelor şi pieţei să se dezvolte. Cred că este vorba de libertate pentru a inova şi vorbim de nevoia unui mediu care încurajează, cultivă şi recompensează inovaţia pentru a putea vedea investiţii constante în infrastructură, în emergenţa talentelor şi în dezvoltarea următoarei generaţii de talente”, a explicat Claire Wisbey, director pentru comunicare ştiinţifică în cadrul BAT.

    Ea a discutat în cadrul videoconferinţei şi despre infrastructura necesară pentru a forma un set de aptitudini la nivelul viitoarelor talente, întrucât un cadru de inovare vine cu nevoi pentru diferite roluri specializate.

    Mai mult, reprezentanta BAT crede că organizaţiile trebuie să introducă mentalitatea de inovaţie în toate activităţile pe care le desfăşoară.

    „Şi cred că asta începe cu ecosistemul potrivit, cu înţelegerea setului de aptitudini şi de capabilităţi necesare din perspectiva nevoilor educaţionale pe termen lung. Sunt acestea stimulate? Există politici guvernamentale care să stimuleze organizaţiile să investească şi să continue să investească? Există roluri, joburi şi infrastructură să poţi angaja oameni cu roluri specializate precum cel de data scientist sau alte lucruri noi şi interesante? Cred că trebuie să existe un ecosistem care să permită şi să încurajeze inovaţia.”

    Wisbey consideră că o altă latură importantă a discuţiei ţine de adopţia celor mai noi şi inovatoare produse, în contextul în care un ecosistem care încurajează inovarea trebuie să încurajeze şi adoptarea inovaţiilor rezultate.

    „Trebuie să stabilim o piaţă care nu doar permite inovarea, dar duce şi spre o adopţie cât mai rapidă a inovaţiilor, astfel încât consumatorii, infrastructura, ţara să poată beneficia de acestea”.

    Despre adopţie a discutat şi Maria Vasi, în contextul în care Leviatan Design a investit până la 1 milion de euro în ultimii trei ani pentru a adopta în activitatea de proiectare cele mai noi tehnologii, atât hardware, cât şi software. Pentru ei, adopţia este importantă în rândul specialiştilor cu care lucrează.

    „Pe toată perioada de implementare a acestor tehnologii am constatat că majoritatea specialiştilor sunt deschişi la adoptarea de noi tehnologii atunci când văd avantajele, dacă uşurează anumite etape din proces, dacă automatizează anumite etape. Astfel, noi am pus bazele unui proces foarte bine pus la punct de analizare a ideilor, de studiere a celor mai bune tehnologii, de verificare a paşilor de implementare, de stabilire a acestora în acord cu nevoile firmei şi cu rezultatele pe care le dorim.”

    Inovatori în pandemie

    „Eu cred că în România se inovează continuu, dar cred că în România nu avem obişnuinţa de a înregistra invenţiile şi inovaţiile”, crede Eliodor Apostolescu, director general şi acţionar al companiei Phoenix Y, producătorul pufuleleţilor Gusto.

    Phoenix Y este o companie care a brevetat în urmă cu mai bine de 15 ani o nouă tehnologie pentru a fabrica pufuleţi, inovaţie care a ajutat producătorul să ajungă în zeci de pieţe. Acesta este doar un exemplu legat de laturile multiple ale discuţiei despre inovaţie.

    „Ca investitor în industria alimentară, în producţia de bunuri, lucrând zi de zi cu echipamentele, îmi dau seama că nicio linie de fabricaţie pe care o cumperi de la un producător consacrat nu poţi să o foloseşti ca atare în fabrica ta. Întotdeauna trebuie să faci câteva modificări, iar într-o ţară ca Suedia probabil că orice modificare, orice şurub mutat de la stânga la dreapta înseamnă inovaţie. Chiar asta înseamnă şi probabil suedezii, americanii şi ceilalţi au obiceiul să înregistreze patentele pentru că un inginer din Suedia este mai bine pus la punct cu legislaţia decât unul din România şi ştie că dacă patentează ar putea merge la producător şi ar putea cere ceva.”

    De cealaltă parte, Softbinator Technologies consideră că aceasta este o abordare productivă şi optimistă, dar subliniază că nivelul la care se poartă discuţia despre inovare în ţări precum SUA sau Israel este departe de nivelul din România, în contextul în care compania de R&D şi product development specializată în blockchain şi inteligenţă artificială lucrează şi cu clienţi din aceste ţări.

    „Într-adevăr aşa este şi cred că e OK şi productiv să ne uităm din unghiul acesta pe care l-aş numi optimist, cu amendamentul că noi am lucrat şi cu clienţi din România, dar şi din regiune, însă după câţiva ani de lucru cu America şi cu Israel am senzaţia că în aceste ţări se rezolvă probleme care par să fie din viitor pentru România. Americanii rezolvă în momentul de faţă probleme care nici măcar nu sunt actuale pentru România, le vom vedea la noi abia în 3-5 ani, iar ei îşi propun să le rezolve acum”, a subliniat Daniel Ilinica, CEO al Softbinator Technologies.

    Aşa cum Eliodor Apostolescu vede pandemia ca pe un moment care a accelerat inovarea, reprezentanţii IRUM Reghin au povestit că au fost afectaţi de pandemie şi s-au văzut nevoiţi să inoveze.

    „Am fost nevoiţi să inovăm foarte mult în zona de producţie, procese de producţie, să fim mai eficienţi, în contextul în care costurile au crescut destul de mult. Era o oarecare nesiguranţă în piaţă, totodată clienţii au oprit investiţiile la un moment dat din cauza impactului emoţional al pandemiei şi atunci am fost obligaţi să inovăm în direcţia aceasta”, a declarat Andrei Oltean, director de dezvoltare al IRUM Reghin, companie care a realizat primul tractor agricol 100% românesc adaptat secolului 21.

    Companiile au discutat şi despre importanţa susţinerii afacerilor româneşti în procesul de inovare şi în transmiterea acestor inovaţii către piaţă. Astfel, o parte din talentele care pun România pe harta mondială a outsourcingului IT ar putea genera mai multă proprietate intelectuală şi în cadrul companiilor româneşti.

    „Clar trebuie să susţinem companiile româneşti, clar trebuie susţinute procesele companiilor româneşti de a crea proprietate intelectuală, de a-şi genera propriile soluţii şi de a se duce mai degrabă spre businessuri care se bazează pe servicii şi produse cu valoare adăugată mai mare, decât să fie simplă forţă de muncă brută. Aici, din perspectiva industriei de IT, este cunoscut faptul că o mare parte din veniturile generate de industrie sunt generate de outsourcing. Şi acest ousourcing presupune plata unor taxe, dar dezvoltarea proprietăţii intelectuale este îngreunată”, a explicat Vladimir Ester, CTO al ClusterPower – companie care construieşte lângă Craiova un parc de centre de date şi un supercomputer.

    Nu în ultimul rând, Daniel Ilinca este de părere că România ar trebui să se uite mai atent la gradul redus de digitalizare la nivel de populaţie şi la nivel de companii mici şi mijlocii.

    „Cred că încurajarea companiilor mici şi mijlocii de a accesa şi de a utiliza la scară mai mare soluţii digitale ar trebui să fie o direcţie publică. Genul acesta de încurajare ar trebui să se întâmple public. Dincolo de asta, cred că este foarte important să fie susţinute start-up-urile şi mi se pare interesant că deşi avem acum mişcări interesante în zona de fonduri de venture capital, acceleratoare, pre-acceleratoare, programe pentru studenţi, în afară de asta cred că politicile publice ar trebui să susţină mai mult şi să ajute mai mult conexiunea cu pieţe externe prin camere de comerţ, unde se întâmplă lucuri mai puţin optimiste şi ar putea fi influenţate prin politici publice.”


    Claudiu Butacu, president of the board, EFdeN

    „Trebuie să facem lucrurile diferit şi trebuie să iubim să greşim uneori.”


    George Sîrbu, community manager, Innovation Labs

     „Avem nevoie de un program mai în amonte de inovare care să îi pună pe cercetători în mentalitatea că ei nu sunt doar cercetători care produc pentru a scrie disertaţia şi a pune-o în raft, ci sunt cercetători pentru care măcar 2-3-5% din doctoratul lor este gândit din start pentru a se adresa pieţei.”


    Maria Vasi, coordonator birou structuri, Leviatan Design

    „Putem recomanda constituirea de grupuri de lucru din care să facă parte atât companiile cu experienţă practică de lucru, atât companiile emergente din tehnologie, cât şi reprezentanţii industriilor care au rol operaţional în domeniul construcţiilor. Totodată, ar fi foarte important ca în aceste grupuri de lucru să participe şi decidenţii din instituţiile cu rol de reglementare şi reprezentanţii universităţilor de profil.”


    Claire Wisbey, director comunicare ştiinţifică, BAT

    „Trebuie să stabilim o piaţă care nu doar permite inovarea, dar duce şi spre o adopţie cât mai rapidă a inovaţiilor, astfel încât consumatorii, infrastructura, ţara să poată beneficia de acestea.”


    Daniel Ilinca, CEO şi fondator, Softbinator Technologies

    „Cred că încurajarea companiilor mici şi mijlocii de a accesa şi de a utiliza la scară mai mare soluţii digitale ar trebui să fie o direcţie publică.”


    Eliodor Apostolescu, director general şi acţionar al companiei Phoenix Y, producătorul pufuleleţilor Gusto.

    „Eu cred că în România se inovează continuu, dar cred că în România nu avem obişnuinţa de a înregistra invenţiile şi inovaţiile.”

     

  • CSR 2021: World Animal Day

    Mars România

     

    Motivaţie: „La Mars considerăm că lumea pe care ne-o dorim pentru mâine începe cu modul în care facem afaceri astăzi, astfel că, pentru fiecare dintre categoriile de produse pe care le punem pe piaţă – ciocolată, gumă, hrană pentru animale sau orez şi sosuri – ne uităm la lucrurile care contează şi acţionăm astfel încât să generăm o schimbare. Când ne referim la animalele de companie, ştim că fiecare dintre noi poate contribui la crearea unei lumi mai bune pentru ele, acesta fiind şi scopul nostru”, susţin reprezentanţii companiei. Proiectul „World Animal Day” are, aşadar, două componente sociale. Prima se referă la educarea consumatorului, prin care compania îşi propune să ofere informaţii relevante deţinătorilor de animale despre o îngrijire şi nutriţie corecte şi adaptate în funcţie de vârstă, rasă, stilul de viaţă. A doua este cea de ajutor pentru adăposturile pentru animale, prin donarea de porţii de hrană specializată.

     

    Descrierea proiectului: World Animal Day se desfăşoară în fiecare an în jurul datei de 4 noiembrie, de Ziua Internaţională a Animalelor, în toate ţările în care compania îşi desfăşoară activitatea. În România, anul acesta compania împlineşte 11 ani de la prima ediţie a campaniei.

    „Dacă ne referim la componenta educaţională, prin fiecare campanie derulată în România oferim informaţii cumpărătorului despre nevoile animalelor şi importanţa oferirii de hrană specializată. În România, conversia calorică (indicator care ne arată cât din necesarul caloric al unui animal este acoperit prin hrana specializată) este de aproximativ 25% (conform IPSOS, Pet Ownership Study, mai 2019) dintre cele aproape 10 milioane de animale (nu sunt luate în considerare animalele fără stăpân sau cele din adăposturi), o cifră foarte mică dacă ne uităm la comportamentul de consum din ţările dezvoltate”, spun reprezentanţii companiei.

     

    Rezultate: „Din ultimele studii pe care le avem observăm o creştere a consumului hranei specializate, o creştere (timidă) a numărului de adopţii în România şi a educaţiei deţinătorilor de animale (de exemplu, tot mai mulţi oameni caută informaţii specializate atunci când doresc să adopte un animal, numărul animalelor sterilizate s-a dublat în intervalul 2015-2019 ajungând la aproape 35%). Efectul net este unul pozitiv şi se datorează tuturor acţiunilor de educaţie desfăşurate la nivel de categorie”, spun reprezentanţii Mars România.

    În cadrul campaniei „World Animal Day”, desfăşurată între 14 septembrie şi 15 noiembrie 2020, au fost donate un număr de 230.000 porţii de hrană către 44 de adăposturi din Bucureşti precum şi alte adăposturi din ţară, din Giurgiu, Argeş, Vâlcea, Bacău, Cluj, Constanţa, Hunedoara, Arad. Prin donaţia Mars a fost asigurată hrană pentru 14.312 câini şi 1.756 de pisici – animale aflate în cele 44 de adăposturi. Ţinând cont de contextul pandemic, anul trecut compania nu a mai organizat evenimente de adopţie. Campania de responsabilitate socială organizată de Mars România continuă şi anul acesta seria de acţiuni concrete ce vin ca soluţii pentru problemele animalelor din adăposturi: lipsa hranei şi numărul tot mai scăzut al adopţiilor.

  • CSR 2021: Castorul Titi

    Auchan România

     

    Motivaţie: Când ai neşansa de a te naşte într-un mediu defavorizat sau într-o familie fără posibilităţi, bucuria copilăriei este înlocuită de grijile cotidiene, de neputinţa de a-i ajuta pe părinţii care nu reuşesc să asigure mesele zilnice. Şcoala este ceea ce faci când termini munca în casă şi curte, pe la vecini, observă reprezentanţii Auchan România.

     

    Descrierea proiectului: Pentru a veni în sprijinul eforturilor de a reconstrui viitorul copiilor proveniţi din medii vulnerabile şi familiilor acestora, Auchan l-a adus în magazinele sale pe castorul Titi, o jucărie de pluş. Scopul lui Titi a fost să aducă o bucurie clienţilor, cât şi hrană, îmbrăcăminte şi încălţăminte, susţinere pentru efectuarea temelor şi materiale educaţionale pentru copiii din grija Fundaţiei FARA prin programul Combaterea Sărăciei prin Educaţie. Astfel, pentru fiecare jucărie de pluş Titi achiziţionată, Auchan a donat câte şapte lei către Fundaţia FARA.

    Castorul Titi a reprezentat un efort comun al Auchan România şi Fundaţiei FARA cu scopul de a veni în sprijinul copiilor proveniţi din medii vulnerabile şi care au nevoie de sprijin educaţional, familial şi social.Campania s-a desfăşurat în două etape: etapa I – 30 septembrie – 31 decembrie 2020, iar etapa II – 1 ianuarie – 31 martie 2021.

    Campania de strângere de fonduri a beneficiat de o comunicare 360, castorul Titi fiind promovat intens atât în social media, cât şi pe TV, newslettere, comunicare internă şi prin intermediul liderilor de opinie. Jucăria a putut fi cumpărată din orice hipermarket Auchan, din magazinele MyAuchan, din benzinăriile Petrom sau comandat din magazinul online sau aplicaţia Auchan. Preţul unui castor Titi a fost de 24,90 lei.

     

    Rezultate: În primele trei luni de campanie, respectiv în perioada 30 septembrie – 31 decembrie 2020, peste 230.000 de lei au fost donaţi de Auchan Retail România pentru programul Fundaţiei FARA – Combaterea Sărăciei prin Educaţie. Suma a fost strânsă exclusiv în cadrul campaniei derulate în hipermarketurile Auchan. La finalul celei de-a doua etape, respectiv în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2021, Auchan a donat 60.000 de euro Fundaţiei FARA, românii cumpărând peste 40.000 de jucării Titi.

  • Shopping în era digitală

    Cristi Movilă are o experienţă vastă în e-commerce, după ce a lucrat în acest domeniu mai bine de 14 ani. A creat magazine online de la zero, a lansat şi a gestionat proiecte online şi omnichannel în România şi în străinătate. Are studii în inginerie software, a lansat un start-up tech, un magazin online în UE şi acum conduce activităţile platformei enterprise de comerţ digital VTEX în poziţia de Eastern Europe General Manager & EMEA Sales VP. Cum vede el evoluţia pieţei de comerţ online în viitor şi ce planuri are VTEX în România?

     

    „Prin anii 2000 eram doar câţiva visători care credeam că s-ar putea vinde orice online, iar activităţile în e-commerce ale companiilor erau văzute ca o pierdere de vreme şi de bani. Astăzi ştim cu toţii unde este toată atenţia comercianţilor. S-au schimbat atât de multe, încât pare că a fost o altă viaţă”, descrie Cristi Movilă felul în care era privit comerţul online la începuturile sale, când şi el făcea primii paşi în domeniu. Iar din rolul pe care îl deţine acum este martorul direct al efervescenţei din prezent al acestuia: este Eastern Europe General Manager & EMEA SVP în cadrul VTEX, o companie cu origini în Rio de Janeiro, listată la Bursa din New York, devenită lider global în comerţul digital. Descrisă drept „o platformă enterprise de comerţ digital”, aceasta are drept clienţi principali companiile mature, care vor să dezvolte proiecte de comerţ digital (e-commerce, marketplace, B2B etc) şi  care au nevoie de un partener specializat, cu viziune şi know-how global, dar cu echipe locale de profesionişti. „Fie că vorbim de construirea unui magazin online nou sau de migrarea pe o nouă platformă de e-commerce, implementarea unei strategii de omnichannel sau unified commerce, lansarea unui marketplace sau îmbunătăţirea celui existent, VTEX pune la dispoziţie toate capabilităţile şi funcţionalităţile necesare pentru a atinge aceste obiective”, explică Movilă.

    Cum a ajuns el să coordoneze activităţile din regiune ale VTEX?

    Parcursul său profesional, deşi atipic, a avut drept constantă pasiunea pentru tehnologie. A luat contact cu programarea chiar în şcoala generală, citind o carte de PHP şi MYSQL chiar înainte de a avea primul calculator, în anii ‘99-2000. A urmat apoi liceul de Informatică intensiv, Facultatea de Informatică de la Universitatea Bucureşti şi un master în inginerie Software. A intrat în e-commerce încă din anii de început ai industriei, prin 2007, iar de atunci a evoluat constant odată cu aceasta: „Am reuşit să construiesc de la zero, să lansez şi să coordonez proiecte online şi omnichannel de top, în România şi în regiune, în sectorul de cosmetică sau fashion pentru lideri de piaţă precum Coty sau Otter. Pregătirea în inginerie software m-a ajutat să înţeleg tiparele şi paşii pe care companiile trebuie să îi facă în era digitală pentru a urmări trendurile, nevoile clienţilor şi transformarile digitale constante”.  Înainte de preluarea rolului de general manager în cadrul VTEX, a lansat două start-up-uri, unul în domeniul tehnologiei şi unul în e-commerce. RIBAI – Retail Insights Based on AI, start-up-ul tech, avea ca obiectiv aducerea în mediul offline a indicatorilor pe care îi urmărim cu toţii în e-commerce. „Prin streamul video al magazinelor fizice, puteam avea informaţii despre trafic, achiziţii sau clienţi, pe care le interpretam şi utilizam pentru creşterea vânzărilor şi fidelizarea cumpărătorilor. A fost puţin „ahead of its time”, ca să fiu sincer. În acea perioadă piaţa din România încă trecea prin nevoile de bază ale comerţului”, descrie Movilă primul său pariu antreprenorial. Al doilea start-up se numea Voriso şi a fost lansat alături de fondatorii Lensa, ca iniţiativă de vânzare în afara României, în pieţele din Europa de Vest: „După o validare a modelului de business şi o înţelegere mai clară a efortului necesar, am ales să-l punem pe pauză pentru a ne concentra fiecare pe celelalte proiecte”. Cristi Movilă nu priveşte cu regrete niciunul din aceste proiecte şi se declară mulţumit de învăţăturile deprinse după fiecare experienţă. „Toate proiectele şi liniile de business pe care le-am dezvoltat sau gestionat, fie că au avut succes sau nu, le consider realizări, pentru că am avut de învăţat lecţii valoroase din fiecare. Probabil cea mai mare provocare a fost să accept şi să îmi recunosc mie însumi când un proiect nu ajunge la potenţialul aşteptat şi să-l pun pe hold la timpul potrivit”, mărturiseşte el. În plus, privind retrospectiv, crede că toate aceste experienţe l-au ajutat să se pregătească pentru rolul actual, care a venit la pachet cu provocarea de a dezvolta şi extinde activitatea VTEX în regiunea Europei Centrale şi de Est.


    Din Rio de Janeiro, la Bursa din New York

    VTEX a fost înfiinţată în Rio de Janeiro de către doi tineri ingineri – Geraldo Thomaz Jr. şi Mariano Gomide de Faria. În ultimii cinci ani, compania a atins câteva etape semnificative, cum ar fi atragerea de noi investiţii (Softbank, Gávea Investimentos şi Constellation în 2018), devenind unicorn în 2020, după o investiţie de 1,7 miliarde de dolari (condusă de Tiger Global şi Lone Pine Capital Funds). În 2021 compania a fost listată la Bursa de Valori din New York. Sediile VTEX se regăsesc în oraşe precum Bucureşti, Rio de Janeiro, Sao Paolo, New York, Londra, Singapore, Barcelona, Milano şi altele. Compania are peste 2.500 de clienţi printre care Carrefour, Unilever, Sony, Walmart, Whirlpool, Coca-Cola, Stanley Black & Decker, AB InBev şi Nestlé.


    Concret, platforma lor permite brandurilor şi retailerilor să obţină un time to market mai rapid, adică să lanseze, de exemplu, un marketplace sau un magazin online într-un timp cât mai scurt, să ajungă la cumpărătorii lor prin orice canal de vânzare şi să descopere noi arii pentru dezvoltare. „Când vorbim de canale ne referim la magazine online, marketplace-uri online, magazine fizice, business-to-business, direct-to-consumer şi orice alt canal online de vânzare”, explică Movilă. La nivel global, VTEX are mai mult de 1.500 de angajaţi, număr ce creşte pe măsură ce îşi  dezvoltă activităţile. „Ca să facem o comparaţie, numărul total de angajaţi ai VTEX la finalul trimestrului al treilea din 2021 a înregistrat o creştere anuală de 91,7%, comparativ cu rezultatele din aceeaşi perioadă a anului 2020”, spune el, fără să ofere detalii exacte referitoare la numărul angajaţilor din echipa locală. „În România avem o echipă solidă de experţi în e-commerce şi plănuim extinderea acesteia treptat, aşa încât noii colegi care se alătură să se adapteze cât mai uşor la noul lor rol. În momentul de faţă investim şi ne dezvoltăm pentru a ne atinge obiectivul principal, acela de a continua expansiunea globală şi de a ne mări aria de expertiză în e-commerce, atât în România, cât şi în restul ţărilor în care suntem prezenţi”, descrie Cristi Movilă rolul VTEX România în strategia grupului. Aici au un hub regional  care acoperă şi deserveşte pieţele din vecinătate, precum Cehia, Bulgaria sau Polonia. „Avantajul pe care îl avem în România este că avem o echipă locală de experţi care cunosc foarte bine aspectele pieţei autohtone, care sunt similare cu cele din Europa Centrală şi de Est, oferind astfel clienţilor produse şi servicii personalizate pentru nevoile pe care le au”, explică el.

    În ceea ce priveşte efectele pandemiei asupra businessului, VTEX face parte din domeniile câştigătoare: „Aşa cum se poate observa, tot ceea ce ţine de comerţul online a avut o creştere exponenţială de la debutul pandemiei, fiind unul dintre puţinele sectoare ce, nu numai că nu a avut prea mult de suferit, dar a găsit şi spaţiul propice de a se dezvolta. Tranziţia către e-commerce începuse deja, iar criza sanitară de la începutul lui 2020 nu a făcut decât să întărească ideea ca online-ul, în special în ceea ce priveşte digitalizarea retailului, este mai mult decât un trend, este o realitate şi încă una de care avem nevoie acum mai mult ca niciodată.” Crede că tocmai diferenţa dintre pieţele vestice ori cele de pe alte continente, cum este America Latină, acolo unde VTEX are sediul central, şi piaţa românească trebuie să ne dea de gândit şi, cu cât antreprenorii din România vor realiza mai curând că aceasta este direcţia de urmat, cu atât mai rapid vor putea fi făcute progrese importante în acest sens. Compania nu comunică rezultate pentru fiecare piaţă în parte, însă veniturile totale ale VTEX au crescut până la 88,7 milioane dolari în primele nouă luni încheiate la 30 septembrie 2021, în creştere cu 29,9% în dolari faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, când veniturile se plasau la 69,6 milioane de dolari, excluzând efectele fluctuaţiilor cursului de schimb. „Această creştere a fost peste creşterea record a veniturilor din acelaşi trimestru a anului trecut, de 140%, excluzând efectele fluctuaţiilor cursului de schimb, deoarece impactul COVID-19 a condus la o accelerare a comerţului online şi a întărit importanţa unei strategii omnichannel holistice”, explică Movilă. Şi numărul de angajaţi a fost în creştere în acest context, marcând un plus, din ultimul trimestru al anului 2019 până în prezent, de aproximativ 148%.


    „Criza sanitară de la începutul lui 2020 nu a făcut Decât să întărească Ideea că online-ul, în special în ceea ce priveşte Digitalizarea retailului, este mai mult decât Un trend, este o realitate şi Încă una de care avem nevoie acum mai mult Ca niciodată.”

    Cristi Movilă, Eastern Europe General Manager & EMEA SVP în cadrul VTEX


    De la primele încălţări vândute „pe Internet”, la online-ul care vinde orice

    Privind în urmă la evoluţia domeniului, Cristi Movilă îşi aminteşte cum, atunci când a lansat unul dintre primele magazine online pentru un business de încălţăminte, nimeni nu credea că cineva din România ar putea achiziţiona încălţări „de pe internet”. Acum, lucrurile stau cu totul diferit: „Realizăm că orice se poate vinde online – apartamente, maşini, turbine eoliene, tractoare şi multe altele. Nu mai există o limită”. Creşterea se vede şi în cifre: potrivit celor mai recente estimări ale Asociaţiei Române a Magazinelor Online (ARMO), citate de Cristi Movilă, sectorul de e-commerce a ajuns la o valoare de 5,6 miliarde de euro la finalul anului 2020, cu 30% mai mult decât în 2019, creştere susţinută de trendurile de cumpărare din pandemie. „Estimăm că şi anul acesta se va înregistra o creştere similară pe piaţa de e-commerce. Chiar dacă au fost perioade de timp în care restricţiile au fost mai relaxate şi magazinele fizice s-au redeschis, au fost lansate şi noi proiecte de e-commerce, care au ajutat la menţinerea acestei rate de creştere”, spune Cristi Movilă.

    El observă cum comerţul online din România, deşi poate nu atât de dezvoltat precum cel din pieţele din Asia sau Statele Unite, care dau tonul în materie de digitalizare şi inovaţie tehnologică, are la bază aceleaşi principii, iar dorinţele şi aşteptările consumatorilor sunt, în mare măsură, aceleaşi: „Cumpărătorii de pretutindeni îşi doresc un proces de cumpărare rapid, eficient, intuitiv şi accesibil. Observăm pe piaţa locală branduri şi retaileri care adoptă rapid trenduri din omnichannel, precum buy online, pick up in store sau buy now, pay later, însă mai puţin din trendurile actuale din e-commerce, cum sunt comerţul conversaţional sau live shopping”. Potrivit lui Cristi Movilă, unele trenduri sunt implementate mai târziu de jucătorii din e-commerce din cauza lipsei unei arhitecturi digitale potrivite sau din lipsa unei echipe de specialişti interne în domeniu: „Aici intervenim noi şi încercăm să aducem un plus valoare industriei prin încurajarea companiilor de a implementa rapid noi funcţionalităţi care să le ajute să-şi crească vânzările online”.

    Pandemia, crede el, a reprezentat catalizatorul unui proces care se afla deja în desfăşurare. O parte dintre businessurile româneşti făcuseră ori urmau să facă trecerea către online, iar introducerea lockdownului şi a celorlalte restricţii nu a făcut decât să grăbească lucrurile. „Acum provocarea businessurilor este retenţia clienţilor în online, care au fost oarecum forţaţi de împrejurările impuse de pandemie, şi oferirea unor experienţe de cumpărare plăcute, rapide şi similare cu experienţa pe care o are un consumator în offline. Factorul uman, în procesul de cumpărare online, este foarte important, de aceea au luat avânt tendinţele de live shopping şi comerţ conversaţional.”



    Online vs. offline

    Cristi Movilă punctează şi cum comerţul online nu reprezintă un concurent al magazinelor fizice. „Comerţul tradiţional va continua să existe chiar dacă vom avea un progres şi mai mare în materie de tehnologie. O strategie bine gândită care include ambele canale de vânzare îţi poate aduce rezultate mai bune decât te aştepţi.” Oferă ca exemplu cazul unor clienţi cu prezenţă puternică online, care după ce şi-au deschis un magazin fizic într-o regiune în care aveau deja o clientelă, şi-au crescut vânzările online din acea regiune de trei sau chiar patru ori. „Trebuie să ţinem cont că în România încă se pune foarte mult accent pe experienţele senzoriale. În cele din urmă, mereu vor exista consumatori care vor dori să testeze anumite produse la faţa locului, să simtă textura unui material, notele unui parfum ori să deguste mostre dintr-un sortiment de brânzeturi, înainte de a-l cumpăra.” Astfel, Cristi Movilă este de părere că testarea în magazin şi, eventual, achiziţia în online (în cazul unei limitări fizice de stoc, de exemplu) sunt două concepte care vor merge probabil mână în mână mult timp de acum înainte. Cum ar descrie piaţa locală prin comparaţie cu ţara de origine a VTEX? Principala caracteristică o reprezintă potenţialul puternic de dezvoltare a acesteia: „Avem avantajul unei baze tehnologice solide şi a unei deschideri către tot ceea ce înseamnă digital. Este adevărat că avem încă teren de recuperat în faţa altor pieţe, însă românii prezintă un apetit sporit şi în continuă creştere faţă de tot ceea ce înseamnă e-commerce, astfel că pronosticurile sunt unele optimiste”.

    Cum arată viitorul? El este de părere că în următorii 10 ani nu vom mai avea această separare a canalelor offline şi online, vom folosi doar termenul de comerţ. „Mă aştept să avem capabilităţi şi funcţionalităţi mult mai avansate încât să avem experienţe de cumpărare complet personalizate. De exemplu, dacă merg în fiecare săptămână la acelaşi supermarket şi fac aproape aceleaşi cumpărături de fiecare dată, mă aştept ca acel supermarket să-mi trimită o notificare cu o zi înainte pentru a confirma coşul de cumpărături şi să-mi fie livrat direct acasă. Odată ce vom învăţa să ne cunoaştem mai bine clienţii, le vom putea oferi serviciile şi produsele de care au nevoie şi, cel mai important, la timpul potrivit. Astfel, vom ajunge la un comerţ automat. Peste 10 ani sau chiar mai puţin, cred că vom primi produsele înainte de a conştientiza nevoia acestora.”

  • CSR 2021: lucrezdinnou.ro

    Sistemul Coca-Cola România

     

    Motivaţie: Potrivit filosofiei Sistemului Coca-Cola România, care investeşte anual peste 1 milion de euro în proiecte de responsabilitate socială, derulate alături de parteneri din mediul nonguvernamental, „fiecare decizie pe care o luăm astăzi poate lăsa o lume mai bună pentru generaţiile viitoare”. Pentru o viziune comună de sustenabilitate, toate proiectele, inclusiv cele prezentate mai jos, sunt reunite sub umbrela „După Noi”, o platformă dedicată implicării, gesturilor de responsabilitate şi grijii faţă de oamenii şi mediul care ne înconjoară. 2020 a fost anul în care un virus nou, imprevizibil, a cuprins întreg globul şi a provocat o criză sanitară de proporţii, cu impact devastator asupra economiei.

    Piaţa muncii a fost puternic afectată şi angajatorii s-au văzut nevoiţi să-şi reducă activitatea sau chiar au fost obligaţi să îşi închidă afacerile. Peste un milion de români au rămas fără loc de muncă, iar criza n-a ţinut cont nici de pregătirea profesională, nici de domeniul de activitate. Pierderea jobului şi pespectiva de a o lua de la zero, într-un domeniu nou, reprezintă întotdeauna o situaţie dificilă, cu atât mai mult într-un context atât de volatil ca cel al pandemiei, sunt de părere reprezentanţii businessului. Pentru a veni în sprijinul celor care au rămas fără loc de muncă în această perioadă, Coca-Cola HBC România, în parteneriat cu Asociaţia The Social Incubator, organizaţie nonguvernamentală care sprijină integrarea socială şi profesională a persoanelor vulnerabile din România, a lansat platforma Lucrezdinnou.ro.

     

    Descrierea proiectului: Gândit ca o platformă care să ofere un ajutor în găsirea unui loc de muncă şi vizând în principal oamenii ale căror competenţe digitale sunt limitate, proiectul „Lucrez din nou” include şapte componente esenţiale: un agregator de joburi care integrează şase portaluri principale, inclusiv portalul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), fiind astfel singura platformă care cuprinde oferta de locuri de muncă atât din spaţiul public, cât şi din cel privat; un CV-builder uşor de utilizat şi conceput astfel încât să fie poată fi completat de persoane ale căror competenţe digitale nu sunt foarte avansate; 11 teste de orientare profesională, aptitudini şi abilităţi; 18 lecţii video susţinute de traineri specializaţi atât pe probleme de dezvoltare profesională, cât şi pe componenta de dezvoltare personală; două secţiuni de informaţii relevante pentru persoanele care îşi caută un loc de muncă – o secţiune de informaţii utile din punct de vedere legislativ şi o secţiune de blog; o echipă de consilieri profesionali, specializaţi nu doar în medierea relaţiei cu angajatorul, dar şi în componenta de reconversie profesională, precum şi consilierea telefonică realizată de echipa de consilieri ai asociaţiei şi contactul constant cu utilizatorii, care îi apelează, până la angajare, componentă despre care reprezentanţii companiei spun că e, în multe cazuri cea mai importantă.

     

    Rezultate: De la lansarea programului şi până acum, aproape 7.000 de utilizatori şi-au creat cont pe platformă, iar peste 200 de persoane au beneficiat, complet gratuit, de sesiuni de consiliere personală şi profesională în cadrul proiectului „Lucrez din nou”. Astfel, utilizatorii au putut să se descopere atât din perspectivă profesională (prin intermediul testelor de orientare în carieră), cât şi personală, aflând astfel mai multe despre abilităţile lor (cu ajutorul testelor de personalitate, creativitate, limba engleză). Cu ajutorul informaţiilor dobândite astfel, utilizatorii îşi pot regândi parcursul profesional şi se pot reorienta spre alt domeniu pe piaţa muncii.

  • CSR 2021: Campania McHappy Day – Ţinem familiile împreună în Casele Ronald McDonald

    Premier Restaurants România, operatorul restaurantelor McDonald’s în România

     

    Motivaţie: McDonald’s este partenerul de misiune al Fundaţiei pentru Copii Ronald McDonald, care oferă, prin casele Ronald McDonald, cazare gratuită părinţilor atunci când copiii lor sunt internaţi în spital. Anual, McDonald’s organizează campanii de strângere de fonduri în restaurantele din toată ţara pentru a susţine misiunea Fundaţiei. „În anul în care pandemia a afectat sute de mii de oameni, sistemul de sănătate şi mii de businessuri, obiectivul nostru a fost să nu o lăsăm să afecteze şi miile de familii care se bazează în fiecare an pe cazarea gratuită oferită de casele Ronald McDonald din Bucureşti şi Timişoara. Ne-am propus ca, în ciuda dificultăţilor, să organizăm şi în 2020 campania anuală de strângere de fonduri pentru susţinerea celor două case şi a construcţiei celei de-a treia case la Iaşi”, spun reprezentanţii companiei. Obiectivele campaniei au fost susţinerea construcţiei celei de-a treia Case Ronald McDonald de lângă Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Sfânta Maria, un proiect unic în zona Moldovei, care va oferi anual cazare pentru 1.000 de părinţi din toată regiunea, pe durata spitalizării copiilor lor, şi colectarea de fonduri suficiente pentru susţinerea celorlalte două case Ronald McDonald.

     

    Descrierea proiectului: „Ţinem familiile împreună” este o campanie despre rezilienţă şi solidaritate. Cu un mesaj puternic emoţional, campania s-a adresat angajaţilor şi clienţilor din restaurantele McDonald’s, partenerilor, persoanelor publice şi publicului larg. Luând în considerare restricţiile existente, compania a avut o abordare diferită, care a inclus abordarea personalizată a partenerilor corporate, prezenţă puternică în digital şi social media şi implicarea personalităţilor publice, precum şi transformarea angajaţilor McDonald’s în ambasadori ai cauzei în fiecare dintre restaurante. Restaurantele McDonald’s au oferit 1 leu din preţul fiecărui Happy Meal vândut în decursul săptămânii 16 – 22 noiembrie.

    Toţi angajaţii companiei au fost alături de cauză şi au îndemnat clienţii să doneze pentru fundaţie şi să o susţină în misiunea ei de a ţine familiile împreună. „Efortul lor a fost extrem de valoros şi a avut rezultate extraordinare, reuşind să strângem din donaţii de la clienţi suma de 680.000 de lei, fiind la un nivel peste cel al anilor precedenţi, în condiţiile în care traficul din restaurante era redus. Spre deosebire de anii anteriori, în care persoane publice şi vedete, prietenii şi susţinătorii noştri veneau în restaurantele McDonald’s pentru a ne susţine în strângerea de fonduri, i-am rugat să ne ofere ajutorul lor şi ne-am bucurat de o mare susţinere din partea tuturor celor care ne-au fost mereu aproape”, susţin reprezentanţii businessului. Astfel, Smiley şi Hahaha Production au oferit drepturile pentru melodia „Confesiune” pentru spotul TV al campaniei, iar peste 50 de vedete şi personalităţi publice au făcut donaţii şi i-au rugat pe cei care-i urmăresc pe canalele de social media să le urmeze exemplul, mesaj care a ajuns astfel la peste 1 milion de persoane.

     

    Rezultate: În urma campaniei, a fost strânsă suma de peste 1,69 de milioane de lei (cu 60% mai mult faţă de obiectivul iniţial), asigurându-se astfel 10% din fondurile necesare demarării proiectului de construcţie pentru Casa din Iaşi. Peste 680.000 de lei au fost donaţi de clienţii McDonald’s în restaurante, peste rezultatele anului anterior, în condiţiile în care accesul în restaurante era restricţionat. Peste 1.000 de persoanecare vor beneficia anual de cazare în Casa Ronald McDonald de la Iaşi, şi peste 1.500 de persoane beneficiază deja, anual, de cazare gratuită în Casele Ronald McDonald de la Bucureşti şi Timişoara.