BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Pe calea inovării

    Inovarea este principala forţă prin care businessurile se transformă, avansează şi reconfigurează pieţe, iar avansul tehnologic din ultimii ani permite ca aceasta să se întâmple la nivelul fiecărei industrii în parte. În acest context, BAT a investit peste 1 miliard de lire sterline în ultimii patru ani şi pune la lucru circa 1.500 de specialişti într-o divizie de R&D care are un scop clar: să reducă riscurile asociate fumatului.

    Inovaţia este în centrul activităţii noastre în industria tutunului pentru că trecem printr-o perioadă de transformări rapide, care poate fi susţinută doar de ştiinţă şi inovaţie. Avem un scop îndrăzneţ, şi-anume să construim un viitor mai bun, ceea ce înseamnă să reducem impactul produselor noastre asupra sănătăţii, în timp ce continuăm să deservim clienţii care doresc să consume produsele noastre”, a explicat Claire Wisbey, directorul pentru comunicare ştiinţifică la nivel global al BAT.

     Ea a detaliat iniţiativele BAT bazate pe inovaţie în cadrul videoconferinţei Business Magazin „Cele mai inovatoare companii din România 2021 – Cum accelerăm inovarea în România?”, organizată în parteneriat cu BAT şi Leviatan Design. Astfel, compania dezvoltă un portofoliu de produse care nu implică arderea, ci încălzirea tutunului, pentru a reduce riscurile asociate fumatului (în original: tobacco harm reduction).

    „Avem o divizie strategică de ştiinţă şi tehnologie care se uită la viitoarele tehnologii globale şi avem o echipă dedicată de tech scouts care urmăreşte îndeaproape tot ce se întâmplă în Silicon Valley. Aţi putea crede că este destul de departe de core-businessul nostru, dar de fapt activităţile care sunt create acolo sunt aplicabile în multe organizaţii la nivel global”.

    BAT este lider în piaţa tutunului pe plan local, cu o cotă de peste 50% şi cu peste 3.000 de angajaţi. La nivel global, compania are peste 55.000 de angajaţi şi operează în 180 de ţări cu 45 de fabrici în 43 de pieţe. De la acest nivel, grupul vrea să se îndrepte din ce în ce mai mult spre produse pe care le promovează drept o alternativă mai puţin nocivă, în contextul în care există consumatori care sunt deschişi spre alternative.

    „Focusul nostru pe inovaţie se reflectă şi în produsele pe care le avem în piaţă astăzi. Avem cea mai largă gamă de produse alternative pentru consumatori, care trec prin mii de testări înainte de a ajunge la consumatori. Dar sunt toate susţinute de ştiinţă, ştiinţă care continuă să evolueze. Continuăm să dezvoltăm noi metode de a testa produsele, astfel încât ştim că produsele care ajung la consumatori nu sunt doar high-tech, dar se supun şi celor mai stringente standarde de siguranţă”.

     Mentalitate de inovaţie

    Evenimentul Business MAGAZIN a acoperit teme din sfera inovaţiei, precum poziţia României de inovator emergent în cadrul European Innovation Scoreboard 2021, tabloul de bord al inovării în UE sau subiecte ca politicile publice necesare pentru a încuraja inovarea.

    Dincolo de poziţia de reprezentant al BAT, Claire Wisbey a discutat şi din perspectiva unui specialist cu 25 de ani de experienţă în domenii precum comunicare pentru cercetare şi farmacologie la nivel naţional şi internaţional şi a colaborat în mod direct cu biroul de coordonare a sistemului public de sănătate din Marea Britanie, dar şi cu alte autorităţi publice. Înainte de a se alătura BAT, Wisbey a lucrat în cadrul companiei farmaceutice GSK.

     „Trebuie să ne asigurăm că există un cadru de reglementare care permite tehnologiei, talentelor şi pieţei să se dezvolte. Cred că este vorba de libertate pentru a inova şi vorbim de nevoia unui mediu care încurajează, cultivă şi recompensează inovaţia pentru a putea vedea investiţii constante în infrastructură, în emergenţa talentelor şi în dezvoltarea următoarei generaţii de talente”, a spus Wisbey referindu-se la poziţia României de „inovator emergent” în topul european.

     În sprijinul inovaţiei, ea consideră că este necesar un mix care cuprinde decizii bazate pe date, pe analizarea acestora, pe înţelegerea dorinţelor consumatorilor, pe calitate, siguranţă, dar şi pe capacitatea pieţei de a adopta tehnologia. „Cred că un alt lucru important este să avem astfel de conferinţe unde putem comunica, împărtăşi idei pentru a şti şi pentru a înţelege ce se întâmplă în alte organizaţii, pentru a putea învăţa, pentru a evolua şi pentru a câştiga informaţii unul de la celălalt.”

     La nivelul politicilor publice care ar putea încuraja inovarea, Wisbey consideră că legislaţia este critică, întrucât ea trebuie să stimuleze şi să încurajeze inovaţia, dar şi să protejeze.

     „Noi la BAT ne uităm constant la cum este concentrată inovaţia, care este geneza ei, care este nevoia pe care o satisfaci. Spre exemplu, când ne gândim la nevoie, ne gândim la consumatori, la preferinţele din piaţă. Într-o piaţă ca România ne uităm care e peisajul, ce vor oamenii, cum se aşază ţara din perspectiva preferinţelor consumatorilor, iar apoi ne uităm care este peisajul de reglementare, cum noi ca organizaţie condusă de inovaţie operăm pe plan local.”

    Dincolo de produse, inovaţia poate însemna şi modul în care o companie este deschisă la a-şi transforma procesele şi activităţile. În acest sens, BAT şi-a asumat o ţintă de neutralitate climatică din perspectiva amprentei de carbon a companiei, până în 2050. Reprezentanta companiei a subliniat că organizaţiile trebuie să adopte o mentalitate de inovaţie în toate activităţile pe care le desfăşoară.

    „Şi cred că asta începe cu ecosistemul potrivit, cu înţelegerea setului de aptitudini şi de capabilităţi necesare din perspectiva nevoilor educaţionale pe termen lung. Sunt acestea stimulate? Există politici guvernamentale care să stimuleze organizaţiile să investească şi să continue să investească? Există roluri, joburi şi infrastructură să poţi angaja oameni cu roluri specializate precum cel de data scientist sau alte lucruri noi şi interesante? Cred că trebuie să existe un ecosistem care să permită şi să încurajeze inovaţia”.

    Wisbey consideră că o altă latură importantă a discuţiei ţine de adopţia celor mai noi şi inovatoare produse, în contextul în care un ecosistem care încurajează inovarea trebuie să încurajeze şi adoptarea inovaţiilor rezultate.

     „Trebuie să stabilim o piaţă care nu doar permite inovarea, dar duce şi spre o adopţie cât mai rapidă a acesteia a inovaţiei, astfel încât consumatorii, infrastructura, ţara să poată beneficia de aceasta.”

    De la proces la rezultat

    BAT a investit în ultimii 4 ani peste 1 miliard de lire sterline în cercetare şi dezvoltare pentru a inova în direcţia portofoliului de produse alternative. Printre noile categorii de produse se numără ţigări electronice, produse care încălzesc tutunul, produse moderne pentru uz oral, precum şi produse cu nicotină pentru uz oral fără tutun.

    Compania a avut în 2020 13,5 milioane de clienţi pentru produsele care nu ard tutunul, cu 3 milioane mai mulţi decât în anul anterior. Investiţiile şi cei 1.500 de specialişti puşi la lucru în divizia de cercetare şi dezvoltare a companiei reprezintă eforturi care s-au concretizat până acum prin gamele Vuse, glo şi Velo. Produsele glo care încălzesc tutunul în loc să îl ardă au ajuns în piaţa din România în decembrie 2017. BAT susţine clar că ţigările cauzează riscuri majore la adresa sănătăţii şi că singura modalitate prin care acestea pot fi evitate este renunţarea la fumat.

    De cealaltă parte, BAT îi încurajează pe cei care continuă să fumeze să facă trecerea complet la alternativele al căror risc ar fi mai redus, iar eforturile pentru a dezvolta aceste alternative se desfăşoară în centrele R&D din Marea Britanie, SUA, China şi Brazilia. Acum, la nivel global, compania vrea să ajungă la 50 de milioane de consumatori până în 2050 pentru alternativele care nu presupun arderea tutunului şi aşteaptă venituri de 5 miliarde de lire sterline din aceste categorii până în 2025.

    Tot până în 2025 se aşteaptă ca aceste noi categorii de produse să devină profitabile pentru companie, potrivit informaţiilor prezentate de BAT. „În continuare ne gândim la inovaţie consumer first, la piaţă şi la preferinţele pieţei, şi ne gândim la reglementări şi la cum ne mişcăm şi evoluăm în interiorul lor, dar şi la cum evoluăm utilizând inovaţia şi noile tehnologii”.

  • Ca un sportiv de performanţă. Cum arată programul tânărului care conduce primul hypermarket online din ţară

    Freshful este un nume pe care l-am auzit cu toţii cel puţin o dată pe zi de câteva săptămâni încoace. Un concept nou pe o piaţă aproape la fel de nouă, de coordonarea căruia se ocupă un manager cu o filosofie la fel de „fresh”. Andrei Popescu a vrut să fie pompier, fotbalist şi astronaut şi a ajuns să fie general manager pentru un proiect în domeniul comerţului alimentar virtual. Socotelile de acasă nu s-au potrivit deci, cu cele din târg, dar ceea ce face astăzi merge mână în mână cu socotelile din coşul de cumpărături pe care, în ultima vreme, îl umplem tot mai mult în online.

    “Trezit destul de devreme, înainte de ora 7. Aproape toate zilele încep cu sport – 10 kilometri de alergare sau o oră de bicicletă sau tenis – sau meditaţie, în zilele ploioase. Mic-dejun cât mai sănătos şi planificarea zilei care urmează: top cinci lucruri importante de rezolvat în următoarele ore. Lucrez aproximativ 10-12 ore pe zi.”

    V-aţi prins, acesta este programul matinal al lui Andrei Popescu. La finalul zilei, caută să fie mulţumit de ceea ce a reuşit să facă şi îşi alocă două ore pentru citit sau activităţi recreative, pentru familie şi preteni. Somnul este tot în linie cu stilul de viaţă asumat, de minimum opt ore pe noapte. Andrei Popescu gestionează, de câteva luni, hipermarketul online Freshful by eMAG, o investiţie care îmbină tehnologia cu ancorarea în nevoile clienţilor în materie de cumpărături zilnice.

    Hipermarketul online are o gamă de 18.000 de produse alimentare şi a necesitat o investiţie de peste 5 milioane de euro, bani care au mers către tehnologie, operaţiuni şi un depozit frigorific, situat în partea de nord a Bucureştiului. După plasarea comenzii, produsele pot veni acasă la client în două ore. Spre deosebire de alte platforme, în cazul Freshful produsele sunt stocate într-un depozit, nu ridicate din magazin de către livratori.

    „Pentru noul business, Freshful, ne propunem să rezolvăm, cu ajutorul tehnologiei, nevoia oricui de a face cumpărături – în special cele alimentare – fără efort, din câteva click-uri şi cu livrare rapidă sau programată direct acasă. Shoppingul online de produse alimentare este nu doar la modă, ci mai mult o necesitate de a economisi timp, chiar şi opt-zece ore într-o lună, şi chiar şi bani, mai ales că «time is money».”

    Spune că, în prezent, aproximativ 2% din cumpărăturile alimentare se desfăşoară online, un procent care s-a dublat în ultimele luni pe fondul pandemiei. Până în 2025, estimarea lui şi a eMAG este că penetrarea online a comerţului alimentar va depăşi 5%.

    Înainte de noul rol pe care îl are, Andrei Popescu a condus operaţiunile eMAG din Bulgaria, din poziţia de country manager, pe care a ocupat-o timp de doi ani. „Înţelegând particularităţile unei pieţe noi, încercând să aplic know how-ul şi transferând în ţara vecină servicii dezvoltate în România, am reuşit să dezvolt şi să transform eMAG Bulgaria într-un business profitabil, alături de creşterea echipei la 200 de oameni.”

    Freshful by eMAG

    este o platformă care îmbină tehnologia cu ancorarea în nevoile clienţilor în materie de cumpărături zilnice. Hipermarketul online are o gamă de 18.000 de produse alimentare şi a necesitat o investiţie de peste 5 milioane de euro.

    Andrei Popescu a urmat cursurile Facultăţii de Finanţe-Bănci, în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, perioadă în care a făcut două internshipuri – unul la Banca Transilvania şi un altul la OMV Petrom. În vacanţa de vară imediat după absolvire, a acceptat primul job în una din companiile de consultanţă din Big4, în departamentul de management consulting la Deloitte.

    „În paralel, am absolvit masterul de Cercetări avansate în finanţe tot la ASE Bucureşti, iar în ianuarie 2015 m-am alăturat eMAG, unde am ocupat pe rând rolul de junior commercial controller (un an), pricing specialist (trei ani), commercial director, eMAG Bulgaria (trei luni) şi country manager, eMAG Bulgaria (doi ani). Din decembrie 2020, din rolul de business development director, am pus bazele proiectului de groceries şi, în mai puţin de nouă luni, am format o echipă de 200 de oameni cu care am început Freshful by eMAG.”

    Jobul ideal, pentru el, este cel în care combină utilul cu plăcutul, care îl ţine departe de zona de confort şi prin care aduce un impact sau creează valoare adăugată in societate.

    „Unul dintre cele mai importante lucruri după care definesc un job ideal este ca la finalul fiecărei zile să-ţi dai seama că ai devenit mai bun decât ai fost la începutul ei. Adică acel progres în care investeşti energie şi devotament, exact ca un sportiv de performanţă care are şi succes.”

    Îl pasionează ideea de a accepta provocări, de a face mai mult şi mai bine şi asta, spune el, l-a ajutat să ducă la bun sfârşit şi câteva maratoane montane, repetându-şi de câteva ori în timpul curselor „Când nu mai poţi, mai poţi un pic”. Altfel, îl inspiră natura şi răsăritul de soare, iar spiritul pragmatic, combinat cu cel aventurier, l-ar face să-şi pună în bagajul pentru o insulă pustie o cutie de chibrituri, un cuţit şi o coardă de sărituri. „Provocarea de zi cu zi este cea în care eşti întotdeauna cu un pas înainte, urmăreşti trendurile, te sui pe ele şi oferi o experienţă completă celor care îţi utilizează produsul şi serviciul. Categoric, de unul singur este aproape imposibil să şi reuşeşti, aşa că ai nevoie de specialişti în jurul tău, cărora să le oferi motivaţie şi perspective”, spune Andrei Popescu.

    Când era mic, se visa pompier, fotbalist sau astronaut. Nu i-au ieşit, însă în ultimii ani a schimbat macazul şi a cochetat cu ideea de a deveni antreprenor. La eMAG experimentează din plin mediul antreprenorial. Şi dacă ar fi să o ia acum de la zero din nou, ar mai face lucrurile la fel? „Cred că exact parcursul profesional de până acum este motivaţia pentru care aş lua-o de la început în carieră. Categoric, toate lucrurile bune şi mai puţin bune şi ordinea în care s-au întâmplat au avut un rol clar şi au apărut de cele mai multe ori în locul şi momentul potrivit.”

    Aşa că, după ce a parcurs drumul până acum, Andrei Popescu i-ar sfătui pe tinerii care acum încep să meargă pe traseul carierei, să înveţe, să citească, să întrebe, să descopere.

    „Este fascinant câtă informaţie este disponibilă în jurul nostru. Trebuie doar filtrată şi accesată. Şi întotdeauna, să pună pasiune în orice fac.”

  • Antreprenorul care a lansat un concept unic în România. Cum funcţionează businessul unde nu există angajaţi

    Într-o perioadă critică, în care distanţarea socială a devenit un laitmotiv, iar companiile implementează măsuri din ce în ce mai drastice pentru păstrarea siguranţei consumatorilor şi a angajaţilor, un antreprenor cu experienţă în producţia de mobilier vine cu ceva în plus. Un concept store de bucătării fără angajaţi, în care interacţiunea clienţilor cu designerii e 100% remote şi digitalizată.

    Mădălin Tomescu şi-a început cariera de antreprenor în urmă cu două decenii, încă din perioada adolescenţei. Când a lansat prima afacere, lucra în paralel într-o companie multinaţională. „În acea perioadă am pus bazele unei fabrici de mobilier custom made pentru că am simţit că există cerere în piaţă pentru acest segment, iar la acel moment era un concept nou pentru România”, povesteşte el. A activat în segmentul producţiei de mobilier rezidenţial şi comercial, destinat locuinţelor, hotelurilor, magazinelor, sediilor de companii, dar şi universităţilor. Printre clienţii săi se numără Casa Regală a României, Academia Română, Facultatea de Ştiinţe Economice, Institutul de Fizică Nucleară Măgurele, o serie de restaurante, cafenele şi cluburi (La Plăcinte, Arco, Borsalino, The Tube, Dristor, Kilometrul Zero, Alioli), cinematografele One Laserplex, Movieplex şi Hollywood Multiplex, dar şi hotelul Qosmo şi alte pensiuni. „Cred că cel mai important aspect în cariera mea a fost să livrez servicii de calitate clienţilor mei, ca aceştia să se întoarcă la mine de fiecare dată când au nevoie de mobilier”, spune Tomescu.

    În urma experienţei acumulate şi a unei cercetări pe care a făcut-o în paralel, a decis să dezvolte un nou brand, Kuziini, lansat toamna aceasta sub forma unui concept store atipic, din dorinţa de „a aduce în industria de mobilier acea componentă de care se vorbeşte foarte mult, şi anume digitalizarea, componentă esenţială pentru a ţine pasul cu viitorul”.

    Antreprenorul spune că, în cazul Kuziini, de la idee până la proiect a fost un drum lung, fiind vorba de un concept nou pe piaţa din România. „Am simţit că fără inovaţie businesul meu nu mai ţine pasul cu viitorul, aşa că am preluat ideile existente şi le-am îmbunătăţit,  pentru a răspunde nevoilor industriei şi pieţei aflate în schimbare. Astfel s-a născut conceptul Kuziini, care face businessul meu unic prin elementul de inovare. Secretul meu a fost să mă focusez pe viitor.” Investiţia în noul proiect s-a ridicat la 200.000 de euro, din fonduri proprii şi credit bancar.

    Potrivit lui Mădălin Tomescu, clienţii Kuziini sunt cei care aleg să cumpere o bucătărie cu materiale de calitate, vor să aloce cât mai puţin timp pentru alegerea acesteia şi, de asemenea, consideră că digitalizarea şi tehnologia oferă o garanţie suplimentară a calităţii produselor.

    Concept store-ul Kuziini funcţionează fără angajaţi, iar accesul clienţilor se face prin intermediul unui sistem de recunoaştere facială instalat la intrare. În acest fel, clienţii, fie ei arhitecţi, designeri sau utilizatori finali, au acces în showroom 24 de ore din 24, şapte zile din şapte. În interior, cu ajutorul mai multor posturi de lucru, vizitatorii se conectează la o platformă de unde îşi pot configura bucătăria în cele mai mici detalii, iar costul va fi generat automat. „Cu ajutorul unui buton situat pe masă, te conectezi direct cu un designer din back office-ul Kuziini, care îţi va da cele mai bune sfaturi în a-ţi alege bucătăria.”

    Pentru prima oară în România, şi poate şi în lume, în concept store-ul Kuziini mobilierul se face pe măsura clientului, susţine Tomescu. În acest sens există un sistem de măsurare a înălţimii persoanelor, care îi ajută pe clienţi să îşi configureze bucătăria în funcţie de statura lor. „Cu ajutorul acestui sistem, te asiguri că vei avea o bucătărie 100% ergonomică, astfel încât să fie folosită cu uşurinţă, iar dulapurile să nu fie nici prea sus, nici prea jos. Acum înălţimea blatului de lucru nu mai  reprezintă o problemă, iar corpurile suspendate vor fi mereu la îndemâna ta.”

    Una dintre noutăţile absolute din concept store-ul Kuziini, adaugă Mădălin Tomescu, este sistemul Qsimo, un sistem de operare şi asistenţă clienţi. Cu ajutorul lui, este suficient ca un client să atingă un obiect din showroom şi va primi  informaţii audio sau video despre el. „Acest sistem interactiv, împreună cu toate celelalte detalii tehnologice din modelul nostru de business, au rolul de a reduce semnificativ timpul pe care un client îl alocă pentru proiectarea bucătăriei. Ştim cu toţii că pentru clienţi bucătăria este cel mai important spaţiu din casă, iar noi ne dorim o experienţă de achiziţie cât mai simplă pentru aceştia.”

    De asemenea, clienţii Kuziini pot beneficia de o măsurătoare prin scanarea 3D a spaţiului în care se doreşte amplasarea bucătăriei. Se creează astfel o replică virtuală exactă a spaţiului, iar clienţii pot vedea simulări şi în 3D. Preţul de pornire al unei bucătării este de la 1.000 de euro pe metru liniar.

    Ca tendinţe, antreprenorul spune că în ultima vreme, în piaţa locală a observat un accent important care se pune pe calitatea produsului, personalizarea fiind, de asemenea, un trend des întâlnit. În plus, adaugă el, clienţii optează pentru culori în tendinţe actuale de design, sisteme ergonomice inteligente, dar şi echipamente electrocasnice ce pot fi conectate la sistemele smart home.

    Despre competiţie, Mădălin Tomescu spune că, deşi călătoria fiecărei companii este diferită, concurenţa este foarte importantă pentru sănătatea afacerii. „Doar în acest fel, industria poate evolua. Cu toţii trebuie să ne adaptăm tendiţelor actuale şi să oferim servicii de calitate pentru bunăstarea consumatorilor.”

    Pentru primul an de activitate, el estimează un profit net de 1 milion de euro. În ceea ce priveşte planurile de viitor, acestea includ deschiderea altor trei unităţi, în Cluj, Timişoara şi Iaşi. De asemenea, intenţionează să dezvolte un sistem de francize în următorii ani.

  • Cum a apărut unul dintre cele mai faimoase alimente din lume, produs într-un singur loc pe Glob

    El însuşi nu a văzut în businessul pe care l-a lansat o mare realizare, însă fiii antreprenorului Edmund  McIlhenny, fondatorul Tabasco, şi-au dat seama că stau pe o adevărată mină de aur. Ei au transformat sosul născut pentru a condimenta mâncarea fadă din vremuri de criză într-un brand cunoscut astăzi în toată lumea.

    Edmund McIlhenny s-a născut în anul 1815 în Hagerstown, Maryland, într-o familie scoţiano-irlandeză. La vârsta de 25 de ani s-a mutat în New Orleans, Louisiana, unde s-a angajat în industria panificaţiei. După o perioadă, cu ajutorul economiilor, a devenit proprietarul unei bănci. Pe 30 iunie 1859 s-a căsătorit cu Mary Eliza Avery, alături de care a avut opt copii. În timpul războiului civil, a fugit împreună cu rudele sale în Texas, unde a servit ca angajat civil în armata confederată, întâi ca funcţionar în biroul de comisariat, iar mai apoi ca agent financiar. Prăbuşirea economică a Sudului după înfrângerea suferită l-a ruinat pe McIlhenny, care locuia atunci cu socrii săi în casa acestora, aflată pe o plantaţie din insula Avery, Louisiana. Acolo, antreprenorul a început să se ocupe de grădina familiei, unde a cultivat o varietate de fructe şi legume. În urma unor reţete experimentale făcute timp de doi ani, pentru care a folosit ardeii crescuţi în prima recoltă, el a creat un sos iute şi concentrat, pe care l-a numit Tabasco. A ambalat primele sticle sigilate în ceară în 1868, motivaţia din spatele ideii de business fiind dorinţa antreprenorului de a condimenta mâncarea fadă din acele vremuri de criză. În 1870 el a patentat celebra reţetă de sos iute, pe care a început să îl ambaleze în sticle de două uncii, închise cu capac de plută şi imprimate cu un logo similar cu cel actual. Iniţial, el a vândut produsele la preţul de un dolar, de-a lungul Coastei Golfului, în New Orleans, Louisiana şi Texas. Până în anii ’70, reuşise să intre pe pieţe importante din New York, Philadelphia şi Boston, cu ajutorul unuia dintre cei mai mari producători ai secolului al XIX-lea, E. C. Hazard and Company. Antreprenorul a murit pe 25 noiembrie 1890. La acea dată, el nu considera producţia de Tabasco a companiei sale ca fiind ceva notabil, iar în autobiografia scrisă spre sfârşitul vieţii nici măcar nu a menţionat acest produs. Fiii săi au fost cei care au realizat, după moartea fondatorului, că dispuneau de o adevărată comoară culinară, aşa că au decis să valorifice potenţialul companiei, începând un amplu proces de extindere şi modernizare a liniilor de producţie. Sosul este produs şi astăzi tot în insula Avery, unde există singura fabrică a companiei. Aici se ambalează, zilnic, peste 700.000 de sticle de Tabasco. La peste un secol şi jumătate de la fondare, brandul e comercializat în aproape 200 de ţări şi teritorii, şi are vânzări anuale de circa 200 de milioane de euro.

  • CSR 2021: Creştem România BIO

    Carrefour România

    MOTIVAŢIE: În 2018, Carrefour a lansat Act for Food, un angajament global prin care îşi propune să devină lider mondial în tranziţia alimentară, oferind acces la alimente sănătoase, de calitate şi la preţuri corecte. Una dintre acţiunile concrete este sprijinirea agriculturii bio. În România, doar 2% din suprafaţa totală agricolă este cultivată bio – creşterea acestui procent are impact benefic asupra fermierilor, mediului înconjurător şi a stilului de viaţă. Creşterea producţiei locale determină şi un preţ accesibil pentru produsele bio, încurajând astfel consumul lor. „Creştem România Bio” este o mişcare naţională de susţinere a agriculturii sustenabile şi de încurajare a obiceiurilor sănătoase de consum, având la bază produsele bio. Proiectul a urmărit pe de o parte dezvoltarea sectorului agricol bio, prin sprijinirea fermierilor locali în conversia către agricultura bio, iar pe de altă parte, educarea consumatorului către alegeri mai sănătoase.
     
    DESCRIEREA PROIECTULUI: „Creştem România BIO” este un program anual, implementat la nivel naţional. Proiectul reprezintă un demers strategic local, prin care Carrefour propune noi standarde în agricultură şi întăreşte ecosistemul de producători, organisme de certificare şi consumatori, aliniat la angajamentul global Act for Food Carrefour. Este primul program de conversie la agricultura ecologică destinat fermierilor locali, a debutat în 2019 şi adresează nevoia practicanţilor români de agricultură convenţională de a avea acces la un proces simplificat de tranziţie către agricultura bio. Astfel, Carrefour a preluat eforturile de documentaţie, costurile de certificare, producţia pe întreaga perioadă de conversie, cât şi 2 ani după certificare şi a oferit consiliere de business şi marketing sau schimb de experienţă.
    Producătorii care caută susţinere în procesul de conversie completează un formular pe
    www.crestemromaniabio.ro, iar dacă întrunesc criteriile de eligibilitate intră în procesul de recrutare şi avansează în etapele de conversie.

    REZULTATE: În perioada 2019-2021, în program s-au înscris 885 de fermieri locali. O parte dintre aceştia au început de anul trecut să le ofere clienţilor legume şi fructe provenite din culturi aflate în proces de conversie. De altfel, potrivit reprezentanţilor companiei, eticheta „în conversie la agricultura ecologică” este unică pe piaţa de retail din România. Totodată, anul acesta au apărut pe rafturi şi primele produse certificate BIO. Suprafaţa pe care se cultivă legume şi fructe bio în România a crescut, iar peste 5% face parte din programul „Creştem România BIO”. Doar 2% dintre produsele din piaţa de retail din România sunt bio, în timp ce 3-4% din sortimentaţia Carrefour este deja bio, iar acest procent va continua să crească. Contractul oferit agricultorilor a dus şi la diversificarea tipului de fructe şi legume cultivate (de exemplu, roşii, castraveţi, ardei, dovlecei, cartofi mov, alune, ciuperci shiitake), precum şi la extinderea zonelor bio din ţară (adăugându-se regiunile Botoşani, Suceava, Timişoara, Caraş-Severin, Satu Mare, Vaslui, Iaşi).

     

  • CSR 2021: Reţeaua Naţională de Automate de Colectare Selectivă a Ambalajelor, campania Reciclezi şi salvezi!

    Kaufland România

     

     

    Motivaţie: Acest proiect al Kaufland România este parte din iniţiativa REset Plastic, strategia integrată dezvoltată la nivel internaţional a grupului Schwarz în ceea ce priveşte plasticul. Abordarea holistică cuprinde de la evitarea folosirii acestuia, la design, reciclare şi înlăturare, până la inovare şi informare. Compania şi-a propus ca până în anul 2025 utilizarea plasticului să fie redusă cu 20%, iar 100% din ambalajele produselor marcă proprie să fie realizate din materiale care permit un nivel maxim de reciclare.

     

    Descrierea proiectului: Pentru a susţine comportamentul responsabil faţă de mediu, Kaufland România a creat prima reţea naţională de automate de colectare selectivă a ambalajelor, disponibilă în toate oraşele din ţară în care este prezent. Compania a început dotarea magazinelor din ţară cu automate de colectare selectivă încă din anul 2018, cu trei magazine, ajungând astăzi la o reţea de 144 de automate. Pentru a încuraja un comportament responsabil de reciclare în rândul clienţilor, sub sloganul ,,Reciclezi şi Salvezi”, Kaufland a dat startul unei campanii ample de încurajare a reciclării, mărind discounturile oferite la anumite produse aflate la promoţie. Obiectivul Kaufland este de a fi cea mai accesibilă şi comodă destinaţie pentru reciclare. Clienţii care depun ambalaje pentru reciclare sunt răsplătiţi cu un cupon de reducere, ce poate fi folosit în magazin la cumpărături. Clientul care aduce cinci recipiente (PET-uri cu volum de până la 3 litri, sticle sau doze de aluminiu cu volum de până la 1 litru) la automatele din parcările magazinelor Kaufland din întreaga ţară primeşte un voucher cu 10% extra reducere faţă de preţul promoţional comunicat în ofertă, pentru un articol din revistă. Articolul este semnalizat cu bănuţul ,,Reciclezi şi Salvezi”.

     

    Rezultate: Din ianuarie 2021 şi până în prezent, peste 1 milion de clienţi au folosit automatele puse la dispoziţie de Kaufland România, reciclând peste 5,7 milioane de ambalaje. Numărul de clienţi care reciclează a crescut în prezent cu mai bine de 40% faţă de cei 700.000 care reciclau în septembrie 2020.

     


     

  • CSR 2021: „Acţionăm pentru Ape! – A.P.A.”, ediţia 2020

    Kaufland România

     

    Motivaţie: „Acţionăm pentru Ape! – A.P.A.” este un amplu program ecologic la nivel naţional, dezvoltat de Kaufland România, alături de Asociaţia Act for Tomorrow, cu sprijinul Administraţiei Apele Române Dobrogea-Litoral. Reprezentanţii Kaufland România spun că programul ilustrează responsabilitatea companiei de a se implica în prevenirea şi combaterea poluării cu deşeuri a apelor din România, prin realizarea de studii referitoare la poluare, campanii de educaţie la nivelul comunităţilor şi de reciclare a deşeurilor, integrarea de noi tehnologii de valorificare a deşeurilor în vederea tranziţiei către o economie circulară. Proiectul a luat naştere în contextul în care animalele acvatice şi sănătatea noastră sunt puse în pericol de poluarea cu deşeuri a Dunării şi Mării Negre, a doua cea mai poluată mare din Europa. Ediţia 2020 a A.P.A. a avut obiectivul strategic de a mobiliza comunităţile să se implice în prevenirea şi combaterea poluării cu deşeuri a apelor din România şi de a aduce acest subiect pe agenda publică, sub umbrela „Stop deşeurilor din ape”.

     

    Descrierea proiectului: Programul A.P.A a contribuit activ la îndeplinirea a patru obiective de dezvoltare durabilă asumate de ONU pentru 2030: Viaţa acvatică, Consum şi producţie responsabilă, Acţiune climatică, Oraşe şi comunităţi durabile. Printre activităţile desfăşurate în cadrul proiectului se numără: mobilizarea instituţiilor publice, a societăţii civile şi a actorilor privaţi de la nivel local; instalarea a patru infrastructuri de colectare separată, sub forma unor animale marine gigant, reprezentând cele mai cunoscute specii protejate din Marea Neagră, Dunăre şi Dobrogea; mobilizarea şi organizarea voluntarilor care au încurajat turiştii să colecteze separat; dezvoltarea şi lansarea campaniei „Faţă în faţă cu deşeurile din ape”, prin care oamenii au fost îndemnaţi să spună „Stop deşeurilor din ape!”, ajutaţi de imaginile cu puternic impact vizual, care au pus în oglindă cele mai importante specii de animale acvatice sau protejate din Marea Neagră, Dunăre şi Dobrogea cu cele mai întâlnite deşeuri din ape, precum şi şase evenimente de ecologizare desfăşurate în cinci luni, în care voluntarii au curăţat: zona Defileul Oltului, lacul Tăbăcăriei din Constanţa, barajul şi malurile lacului de acumulare Goleşti (râul Argeş), plaja Reyna din Constanţa, Insula Mangaliei şi malurile Dunării la Brăila.

     

    Rezultate: În cadrul proiectului au fost colectate de pe litoral şi din cele mai poluate râuri şi lacuri din ţară peste 18,8 tone de deşeuri. 400 de voluntari au participat la cele şase evenimente organizate în cadrul ediţiei 2020 şi alţi 21 de voluntari au informat turiştii cu privire la procesul de colectare selectivă. S-au acordat 2.146 de premii turiştilor care au colectat, iar 1 milion de persoane au fost informate cu privire la pericolele poluării apelor prin campania „Faţă în faţă cu deşeurile din ape”.

  • Povestea tinerilor care în momentul în care li s-a născut primul copil au decis să lase complet viaţa de la oraş şi să se mute într-un sat la ţară. Cum au ajuns să trăiască acum

    Adela Viişan-Brebeanu şi Filip Viişan sunt doi părinţi care, în urmă cu mai bine de patru ani, au ales să-şi ia băieţelul – de trei săptămâni pe atunci – şi să se mute la ţară, în Ialomiţa, pentru că mereu îşi doriseră să-l poată creşte mai aproape de natură. Voiau, totodată, să-şi producă propria hrană şi să lucreze pământul. Dorinţa lor avea să se transforme, în timp, într-un proiect cu pachete cu activităţi pentru copii, care prind contur la Ferma terapeutică şi educaţională Happy by nature.

    Cu doi ani înainte de mutarea la ţară am accesat un proiect european în agricultură, care ne-a fost aprobat cu puţin timp înainte de venirea noastră aici (în comuna Reviga din judeţul Ialomiţa, la 120 de kilometri de Bucureşti – n. red.). Acesta a fost baza de la care am pornit şi este, în continuare, activitatea noastră principală.”

    Proiectul pe care l-au accesat pentru fermă este o măsură pentru tinerii fermieri, iar prima tranşă, de 30.000 euro, au investit-o într-un tractor. După patru ani, au investit şi restul banilor în alte câteva utilaje şi materia primă necesară, precum combustibil, seminţe şi altele. După ce s-au stabilizat şi s-au obişnuit cu viaţa la ţară, au făcut paşii către dezvoltarea unui business. Aşa, că lună de lună, cei doi părinţi pregătesc „cutii ale naturii” cu materiale inspirate din ritmul anotimpurilor, prin care îi încurajează pe copii să petreacă mai mult timp afară, angajându-se în activităţi care-i conectează cu natura.

    „Locuim la aproximativ doi kilometri de cel mai apropiat sat. Suntem complet «off-grid», adică avem electricitate de la propriile noastre panouri solare şi de la turbina eoliană, avem o fântănă de mare adâncime – din care apa izvorăşte singură, iar iarna ne încălzim cu centrală pe lemne. Când te muţi la ţară, îţi reorganizezi priorităţile, în sensul că nu te poţi aştepta să ai acelaşi stil de viaţă ca la oraş.

    Oricum, noi nici nu ne-am dorit asta, de aceea am şi făcut schimbarea.” Fiecare dintre ei are sarcinile împărţite. Unul se ocupă de culturile mari, altul de cele mai mici, ce ţin mai mult de proiectarea grădinii, alegerea culturilor, contractele de vânzare. Au trecut şi prin momente dificile, precum cel în care o furtună le-a distrus solarul sau eoliana abia instalate sau când întreaga cultură le-a fost distrusă de secetă. Proiectul „Cutia Naturii” s-a născut în urmă cu un an, cu scopul de a-i conecta pe copii la natură. Este o cutie care apare lunar, conţinând activităţi de grădinărit şi lucru cu elementele naturii specifice anotimpului respectiv. Fiecare cutie conţine tot ce este necesar pentru cinci activităţi însoţite de materiale şi instrucţiuni de lucru, dar şi descoperiri din natură, care îi învaţă pe copii despre ritmul natural al anotimpurilor, despre plante, insecte, păsări, pământ şi apa de ploaie.

    ¬ Costul unei cutii este de 59 lei, la care se adaugă costul de 19 lei pentru transportul prin curier rapid.

    „Cutiile au fost create pentru copii cu vârsta între 3-10 ani şi susţin curriculumul naţional cu influenţe din educaţiile Forest School, Steiner-Waldorf şi Montessori. Au fost dezvoltate gândindu-ne la părinţii ocupaţi, astfel că fiecare cutie conţine aproape tot ce ai nevoie pentru a începe. Ocazional, vor avea nevoie de obiecte reciclate, precum borcane vechi din sticlă. Pentru activităţile de grădinărit, vor avea nevoie de un recipient în care să planteze, precum un cofraj mic de ouă, cutii de iaurt sau mici ghivece.”

    Aşa că, pe lângă familiarizarea cu natura, Adela Viişan-Brebeanu şi Filip Viişan mizează şi pe insuflarea ideii de grijă pentru mediu, folosind materiale şi ambalaje fără plastic şi reciclabile. Costul unei cutii este de 59 lei, la care se adaugă costul de 19 lei pentru transportul prin curier rapid.

    „Pe lângă faptul că aceste cutii sunt preferate de părinţii care încearcă să aducă natura mai aproape de familiile lor, am descoperit că activităţile pe care le propunem le sunt de folos şi cadrelor didactice – fie din grădiniţe cu specific alternativ, fie din grădiniţe care urmează programa şcolară naţională. Astfel că, ori de câte ori putem, trimitem cutiile fără costuri în şcoli şi grădiniţe”, spun cei doi antreprenori.

    Ei se ocupă singuri momentan de întregul proiect, de la concept şi crearea activităţilor, la lipirea etichetelor şi ambalare. În primele luni s-au ocupat şi de livrări, până au reuşit să găsească o alternativă. Pregătirea lor profesională se îmbină cumva şi în business, Adela absolvind un MBA şi cursurile USAMVB (Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară) cu specializare în inginerie economică în agricultură, iar Filip având cunoştinţe tehnice specifice lucrului în televiziune, pe care le completează acum cu studii la USAMVB.

    Pentru dezvoltarea proiectului „Cutia Naturii” au finalizat cursuri de specialitate şi au participat la workshopuri specifice educaţiei Forest-School, Montesoori şi Waldorf. Sfaturile tatălui Adelei, inginer agronom de profesie, se adaugă la cunoştinţele necesare pentru a susţine existenţa la ţară. „Pentru anii care vor urma, ne dorim să menţinem Cutia Naturii în formatul său fizic, deoarece aşa poate ajunge la cât mai mulţi copii din ţară şi din afară. Pentru a putea creşte numărul de cutii pe care le realizăm lunar ar trebui să ne mărim echipa, iar pentru asta ar fi necesar să accesăm câteva fonduri. În plus, sperăm ca după ce lucrurile la nivel naţional se liniştesc, să putem ţine şi câteva ateliere de lucru chiar aici, în fermă.”

    ¬ Adela Viişan-Brebeanu şi Filip Viişan se ocupă singuri momentan de întregul proiect, de la concept şi crearea activităţilor, la lipirea etichetelor şi ambalare. În primele luni s-au ocupat şi de livrări, până au reuşit să găsească o alternativă.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Leadder – traininguri pentru antreprenori (Bucureşti)

    Fondatori: Denisa şi Dan Cantaragiu

    Investiţii: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 800.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Bridge Language Study House – centru de limbi străine (Cluj-Napoca)

    Fondatori: familia Pillich

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Washescu – spălătorie de haine self-service (Bucureşti)

    Fondatori: Vlad Dinescu şi Lucian Dobrotă

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în cel mai bun an al afacerii (2019): 600.000 lei (125.000 de euro)

    Prezenţă: Bucureşti

    Infinitum – produse cosmetice (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Anca Juncan şi Cristina Lupu

    Investiţii: 165.000 de euro

    Prezenţă: România şi Europa

    Grădiniţa Ama (Craiova)

    Fondatori: familia Coman

    Investiţie iniţială: 90.000 de euro

    Prezenţă: Craiova

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum a fost transformat un produs simplu, pe care bunicile îl făceau pe timpul comunismului, într-o afacere profitabilă, unde stau clienţii la coadă, deschisă în centrul Bucureştiului

    Dacă mergi agale pe Calea Victoriei, la intersecţia cu Lipscani vei găsi, chiar pe colţ, Scovergăria Micăi. În urmă cu câţiva ani scovergile se vindeau aici prin geamurile aburite, dar acum spaţiul s-a mărit, în urma unei investiţii de peste 200.000 de euro. Ce rezultate i-au adus antreprenorului Mircea Ion produsele copilăriei, gătite după reţeta bunicii?

    Am deschis Scovergăria Micăi în 2014. Am văzut că peste tot în ţară şi în Bucureşti sunt fast-fooduri cu mâncare orientală, cu shaorma, dar nimic românesc. M-am gândit cum să promovez, în regim de fast-food, un produs românesc cunoscut. Eram pe stradă în ziua în care mi-a venit ideea cu scovergile, am avut un declic”, povesteşte Mircea Ion, un tânăr de 36 de ani, fondator al companiei.  

    De loc din Teleorman, antreprenorul spune că afacerea sa are rădăcini în copilărie, în scovergile pe care i le găteau mama şi bunica sa. „Scovergile au origine românească. În diverse zone ale ţării au diverse denumiri – scovergi, turte, se aseamănă şi cu langoşul unguresc, dar nu sunt la fel, pentru că bunicile noastre când făceau pâine, le rămânea puţină cocă, pe care o rumeneau, o întindeau în untură şi ne dădeau să mâncăm cu miere, dulceaţă, zahăr.”

    Reţeta după care a preparat primele scovergi vândute, şi pe care încă o foloseşte, e tot a Micăi – a mamei, care la rândul său o are de la mama sa. „La început am angajat două persoane şi eu, împreună cu Mica, am produs primele scovergi. Aveam două geamuri, că aşa am plecat, cu două vitrine. Oamenii nu se opreau, iar maică-mea striga după ei şi după două zile, aveam la un moment dat cam 50 de oameni la coadă încontinuu”, îşi aminteşte el.

    Înainte de a porni afacerea a fost însă o provocare să găsească spaţiul potrivit. „O lună de zile am tot căutat un spaţiu comercial. Mergeam cu maşina, pe jos, cu metroul, ieşeam la gurile de metrou şi, într-o seară, când mergeam spre casă cu un taximetrist, l-am întrebat dacă ştie vreun spaţiu bun, cu trafic pietonal. Şi mi-a spus că dacă vreau ceva bun să merg în Centrul Istoric. Am căutat şi l-am găsit pe acesta. Nu avea poze, nu avea nimic. Am venit să îl văd, am stat, am numărat potenţialii clienţi vreo trei zile – oamenii care treceau pe stradă – şi după aceea am hotărât să rămânem aici.”

    A pornit la drum cu o investiţie iniţială de 20.000 de euro, fonduri proprii, dar a continuat să extindă spaţiul şi gama de produse permanent. „Noi am plecat de la două geamuri, două vitrine. Pe urmă am avut trei vitrine şi am făcut şi patiserie cu plăcinte – mai mult plăcintărie. Mama avea reţetele de plăcinte, bunica – pe cele de scovergi. După aceea am reuşit să preluăm tot spaţiul şi să facem o  investiţie de 200.000 de euro, să arate ca acum. Avem şi cofetărie artizanală, şi patiserie, şi scovergile, şi zona de băcănie.”

    În 2020, compania a avut o cifră de afaceri de 2,22 de milioane de lei, în creştere de la 1,8 milioane, rezultat înregistrat în 2019. „Noi cu investiţia pe care am făcut-o trebuia să dublăm cifra de afaceri, ăsta era targetul nostru, trebuia să ajungem la 3,6 milioane de lei, dar a venit pandemia. Anul acesta sperăm să ajungem la 2,6 milioane de lei cel puţin, dar nu mai putem să facem estimări.”

    Pauză şi de la capăt

    În prezent, businessul funcţionează cu o singură locaţie, iar anul trecut, din februarie, după ce au deschis şi în interior, rezultatul noii investiţii nu a întârziat să apară. Astfel, deşi februarie spune că nu e o lună foarte bună, creşterea a fost dublă, iar numărul clienţilor a înregistrat o evoluţie importantă. „Noi aveam undeva la 300-400 de clienţi pe zi, şi am ajuns la 500-600 în februarie.” Când a venit pandemia, a fost însă nevoit să închidă o vreme. „Am închis de tot timp de două săptămâni, pentru că s-a speriat toată lumea, angajaţii erau un pic speriaţi să vină la muncă, aşa că am luat decizia să închidem. După ce am închis au început să sune clienţii, să ne întrebe de ce nu facem cozonacii, de ce nu ţinem deschis, când alte patiserii sunt deschise, şi atunci am luat decizia să redeschidem. După toată investiţia am revenit nu la două geamuri, ci la un singur geam. Când s-au ridicat restricţiile am avut un boom, au venit foarte mulţi clienţi. Toată vara am vândul la o vitrină, ne-am conformat regulilor.”

    În curând, compania urmează să se extindă cu o nouă unitate. „Asta am avut în plan şi anul trecut, dar a venit pandemia. Pe noi ne-a prins după o lună în care reinvestisem 200.000 de euro în afacere. Şi am cam aşteptat un pic anul ăsta, pentru că nu am ştiut încotro să o luăm. Acum urmează să mai facem încă un punct de lucru şi după aceea să francizăm.”

    Investiţia pentru următorul punct de lucru este undeva la 250.000 – 300.000 de euro. „Asta avem în plan, iar acum urmează să mai căutăm încă un spaţiu, să mutăm o parte din producţie şi să facem încă un spaţiu comercial.” Următoarele unităţi spune că ar vrea să le deschidă tot în Bucureşti, având ca ţintă zona Dorobanţi, Nord, poate şi capătul Căii Victoriei. „Zona de birouri Pipera nu. Am vrut la birouri dar acum este incertă întoarcerea angajaţilor la birou. În plus, noi avem nevoie de şapte zile de vânzare, nu de cinci, iar la birouri vinzi cinci zile, în weekend nu.”

    Legat de francizare, cereri spune că primeşte săptămânal, dar nu ştie încă ce investiţie va presupune o unitate deschisă în acest regim. „Încă nu am stabilit cum va funcţiona franciza, dar pentru a-şi păstra calitatea noi vrem să produce toată gama şi să livrăm francizorului, care doar să se ocupe de spaţiu, ca şi când ar avea un mini-market, cumpără şi revinde. Nu m-am gândit la o investiţie minimă pentru franciză, dar doar investiţia în spaţiu depăşeşte 100.000 de euro. E şi un business sigur, nu suntem pe restaurante, nu ne mai afectează nici pandemia. Viitorul ce va fi? IT şi mâncare, acesta e viitorul”, susţine el.

    În ceea ce priveşte investiţiile, acestea – mai mici sau mai mari – se fac permanent. „Noi tot timpul reinvestim. Luna asta am investit 5.000 de euro în terasă. Luna trecută am cumpărat un aparat care îţi reduce bacteriile din produse, din cofetărie. A fost şi acela vreo 10.000 de euro. Banii trebuie reinvestiţi. Eu nu am avut niciodată o problemă cu a reinvesti. Reinvestind, vei avea clienţi. Nu dai bani, nu câştigi.”

    Un salt în ambele extreme

    Faţă de perioada prepandemie, „când nu ştiu dacă aveam un procent de 2%”, şi livrările au înregistrat o creştere accelerată, în momentul de faţă acoperind o treime din vânzări. Pe acest segment compania a intrat de când a apărut pentru prima oară Uber Eats în România. „Apoi am intrat pe Glovo şi după aceea pe Bolt, Tazz şi Bringo. Am fost şi pe Foodpanda, dar nu am fost mulţumiţi de serviciile lor şi am renunţat.” Au, de asemenea, un parteneriat şi cu platforma de livrări rapide BeeFast. „Nu avem propria linie de livrări, e foarte greu şi, decât să dai greş mai bine aşa.”

    O scădere importantă a venit însă din rândul turiştilor şi a clădirilor de birouri din apropiere. „Înainte de pandemie aveam undeva la 30-35% clienţi turişti şi numărul era în creştere. Acum avem cam un turist pe săptămână. În timpul Campionatului European am avut o mică creştere, de 2-3%. Înainte veneau grupuri de turişti, era o întreagă nebunie. Erau şi multe birouri, o clădire de lângă noi avea 1.500 de angajaţi. Era un flux continuu toată ziua. Acum mai avem noroc, ca să zic aşa, că se închide Calea Victoriei şi oamenii ies la promenadă, vin să mănânce o scovergă, o prăjitură, stau la terasă la o cafea şi se relaxează.”

    Lecţia pandemiei, spune Mircea Ion, „a fost că trebuie să ne păstrăm angajaţii pe care-i avem, să nu ne speriem aşa de tare şi să ne adaptăm situaţiei, să găsim soluţii pentru a merge înainte, orice situaţie de criză ar veni. Să ne schimbăm, să vindem altceva. Noi ne-am adaptat, de exemplu, să vindem online, din ce în ce mai mult.” În prezent, compania acoperă, prin livrări, undeva la 8 kilometri faţă de locaţie. „Acum vrem să avem propriul nostru magazin virtual, după care vom livra în tot Bucureştiul şi Ilfovul.”

    De la doi angajaţi, echipa companiei s-a extins până în prezent la 12 persoane. „În februarie (2020 – n. red.) eram 12 şi, cu toate că trebuia să creştem echipa, să fim vreo 15, ne-am redus o vreme la şapte şi acum am revenit la numărul iniţial.”

    Tradiţional, dar şi instagramabil

    Portofoliul companiei numără circa 200 de categorii de produse, care se încadrează într-o marjă de preţ de la 6 lei (o scovergă simplă) la 230 de lei (un tort de mango). „Noi scovergilor le spunem «locomotiva», iar restul sunt «vagoanele», care vin bine, ba chiar foarte bine, din spate. De Sărbătorile Pascale, de Crăciun se vând foarte bine produsele de patiserie, cozonacii. Iarăşi, în perioadele de post avem multe produse vegane care merg foarte bine.” O vreme, a încercat şi cu sandvişuri, dar odată cu pandemia, când angajaţii au migrat spre munca remote, nu mai e un interes atât de mare pentru produse asociate micului dejun. „Noi avem scovergile care acoperă tot micul dejun. Avem scovergi cu carne, cu brânză de burduf, carne la garniţă şi ceapă roşie. Avem şi plăcintă cu carne. Avem produse şi pentru mic dejun, şi pentru prânz, şi pentru cină şi desert. Asta a fost ideea, să acoperim toate perioadele zilei, toate gusturile. Cu cât am avut mai multe produse, cu atât a crescut valoarea per client, şi pe noi asta ne interesează.” Antreprenorul spune că s-au adaptat cerinţelor pieţei şi, în paralel cu produsele tradiţionale, acum au şi game „fashion, noi, instagramabile”, începând cu mousse-uri speciale. „Nu făcea bunica tort de mango într-o formă specială”, spune el amuzat.

    Potrivit lui Mircea Ion, la scovergărie se găsesc produse pentru toate veniturile, cu care acoperă toate bugetele. „În general clienţii noştri sunt din toate categoriile, şi cu venituri medii, şi cu venituri mici. Nu avem clienţi care nu-şi permit să cumpere de la noi. Avem şi clienţi care merg la secţiunea de cofetărie, care este o variantă premium şi, acolo sunt puţin mai scumpe produsele, dar raportul calitate preţ este foarte echilibrat.”

    Obiceiul de consum al românilor s-a schimbat de-a lungul anilor, remarcă el. „Noi încercăm să promovăm produsele 100% naturale, fără conservanţi, fără aditivi, fără E-uri, iar partenerii ni-i alegem după acelaşi criterii – să facă produse naturale, de calitate, fără niciun adaos, fără potenţiatori de gust, fără margarină. Ideea e că oamenii au început să nu mai mănânce orice, să fie mai atenţi. Mai citesc şi etichete, mai verifică şi locaţia de unde cumpără şi sunt mai selectivi. Iar zona pe care suntem noi a început să crească de la an la an, de aceea apar din ce în ce mai multe băcănii, unde găseşti produse de calitate, dar şi zona asta de patiserie-cofetărie artizanală. Lucrăm în general cu firme româneşti, încercăm să găsim produse româneşti de calitate. Ce nu găsim, înlocuim din import. Dar în general folosim făină românească 100% naturală, dulceţuri româneşti, brânză şi smântână românească, cum sunt cele de la Lăptăria cu Caimac”. Mircea Ion s-a gândit inclusiv să deschidă o linie de producţie proprie, ba chiar, într-o vreme, au şi produs dulceţurile folosite în produse. „Acum nu ne mai permite spaţiul şi timpul. Mai avem încă un mix de anul trecut, şi asta vrem să facem, inclusiv să lărgim producţia. Vrem să facem şi îngheţată pentru anul viitor, este în planul nostru. Urmează să facem un laborator separat de unde să ne ducem către punctele care vor fi deschise şi către viitorii francizori.”

    Despre competiţie, Mircea Ion spune că „dacă zic că nu am un competitor, nu e ok, dar noi, pe domeniul de scovergărie, nu avem competitori, nu există aşa ceva în Bucureşti. Eu consider că e loc pentru toată lumea. Dacă faci un lucru bun fă-l până la capăt, fă-l calitativ, fii serios şi clienţii vor veni.”

    Pe viitor, în maxim 5 ani, antreprenorul îşi doreşte să iasă şi în afara graniţelor. „Am văzut că prind, că sunt produse româneşti căutate şi în afară, dar nu doar pentru că sunt româneşti, ci pentru că gogoşile, prăjiturile, plăcintele întotdeauna au fost preferate de către clienţi. Ne-am îndrepta în primul rând către ţările pline de români – Spania, Italia, Anglia.” Acest pas va veni însă după ce va acoperi oraşele mari din România cu viitorii parteneri, asta dacă nu va găsi o soluţie pentru a avea un bun control, „caz în care probabil că ne vom extinde doar noi”. De-a lungul timpului, Mircea Ion spune că cele mai mari provocări au fost reprezentate de lipsa personalului şi a personalului de calitate. Din acest motiv, la începuturile businessului a şi lucrat, multe ore pe zi, cot la cot cu angajaţii la pregătirea scovergilor. În general, noii angajaţi învaţă cam într-o săptămână reţeta de scovergi, dacă respectă gramajele şi paşii. „La cofetărie şi patiserie am căutat întotdeauna oameni cu experienţă, pentru că nu putem instrui noi oamenii, acolo trebuie să ai o şcoală, experienţă, să faci cofetărie sau patiserie. Fără studii nu prea ies produsele.”

    Pregătit pentru business încă din clasele primare

    Absolvent al seminarului teologic şi al Facultăţii de Marketing, dar şi cu Facultatea de Teologie începută dar nefinalizată, Mircea Ion nu e la prima experienţă antreprenorială. „Am avut şi alte businessuri. Primul business a fost la 21 de ani. M-am ambiţionat şi m-a ajutat cineva să fac două credite – şi am avut un pub în Teleorman. Apoi am avut un magazin alimentar, iar apoi am avut nişte săli de pariuri, şi în final am renunţat la tot şi am venit în Bucureşti. Nu am lucrat niciodată ca angajat.” De altfel, pasiunea pentru afaceri a avut-o încă din copilărie. „Eu am crescut în business din clasa a şaptea, în magazinul mamei –acolo am şi învăţat vânzări. Prima mea vânzare am făcut-o în clasa a patra. Puneam o ladă într-o piaţă şi vindeam ardei cu coadă. Ai mei se ocupau atunci de asta, cumpărau legume şi le vindeau în piaţă”, povesteşte el.

    Înclinaţia spre zona spirituală, care se reflectă şi în business, pentru că din scovergărie nu lipsesc câteva icoane aninate pe pereţi, o are tot din familie. „Socrul meu e preot, naşul meu e tot preot. La noi am observat şi că foarte mulţi bucureşteni ţin post şi, de altfel, cele mai bune perioade ale noastre sunt perioadele şi zilele de post.”

    Una dintre cele mai importante decizii pe care Mircea Ion spune că le-a luat de-a lungul timpului a fost aceea de a urca uşor-uşor treptele în acest business. „Nu le-am sărit.” Pe antreprenorii la început de drum el îi sfătuieşte să creadă în businessul pe care vor să îl înceapă, să fie implicaţi total şi, cel mai important, să fie corecţi: şi faţă de angajaţi, şi faţă de clienţi. „Mai bine câştigi puţin într-un business dar câştigi sigur, decât să ai un boom o dată”, crede el.

    De-a lungul carierei, antreprenorul spune că a avut-o ca mentor pe mama sa, iar din lumea businessului îl are drept exemplu pe Dragoş Petrescu de la City Grill. În paralel, a avut ca sursă de inspiraţie cartea
    „Schimbă-ţi atitudinea şi-ţi vei schimba viaţa”, pe care o recomandă şi altora. „Şi, în general, tot timpul mă inspir din afacerile de succes şi urmăresc să văd care e drumul pe care îl urmează acei antreprenori. Care sunt clienţii, cum ambalează. Ideile vin de la oameni care au experienţă. Trebuie să te inspiri, nu ai cum altfel.”

    În timpul liber, Mircea Ion spune că îi place să călătorească în afara ţării, în orice destinaţie care are mare şi soare, iar pentru România rezervă călătoriile de weekend. „În concediu iau totuşi şi laptopul, trebuie să verific. Dar vine şi mama să se ocupe de afacere, să preia frâiele cât sunt plecat în concediu. Eu vreau să ajung să nu mai lucrez 12 ore pe zi, ci maxim 6 ore. Dar nu cred că pot. Dacă stau prea mult plecat de aici nu mă simt bine. Îmi dă o stare de bine, această afacere e ca şi copilul meu, luând-o de la zero. Asta a fost cea mai mare realizare pentru mine, pentru domeniul acesta.” Soţia sa, care a lucrat până acum pentru o corporaţie, e implicată la rândul său în afacere. „Urmează să vină cu mine, să creştem businessul.” La rândul său, Mica încă este în business. „Vine, ne mai controlează, verifică gusturile în general”, glumeşte el.

    „Luaţi în calcul vânzarea businessului sau vreţi să rămână o afacere de familie?”, l-am întrebat. „Eu vreau ca afacerea să rămână în familie, dar totul are un preţ”, a fost răspunsul său.

  • Ce au în comun cele mai mari afaceri ale lumii, precum Apple, Amazon sau Microsoft, cu afacerea pornită de două românce

    Apple, Amazon, Microsoft, Google, chiar şi imperiul Disney sunt afaceri care, dincolo de multe zerouri, mai au ceva în comun: au pornit dintr-un garaj. Aşa că, după ce veţi citi acest material, poate vă veţi uita cu alţi ochi la garajul în care vă ţineţi – sau nu – maşina. Cine ştie ce business poate să găzduiască?!

    Andra Ciorbă şi Cristina Bajdechi erau în concediu de creştere a copiilor atunci când au început să organizeze ateliere pentru cei mici cu activităţi diverse. De la propriii copii, au ajuns să coopteze şi alţi „amatori”, care veneau iniţial însoţiţi de părinţi. Primele activităţi au avut loc într-un spaţiu închiriat, un apartament mic, frumos amenajat şi luminos, care, anterior, fusese un garaj. Cele două antreprenoare au plătit în avans chiria pe două luni şi au început să ocupe, treptat, rafturile disponibile cu materiale didactice şi jucării.

    „Atelierele aveau loc de mai multe ori pe zi, cu grupe diferite, copiii veneau şi făceau anumite activităţi cu o tematică gândită dinainte. Au început să ne frecventeze periodic aceiaşi copii, iar părinţii lor ne încurajau să mergem mai departe şi, treptat, copiii lor să vină fără ei o oră-două-trei pe zi. De acolo s-a ajuns la ideea unei grădiniţe şi astfel am ajuns la a crea o grădiniţă acum circa trei ani”, povestea recent Andra Ciorbă, cofondatoarea Wizz for Kids din Cluj-Napoca.

    La bază, ambele antreprenoare din spatele Wizz for Kids sunt profesori, educatori şi învăţători şi au experienţă în educaţie, astfel că afacerea se potriveşte perfect cu aptitudinile şi calificările lor. Cele două instituţii de învăţământ se află în curs de acreditare britanică, iar planul antreprenoarelor este să continue să ducă mai departe la şcoală generaţiile care vin de la grădiniţă.

    Tot din Cluj-Napoca vine şi David Şăulean, de profesie IT-ist, care a început în 2019 businessul Genta, după o investiţie de 30.000 de euro, din dorinţa de a face mai mult decât programare şi de a crea ceva pe care să îşi poată pune amprenta personală. Astăzi, el produce portofele bărbăteşti şi de damă, genţi şi huse de laptopuri, toate din piele naturală, sub brandul Genta.

    Antreprenorul urmăreşte în prezent o finanţare europeană, care se ridică la 200.000 de euro şi prin care vrea să extindă partea de producţie – practic, să construiască o hală proprie în care să se desfăşoare producţia, întrucât, momentan, ea are loc într-un garaj.

    „Nu am avut habar în ce mă bag. Primul produs pe care l-am realizat a fost un portofel de bărbaţi, inspiraţia a fost de pe Pintereset şi YouTube. Ulterior, după ce am văzut că producţia începe să meargă, am încercat să diversificăm şi portofoliul. Am ajuns la 200 de produse. Am început să facem şi huse de laptop, genţi de laptop, de damă sau alte accesorii din piele”, spune David Şăulean.

    Antreprenorul mai are în plan să intre cu produsele Genta pe piaţa din Ungaria şi Bulgaria.

    Pentru Ionatan Politic, un tânăr din Braşov, garajul tatălui său a fost locul de pornire pentru Chair2Go, o serie de scaune din lemn de brad. Etapele producţiei – adică asamblarea pieselor, vopsirea şi ataşarea materialului textil – au în continuare loc în garajul tatălui său.

    „Primele scaune au fost făcute cu un ferăstrău electric. Apoi am avut nevoie de o bormaşină cu baterie.”

    Ionatan Politic a început să producă scaune din lemn de brad în 2019, la şapte ani după ce realizase primul prototip, în Germania, după o schiţă. A perfecţionat modelul şi a ajuns să creeze un brand cu care, la începutul anului 2020, ţintea să meargă la festivaluri, înainte ca pandemia să-şi facă de cap.

    În lipsa festivalurilor, publicul-ţintă a fost altul, fiind compus din clienţi care le aşază în curte, pe balcon, în grădină sau care le ţin în maşină şi, în traseele lor, le pot folosi pentru a admira peisaje ce nu trebuie ratate. Câteva scaune au ajuns şi la cetatea Râşnov.

    Garajul a fost un element atât de important în businessul dezvoltat de Dragoş Jivan şi Radu Piloca, încât ei au ales să-l transforme chiar în brand. Cei doi antreprenori au început în urmă cu circa nouă ani să recondiţioneze biciclete într-un garaj din Timişoara. Treptat, au trecut la confecţionarea de mici obiecte de mobilier, precum cuiere, taburete sau măsuţe de cafea. Activitatea a crescut de la an la an, iar din 2019 a devenit o afacere în adevăratul sens al cuvântului, în producţia de mobilier unicat. Businessul poartă numele de Garajul Galben.

    „Numele a fost ales pentru că galbenă era singura găleată de vopsea rămasă şi astfel un perete a ajuns să fie complet vopsit în galben”, spun cei doi fondatori.

    Garajul era al lui Radu Piloca şi stătea nefolosit şi gol până când a fost transformat în atelier de mobilă. Între timp, hala de producţie a celor doi tineri s-a mutat în afara Timişoarei, în apropierea şoselei de centură. Tot mobilierul este realizat din lemn masiv, de esenţă superioară.

    Într-un garaj a început şi povestea Panseea, un brand de cosmetice fondat de Carmen Zaiu. La capătul mai multor ani de experienţă în domeniul financiar, ea a început să facă primele produse cosmetice pentru folosul propriu după ce a descoperit că suferă de unele alergii şi probleme de piele, iar produsele din comerţ nu îi făceau bine. Aşa a ajuns să producă acasă loţiuni şi unguente din uleiuri vegetale presate la rece şi unturi naturale nepurificate. De la pasiune la afacere a fost nevoie de un laborator în care să fie produse loţiunile, astfel că acesta a fost amenajat în propriul garaj din Voluntari, lângă Bucureşti.

    „A durat doi ani să transformăm garajul în laborator, am avut nevoie de multe autorizaţii. Fiind cosmetice handmade, echipamentele au fost uşor de procurat”, povestea Carmen Zaiu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    La baza cosmeticelor Panseea, stau uleiuri din seminţe de măceş, de ovăz sau de trandafir, lavandă, glicerină, emulsifianţi naturali din ulei de măsline şi uleiuri esenţiale.

    Guy Mandler şi Ştefan Heghes au pornit businessul Smart Products tot într-un garaj în anul 2014, din dorinţa de a pune pe piaţa românească produse inteligente, de la becuri smart, console de jocuri, drone sau gadgeturi până la trotinete şi scutere electrice.

    În prezent, compania face import şi distribuţie B2C prin intermediul magazinului online, cu desfacere atât în România, cât şi în America prin intermediul Amazon, dar şi vânzare B2B în parteneriat cu jucători mari din piaţa comerţului online.

    „Smart Products I&D a pornit de la premisa de a aduce în România produse care au în spate idei smart. Prima dată am adus o consolă de jocuri pentru copiii mici, apoi ne-au venit foarte multe idei. Acum facem import şi distribuţie atât către clientul final, cât şi vânzare angro către cei mai mari jucători din piaţa de comerţ online – eMag, PCgarage, Cel.ro sau Evomag”, povesteau fondatorii businessului în 2019.

    În garaj s-a născut şi berea Bereta, produsă de Adrian Biebel. Originar din Timişoara, el a început să facă propriile experimente în producţia de bere artizanală într-un garaj din oraşul natal în 2013. Trei ani mai târziu a creat microberăria Bereta.

    „A apărut din joacă, după multe degustări ale diferitelor beri artizanale străine, de pe vremea când era foarte greu să le găseşti pe rafturile magazinelor. Am încercat să replicăm ceva din ce ne-a plăcut şi după primele teste într-o oală de opt litri, pe aragazul de acasă, ne-am mutat într-un garaj cu un echipament cu care puteam face până la 30 de litri”, povestea Adrian Biebel.

    Prietenii l-au îndemnat să meargă mai departe şi a început să producă bere în fabrica microberăriei Ground Zero din Bucureşti. Astfel, cu o investiţie minimă din fonduri proprii, au început să facă primele produse sub marca Bereta. În timp, berea artizanală produsă în Timişoara a ajuns şi în oraşele Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, Braşov, Constanţa, Oradea şi Arad.

    Poveştile despre potenţialul garajului ca viitor sediu de corporaţie sau măcar de start-up sănătos au fost expuse pe larg, de-a lungul ultimilor doi ani şi jumătate, în proiectul Afaceri de la zero, realizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania şi Vodafone, şi pot fi citite pe platforma cu acelaşi nume.