BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Cum reuşeşte o jurnalistă din Cluj să scrie poveşti din… lut

    Lutul polimeric este materia primă de bază cu care lucrează Simona Pop, o absolventă de Jurnalism din Cluj, care şi-a format un atelier de design şi producţie ce stă sub brandul Lionbox. Face asta de cinci ani deja şi a dezvoltat un portofoliu care tot creşte de la un an la altul. La fel ca planurile ei.

     

    Simona Pop a descoperit lutul polimeric în 2015 şi a găsit, odată cu el, o pasiune pe care nu ştia că o are. Practic, modelele făcute din acest material au devenit o formă de terapie pe care a adoptat-o instantaneu, iar acum, după ce a acumulat experienţă, l-a cooptat în firmă şi pe soţul ei.

    „Am ocupat, pentru mai bine de zece ani, diverse joburi în companii multinaţionale. Mi-am dorit să fac însă loc în viaţa mea creativităţii şi să mă pot exprima cum ştiu eu mai bine.”

    La început, când totul părea a fi doar un hobby, investiţia a fost minimă, în jur de 2.000 de euro. Până acum, s-au adunat însă de-a lungul anilor aproximativ 10.000 euro puşi la bătaie, mai ales că, după ce totul a început într-un colţ al sufrageriei, Lionbox a ajuns să fie o poveste care se scrie într-un atelier în adevăratul sens al cuvântului, în Cluj-Napoca, un spaţiu cu două camere în care Simona îşi desfăşoară activitatea. Această „terapie” s-a transformat treptat în business, unul care i-a adus o cifră de afaceri de 29.000 de lei în 2020, cu un profit de 12.000 de lei.

    „Anul 2021 a fost pentru noi anul cu cele mai multe investiţii. Până acum am reuşit să dublăm cifrele de anul trecut şi să investim banii în business. Îl am alături, ca asociat, pe soţul meu, Ciprian Pop, şi am decis să ducem Lionbox la un nou capitol. Am mutat atelierul într-un spaţiu mai mare unde să-mi pot desfăşura activitatea, am investit în materiale profesionale, marketing, rebranding, într-o nouă platformă online şi în înregistrarea mărcii la OSIM.”

    De ceva timp, Simona Pop se gândeşte şi la o extindere a echipei şi, poate, a businessului peste graniţe. Însă, pentru că în acest moment majoritatea produselor se epuizează din stoc imediat ce au fost încărcate în magazinul online, nu se poate gândi la o externalizare a vânzărilor şi în afara ţării.

    „Cred că acesta e visul oricărui antreprenor, însă nu este uşor de gestionat. În egală măsură, ne dorim să extindem portofoliul de produse, să fac mai multe tutoriale şi chiar să ţin workshopuri.”

    Preţul unei căni Lionbox este cuprins între 220 şi 250 lei, broşele şi pandantivele costă 150 lei, iar accesoriile mici şi cerceii au preţuri între 30 şi 120 lei.

    Simona Pop, fondatoare Lionbox: Majoritatea clienţilor sunt din România, însă produsele au ajuns deja pe toate continentele lumii, purtate de clienţii fideli sau dăruite celor dragi. Ce ne bucură foarte tare este că avem deja un portofoliu mare de clienţi fideli, care ne susţin afacerea şi ne promovează produsele lună de lună.

    Simona Pop face tutoriale pentru cei care sunt dornici să deprindă mai repede anumite tehnici şi are în plan să lucreze pe viitor şi mai mult la partea aceasta. Primele ei creaţii au fost mici figurine Dollme, sub formă de pandantive sau broşă. Apoi, la scurt timp, Simona a creat prima colecţie de figurine Dollme pe cană, care au fost apreciate. Astăzi, produsele Dollme şi borcănelele decorate cu dulciuri şi biscuiţi sunt cele mai căutate. În portofoliul Lionbox şi-au făcut loc şi câteva accesorii, introduse mai recent în stoc.

    „Aloc foarte mult timp şi resurse în crearea unor detalii pe care poate nu toată lumea le observă. Am ales să mă exprim într-un anumit mod prin creaţiile mele şi încerc să nu mă abat prea tare. Majoritatea clienţilor sunt din România, însă produsele au ajuns deja pe toate continentele lumii, purtate de clienţii fideli sau dăruite celor dragi. Ce ne bucură foarte tare este că avem deja un portofoliu mare de clienţi fideli, care ne susţin afacerea şi ne promovează produsele lună de lună. De asemenea, am avut anul acesta şi colaborări cu companii pe partea de cadouri corporate.”

    Şi Simona are deja noi proiecte în derulare pentru cadourile de mărţişor, care trebuie discutate cu câteva luni în avans. Preţul unei căni Lionbox este cuprins între 220 şi 250 lei, broşele şi pandantivele costă 150 lei, iar accesoriile mici şi cerceii au preţuri între 30 şi 120 lei. Contează complexitatea modelului, cantitatea de material şi uneltele folosite, resursele şi procesul prin care a fost obţinut acel model, precum şi timpul pe care îl alocă efectiv în procesul de creaţie.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Neovision – dezvoltare de site-uri şi servicii tech pentru companii (Bucureşti)

    Fondator: Adrian Niculescu

    Investiţii: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 200.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    Max von Bier – magazine cu produse de origine germană (jud. Cluj)

    Fondator: Attila David

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca, Floreşti

    Cifra de afaceri în primele zece luni din 2021: 184.000 de euro

    Shillex – atelier de biciclete cargo (Fălticeni)

    Fondator: Ioan Şiloche

    Investiţii: peste 10.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Abund Berry – vin din fructe (jud. Gorj)

    Fondator: Ionel Burtea

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: online, HoReCa, mediul corporate

    Endea – brand de săpunuri şi cosmetice (Oradea)

    Fondatori: Andrea Revesz şi Răzvan Paută

    Investiţie iniţială: 37.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 25.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Condividere. În familie, dar şi în business

    „Condividere”, unul dintre acele cuvinte care traduse îşi pierd din rezonanţă („a împărţi”) are o semnificaţie aparte pentru familia Lavazza, aflată la a patra generaţie de urmaşi. Care sunt regulile după care se ghidează o afacere cu o istorie de 126 de ani?

     

    Călătoreşti în toată lumea, iar apoi te întorci acasă. Locuim în Torino cu toţii. Cred că sunt 126 de ani de când locuim aici, avem o istorie de familie bogată şi pentru noi este normal să ne aflăm aici. Nici nu ne-am gândit să părăsim acest loc. Este simplu – asociezi Lavazza cu Torino, Italia, cu anul 1895, aici este soarele gândurilor noastre”, spune Marco Lavazza, reprezentant al celei de-a patra generaţii a familiei şi vicepreşedinte al grupului Lavazza. L-am întâlnit la invitaţia companiei  în perioada turneului de tenis Nitto ATP Finals, într-o sală imensă, amenajată în zona Centrale a sediului companiei, inaugurat în inima Torinoului în urmă cu trei ani. Aceasta a devenit un simbol contemporan al businessului, – păstrează mare parte din istoria acestuia (are un muzeu, este totodată şi sală cu arhive), precum şi o mândrie a familiei, după cum reiese din discuţia cu reprezentantul acesteia.

    Considerat unul dintre cei mai importanţi producători de cafea din lume, grupul operează în prezent în 140 de ţări printr-o reţea vastă de subsidiare proprii şi distribuitori, având 70% dintre venituri generate de către pieţe externe Italiei. Lavazza are aproximativ 4.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 2,2 miliarde de euro înregistrată în 2019, cel mai recent an pentru care compania şi-a făcut publice rezultatele financiare. 

    „Când ne-am gândit la mutarea sediului central – fiindcă cel de aici există de doar trei ani – nu ne-am gândit nici măcar la o altă zonă a oraşului – ne-am mutat la 500 de metri depărtare faţă de sediul iniţial.”

    Potrivit istoriei Lavazza, afacerea de familie a luat naştere într-o mică  prăvălie deschisă de Luigi Lavazza pe Via San Tommaso 10. „Să rămânem aici şi să ne reconstruim sediul nou a fost ca şi cum am da ceva înapoi comunităţii. Acest oraş ne-a dat naştere, ne-a oferit multe oportunităţi, prin urmare suntem profund conectaţi cu acesta; a făcut multe pentru noi şi vrem să dăm înapoi ceva acestuia, oamenilor care locuiesc aici. Acest loc este ceva la care ne-am gândit exact aşa cum îl vedeţi astăzi – deschis publicului, cu oameni care discută despre ceva sau expun maşini aici, artă, orice – totul este deschis comunităţii. Condividere înseamnă să împarţi şi exact asta vrem să facem, să împărţim acest loc cu toată comunitatea – şi cred că am reuşit acest lucru.” Sediul central al Lavazza este o operă de artă – la propriu şi la figurat – fiind rezultatul unei investiţii de 120 de milioane de euro. Acesta este de fapt locul unei foste uzine electrice, prin faţa căreia atât ei, urmaşii familiei, cât şi angajaţii treceau în fiecare zi înainte de reconversie. „Vedeam pereţii înalţi şi nici nu ne-am gândit iniţial la această transformare până la sugestia primarului. Am văzut apoi toate capabilităţile, toate posibilităţile, toate noile lucruri pe care le puteam face aici.” Transformarea a făcut ca din uzină să ia naştere birouri smart working pentru 700 de angajaţi, muzeul şi arhivele companiei, restaurantul Condividere (un restaurant care regândeşte bucătăria italiană, ce a dobândit deja o stea Michelin), o piaţă verde deschisă publicului, La centrale, un spaţiu interior deschis evenimentelor, dar şi un Bistrot deschis publicului. Complexul este şi casa Institutului de Arte Aplicate şi Design (IAAD), unde studiază sute de viitori designeri. „Gândiţi-vă la faptul că Torino nu este o metropolă, este un oraş frumos şi nu am vrut să schimbăm obiceiurile oamenilor de aici. Avem un Bistrot al angajaţilor, numit în mod normal cantină – dar este mult mai mult de atât – fiecare angajat poate veni aici, dar este deschis şi publicului, angajaţii pot să îşi invite prietenii, rudele, să ia prânzul acolo. De asemenea, toţi studenţii de la şcoala de design pot veni aici. Mai există şi un centru frumos care nu exista anterior – am vrut să oferim tuturor ideea de incluziune, de a împărţi”. 

    Lavazza a inventat conceptul de blending – sau cu alte cuvinte, arta combinării diferitelor tipuri de cafea din diferite zone geografice – în primii săi ani şi aceasta continuă să fie o trăsătură distinctă a majorităţii produselor sale. Compania are peste 30 de ani de experienţă în producţia şi vânzarea de sisteme şi produse de cafea porţionată. De altfel, a fost prima companie italiană care a oferit aparate de cafea cu capsule. În prezent, Lavazza este prezentă în toate segmentele de business: cafea pentru acasă, segmentul away-from home şi segmentul serviciilor de cafea pentru medii profesionale, concentrându-şi atenţia către inovarea sistemelor şi tehnologiilor de consum.

    În sediul central lucrează, în vremuri de normalitate, în jur de 700 de persoane, principalul efect al pandemiei asupra modului de muncă fiind în lockdown, când doar 15-20 au mai rămas aici. „Am avut numărul minim de oameni aici, departamentul de IT, CEO-ul şi nimeni altcineva. Nu a fost uşor să continui cu un business de aproape 2 miliarde de dolari în 140 de ţări, să faci totul de acasă. A trebuit să avem în primul rând o infrastructură care funcţiona şi am avut norocul să o avem. Din fericire, am investit suficient în IT înainte.” Vorbind despre preţuri şi despre industrie, Marco Lavazza spune că acum businessul merge bine, datorită segmentelor diferite de business: „Am fost suficient de deştepţi să avem un echilibru între businessul destinat consumului de acasă şi HoReCa. Din motive evidente, în unele segmente, businessul a evoluat de la o anumită valoare spre zero în contextul pandemic, fiindcă totul era închis.”

    În ceea ce priveşte mult discutata evoluţie a preţurilor cafelei, Marco Lavazza nu crede că există riscul transformării cafelei într-un produs de lux. „Cafeaua nu va deveni ceva exclusivist, în mod cert nu cred asta, nu sper asta. Ştiţi, produsele agricole nu trebuie să devină luxuri, trebuie să şi le permită toată lumea, sunt parte din viaţa noastră. Vedem cât de importantă a fost agricultura şi industria agro, industria FMCG, exact în pandemie – ne-a fost permis să continuăm să muncim, dar nu pentru că a trebuit să facem profit, ci pentru că aşa funcţionează societatea. Este ceva la care nu trebuie să te gândeşti, trebuie să te hrăneşti, este primul instinct, dacă nu ar fi aşa, ar fi sfârşitul societăţii moderne”.

    Întrebat ce loc are România în strategia grupului, Marco Lavazza menţionează că regiunea în care ne aflăm face parte dintr-una care a evoluat cel mai bine în ultimii ani. „Tot blocul estic a reprezentat o supriza uriaşă pentru noi – am investit mult şi suntem foarte mulţumiţi de felul în care merg lucrurile, am avut mai multă afinitate cu oamenii de aici, ca mod de consum, ca mod de viaţă, fiindcă suntem cu toţii latini, aşadar împărţim aceleaşi rădăcini. Suntem foarte mulţumiţi de cum merge businessul în blocul estic, este una dintre cele mai mari creşteri din ultimii 5-6 ani. În ultimii 10 ani am văzut îmbunătăţiri constante – este minunat ce facem acolo şi răspunsul pe care îl avem de la consumatori este foarte bun, foarte optimist.”

    În continuare, principalele investiţii ale companiei vor fi direcţionate spre calitatea cafelei – „Calitatea produselor este principala noastră prioritate; apoi, vrem să investim în sustenabilitate, este ceva ce am înţeles profund încă din trecut”. În muzeu am aflat de altfel că atunci când străbunicul lor a călătorit în Brazilia – vorbim despre primii 10 ani ai anilor 1900 şi a văzut cafeaua folosită drept combustibil pentru trenuri, a fost şocat şi a spus: „Într-o lume care distruge produsele agricole nu mă potrivesc”. De atunci încă şi-au propus să schime lucrurile, dar nu într-un mod imperialist, precizează Marco Lavazza: „Nu vin să vă învăţ cum să trăiţi, nu este abordarea noastră, vin să văd care este modul vostru de viaţă, cum pot să vă ajut, dar în primul rând am să vă ajut ca să obţin o recoltă mai bună – prin folosirea a mai puţine chimicale, de pildă. Tu ai o recoltă mai bună, tu primeşti mai mulţi bani pentru recolta ta, iar eu iau produsul, este o situaţie în care câştigă toată lumea”. Pe de altă parte, şi-au propus că până în 2025 tot plasticul folosit de ei să fie compostabil: „A existat o dezbatere uriaşă peste tot – plasticul este necesar, dintr-un motiv simplu: să protejeze mâncarea, trebuie ca alimentele să fie protejate cumva. Cât timp tehnologia ne permite să avem plastic compostabil, îl vom folosi, am început cu mulţi ani în urmă migrarea spre acest tip de plastic, dar din 2025, doar pe acesta îl vom folosi”.

    În încheiere, l-am întrebat pe Marco Lavazza şi care este cafeaua preferată de el, precum şi primele amintiri ale sale legate de aceasta. Nu sunt foarte diferite faţă de primele amintiri ale celor mai mulţi dintre noi: „Prefer espresso. Tatăl meu a fost foarte legat de toate aspectele tehnice şi îmi amintesc exact momentul în care a adus acasă unul dintre primele espressoare – vorbesc despre anii ’80, nu erau ceva foarte comun – şi mă uitam la tot ritualul lui de preparare. Sunt la fel ca el, în mod normal, când sunt acasă, eu îmi fac cafeaua, nu îmi place ca altcineva să o prepare – este ceva ce am păstrat.”

    Cea mai importantă lecţie învăţată în familia Lavazza? „Family comes first. Suntem norocoşi că suntem mulţi, eu reprezint cea de-a patra generaţie şi suntem cinci în generaţia mea, foarte diferiţi în materie de vârstă, studii făcute, iar acesta este un lucru bun, este bine să avem idei diferite, avem puncte de vedere diferite. Principalele lucruri care ne ţin împreună sunt că ştim că trebuie să mergem mai departe, că trebuie să investim în ceea ce facem şi, chiar dacă avem idei diferite pe acelaşi subiect, ne uităm la imaginea de ansamblu – nu tratăm lucrurile emoţional – încercăm să îndepărtăm emoţiile şi să ne gândim la ce este mai bun pentru companie şi pentru familie, ceea ce este unic, totul trebuie să meargă împreună”.

    Un altfel de blending

    „Ca membru al familiei, aş spune că cea mai mare responsabilitate este să acţionăm responsabil conservând şi promovând moştenirea noastră, precum şi valorile puternice în companie şi pentru viitoarea noastră generaţie”, răspunde şi Francesca Lavazza, pe care am întrebat-o care sunt principalele provocări legate de ducerea mai departe a unui business peste generaţii. Membru al boardului de directori al Lavazza Group, ea este implicată cel mai mult în numeroasele asocieri ale brandului cu evenimente sportive, culturale, cu susţinerea unor artişti şi sportivi din toată lumea, precum şi cu dezvoltarea proiectelor de CSR ale companiei. În cele câteva zile petrecute în Torino, am întâlnit-o cu ocazia unei expoziţii a fotografului Martin Parr, care fotografiază evenimente sportive dintr-o altă perspectivă (nu asupra competiţiei, ci se concentrează mai mult pe atmosferă şi pe public) precum şi în cadrul turnelui de tenis Nitto ATP Finals, care se desfăşoară în mod tradiţional în Torino. „Tenisul, precum şi alte sporturi, dar şi arta, fac parte din ADN-ul companiei. Misiunea Lavazza de a răspândi şi de a promova adevărata cultură a cafelei italiene în jurul lumii se întâmplă în moduri diferite. Este o companie cu atenţie şi sensibilitate, astfel că este firesc să sprijinim şi să promovăm proiecte artistice şi culturale deosebite. Credem cu tărie că sporturile sunt o parte importantă şi crucială a companiei, în peste un secol de istorie, foarte mult sport şi evenimente sportive importante au trecut sub brandul Lavazza. Deasupra tuturor se află tenisul, o pasiune pe care am îmbrăţişat-o încă din 2011. Wimbledon a reprezentat introducerea Lavazza în lumea tenisului, iar de atunci a fost recunoscută şi apreciată drept cafeaua iubitorilor de tenis. În 2020 am semnat un parteneriat Platinum cu Nitto ATP Finals, care a luat loc în Torino. Angajamentul Lavazza faţă de sporturi merge însă dincolo de tenis: schi, golf, echitaţie, fotbal – suntem partenerul official al Juventus şi Formula 1 prin sponsorizarea ROKiT Williams Racing”, explică Francesca Lavazza. Adaugă că investiţiile în aceste direcţii îi ajută să construiască o experienţă a cafelei italiene adevărate şi autentice în toată lumea şi îi ajută şi să poziţioneze brandul şi valorile brandului prin moduri de comunicare artistice noi şi moderne.

    Activităţile de CSR nu lipsesc de sub umbrela companiei, acestea fiind orientate tot înspre zonele artistice şi sportive. „Spre exemplu, calendarul Lavazza a fost mereu o o antenă cu capabilitatea şi sensibilitatea de a intercepta cele mai presante probleme din jurul nostru şi prin transformarea acestora  prin fotografie într-un moment de împărţit cu ceilalţi. Am început în 2015 cu trilogia Earth Defenders, urmată de numeroae proiecte, unde arta şi CSR-ul s-au amestecat perfect.

    Marco Lavazza, vicepreşedinte Lavazza Group:

    „Principalele lucruri care ne ţin împreună sunt că ştim că trebuie să mergem mai departe, că trebuie să investim în ceea ce facem şi, chiar dacă avem idei diferite pe acelaşi subiect, ne uităm la imaginea de ansamblu – nu tratăm lucrurile emoţional.”

    Sursa: Lavazza Group

    Francesca Lavazza menţionează că responsabilitatea şi coerenţa sunt cele mai importante puncte de concentrare, având în vedere faptul că există foarte multă tradiţie în spatele a ceea ce fac. „Definim Lavazza ca fiind un business de familie progresiv; deşi şase membri ai familiei fac parte din comitetul executiv, managementul include şi câţiva profesionişti cu foarte multă experienţă, precum CEO-ul nostru, Antonio Baravalle.”

    Ce înseamnă pentru ea să facă parte din unul dintre cele mai vechi şi mai mari businessuri antreprenoriale europene? „Este o mare onoare să fac parte din această familie şi să joc un rol activ în păstrarea bunului mers al acestui business. A fost o alegere spontană să ne alăturăm cu toţii companiei, nu am fost forţaţi să facem acest lucru. Aş vrea să fiu o sursă de inspiraţie pentru copiii noştri şi pentru următoarea generaţie a familiei, dar aş vrea să îi sfătuiesc ca în primul rând să facă un stagiu de internship şi să dobândească experienţă în afara companiei. Ar trebui să câştige propria lor experienţă şi să vadă ce li se potriveşte, iar apoi să aleagă ce vor să facă mai  mai departe.”

  • Ce a contat în 2021 pentru comerţ?

    Investiţii de 1 mld. euro

    Cele zece reţele de comerţ modern din România, mai exact lanţurile care operează hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash&carry şi proximitate modernă, au scos din buzunare pentru investiţii în 2021 circa 1 mld. euro, conform estimărilor şi calculelor BM pe baza datelor transmise de companii.

     

    Vedeta anului în comerţ: Băiatul de la livrări

    Indiferent că se numesc Bringo, Glovo, foodpanda, Tazz by eMAG sau Grovy, companiile de livră se pot considera câştigătoarele pandemiei de COVID-19.

    „Produsele noastre au ajuns să fie listate la raftul principal. Suntem prezenţi pe patru continente, în peste 35 de ţări. Am investit 12 ani până au început să apară primele rezultate. Nu trebuie să aşteptăm de la alţii, ci trebuie să vină de la noi. Nimeni nu ştie mai bine ca noi cum se vând produsele, cum ne putem adresa pieţelor externe.” Eliodor Apostolescu, director general şi acţionar al Phoenix Y, producătorul pufuleţilor Gusto.

     

    Un nou lider după zece ani

    Discounterul german Lidl a devenit liderul comerţului românesc anul acesta (conform rezultatelor din 2020) după ce a depăşit la mustaţă compania-soră Kaufland.

    Astfel, reţeaua a terminat anul trecut cu afaceri de 12,86 mld. lei, după o creştere de 32% în 2020, primul an al pandemiei. Pe cele două companii – Lidl şi Kaufland – le despart doar 25 mil. lei, cea mai mică diferenţă de până acum, semn că se ascute concurenţa la vârf.

     

    „Văd, în viitorul apropiat, o serie de ani dificili, afectaţi de mai multe probleme –

    de la inflaţie la criza forţei de muncă. De aceea, am blocat pentru moment investiţiile.”

    Levente Bara, cofondator, Transilvania Nuts.

     

    Culoarea anului 2021: verde

    Energie verde, mâncare verde, o lume verde. Acesta este trendul în comerţul alimentar, ca de altfel în tot mai multe domenii. Doar românii vor ajunge să cheltuiască 2-3 mld. lei (400-500 mil. euro) anual pe produse alternative la carne sau lactate, până în 2035, mergând astfel în trend cu piaţa mondială, arată estimările ZF pe baza datelor din piaţă şi un studiu al companiei de strategie Boston Consulting Group (BCG) şi Blue Horizon Corporation. Piaţa proteinelor alternative se află pe un trend ascendent de câţiva ani, dar avântul va accelera în următoarea perioadă în întreaga lume.

    Pe scurt, viitorul sună bine verde!

    „România trebuie să renunţe treptat la modelul de dezvoltare în care singurul atu este preţul scăzut al mâinii de lucru. Avem nevoie să investim în cercetare şi în brandurile locale.”

    Mircea Turdean, directorul general al Farmec Cluj-Napoca.

  • (P) Produse din hartie utilizate in domeniul Medical, Industrial si HoReCa

    Produsele din hartie sunt destul de populare in domeniul medical, deoarece natura lor de unica folosinta le face deosebit de utile. Printre cele mai populare consumabile din spitale, cabinete medicale, de chirurgie, de fizioterapie sau chiar din saloane de infrumusetare se numara prosoapele de hartie si rolele cearceaf hartie pentru canapele de consultatii si paturi de masaj.

    De multi ani, prosoapele de hartie de unica folosinta au inlocuit prosoapele de mana reutilizabile, pentru a preveni transmiterea infectiilor si contaminarea incrucisata.

    Uscarea mainilor este aproape la fel de importanta ca si spalarea/curatarea lor. In domeniul sanatatii, este deosebit de important sa se evite prosoapele clasice din material textil, deoarece acestea sunt un teren propice pentru microbi si pot duce la transmiterea germenilor de la un utilizator la altul.

    Cabinetele, spitalele si alte institutii medicale folosesc in mare parte prosoape de hartie pentru stergerea mainilor. Avantajul cel mai important al prosopului de hartie este ca se poate arunca imediat dupa utilizare, astfel germenii nu se pot raspandi in mediul inconjurator.

    Cea mai importanta calitate a prosoapelor de unica folosinta este puterea de absorbtie. Cu cat un prosop de hartie este mai absorbant, cu atat este mai mic numarul de prosoape folosite la uscarea mainilor, devenind astfel mai putin costisitor si mai ecologic.

    Rolele de prosop hartie se pot folosi ca atare sau pot fi introduse in dispensere. Aceste dispensere sunt manuale sau automate. In dispenserele manuale hartia este trasa si rupta de o placa cu zimti, in timp ce dispenserele automate cu senzor elibereaza o foaie curata la o lungime predefinita.

    In concluzie, prosoapele de hartie sunt multifunctionale, au o capacitate mare de absorbtie si pot fi folosite atat pentru uscarea mainilor si curatarea dispozitivelor medicale, cat si pentru stergerea suprafetelor sau a gelurilor folosite pentru ultrasunete , ecografie & IPL.

    Rolele pentru pat protejeaza masa de contactul direct cu pacientul si, prin urmare, contribuie la prevenirea transmiterii bolilor infectioase. Pentru a reduce riscul de transmitere infectioasa, rolele de hartie pentru pat sunt eliminate dupa o singura utilizare. Ca urmare, masa de tratament nu trebuie dezinfectata la fel de des, ceea ce economiseste resurse, protejand in acelasi timp husele din piele sintetica de uzura prematura.

    Rolele sunt confectionate din celuloza, absorbante si rezistente la rupere.

    In general, rolele de cearceaf hartie pentru pat de unica folosinta sunt confectionate din mai multe straturi de celuloza, iar cea mai comuna versiune este cea cu doua straturi. Sunt disponibile sub forma de role individuale sau in pachete care contin 6 sau 9 role. Rolele de hartie sunt in general albe, dar mai nou au aparut intr-o mai mare varietate de culori, cum ar fi albastru, roz, violet sau verde, precum si in modele adaptate copiilor pentru uz pediatric.

    Rolele de pat sunt adesea perforate la distante regulate, ceea ce face mai usoara ruperea individuala a unei singure foi. Rolele sunt montate la unul din capetele mesei de examinare si hartia poate fi trasa rapid pe toata suprafata mesei.

    Exista si role pentru pat din hartie impermeabila. Acestea sunt echipate cu un strat de folie (polietilena) pe partea inferioara care impiedica lichidele precum sangele, urina sau solutiile de curatare a ranilor sa se scurga pe masa de examinare. Pot fi folosite si in saloanele de infrumusetare ca protectie pentru patul de masaj, acestea nepermitand uleiurilor si cremelor sa murdareasca patul.

    In timp ce curatarea si stergerea patului cu un dezinfectant este o modalitate excelenta de a mentine igiena, o rola de hartie de unica folosinta adauga un alt strat de protectie si absorbtie.

    Rolele de hartie pentru masa de examinare sau masa de masaj sunt disponibile in diferite marimi si intr-o gama larga de culori.

    Fie ca sunteti in cautare de role de hartie, prosoape de bucatarie, hartie igienica, servetele de toaleta, servetele cosmetice sau servetele faciale, MKD Medicale are toate produsele din hartie de care aveti nevoie pentru afacerea dumneavoastra sau pentru viata de zi cu zi.

    MKD Medicale este importator de role cearceaf hartie pentru pat de consultatii si pat de masaj. Rolele sunt utilizate in clinici si cabinete medicale, cabinete ginecologice, saloane de cosmetica si infrumusetare, saloane de masaj, saloane de tatuaj etc. Detinem permanent role ceaceaf de hartie in diferite dimensiuni: 50cm x 50m; 60cm x 50m; 60cm x 80m; 60cm X 100m lungime. Rolele de cearceaf sunt import Italia, de o calitate superioara. Aceste sunt perforate din 38 in 38cm, pentru o utilizare usoara si pentru a fi rupte in functie de nevoile utilizatorului. Indiferent de preferinte, la noi gasiti toate variantele de protectie pentru pat. Fiind importatori, va punem la dispozitie cele mai bune preturi si oferte.

     

  • (P) Produse din hartie utilizate in domeniul Medical, Industrial si HoReCa

    Produsele din hartie sunt destul de populare in domeniul medical, deoarece natura lor de unica folosinta le face deosebit de utile. Printre cele mai populare consumabile din spitale, cabinete medicale, de chirurgie, de fizioterapie sau chiar din saloane de infrumusetare se numara prosoapele de hartie si rolele cearceaf hartie pentru canapele de consultatii si paturi de masaj.

    De multi ani, prosoapele de hartie de unica folosinta au inlocuit prosoapele de mana reutilizabile, pentru a preveni transmiterea infectiilor si contaminarea incrucisata.

    Uscarea mainilor este aproape la fel de importanta ca si spalarea/curatarea lor. In domeniul sanatatii, este deosebit de important sa se evite prosoapele clasice din material textil, deoarece acestea sunt un teren propice pentru microbi si pot duce la transmiterea germenilor de la un utilizator la altul.

    Cabinetele, spitalele si alte institutii medicale folosesc in mare parte prosoape de hartie pentru stergerea mainilor. Avantajul cel mai important al prosopului de hartie este ca se poate arunca imediat dupa utilizare, astfel germenii nu se pot raspandi in mediul inconjurator.

    Cea mai importanta calitate a prosoapelor de unica folosinta este puterea de absorbtie. Cu cat un prosop de hartie este mai absorbant, cu atat este mai mic numarul de prosoape folosite la uscarea mainilor, devenind astfel mai putin costisitor si mai ecologic.

    Rolele de prosop hartie se pot folosi ca atare sau pot fi introduse in dispensere. Aceste dispensere sunt manuale sau automate. In dispenserele manuale hartia este trasa si rupta de o placa cu zimti, in timp ce dispenserele automate cu senzor elibereaza o foaie curata la o lungime predefinita.

    In concluzie, prosoapele de hartie sunt multifunctionale, au o capacitate mare de absorbtie si pot fi folosite atat pentru uscarea mainilor si curatarea dispozitivelor medicale, cat si pentru stergerea suprafetelor sau a gelurilor folosite pentru ultrasunete , ecografie & IPL.

    Rolele pentru pat protejeaza masa de contactul direct cu pacientul si, prin urmare, contribuie la prevenirea transmiterii bolilor infectioase. Pentru a reduce riscul de transmitere infectioasa, rolele de hartie pentru pat sunt eliminate dupa o singura utilizare. Ca urmare, masa de tratament nu trebuie dezinfectata la fel de des, ceea ce economiseste resurse, protejand in acelasi timp husele din piele sintetica de uzura prematura.

    Rolele sunt confectionate din celuloza, absorbante si rezistente la rupere.

    In general, rolele de cearceaf hartie pentru pat de unica folosinta sunt confectionate din mai multe straturi de celuloza, iar cea mai comuna versiune este cea cu doua straturi. Sunt disponibile sub forma de role individuale sau in pachete care contin 6 sau 9 role. Rolele de hartie sunt in general albe, dar mai nou au aparut intr-o mai mare varietate de culori, cum ar fi albastru, roz, violet sau verde, precum si in modele adaptate copiilor pentru uz pediatric.

    Rolele de pat sunt adesea perforate la distante regulate, ceea ce face mai usoara ruperea individuala a unei singure foi. Rolele sunt montate la unul din capetele mesei de examinare si hartia poate fi trasa rapid pe toata suprafata mesei.

    Exista si role pentru pat din hartie impermeabila. Acestea sunt echipate cu un strat de folie (polietilena) pe partea inferioara care impiedica lichidele precum sangele, urina sau solutiile de curatare a ranilor sa se scurga pe masa de examinare. Pot fi folosite si in saloanele de infrumusetare ca protectie pentru patul de masaj, acestea nepermitand uleiurilor si cremelor sa murdareasca patul.

    In timp ce curatarea si stergerea patului cu un dezinfectant este o modalitate excelenta de a mentine igiena, o rola de hartie de unica folosinta adauga un alt strat de protectie si absorbtie.

    Rolele de hartie pentru masa de examinare sau masa de masaj sunt disponibile in diferite marimi si intr-o gama larga de culori.

    Fie ca sunteti in cautare de role de hartie, prosoape de bucatarie, hartie igienica, servetele de toaleta, servetele cosmetice sau servetele faciale, MKD Medicale are toate produsele din hartie de care aveti nevoie pentru afacerea dumneavoastra sau pentru viata de zi cu zi.

    MKD Medicale este importator de role cearceaf hartie pentru pat de consultatii si pat de masaj. Rolele sunt utilizate in clinici si cabinete medicale, cabinete ginecologice, saloane de cosmetica si infrumusetare, saloane de masaj, saloane de tatuaj etc. Detinem permanent role ceaceaf de hartie in diferite dimensiuni: 50cm x 50m; 60cm x 50m; 60cm x 80m; 60cm X 100m lungime. Rolele de cearceaf sunt import Italia, de o calitate superioara. Aceste sunt perforate din 38 in 38cm, pentru o utilizare usoara si pentru a fi rupte in functie de nevoile utilizatorului. Indiferent de preferinte, la noi gasiti toate variantele de protectie pentru pat. Fiind importatori, va punem la dispozitie cele mai bune preturi si oferte.

     

  • Destinaţia anului şi alte câteva „opriri”

    Investiţia anului în industria FMCG

    Gigantul american, Procter&Gamble, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa mondială a bunurilor de larg consum, a ales România pentru o nouă unitate de producţie – de capsule de detergent (pods) – din patru motive: forţa de muncă bine pregătită, poziţia geografică favorabilă, deschiderea autorităţilor locale şi obţinerea unui ajutor de stat de la autorităţile centrale.

    Acesta este primul proiect de tip greenfield din ultimul deceniu în segmentul bunurilor nealimentare. Investiţia în acest proiect a fost de peste 50 mil. euro, din care 6 mil. euro ajutor de stat, conform informaţiilor publice pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    „Noi pariem mereu pe dezvoltarea businessului, nu pe stabilitate”, a spus la inagurare Antoine Brun, senior vice president – managing director South Eastern Europe at Procter & Gamble.

     

    Când moda devine vegană

    Industria modei este una dintre cele mai poluante industrii din lume. Este de fapt a doua cea mai poluantă din lume după industria petrolului. Totuşi, brandurile de modă au fost printre primele care s-au alăturat iniţiativei de a deveni mai prietenoase cu mediul. De la fire electrice uzate, la folosirea frunzelor de cactus, a năvoadelor de pescuit vechi până la ciuperci, totul poate fi transformat în articole vestimentare şi totul este „la modă” acum.

     

    Hotelul anului

    Pe scena Bucureştiului, chiar în inima oraşului, într-o clădire istorică ce are vedere către BNR, a apărut un nou hotel de cinci stele ce poartă numele de Marmorosch, hotel care vine să reînvie un experiment stilistic timpuriu. Numele proiectului este dat de faptul că această clădire istorică – ce a fost reconvertită pentru a fi transformată în hotel de lux – e cea care a găzduit banca Marmorosch Blank din perioada interbelică. Peste 50 de specialişti au lucrat la acest proiect pentru a-i da viaţă într-o nouă formă, fără a pierde din vedere moştenirea arhitecturală a clădirii.

     

    „Dispariţia” anului

    Pentru străinii care au vizitat România înainte de 1989, hotelul Intercontinental, de la kilometrul zero al Bucureştiului, este un simbol. La fel este şi pentru românii care vin pentru prima dată în Capitală şi îşi dau întâlnire în acest loc. Intercontinental, ca nume, va rămâne istorie şi se va transforma de la 1 ianuarie 2022 în Grand Hotel Bucharest.

     

    Destinaţiile unui an de lockdown

    Până nu de mult, Grecia, Bulgaria şi Turcia se băteau pentru titlul de cea mai populară destinaţie turistică în rândul românilor. Pandemia de COVID-19, care a lovit industria călătoriilor mai puternic decât aproape oricare alta, a făcut ca lucrurile să se schimbe. Mai exact, destinaţii exotice precum Maldive sau Zanzibar au ajuns în prim-plan pentru românii ale căror opţiuni de călătorii au fost limitate dramatic în 2020 şi 2021. Una s-a detaşat clar: Egiptul.

     

    Din România, în toată lumea

    5 to Go şi DAbo Doner sunt două branduri româneşti din piaţa restaurantelor şi cafenelelor care se găsesc acum pe pieţe precum Franţa sau Marea Britanie. Antreprenorii care au creat aceste concepte pe plan local şi-au făcut curaj în plină pandemie să meargă pe pieţe unde gastronomia şi cafeaua sunt la ele acasă, unde sunt ridicate la rang de artă.

  • CSR 2021: Auchan Retail România: Zero Risipă

    Motivaţie: Potrivit studiilor Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, anual, la nivel global, 1,3 miliarde de tone de mâncare sunt aruncate, în timp ce în România o treime din alimente ajunge la gunoi. Studiile din domeniu arată că alimentele pierdute sau risipite contribuie direct şi la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră globale.

    De altfel, risipa alimentară reprezintă o risipă de resurse limitate, precum energie şi apă de-a lungul întregului ciclu de viaţă al produselor.  Risipa de alimente are nu numai costuri sociale, economice şi de mediu ridicate, ci şi consecinţe etice. Conform Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, 793 de milioane de oameni din lume sunt subnutriţi. Conform Eurostat, în 2014, 55 milioane de persoane (9,6% din populaţia UE) nu îşi permiteau o masă de calitate o dată la două zile.

     

    Descrierea proiectului: Implementat în luna iunie a anului 2020, programul „Zero Risipă” reprezintă una dintre acţiunile majore ale companiei Auchan Retail România cu scopul de a reduce risipa alimentară.

    Obiectivul programului este salvarea de la risipă a minimum 800 de tone de alimente din comerţ în fiecare an. De asemenea, retailerul şi-a propus ca, pe termen lung, în magazinele sale să nu se risipească niciun aliment, iar pubelele să fie goale. În plus, în 8 dintre hipermarketuri a fost implementat sistemul de inteligenţă artificială cu scopul de a contribui la diminuarea risipei fără intervenţie umană.

    Ţelul acestui program este sensibilizarea consumatorilor în ceea ce priveşte magnitudinea impactului risipei alimentare asupra mediului înconjurător, dar şi asupra economiei şi a costurilor de pe întreg lanţul de distribuţie: de la producător, până la clientul final. De asemenea, prin „Zero Risipă”, retailerul şi-a propus creşterea nivelului de conştientizare cu privire la un consum responsabil, cu scopul de a preveni şi de a combate risipa alimentară.

     

    Rezultate: În primele şase luni de la începerea programului „Zero Risipă” (august 2020 – ianuarie 2021), retailerul, împreună cu clienţii săi, a economisit peste 1,4 milioane de alimente, echivalentul a 406 tone de produse şi peste 812.000 de mese complete, evitând producţia de 1.016 tone de emisii de gaze cu efect de seră.  Astfel, obiectivul companiei de a reduce risipa de alimente cu cel puţin 800 de tone anual este atins, ţinând cont că în primele 6 luni de activitate, obiectivul este pe jumătate atins.

    „Zero Risipă” a devenit acum parte din ritualul operaţional al angajatului ce are ca scop siguranţa şi securitatea alimentară, aspect care se perpetuează în fiecare dimineaţă de către fiecare angajat din fiecare perimetru al magazinelor. Numărul de angajaţi implicaţi în acest proiect este de peste 1.000, iar perioada efectivă de pregătire şi implementare a proiectului a fost de şapte luni.

  • CSR 2021: Programul de reciclare a uleiului

    Auchan Retail România

     

    Motivaţie: Programul răspunde la iniţiativa organizaţiilor ecologiste alertate de efectele negative asupra mediului: un singur litru de ulei alimentar aruncat în canalizare poluează un milion de litri de apă, aceasta reprezentând cantitatea necesară pentru ca 1.370 de adulţi să supravieţuiască timp de un an. Scopul companiei este de a motiva oamenii să adopte un stil de viaţă mai responsabil şi mai ecologic, oferind o modalitate simplă de colectare şi reciclare, în loc să polueze mediul prin aruncarea uleiului uzat în chiuvetă, una dintre cele mai comune obiceiuri în rândul românilor. Uleiul acoperă suprafaţa lacurilor, mărilor şi oceanelor, formând un film pe suprafaţa apei care împiedică oxigenul să ajungă la plantele acvatice şi la vieţuitoare. Drept urmare, mor din lipsă de oxigen. Aceste consecinţe merg mai departe, în timp, în reducerea biodiversităţii şi a insecurităţii alimentare a omenirii. De aceea, colectarea uleiului într-un mediu supravegheat şi reciclarea acestuia în biocombustibil reduc efectele grave asupra mediului.

     

    Descrierea proiectului: Pentru a contribui la un viitor sustenabil, Auchan România, împreună cu partenerii săi, au extins programul de reciclare a uleiului uzat început în octombrie 2019 pe termen nelimitat, astfel toate cele 33 de hipermarketuri Auchan devenind puncte de colectare pentru consumatorii casnici. Prin această iniţiativă de responsabilizare, Auchan invită consumatorii casnici să aducă în hipermarketurile sale uleiul alimentar folosit în propriile gospodării, evitând aruncarea acestuia pe canalizare. În felul acesta, se elimină şi efectele dăunătoare pe care uleiul le are asupra solului şi apelor, precum şi apariţia unor costuri suplimentare pentru întreţinerea şi curăţarea staţiilor de epurare.

    Din punct de vedere tehnic, uleiul folosit se colectează, după răcire, într-un recipient transparent de plastic. Recipientele din plastic sunt, de asemenea, colectate pentru reciclare. În funcţie de cantitatea predată, clienţii sunt recompensaţi cu produse din partea furnizorilor parteneri Auchan. Uleiul colectat este predat companiei Respiră Verde, lider naţional în materie de colectare, valorificare şi eliminare finală a uleiurilor şi grăsimilor comestibile uzate, pentru a fi condiţionat printr-o serie de procese de încălzire, decantare şi filtrare.

     

    Rezultate: Până la 31 august 2021, s-au colectat 236.000 de litri de ulei, iar 236 milioane de litri de apă au fost astfel salvaţi. Implicarea a peste 160.000 de clienţi dovedeşte impactul puternic pe care acest program l-a avut în rândul clienţilor Auchan România. Efectele depozitării necorespunzătoare a deşeului de ulei de gătit uzat au fost înţelese de comunitatea clienţilor Auchan, aceştia fiind dispuşi, în număr mare, să-şi schimbe comportamentul de consum într-un mod mai responsabil şi mai ecologic. Potrivit reprezentanţilor companiei, rezultatele au depăşit aşteptările iniţiale încă din primele săptămâni ale programului, iar numerele continuă să crească.

  • Executivul care face bine din business

    Când are ceva de spus, Marco Hoessl, CEO Kaufland România şi Republica Moldova, aduce invariabil în discuţie şi subiectul responsabilităţii sociale, căreia îi acordă o atenţie deosebită atât în plan personal, cât şi profesional. Compania pe care o reprezintă are, de altfel, la activ o serie întreagă de iniţiative în direcţia sustenabilităţii. Cum se traduc acestea în cifre?

    ”Ştim cu toţii care sunt costurile sustenabilităţii. Da, performanţa de business, financiară, este importantă pentru că fără ea nu ai putea fi sustenabil”, este de părere executivul. În opinia sa, în activitatea unei companii sustenabilitatea este obligatorie. Executivul consideră că este de datoria tuturor, de la individ, la organizaţie, de la părinte la copil să se implice. „Nu e greu. Trebuie doar să aibă dorinţa de a face bine. Şi de a privi puţin lucrurile dincolo de acum şi aici. Un business durabil este un business cu viziune.” El spune că îi este peste mână să vorbească în numele altora despre modul în care marile lanţuri de retail ar trebui să se implice în zona de CSR.

    „Cu toţii ne cunoaştem piaţa, consumatorii, contextul. Îmi permit să dau Kaufland ca exemplu pentru că suntem reprezentativi. Jucăm în liga mare a retailului. Suntem într-o cursă continuă de Formula 1. În genul asta de competiţii nu stagnezi. Ţii piciorul înfipt pe acceleraţie. Eşti agil, dar şi strateg. Da, ne bazăm pe consum, dar vrem clienţi care să ne provoace să fim mai buni.” Dacă te ghidezi în cursă doar după cel care ar putea să te depăşească, adaugă executivul, sunt şanse mari să te loveşti de parapeţi. „La fel, dacă obiectivul tău e doar performanţa financiară, câştigi pe termen scurt. Dar pierzi campionatul. Nu faci nici măcar jumătate din cursa următoare.”

    Vin generaţii responsabile

    „Cum a amplificat pandemia nevoia de implicare a companiilor în această direcţie?”, a fost una dintre întrebările pe care i le-am adresat lui Marco Hoessl. „Ştiţi vorba aia românească, prietenii la nevoie se cunosc? Pandemia i-a cernut bine. Am trăit şi încă trăim vremuri aparte. Nu avem termen de comparaţie. Dar ştim unde sunt nevoile. Se văd cu ochiul liber. Vedem cui îi trebuie o masă caldă. Care sunt copiii care se luptă pentru dreptul la educaţie. Trecem pe lângă bătrâni vulnerabili zi de zi. Cunoaştem producătorii locali care au nevoie de ajutor ca să-şi ţină afacerile deschise. Lista e lungă şi deschisă.” Iar la nivel de consum, clienţii au fost cea mai bună busolă, adaugă el.

    „Ne-au arătat imediat cum li s-au schimbat priorităţile şi ce vor de la noi. Şi-au dorit siguranţă, calitate, produse locale. Ne-au cerut să fim mai mult decât un magazin. Au întrebat ce facem pentru «casa» noastră, a tuturor. Ce le dăm înapoi? E bun pentru ei, pentru comunitate sau pentru mediul înconjurător?” Românii, adaugă el, sunt mai mult decât conştienţi de importanţa unui consum responsabil „şi ne şi cer şi nouă asta”. Valorile s-au resetat, spune Hoessl. „Actuala criză sanitară a accelerat această realitate. Calitatea bate preţul. Sănătatea primează.” La rândul său, modul în care magazinul de la care clientul îşi face cumpărăturile înţelege să fie implicat în comunitate, societate, mediu, poate fi mai important decât sortimentaţia.

    ”Ce îi pot spune oricărui tânăr, cu mâna pe inimă, este că trebuie să se implice şi să pună pasiune în fiecare activitate. Cu siguranţă va creşte. Să parcurgă fiecare etapă cu paşi mici şi obiceiuri bune şi să gândească sustenabil. Să fie curios şi să profite cât mai mult de cunoştinţele colegilor mai experimentaţi. Să nu îi fie teamă de greşeală. Singura greşeală reală este cea din care nu ai învăţat nimic.”

    „Consumatorii de azi vor să ştie cum te implici pentru o lume mai bună. Ce faci pentru comunitate? Cum ajuţi societatea să evolueze? Cum protejezi resursele, natura? Cum te îngrijeşti de copiii de azi, pe care cu toţii îi proiectăm în adulţii responsabili de mâine?”, sunt, potrivit lui, întrebările care se ridică acum în rândul consumatorilor. Tot în sfera modului în care iniţiativele de CSR ale unei companii contribuie la imaginea brandului respectiv, executivul oferă drept exemplu „o cercetare fascinantă” despre generaţia Z, care reflectă modul în care tinerii de 16-24 ani, „fix consumatorii noştri de mâine”, se raportează la retail. Mai bine de 60% dintre respondenţi, susţine Hoessl, spun că îşi bazează decizia de cumpărare pe cum înţelege brandul să fie sustenabil. „Apropo de risipă, evitarea risipei de mâncare îi preocupă cel mai mult. Peste 50% dintre ei refolosesc şi recicleză ambalaje.

    Asta spune esenţa despre viitor. Şi ne confirmă că responsabilitatea nu este un trend. Copiii noştri au început să ne ceară şi să ne înveţe să fim sustenabili. Pentru noi, este cea mai bună veste. Ne confirmă că facem treabă bună. Şi nu de ieri, de azi. Da, implicarea este o investiţie pe termen lung. La fel şi impactul ei. Resurse avem cu toţii, trebuie doar să ne propunem să facem diferenţa.” Şi în ceea ce-l priveşte, faptele contează când alege să dezvolte un nou parteneriat. „Cred că am mai menţionat şi în alte contexte. Înainte de a decide cu ce parteneri lucrăm, verific personal cum s-au implicat. Ce buget de donaţii au, cum au făcut diferenţa.

    Aşa că da, cred sincer că sustenabilitatea este calea cea mai sigură pentru o societate echilibrată şi o economie trainică.” În viziunea lui Marco Hoessl şi a echipei pe care o conduce, o economie circulară este una bazată 100% pe principii de dezvoltare durabilă. „De unde şi «încăpăţânarea» noastră de a cerne toate deciziile de business prin sita sustenabilităţii.” Anul 2021 şi, cu siguranţă, şi următorii, înseamnă pentru retail nu doar investiţii pentru expansiune şi servicii, ci şi asumarea unui rol strategic la nivel de societate, comunitate sau mediu, subliniază el. „Pentru Kaufland este un rol esenţial. Şi vrem să dovedim în timp că suntem un pilon de bază al comunităţii. Investim foarte multe resurse, energie şi creativitate în sustenabilitate. Este ingredientul cheie al reţetei de business Kaufland. Ni s-a dovedit că este calea sigură către o economie circulară, cea mai eficientă pe termen lung.”

    Cifrele vorbesc

    Când e întrebat despre investiţiile anuale ale companiei în iniţiativele de CSR, Marco Hoessl spune că i se ridică mingea la la fileu. „Cel mai recent raport de sustenabilitate arată munca unei echipe de peste 35 de colegi care au luat la mână tot ce am făcut pentru a deveni mai sustenabili din martie 2020 şi până în februarie 2021. Noi ne-am imaginat raportul acesta ca pe o poveste. Povestea celor care au muncit preţ de un an de zile ca să facă diferenţa pentru angajaţi, consumatori, parteneri şi comunitate. Şi o să zic aşa: doar la nivel de buget, am avut investiţii cu impact comunitar care au depăşit 34,7 milioane de lei.” În plus, Kaufland, susţine executivul, pune preţ pe resurse şi caută să folosească cele mai eficiente şi inovative surse de energie regenerabilă. „Investiţiile în proiecte de reducere a consumului de energie au depăşit 8 milioane de lei anul trecut. Reciclăm şi îi încurajăm şi pe români să o facă, în toate magazinele din ţară.  Şi aici, investiţiile în instalaţii de reciclare pentru clienţi au depăşit suma de 31 de milioane lei”, exemplifică el modul în care aceste iniţiative se traduc în cifre. O prioritate o reprezintă şi comunitatea, incluzând parteneriatele cu producătorii locali. Astfel, dintr-un total de 2.900 de furnizori Kaufland, 2.400 sunt români. Anul trecut, peste 80% din cheltuielile cu furnizorii au fost direcţionate către cei din ţară, iar cheltuielile directe cu ei au fost de 1,9 miliarde de euro. „Acestea sunt doar o parte din eforturile noastre pentru o cultură organizaţională sustenabilă. Şi mă mândresc cu ele. Odată în plus pentru că se regăsesc în cel mai recent raport de sustenabilitate pregătit de colegii mei, aferent anului financiar 2020. Realizarea lui se traduce în a avea o viziune strategică, a desfăşura o muncă de luni întregi pentru colectarea datelor, o echipă de peste 35 de oameni implicaţi direct, zeci de analize şi ore de discuţii. La final ne bucurăm de rezultat, pentru că acest demers anual ne-au adus, pentru al patrulea an la rând, titlul de cea mai sustenabilă companie din România, conform CST Index 2021”, susţine Marco Hoessl. În anul financiar 2020, compania a încheiat parteneriate cu aproape 80 de ONG-uri din ţară, alături de care a susţinut şi implementat peste 125 de proiecte de responsabilitate socială. „Mai mult, am continuat cele două programe de finanţare, prin care oferim granturi nerambursabile organizaţiilor neguvernamentale din România.” Sumarizând, executivul precizează că numărul total al beneficiarilor direcţi şi indirecţi ai tuturor proiectelor companiei a depăşit totalul de 4,9 milioane de oameni. „Vorbim aici de iniţiative care fac bine societăţii, dar şi mediului. De proiecte care se preocupă de viitorul, educaţia şi cultura generaţiilor viitoare, dar nu neglijează sportul şi importanţa unui stil de viaţă sănătos.” Meritul însă, adaugă el, nu aparţine în totalitate echipei Kaufland. „Am reuşit să atragem de fiecare dată zeci şi chiar sute de voluntari, care au rezonat cu cauzele pentru care milităm. Împreună, am ajutat la curăţarea apelor, le-am redat încrederea şi autonomia persoanelor cărora le lipsea o masă caldă. Am construit cămine pentru familiile defavorizate, am încurajat tinerele talente să-şi împlinească visurile şi, nu în ultimul rând, am contribuit la finalizarea Spitalului Modular ATI Piatra Neamţ.”

    Puterea propriului exemplu

    Un alt subiect pe care Marco Hoessl pune preţ este echipa, care include, la activ, peste 15.000 de persoane, retailerul fiind unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală. Cu fiecare nou magazin deschis, compania angajează între 80 şi 100 de persoane. Doar anul acesta Kaufland a deschis cel puţin zece magazine în ţară. „Automat, vorbim de o medie de 1.000 de angajaţi. În fiecare an analizăm şi facem publice aceste date în cadrul studiului de impact socio-economic. Rezultatele anului 2020 au arătat că am generat prin activitatea Kaufland peste 68.000 de locuri de muncă cu normă întreagă în România, direct, indirect şi indus, adică echivalentul a aproximativ 1,3% din forţa de muncă naţională. Practic, studiul arată că fiecare angajat direct Kaufland în România sprijină angajarea altor patru persoane în întreaga economie românească, prin crearea de noi locuri de muncă”, notează Hoessl. Deoarece vrea ca toţi cei 15.000 de angajaţi din echipa Kaufland să fie „fericiţi, sănătoşi şi împliniţi” şi să vină cu drag la muncă, executivul spune că există, în companie, o serie de beneficii, programe şi proiecte „care le asigură un mediu de lucru plăcut, sigur, incluziv”. În opinia sa, e important ca aceştia să fie răsplătiţi corect, lucru „valabil şi pentru viitorii colegi”. De aceea, şi din dorinţa „de a fi 100% transparenţi”, de la 1 octombrie 2021 compania publică în anunţurile de recrutare salariul brut de pornire pentru rolurile de execuţie. „Mai mult, în luna decembrie oferim tuturor angajaţilor o serie de beneficii speciale, a căror valoare însumează peste 5 milioane de euro brut. Demersul vine ca o continuare a noilor beneficii pentru angajaţi lansate în acest an, printre care se numără şi voucherele de vacanţă care pot fi folosite pentru cumpărarea de servicii turistice în România. Vrem colegi implicaţi şi e de datoria noastră să-i motivăm pentru a-şi dori să se implice.” Potrivit lui, pentru a avansa în funcţie în această industrie, un tânăr trebuie doar să îşi dorească să înveţe şi să iasă din zona de confort. „Eu sunt cel mai bun exemplu. Am început de jos, şi nu mi-a fost ruşine nicio clipă de asta. Ba dimpotrivă. Sunt recunoscător fiecărui om pe care l-am întâlnit, care mi-a arătat că nu funcţiile contează. Ci munca şi corectitudinea. Am susţinut şi continui să promovez aceste valori la Kaufland.” Drept dovadă, adaugă executivul, are alături colegi care cunosc compania mai bine decât el, care s-au alăturat echipei încă de la intrarea Kaufland pe piaţa locală, dar şi oameni care au început ca lucrători comerciali, iar azi sunt în echipa de top management. „Ce îi pot spune oricărui tânăr, cu mâna pe inimă, este că trebuie să se implice şi să pună pasiune în fiecare activitate. Cu siguranţă va creşte. Să parcurgă fiecare etapă cu paşi mici şi obiceiuri bune şi să gândească sustenabil. Să fie curios şi să profite cât mai mult de cunoştinţele colegilor mai experimentaţi. Să nu îi fie teamă de greşeală. Singura greşeală reală este cea din care nu ai învăţat nimic.” Kaufland, adaugă el, oferă o cultură deschisă. „Credem în diversitate şi egalitate de şanse. Contează ideile, rezultatele, nu ierarhiile.”

    Carte de vizită

    Marco Hoessl, CEO, Kaufland România şi Republica Moldova

    ►Œ Marco Hoessl a preluat conducerea operaţiunilor Kaufland România în 2015;

    ►Un an mai târziu a fost numit şi la conducerea operaţiunilor Kaufland Republica Moldova;

    Ž► Şi-a început cariera în retail în urmă cu 15 ani, în cadrul discounterului Lidl din Grupul Schwarz, iar mai apoi a făcut parte din departamentul de vânzări la nivel internaţional, lucrând pe tot cuprinsul Europei;

    ► După o perioadă de activitate ca director de logistică al Lidl, a activat şi pe partea de conducere naţională de vânzări în România. A fost timp de 3 ani activ în poziţia de director regional Lidl iar apoi a avut ocazia să treacă la Kaufland, în departamentul de vânzări internaţionale. Numirea în funcţia de CEO, Kaufland România a fost primită cu mult entuziasm;

    ► În timpul mandatului său, Kaufland România a devenit prima companie din retailul local cu venituri de peste două miliarde de euro. Tot sub leadershipul lui, Kaufland România a devenit una din cele mai puternice companii din Europa de Sud-Est;

    ►‘ Executivul vorbeşte limba română şi îi place să trăiască aici, unde şi-a făcut deja mulţi prieteni printre localnici.

    ►’ În 2021 a fost votat cel mai admirat CEO din România, în cadrul anuarului „100 Cei mai admiraţi CEO”, realizat de Business MAGAZIN.

     

    În era click & mortar

    În legătură cu tehnologiile şi inovaţiile implementate de companie, Hoessl subliniază că după era brick & mortar, pandemia ne-a plasat direct în faza click & mortar. De aceea, ca parte a strategiei de dezvoltare, Kaufland plănuieşte să dezvolte o nouă serie de aplicaţii şi tool-uri digitale pe care clientul să le poată folosi în cadrul magazinului fizic. „E important să aibă o experienţă de cumpărături cât mai completă. 360, dacă se poate. Este motivul pentru care am investit, de pildă, în case expres sau serviciul K-Scan. Mai mult, e-tailul a devenit o parte foarte importantă a retailului modern.” În prezent, în magazinele Kaufland România există peste 650 de case expres, unde clienţii îşi pot scana singuri cumpărăturile. Pentru că s-au dovedit o opţiune mai rapidă de a achita cumpărăturile, dar şi mai sigură, compania a accelerat implementarea lor în ultima perioadă. Un alt proiect de succes al retailerului, cu o abordare integrată, este Kaufland Card – primul program de loialitate al reţelei, o soluţie digitală şi sustenabilă, prin care clienţii fideli primesc reduceri, puncte bonus de loialitate şi alte beneficii precum promoţiile personalizate. În ultimul an, aplicaţia Kaufland Card a fost îmbunătăţită cu noi funcţii suplimentare, printre care K-Scan şi cupoanele de CSR. În prezent, programul de loialitate a ajuns la peste 2,8 milioane de membri, depăşind estimările de target stabilite înainte de lansare. „Clienţii au răspuns pozitiv faţă de ofertele personalizate, care au venit în întâmpinarea obiceiurilor individuale de consum.” Nu în ultimul rând, compania îşi propune să continuie dezvoltarea proiectului „Kaufland livrează” şi parteneriatele cu Glovo, foodpanda şi Tazz. „Din partea Kaufland România va urma şi o comunicare eficientă a tuturor inovaţiilor pe care le pregătim pe zona de Kaufland Livrează, inclusiv campanii special gândite pentru consumatorul din online”, anunţă Hoessl.

    O moştenire durabilă

    Despre momentul în care îşi va încheia mandatul de CEO, executivul spune că e un viitor aproape imposibil de imaginat, şi asta pentru că nu şi-a închipuit încă o zi întreagă fără echipă. „Nici măcar când meditez.” Asta nu înseamnă, adaugă el, că nu pleacă foarte liniştit în vacanţe, deoarece are încredere că „bolidul Kaufland e pilotat foarte precis şi în lipsa mea. Aşa că nu-mi fac griji”. Ce îşi doreşte însă cel mai mult e ca echipa să continue să facă bine. „Businessul care face bine e cel mai bun business. Aş vrea ca în timp Kaufland să devină sinonim cu cel mai bun business din România”, încheie cel mai admirat CEO din România, recunoaştere pe care a primit-o în urma votului reprezentanţilor mediului de afaceri, în ediţia din acest an a catalogului 100 Cei mai admiraţi CEO, realizat de Business MAGAZIN.

  • CSR 2021: PepsiCo România. rPET

    Motivaţie: Acest proiect face parte din angajamentul PepsiCo de a crea un sistem alimentar mai sustenabil şi de a susţine planul Green Deal al Uniunii Europene. PepsiCo lucrează la construirea unei economii circulare care să asigure o reducere a ambalajelor folosite, limitând astfel amprenta de carbon a ambalajelor sale. Compania şi-a propus, la nivel global, ca până în 2030 aproximativ 50% dintre ambalajele utilizate pentru produsele din Uniunea Europeană să fie de tip rPET. În România, compania urmează să înlocuiască toate ambalajele cu rPET-uri pentru tot portofoliul de băuturi, până în 2022. Viziunea PepsiCo asupra  plasticului se bazează pe trei strategii interconectate: reducerea cantităţii de plastic pe care o foloseşte, reciclarea unui volum mai mare de plastic şi reinventarea ambalajului din plastic folosit. Proiectul este dezvoltat la nivel global şi continuă eforturile de a contribui la construirea unei lumi în care ambalajele nu devin niciodată deşeuri, prin oferirea de produse realizate din 100% rPET pe 22 de pieţe din întreaga lume.

     

    Descrierea proiectului: PepsiCo a lansat în 2020 la nivel european, inclusiv în România, rPET, sticla obţinută din PET 100% reciclat. PET-ul 100% reciclat este un tip de plastic alimentar de înaltă calitate, utilizat pe scară largă la fabricarea sticlelor şi a ambalajelor şi care poate reduce cu până la 40% emisiile de gaze cu efect de seră faţă de plasticul virgin. Investiţia iniţială în proiect este de 4 milioane de dolari. PepsiCo va investi anual 16,4 milioane de lei pentru a face tranziţia către plasticul reciclat, ce are un cost mult mai ridicat, însă contribuie la îndeplinirea obiectivului declarat, acela ca plasticul să nu mai ajungă niciodată deşeu.

    Astfel, compania continuă eforturile începute în urmă cu mulţi ani în zona reciclării şi reutilizării ambalajelor şi îşi propune crearea unui ecosistem în care sticlele de plastic sunt colectate şi transformate din nou în sticle. Acum, în România, doar 40% din sticlele din plastic sunt colectate pentru reciclare. PET-ul are cea mai mică amprentă de carbon, deoarece energia necesară pentru fabricarea acestuia este mult mai mică decât cea necesară pentru sticlă sau aluminiu.

    Compania susţine o serie de măsuri în această privinţă, precum reducerea cantităţii de plastic pe care o foloseşte. De asemenea, foloseşte  ambalaje mai uşoare si înlocuieşte treptat PET-ul cu rPET-ul. Totodată, pentru a se asigura că are materia primă pentru rPET, businessul susţine colectarea selectivă prin sistemul răspunderii extinse a producătorului şi încurajează adoptarea prin lege a sistemului de garanţie – returnare (SGR).

     

    Rezultate: PepsiCo România a introdus iniţial, în luna august a anului trecut, ambalajul 100% reciclat pentru toate produsele din portofoliul Lipton IceTea, urmând să înlocuiască toate ambalajele Pepsi şi Mirinda cu rPET-uri în 2021.