BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • De la industria grea la industria frumuseţii

    În calitate de cofondator al unui business online în 2010, când magazinele virtuale nu erau încă la modă, antreprenorul Mihai Nica priveşte acum cu alţi ochi efervescenţa apărută în mediul digital pe fondul pandemiei. Şi are, totodată, o altă lejeritate în a schimba direcţia către noi domenii.
    Ce planuri are pe viitor?

     

    Eu şi asociatul meu terminasem Politehnica, aşa că am hotărât să ne îndreptăm către comercializarea de produse tehnice, pentru zona industrială sau producţie. Am început cu scule electrice şi cred, privind în urmă, că a fost o alegere inspirată, pentru că ne-a dat ocazia să dezvoltăm pe un segment unde am fost deschizători de drumuri”, spune Mihai Nica, cofondatorul Tehmag.

    În 2020, firma a înregistrat o cifră de afaceri de peste 3 milioane de euro şi, în ciuda unui an dificil pentru aproape toate segmentele de piaţă, Tehmag a reuşit o creştere de circa 20% la nivel de grup, susţinută de dezvoltarea noilor branduri.

    „Pentru anul acesta sunt optimist, având în vedere verticalele tip start-up din grup (Sempasi şi Bielda). Am realizat şi o reorganizare a operaţiunilor pentru o focalizare mai eficientă şi o coordonare mai facilă a fiecărei zone şi sunt încrezător că aceasta va duce la creşteri pe fiecare verticală”, a declarat Mihai Nica.

    Sub brandul Bielda, compania comercializează utilaje de nouă generaţie pentru prelucrarea metalelor, precum roboţii de sudură şi maşinile de tăiere cu laser. Fiind un proiect ambiţios, Bielda a avut până acum o dinamică pozitivă rapidă şi, începând de anul viitor, Tehmag va participa la diverse târguri internaţionale specializate în utilaje şi echipamente industriale.

    Investiţiile firmei ajung până acum la 2 milioane de euro, obiectivele fiind caracterizate de automatizare şi reducerea personalului de la an la an. Totodată, firma intenţionează să se extindă cu o hală de aproximativ 600 de metri pătraţi şi cu un spaţiu de birouri în zona de nord a Bucureştiului. Mihai Nica estimează investiţia la 800.000 de euro, obiectivul principal constând în creşterea capacităţii de livrare din stoc, care ar susţine evoluţia accelerată din următorii ani atât pe piaţa locală, cât şi în afara graniţelor ţării.

    „În ultimul an, utilajele de construcţii nu au avut sincope majore, cererea este în general stabilă pe aceste verticale, sunt fluctuaţii minore. Au mers foarte bine şi gadget-urile noastre de beauty, lansate sub brandul Sempasi. Pentru un prim an de prezenţă pe piaţă, brandul a performat peste aşteptări. Am început cu vânzări exclusiv online, însă ne-am dezvoltat prezenţa în magazine specializate de beauty şi prezenţa din offline, în centre comerciale de exemplu, va creşte interesul clienţilor faţă de aceste dispozitive”, susţine cofondatorul Tehmag. Mihai Nica este de părere că piaţa locală de e-commerce nu poate merge decât în sus datorită tranziţiei generate de pandemie. În 2020, mediul online a fost marcat de o efervescenţă fără precedent, comercianţi din toate domeniile dezvoltându-şi prezenţa în mediul digital şi investind tot mai mult în această direcţie. Astfel, consumatorii au ajuns să vadă nu doar mai multe magazine virtuale, ci şi servicii diversificate, menite să optimizeze operaţiunile şi experienţa cumpărătorilor.

    Există tot mai mulţi antreprenori care fac acum primii paşi în online şi, spre deosebire de perioada în care a fost înfiinţat Tehmag, când numărul de opţiuni pentru startul afacerii era în mod clar mai mic, cei care pornesc acum un business se confruntă cu o mulţime de decizii şi variabile.

    „Cred că era mai simplu când am început noi: porneai şi dezvoltai pe măsură ce creştea piaţa, testai pe măsură ce apăreau noi soluţii, evoluai o dată cu tehnologia şi consumatorul. Este ca şi cum eram iniţial şoferi de căruţă şi am devenit, în timp, piloţi de rachete, trecând prin toate etapele intermediare care ne-au servit drept pregătire.”

    Acum, cei aflaţi la început de drum în online au o misiune extrem de dificilă: să piloteze un avion fără să fi fost anterior la manetă, aflându-se într-un spaţiu aerian foarte aglomerat, unde au nevoie de cât mai multă îndrumare. În acest sens, Mihai Nica a investit timp, energie şi resurse financiare către dezvoltarea unui program de educaţie antreprenorială pentru afaceri online, urmând să lanseze în câteva luni un curs amplu pentru start-up-urile din mediul digital, menit să ajute antreprenorii din domeniu. „Este un know-how pe care l-am acumulat în peste 10 ani de experienţă şi vreau să îl transfer celor care vor să înveţe din greşelile altora, nu doar din ale lor.”

    Cu peste 10 ani de activitate pe piaţă, Tehmag a fost creat cu un marketing bine gândit, raport optim calitate/preţ la produsele comercializate şi angajaţi care ştiu să ofere consiliere profesională şi servicii postvânzare care alimentează încrederea clienţilor. Între timp, compania se confruntă, la nivel macro, cu provocarea de a fi în permanenţă atentă la concurenţă, de a rămâne cu un pas înainte în ceea ce priveşte produsele, strategiile comerciale şi promisiunile făcute clienţilor. Totodată, o problemă majoră constă în circularitatea economiei, în perioadele de criză ce impun planuri de continuitate şi scenarii de funcţionare şi adaptare.

    De asemenea, Mihai Nica listează printre provocări creşterea preţurilor de la furnizori, dar şi o orientare a consumatorilor din România către preţul cel mai mic, în dauna calităţii. Totuşi, comportamentul de consum se estompează odată cu trecerea anilor şi este mult mai puţin pregnant faţă de acum câţiva ani. „Este un proces, cred, prin care trec departamentele de achiziţii. Pe măsură ce se dezvoltă, realizează că investiţiile trebuie privite pe termen lung, că nu contează doar preţul de achiziţie iniţial, ci şi serviciile, garanţia, actualizarea de software, care pentru astfel de echipamente trebuie calculate la nivel de cel puţin 5 ani”, a declarat cofondatorul companiei.

    Pentru Tehmag, situaţia impusă de criza sanitară a avut o influenţă semnificativ mai mică prin comparaţie cu alte domenii. În general, firmele s-au ferit de investiţii majore din pricina situaţiei globale şi contextului general dominat de incertitudine. „Noi am compensat însă, prin lansarea brandurilor noi, cu orientare şi către clienţii finali în cazul gadgeturilor Sempasi, dar şi prin abordarea altor segmente strategice de produs, precum cele acoperite de brandul Bielda.”

    Mihai Nica a absolvit Facultatea de Electronică şi Calculatoare în limba engleză în 2008 şi, doar doi ani mai târziu, a înfiinţat Tehmag împreună cu un coleg din anii de studenţie. În 2012 şi 2014, antreprenorul a dezvoltat site-ul Depozituldegeneratoare.ro, creat exclusiv pentru vânzarea de generatoare de curent şi, respectiv, Stivuire.ro, dedicat stivuitoarelor, transpaletelor electrice şi excavatoarelor.

  • Un altfel de marketplace

    ProfiCircle reprezintă o soluţie care se mulează întocmai pe comportamentul actual al consumatorilor, mutând în online întregul proces de achiziţionare a proiectelor de echipare de spaţii logistice şi comerciale. Cum îşi doreşte compania să deschidă noi drumuri şi să schimbe faţa industriei globale a echipamentelor comerciale?

     

    ProfiCircle a pornit de la ideea ambiţioasă de a digitaliza industria echipamentelor comerciale, estimată la nivel global la 350 de miliarde de dolari. De regulă, cumpărătorii şi furnizorii se confruntă cu o serie de inconveniente de-a lungul proceselor de achiziţie a echipamentelor comerciale. În mod tradiţional, pentru a obţine cea mai bună ofertă, cumpărătorul trimite cereri către mai mulţi furnizori (locali, de cele mai multe ori), procedură ce implică ore întregi de discuţii, negocieri, întâlniri fizice, corespondenţă prin e-mail şi telefoane. Procesul durează câteva luni, iar transparenţa preţurilor lipseşte. „Aşa că ne-am întrebat cum ar fi să existe o modalitate prin care întregul proces poate fi simplificat, cu scopul de a scurta timpul necesar între cererea ofertei, selectarea furnizorilor, contractarea echipamentelor şi implementarea propriu-zisă a proiectului”, spune Cristian Guşă, cofondator şi Chief Technical Officer (CTO) al ProfiCircle. Concret, ProfiCircle este o platformă de tip SaaS (software as a service) care oferă cadrul necesar desfăşurării unui proiect de achiziţie a sistemelor de depozitare şi mobilier pentru companii.

    În acest sens, platforma pune la dispoziţia cumpărătorilor şi furnizorilor instrumente precum comunicarea online între părţi, completarea cerinţelor tehnice, alegerea designului potrivit, realizarea de licitaţii online între furnizori, vizualizarea ofertelor în mod transparent, semnarea online a contractelor şi partea de project management. „Modelul de business de tip marketplace B2B este cel mai adecvat pentru industria achiziţiei de sisteme de depozitare: existenţa unui loc unde cererea se întâlneşte cu oferta, oferind cumpărătorului o gamă variată de servicii şi crearea unor parteneriate pe termen lung. Aşadar, misiunea din spatele ProfiCircle este de a revoluţiona industria achiziţiei de echipamente comerciale prin digitalizare. Ne-am propus să simplificăm achiziţiile şi implementarea unor asemenea proiecte şi, prin fiecare funcţionalitate a platformei, să le facem viaţa mai uşoară atât clienţilor, cât şi comercianţilor parteneri”, a declarat Cristian Guşă.

    Pentru ProfiCircle, indicatorul de creştere cel mai relevant este reprezentat de valoarea tranzacţiilor intermediate prin platformă. Compania a înregistrat tranzacţii de 500.000 de euro de când a lansat versiunea beta în cea de a doua jumătate a anului trecut, iar perspectivele de anul acesta sunt tot mai optimiste, având în vedere reacţiile primite din partea clienţilor şi furnizorilor, extinderea pe noile pieţe şi creşterea numărului de parteneri listaţi în platformă. De altfel, pandemia a avut un impact pozitiv asupra firmei, în contextul în care segmentul de e-commerce a crescut exponenţial, iar retailerii au fost nevoiţi să îşi reconfigureze spaţiile şi modul de lucru. În prezent, ei au nevoie de atât de spaţii logistice şi de depozitare mai mari pentru a onora comenzile, cât şi de eficienţă în ceea ce priveşte transportul şi livrarea serviciilor/produselor. Fenomenul a dus la creşterea nivelului de cerere pentru dotarea şi modernizarea spaţiilor logistice şi a depozitelor, aspect înţeles complet de ProfiCircle. „În plus, în timpul pandemiei, interacţiunile şi întâlnirile fizice nu au mai putut avea loc, aşa că ProfiCircle este locul ideal pentru ca furnizorii şi producătorii să îşi expună produsele şi să găsească noi clienţi, fără limitări geografice, iar clienţii să găsească rapid soluţii pentru nevoile lor. Pentru noi, pandemia reprezintă o oportunitate de a atrage noi clienţi şi furnizori de servicii în platformă”, susţine CTO-ul ProfiCircle.

    Firma are până acum 17 angajaţi şi, pentru 2021, şi-a propus să recruteze aproximativ 30 de specialişti în web development, marketing, customer support şi vânzări. În noiembrie 2020, ProfiCircle a investit 300.000 de euro în versiunea beta a platformei, însă compania pregăteşte o nouă serie de caracteristici în viitorul apropiat. Printre funcţionalităţile actuale se găseşte un set de instrumente care permit colaborarea 100% online între părţile implicate – beneficiari, producători şi furnizori de echipamente, transportatori, finanţatori ş.a.m.d. Comunicarea are loc în cadrul platformei, fiind integrate opţiunile de videoconferinţe şi chat între clienţi şi furnizori.

    Totodată, este realizat un model de licitaţie pe mai multe niveluri, iar cumpărătorul are opţiunea de a-şi alege furnizorul care îi va oferi cel mai bun preţ, respectând termenul de livrare şi gradul de calitate pe care le-a selectat. Ulterior, cumpărătorul poate selecta proiectanţi, vânzători de echipamente din UE, contractori prin intermediul cărora îşi realizează proiectul, putând – de asemenea – să îşi găsească o sursă de finanţare, fie că este de vorba de leasing sau închiriere.

    „Este important de menţionat că, datorită modulului de licitaţie, cumpărătorii pot economisi cu până la 20-30% din bugetul alocat întregului proiect, iar datorită instrumentelor online de colaborare, găsirea furnizorilor şi implementarea proiectului durează câteva săptămâni, faţă de câteva luni (cu 80% mai puţin timp decât în mod tradiţional)”, a adăugat cofondatorul ProfiCircle.

    Conform datelor companiei, ProfiCircle este primul marketplace B2B din industria sistemelor de depozitare la nivel mondial. Aşadar, competiţia este reprezentată de producătorii şi furnizorii de sisteme de depozitare din toată lumea, firma dorind să îi transforme în parteneri prin listarea pe platforma ProfiCircle.

     În primul rând, firma se adresează companiilor mici şi mijlocii din retail, e-commerce, distribuţie şi logistică, dar şi companiilor mari şi lanţurilor de magazine, precum supermarketuri şi farmacii care au nevoie de amenajarea sau dotarea unui spaţiu comercial cu rafturi pentru depozite, mobilier pentru retail, HoReCa şi echipamente pentru manipularea mărfurilor.

    „Pe de altă parte, ne adresăm celor care oferă astfel de servicii: producătorilor, comercianţilor şi altor furnizori de servicii conexe (transportatori, designeri, montatori, manipulatori, finanţatori, asigurători, companii care oferă soluţii de tip WMS (warehouse management system -n.r.), care odată listaţi pe platforma ProfiCircle, pot găsi clienţi mai uşor şi au control deplin asupra comenzilor şi tranzacţiilor efectuate.”

    Marketplace-urile obişnuite funcţionează în continuare pentru segmentul B2C, însă tendinţele internaţionale semnalează faptul că fiecare industrie complexă oferă marketplace-uri de tip B2B cu scopul de a eficientiza procesele de business, de la ofertare şi achiziţie la comunicare şi implementare pentru toate părţile implicate, în special pentru cumpărători şi furnizori.

    Mai mult, având în vedere că – la nivel global – forţa de muncă activă este reprezentată cu precădere de generaţia millennials (cei născuţi între începutul anilor ă80 şi sfârşitul anilor ă90), rolul digitalizării devine tot mai important de la un an la altul, milenialii fiind obişnuiţi ca totul să aibă loc rapid şi eficient.

    „În ceea ce priveşte creşterea ecosistemului local de start-up-uri, credem că în România se regăsesc antreprenori cu idei de afaceri inovatoare şi îndrăzneţe, mai ales în domeniul tehnologiei, care reprezintă un atu pentru ţara noastră, având în vedere competenţele IT-iştilor locali. Vedem că, în ultimii ani, în România s-au născut iniţiative antreprenoriale impunătoare care vin cu o nouă perspectivă şi potenţial de scalare pe plan global. Drept dovadă, ProfiCircle este un start-up cu origini locale, dar cu ambiţii regionale şi chiar globale, compania fiind gândită pentru a se extinde la nivel internaţional, încă de la început”, spune directorul tehnic al ProfiCircle.

    Cristian Guşă crede că market networkul reprezintă clar viitorul marketplace-urilor, un loc unde cererea se întâlneşte cu oferta, mişcare ce aduce în acelaşi loc avantajele unui marketplace şi o componentă socială. În consecinţă, modelul de business de tip market network poate oferi oportunităţi pentru toate industriile complexe, care implică mai mulţi furnizori de servicii pentru un singur client.

    Caracterizat – printre altele – de existenţa unui program SaaS, transparenţă şi reducerea costurilor pentru cumpărător, market network-ul implică o platformă unde clienţii pot găsi produse şi servicii pentru nevoile lor, având la dispoziţie instrumente pentru colaborări pe termen lung şi proiecte complexe, aşadar nu numai tranzacţii rapide.

    Începutul lui 2021 a vizat pentru ProfiCircle extinderea operaţiunilor în Germania şi Elveţia, de vreme ce modelul de business al firmei a fost încă de la început gândit pentru a fi scalabil la nivel internaţional, iar centrul Europei este o regiune unde cererea pentru sisteme de depozitare este pe un trend ascendent.

    „Avem echipe dedicate pieţelor din Germania şi Elveţia, iar platforma noastră este tradusă în 4 limbi în acest moment – română, engleză, germană şi franceză. Pe termen mediu şi lung, ne dorim să continuăm extinderea pe alte pieţe noi din Europa, printre care se numără Franţa şi Polonia”, a declarat cofondatorul ProfiCircle.

    Cristian Guşă este absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti. Cu o experienţă de peste 12 ani în IT, CTO-ul a lucrat în companii precum Pentalog France – un grup IT prezent pe trei continente; MyTime – un startup – american cu succes la nivel global prin soluţii de cloud; Qualitance QBS, firmă locală specializată în furnizarea de soluţii software şi servicii de consultanţă în domeniul hi-tech, cu birouri în Silicon Valley şi Sydney.

    Între timp, Eduard Daniliuc – cofondator şi CEO ProfiCircle – a studiat în cadrul Facultăţii de Business şi Management a Universităţii Naţionale Harkov de Automobile şi Autostrăzi Tehnice din Ucraina, fiind implicat în dezvoltarea şi creşterea unor companii din industria achiziţiei echipamentelor comerciale, unde a contribuit la peste 2.000 de tranzacţii cu soluţii pentru depozitare şi mobilier pentru retail din Uniunea Europeană.

    Astfel, CEO-ul a sesizat oportunitatea de a crea primul marketplace B2B dedicat sistemelor de depozitare la nivel mondial, un start-up al cărei misiuni este digitalizarea unei industrii întregi cu ajutorul soluţiilor SaaS, fiind – după spusele lui Cristian Guşă – un deschizător de drumuri.

  • Serviciile de frumuseţe, redefinite de pandemie

    Deşi mulţi au schimbat, odată cu apariţia pandemiei, ţinuta office cu pijamaua sau hainele de casă, serviciile de frumuseţe au rămas o nevoie constantă, pe care românii şi-au satisfăcut-o, cât timp saloanele au fost închise şi nu numai, în online. Cum s-a reflectat această tendinţă în evoluţia businessurilor din domeniu?

    În ciuda lockdownului şi a problemelor excepţionale din 2020, Top Line a închis anul 2020 pe creştere, atât din punctul de vedere al vânzărilor, cât şi din punct de vedere al profitului. Vizăm o creştere double digit, atât în vânzări, cât şi în profit, pentru finalul acestui an”, spune Diana Baicu, cofondatoarea Top Line. Compania importă şi distribuie pe plan local produse profesionale, echipamente de înfrumuseţare, dar şi aparatură şi mobilier pentru saloanele de profil şi a închis anul 2019 cu afaceri de aproape 8 milioane de euro. În Bulgaria, cealaltă piaţă pe care businessul activează, Diana Baicu spune că vânzările au crescut cu aproximativ 30% pe parcursul anului trecut, deoarece pe piaţa bulgărească saloanele de înfrumuseţare nu au fost închise în 2020.

    Potrivit ei, creşterea cifrei de afaceri atât la nivelul pieţei locale, cât şi pe piaţa din Bulgaria, a fost susţinută în principal de vânzările online, dar şi de schimbările în tendinţele de consum ale clienţilor. În momentul în care saloanele şi mallurile au fost închise, vânzările online au fost cele care au susţinut activitatea şi care au contribut la creşterea afacerilor. „E-commerce-ul, atât al nostru, cât şi al partenerilor noştri a reprezentat sursa de venituri principală, alături de produsele care puteau fi vândute şi în farmacii. Contactul constant pe care îl avem cu consumatorul este principalul avantaj pe care îl aduce mediul online. Feedbackul primit ne ajută să înţelegem mai uşor problemele, nevoile şi să găsim rezolvările mai uşor.”

    În 2020, numărul de comenzi înregistrate în mediul online a crescut de trei ori faţă de anul precedent. „Aveam un e-commerce bun, o distribuţie în parteneri de retail şi e-tail, astfel că după momentul de derută din primele două săptămâni ale pandemiei, fiind flexibili şi având toate canalele de vânzare deschise, am reuşit să ne balansăm businessul şi să ne continuăm creşterea faţă de anul precedent.” În continuare, Top Line are în plan comunicarea mai intensă cu consumatorii în mediul online, împreună cu specialişti şi influenceri din industria de beauty, prin clipuri video scurte – cunoscute în industrie sub denumirea de how to-uri.

    În mediul offline, în România compania deţine un magazin propriu de prezentare în Bucureşti şi distribuie produse şi echipamente de înfrumuseţare şi în magazine partenere. „Magazinul este destinat în primul rând profesioniştilor din domeniul înfrumuseţării dar şi consumatorului final care poate să încerce produse profesionale, să înveţe diferite trucuri folosite de profesionişti sau să descopere colecţii. Anul acesta vom transforma magazinul într-un concept store în care iubitorii de frumuseţe vor putea descoperi cele mai inovatoare produse şi concepte din portofoliul nostru.” Pentru anul în curs, Baicu spune că ţinta este o creştere de două cifre.

    În ceea ce priveşte tendinţele clienţilor, şi acestea au înregistrat unele fluctuaţii ca urmare a apariţiei crizei sanitare. „Într-o primă fază, oamenii s-au speriat şi au încercat să rărească serviciile de înfrumuseţare cumpărând preponderent produse de retail pe care le puteau folosi acasă, dar ulterior au revenit către produsele profesionale. Dar am ajutat mulţi consumatori să şi combată efectele negative ale serviciilor de înfrumuseţare făcute greşit acasă, precum păr deteriorat, culoare neuniformă, ten deshidratat şi sensibilizat, unghii exfoliate şi efectele lăsate de purtarea măştii de protecţie şi de folosirea în exces a dezinfectantului de mâini.” Astfel, cele mai vândute produse au fost cele de îngrijire a părului şi tenului, dar şi cele din categoria de healing (vindecare – n. red.) şi haircare – beautycare. „A crescut mult categoria de healing, pe de o parte pentru că purtăm mască multe ore pe zi, dar şi din cauza faptului că mulţi oameni şi-au sensibilizat tenul prin folosirea incorectă şi excesivă a produselor de exfoliere şi a retinoizilor, în special.” În industria de beauty, cele mai afectate categorii au fost cele de fragrance şi cele de makeup, în timp ce produsele de îngrijire a părului şi pielii au înregistrat creşteri, a adăugat Diana Baicu. „Aceste categorii vor continua să crească, atât ca share în cadrul categoriei de beauty, cât şi ca valoare.”

     

    Digitalizarea în industria frumuseţii

    Pe parcursul anului 2020, în ciuda incertitudinii aduse de pandemie în mediul de business, Top Line şi-a continuat şi planurile de expansiune. Spre exemplu, la începutul anului trecut, compania a adus pe piaţa locală, în sistem de franciză, brandul de înfrumuseţare Institute Guinot, în urma unei investiţii de aproximativ 100.000 de euro. „Consolidarea activităţii comerciale şi expansiunea businessului, lansări pe piaţă, extindere, precum şi investiţii în optimizări logistice şi digitalizare le-am avut în plan şi le-am executat în 2020, chiar dacă nu a fost tocmai uşor în perioada de lockdown.” Avantajele digitalizării acestui sector sunt multiple şi pleacă de la apropierea de consumatori şi educarea acestora, notează antreprenoarea. Printre avantajele aduse de digitalizare se numără şi promovarea – care se poate face mai targetat. „Expunerea produselor şi informaţiile despre beneficiile produselor reprezintă, de asemenea, avantaje importante în favoarea mediului online. Folosim mediul online nu doar pentru vânzare, ci şi pentru prezentarea conceptelor pe care le promovăm. Noi făceam şedinţe online de dinainte de pandemie, de aceea nu a fost o mare problemă să continuăm în online. Eram pregătiţi să facem chiar şi evenimente virtuale, astfel încât am fost primii care au făcut o lansare online. Mai mult, avem branduri care se pretează nativ la comunicare online şi social media.”

     

    Aceleaşi produse, pieţe diferite, consumatori diferiţi

    Comparaţia între comportamentul consumatorilor din România şi cei din Bulgaria în urma pandemiei nu e atât de uşor de făcut, având în vedere că în Bulgaria saloanele, care reprezintă principalul driver al companiei Top Line, nu au fost închise. „Sunt consumatori pe care i-am pierdut pentru o perioadă pentru că foloseau, de exemplu, în lockdown, produse de mass market, cum ar fi vopsea de păr pentru acasă şi care au fost mulţumiţi într-o primă fază, dar au revenit către produsele profesionale, atunci când s-au simţit în siguranţă. Avem mulţi consumatori pe care i-am câştigat pentru că au început să folosească acasă produse profesionale cu o frecvenţă mult mai mare”, a explicat Diana Baicu.

    La nivel de produse şi categorii de produse, cofondatoarea Top Line spune că nu sunt mari diferenţe între ce caută românii şi ce caută bulgarii, însă clienţii din România sunt mai deschişi să plătească un preţ mai mare şi se informează mai mult cu privire la produsul pe care urmează să îl achiziţioneze. „Nu vedem diferenţe semnificative în ceea ce priveşte share-ul categoriilor – îngrijirea părului, a pielii, a unghiilor etc., dar am observat că românii caută mai mult decât consumatorii bulgari noutăţile, inovaţia şi sunt mai deschişi să plătească un preţ mai mare pentru aceste lucruri. Pentru noi este foarte important să aflăm ce îl preocupă pe consumator, ce caută şi ce îşi doreşte.”

    Acoperire regională

    Legat de planurile de viitor, antreprenoarea spune că are în vedere extinderea pe noi pieţe. „Vom continua expansiunea regională. Anul acesta deschidem piaţa din Ungaria, astfel încât vom deveni un jucător regional pentru furnizorii noştri, activând în România, Bulgaria, Republica Moldova şi Ungaria, pe toate canalele: saloane şi clinici, retail şi e-commerce. Continuăm să ne consolidăm toate procesele şi operaţiunile: avem deja o facilitate logistică capabilă să livreze în cele trei ţări vecine în timp scurt.”

    Investiţii vor fi făcute şi în segmentul de infrastructură, care reprezintă continuarea modernizării facilităţii logistice, dezvoltarea sistemului de operare, upgrade al platformelor de e-commerce, dar şi integrarea de noi funcţionalităţi. „Vom avea o platformă de e-commerce modernă, care va putea să servească atât nevoilor saloanelor, cât şi consumatorilor finali. Vom integra funcţionalităţi noi, ţinând cont de tot ce am înţeles din pandemie, spre exemplu importanţa consultaţiei online, atât prin telefon, cât şi prin video.”

    Top Line a fost înfiinţată în urmă cu 25 de ani de Panos Kesoudis, un antreprenor grec pasionat de industria de beauty, şi de Diana Baicu, care a împărtăşit aceeaşi pasiune cu partenerul ei de business. „Panos Kesoudis se afla într-o călătorie de afaceri în România când a văzut potenţialul de pe piaţa locală şi în 1996 a început afacerea. Apoi, în 2015, ne-am extins şi în Bulgaria. Am pornit de la faptul că saloanele nu aveau produse profesionale de calitate, dar cu toate acestea aveau clienţi. După ce am studiat piaţa am adus, pe măsura ce piaţa se dezvolta, ceea ce era nevoie în momentul respectiv. Apoi am introdus trendurile internaţionale pe piaţa din România”, povesteşte ea.

  • „Cel mai bun tată“ povesteşte cum a ajuns de la blogger la om de afaceri şi câţi bani câştigă din afacerea construită în pandemie

    Mediul online îl cunoaşte drept „cel mai bun tată“, adică numele blogului său, unde adună poveşti, experienţe, uneori şi sfaturi pentru părinţi. Pentru că stilul său de a scrie este mai degrabă unul haios, a ales să pună acest fel de a fi şi într-o altă formă, diferită de cea a blogului. Aşa că i-a pus creativităţii sale un nume: The Funny Brand. Adică o colecţie de jocuri numai bune de explorat atât cu copiii, cât şi cu adulţii. Dar cine este cel mai bun tată?

    Este Alex Zamfir, îndrăgostit de cea mai frumoasă meserie din lume, aceea de părinte. Este absolvent al Academiei de Studii Economice şi timp de 16 ani a lucrat în industria publicităţii, atât ca angajat, cât şi ca angajator. Din 2016, a început să câştige bani din influence marketing, cu blogul său şi cu alte activităţi conexe. Atunci când blogul nu a mai fost suficient – nici financiar, nici ca împlinire personală – a creat jocurile The Funny Brand ca pe un instrument care să le fie util lui şi soţiei sale, părinţii lui Mark, în diversificarea timpului petrecut împreună cu cel mic. „Ironic cumva, deşi în pandemie am stat mai mult împreună, relaţiile noastre au avut de suferit din pricina stresului, a fricilor, a anxietăţilor.

    Şi atunci mi-am dorit să creez nişte jocuri pe care să le iei, să te pui pe jos cu ele, pe covor, şi să te distrezi cu copilul tău sau partenerul ori prietenii”, povesteşte Alex Zamfir. Pe blog scrie mai degrabă cu umor despre viaţa de părinte, aşa că o colecţie de jocuri sub numele The Funny Brand i s-a părut o trecere firească. „În perioada pandemiei, blogul «Cel mai bun tată» a produs mai puţin decât înainte. Aşa că am fost nevoit să inventez ceva vandabil, pe care oamenii să-l cumpere. Dacă aş fi încercat să vând anvelope sau pâine, probabil că nici familia nu ar fi cumpărat, pentru că nu mă pricep la aşa ceva.”

    Jocurile au însă, în modul lor de concepere, şi experienţa Iuliei, soţia lui Alex, care este psihoterapeut, iar asta a fost de mare ajutor. Practic, este vorba despre zece jocuri, din care opt au câte 80 de cartonaşe fiecare, iar două au câte 50 de cartonaşe fiecare. Ce stă scris pe ele? Ei bine, provocări care pot aduce adevărate revelaţii. Cine are grijă de plantele casei? Care era cea mai mare dorinţă a ta în copilărie? Care este cel mai frumos lucru pe care l-a spus cineva despre tine? Preţurile fluctuează între 45 şi 60 de lei în funcţie de tipul jocului şi de numărul de cartonaşe. „Afacerea este deţinută de noi (Alex Zamfir şi soţia lui, Iulia – n. red.) şi de o prietenă de-ale noastre. Momentan, eu sunt singurul angajat, adică sunt şi cel care centrează, şi cel care dă cu capul, şi cel care fuge la contabil, face AWB-uri, stă de vorbă cu clienţii, furnizorii. Sper ca anul acesta să reuşesc să mai deleg din atribuţii.” Jocurile The Funny Brand sunt produse la tipografii din Iaşi şi din Bucureşti şi vândute pe site-ul propriu al afacerii şi prin intermediul altor parteneri online, dar şi offline. Iar din planurile lui Alex Zamfir mai fac parte cel puţin cinci alte jocuri care îşi aşteaptă lansarea cel mai probabil spre toamna acestui an.

    Practic, este vorba despre zece jocuri, din care opt au câte 80 de cartonaşe fiecare, iar două au câte 50 de cartonaşe fiecare. Preţurile fluctuează între 45 şi 60 de lei în funcţie de tipul jocului şi de numărul de cartonaşe.

    „Practic, am început cu datorii sau lucrând pe credit, cu oamenii care au avut încredere în mine sau în cuvântul prietenilor mei că sunt bun-platnic şi care mi-au creat materialele şi mi-au produs jocurile. Nu e neapărat un mod sănătos de a începe un business, nu l-aş recomanda altora”, spune Alex Zamfir. De la primul joc vândut, la început de noiembrie 2020, până la finalul anului, a făcut afaceri de 110.000 de euro, Crăciunul cântărind mult în nivelul veniturilor. Anul 2021 a început sub semnul accesării cât mai multor reţele de vânzare de jocuri, fie ele online sau offline. Acum, Alex Zamfir se concentrează pe businessul corporate, aşa că a lansat The Funny Talks, un workshop pentru companii în care sunt puse în lumină cele mai interesante cartonaşe, cu scopul consolidării echipelor. „Cred sincer că atunci când oamenii se conectează şi au încredere unii în alţii pentru că află lucruri importante unii despre alţii, vor lucra mai bine împreună. Şi sper ca anul acesta sau la începutul anului viitor să ies cu jocurile şi în afara ţării.”

    Publicul The Funny Brand este deocamdată format majoritar din persoane fizice, adică toţi oamenii – părinţi sau nu – care simt nevoia unor discuţii cu sens cu cei apropiaţi. Ce fac aceste jocuri este să creeze un ecosistem sigur, în care oamenii se simt suficient de în siguranţă pentru a povesti despre ei. „Una din ideile care au stat la baza dezvoltării acestor jocuri este că, fie că ne dăm seama sau nu, cu toţii avem nevoie să povestim lucruri despre noi, lucruri importante, lucruri care ne macină, chiar şi lucruri de care ne este ruşine.” Segmentul corporate nu lipseşte din rândul clienţilor acestor jocuri, companiile cumpărându-le de multe ori pentru angajaţi. Şi mai există segmentul educaţional, deoarece The Funny Brand a intrat deja în mai multe şcoli private, unde nu doar elevii au fost captivaţi, ci şi profesorii. „Am multe poveşti frumoase de acolo, pe unele le-am şi publicat în social media. E minunat mai ales atunci când ai răbdarea de a-i asculta pe copii, pentru că ei îţi vor spune lucruri extraordinare în momentul în care chiar se simt ascultaţi. Şi pentru că simt această experienţă ca pe-o joacă, sunt mult mai relaxaţi şi mai dispuşi să-şi împărtăşească experienţele şi trăirile.” Despre anul 2020, cel marcat de pandemie, Alex Zamfir spune că, deşi a avut atâtea neajunsuri, a fost unul bun, pentru că a venit cu rampa de lansare pentru brandul său de jocuri. Însă, în cele din urmă, mărturiseşte că „a fost un an unic, care sper să nu se mai repete niciodată, pentru nimeni.”

  • Cum a reuşit un tânăr român să dea naştere unei nişe tot mai la modă în ţara noastră după ce a renunţat la job-ul din multinaţională şi a pornit propriul business

    Aflat la prima experienţă antreprenorială, Cristian Tudor, fondatorul unui business care la origine creşte şi comercializează microplante, a trecut anul trecut, odată cu apariţia pandemiei, prin prima criză economică din rolul de antreprenor. Şi, cu toate că afacerea sa se baza aproape exclusiv pe HoReCa, unul dintre cele mai afectate domenii, el a reuşit să schimbe direcţia la timp şi să înveţe o lecţie care speră să îl pună din nou pe linia de plutire.

    Anul 2020 a adus o scadere drastică pentru noi. Pe grupul de firme Microgreens am înregistrat o cifră de afaceri cu 25% mai mică decât anul 2019, cu un total de aproximativ 3,1 milioane de lei, faţă de 4,2 milioane de lei”, descrie Cristian Tudor panta descendentă pe care afacerea a intrat ca urmare a apariţiei pandemiei de COVID-19. La începutul anului 2020, înainte de apariţia crizei sanitare, ponderea de vânzări HoReCa versus retail era, în cazul Microgreens, de 95%, respectiv 5%.

    „La inceputul anului 2020 eram prezenţi în aproximativ 1.200 de restaurante din România şi în Selgros şi Metro. Între timp, numărul de clienţi din HoReCa a scăzut dramatic, dar ni s-a mărit prezenţa în retail, intrând în lanţuri precum Mega Image, Carrefour, Auchan, Cora şi Kaufland cu produse nou introduse în portofoliu, din categoria salatelor de tip baby şi a plantelor aromatice clasice.” De la 1.200 de restaurante, numărul de parteneriate s-a restrâns acum la sub 400, iar ponderea s-a schimbat la 85% HoReCa şi 15% retail. În cazul Auchan şi Carrefour produsele companiei sunt comercializate în întreaga reţea, în vreme ce în celelalte, doar în câteva magazine din Bucureşti, fiind introduse într-o perioadă de testare, de 4-6 luni. Planurile antreprenorului sunt ca în curând să acopere însă toate unităţile respectivilor parteneri.

    Pentru anul acesta el targetează o investiţie privată de tip equity cu ajutorul căreia speră să obţină o creştere de cel puţin 35% extra faţă de 2019. „Cu această investiţie ne dorim să extindem reţeaua de microsere şi să mărim capacitatea de producţie în unul sau mai multe centre de creştere pe verticală, în spaţiu indoor, cât mai aproape de consumator. Scopul principal este să creştem vânzările către zona de retail, pentru a putea echilibra puţin riscul încă mare din industria HoReCa.”

    Cristian Tudor

    ⇒ Este absolvent al Facultăţii de Horticultură din Bucureşti şi al unui master în acelaşi domeniu;

    ⇒ În 2013, după absolvire, a început primul job în agricultură, într-o multinaţională producătoare de material săditor, seminţe şi răsaduri, pentru piaţa legumicultorilor profesionişti din România;

    ⇒ Un an mai târziu a renunţat la job şi a fondat Microgreens, un business cu microplante, cu prezenţă în HoReCa şi retail, cu o investiţie de 30.000 de euro, fonduri obţinute printr-un credit de nevoi personale.

    În ultimii doi ani, Cristian Tudor spune că cel mai important pas făcut de Microgreens este pivotarea făcută din zona de agricultură convenţională către agritech şi producţie axată pe folosirea tehnologiei de creştere hidroponică indoor, pe verticală. „Făcând acest switch de direcţii, am intrat într-o piaţă care nu mai cuprinde doar microplantele, unde aveam să simţim o plafonare în scurt timp. În acest moment focusul nostru este către tipologia de business sub forma farming as a service.”

    Planurile sale pe termen scurt şi mediu sunt orientate, aşadar, în direcţia vertical farming, cu target pe dezvoltarea de produse noi pentru consumatorii casnici, mergând pe urma trendurilor globale de consum. „Anul acesta am investit aproximativ 150.000 de euro în modernizarea unei sere actuale, din localitatea Gorgota, pe care am convertit-o dintr-o seră clasică într-un verticală, la acest moment – cea mai mare din sud-estul Europei.”

    În ceea ce priveşte comportamentul consumatorilor, antreprenorul susţine că cele mai importante aspecte sunt în strânsă legătură cu două trenduri foarte importante şi pentru Microgreens: convenience şi functional food. „Acestea sunt strâns legate de nevoia consumatorului de a avea acces tot mai mult la o hrană sănătoasă, bogată nutriţional, cu o trasabilitate scurtă şi foarte transparentă şi cu cât mai multe bife în zona de siguranţă alimentară.”

    Despre provocările aduse de pandemie, Cristian Tudor spune că a învăţat foarte multe, dar cel mai important aspect este legat de riscul de a se focusa şi de a fi prezent cu o pondere foarte mare într-o singură industrie, în cazul de faţă şi cea mai nefericită – HoReCa. „Un alt aspect foarte important: cash is king (banul este rege – n. red.) în vreme de criză. Noi am investit în toţi anii tot ce am produs şi nu am avut rezerve deloc, motiv pentru care pandemia şi lockdownul ne-au prins pe picior greşit, fără prea multe rezerve în conturi.”

  • Povestea a doi tineri care au deschis o afacere cu produse pe care nu le găseau şi în pandemie aceasta a explodat: au avut vânzări de jumătate de milion de euro

    Pasiunea pentru vânătoare şi pescuit a doi prieteni şi lipsa articolelor dedicate celor două activităţi în mediul online au dus la înfiinţarea businessului Maxlife.ro.  Doi antreprenori români au ajuns astfel să vândă produse pentru pescuit, vânătoare şi tir sportiv de jumătate de milion de euro în primul an al pandemiei.

    În martie 2020, când a fost impusă starea de urgenţă, ne aşteptam ca businessul să moară complet, pentru că nu mai avea voie lumea să meargă la vânătoare şi pescuit, dar am avut o creştere enormă în lunile ce au urmat. Ne-am gândit că poate oamenii au avut timp să se informeze mai mult şi au investit în pasiuni”, a spus Mihnea Ştefan, cofondator şi director de achiziţii în cadrul Maxlife.ro, în cadrul celei mai recente emisiuni ZF Ecosistemul Marketplace.

    Astfel, pe parcursul anului trecut, compania Maxlife.ro, care vinde produse şi articole de pescuit, vânătoare şi tir sportiv, şi-a majorat afacerile cu aproximativ 55%, ajungând astfel la afaceri de aproape 500.000 de euro, iar valoarea bonului mediu s-a dublat şi aceasta în unele cazuri. „Se cer produsele scumpe, precum sonarele de pescuit, lunete scumpe de vânătoare, haine specializate pentru vânătoare.

    Spre exemplu, un sonar de pescuit poate să ajungă şi la un preţ de 4.000 – 5.000 de euro şi o lunetă la 3.000 – 4.000 euro. În plus, am început să primim mai multe comenzi din zona rurală, am primit şi din zone de care nu auzisem până la acel moment. De asemenea, valoarea bonului mediu a crescut şi aceasta pe parcursul anului trecut, de la 250 de lei la 300 de lei sau chiar la 500 de lei.”

    Pentru a veni în întâmpinarea cererii crescute, Maxlife.ro a crescut numărul de produse şi articole dedicate pescuitului, activităţii de vânătoare şi tirului sportiv la circa 7.000. „Anul trecut şi noi am listat mai multe produse pe platformă. În prezent, avem circa 7.000 de produse active pe platforma proprie, un pic mai puţine pe platforma Marketplace şi în jur de 1.000 de produse în showroomul din Bucureşti, dar putem aduce clienţilor orice produs în 15 minute.” Mihnea Ştefan şi prietenul lui din copilărie au decis să înfiinţeze businessul Maxlife.ro în 2013, după ce au observat că pe piaţa online nu se găsesc produse şi articole dedicate acestor activităţi, cu toate că cerere exista. „În 2013 am observat noi că oferta de produse de vânătoare şi pescuit pe piaţa online era săracă şi în ceea ce privea atât produsele scumpe, cât şi serviciile postvânzare. Astfel, cum aceste două activităţi erau pasiunile noastre din copilărie – a mea vânătoarea şi a colegului de business pescuitul –, ne-am gândit să deshidem un site cu articole de pescuit, vânătoare şi tir sportiv, iar asta s-a dovedit a fi o decizie bună”, îşi aminteşte cofondatorul Maxlife.ro. De asemenea, un atu cu care a plecat la drum compania a fost reprezentat de faptul că cei doi antreprenori deja se cunoşteau cu furnizorul de articole şi produse de vânătoare Arrow International.

    În primii ani de activitate compania Maxlife vindea produsele doar pe site-ul propriu, însă, în 2017, cei doi antreprenori au observat că pe platforma eMAG Marketplace există cerere pentru astfel de articole, însă oferta nu exista, astfel că au decis să listeze produsele şi pe platforma deţinută de eMAG. „Am decis să ne listăm noi produsele pe platformă. Am investit circa 2.500 de euro pentru a sincroniza platformele, am listat produsele, am automatizat fluxul de vânzare şi a fost un pas bun pentru businessul nostru.” În prezent, canalul principal de vânzare este reprezentat tot de mediul online, deşi recent compania a deschis un showroom în Bucureşti, în zona Pallady, unde se află şi depozitul central al companiei. „Circa 65% din vânzări sunt înregistrate pe platforma online proprie, aproximativ 30% prin platforma eMAG Marketplace şi circa 5% vin din comparatoarele de preţuri şi alte site-uri pe care sunt listate produsele.” Mihnea Ştefan spune despre pasul făcut recent în mediul online, mai exact în urmă cu nici o lună, că decizia a venit ca răspuns la planurile şi viziunea companiei. „Vrem să oferim oamenilor posibilitatea să vadă şi să atingă produsele înainte de a le achiziţiona. În timp am ajuns la concluzia că este bine să avem şi un showroom, unde clienţii să vină să vadă produsele sau chiar să ridice produsele rezervate pe site. E un pas logic să venim şi în mediul offline. Traficul este mai greoi, momentan nu ştie lumea de noi. Urmează să pornim câteva campanii de promovare, dar ne aşteptăm să ne calce lumea pragul.”

    În cadrul companiei lucrează în prezent trei persoane, iar în showroomul deschis recent în Bucureşti lucrează o singură persoană, angajată şi ea recent. „Businessul a fost dezvoltat de aşa natură încât să nu fim nevoiţi să ne bazăm pe disponibilitatea forţei de muncă. Avem foarte multă automatizare, site-ul are o arhitectură de ultimă generaţie. Când am deschis showroomul am avut nevoie doar de o persoană”, a explicat Mihnea Ştefan.

    În ceea ce priveşte planurile companiei pentru anul în curs, cofondatorul Maxlife.ro a spus că principalul obiectiv al anului 2021 vizează extinderea activităţii pe platforma eMAG din Bulgaria şi creşterea portofoliului de produse, prin extinderea lanţului de furnizori. „Nu vizăm şi piaţa din Ungaria, chiar dacă eMAG are activă platforma Marketplace şi acolo, pentru că piaţa este bine împărţită la ei. De asta ne îndreptăm spre Bulgaria, pentru că acolo este loc de creştere, am observat că şi ei caută articolele de pescuit şi vânătoare pe care noi le vindem. Acum suntem în discuţii, dar până la finalul anului în curs vom fi prezenţi şi pe piaţa din Bulgaria. De asemenea, în continuare vrem să adăugăm mai multe produse în portofoliu, să vorbim cu cât mai mulţi furnizori”, a conchis Mihnea Ştefan.

  • Cine este miliardarul european care termină dominaţia americană devenind cel mai bogat om din lume, după ce l-a depăşit pe Jeff Bezos

      Miliardarul din industria fashionului Bernard Arnault a devenit săptămâna trecută cel mai bogat om al lumii, averea sa netă urcând până la 186,3 miliarde de dolari, cu 300 de milioane de dolari mai mult decât averea lui Jeff Bezos (186 miliarde de dolari) şi plasându-se deasupra lui Elon Musk (147,3 miliarde de dolari).

      Averea lui a făcut astfel un salt de la valoarea de 76 de miliarde de dolari din martie 2020, până la 186,3 miliarde de dolari lunea trecută, înregistrând o creştere de 110 miliarde de dolari în ultimele 14 luni, datorită performanţelor grupului său de produse de lux LVMH (Louis Vuitton Moet Hennessy).

      LVMH, care include şi branduri precum Fendi, Christian Dior şi Givenchy, a înregistrat creşteri ale preţului acţiunilor, majorând felia de companie deţinută de Arnault până la o valoare de 600 de milioane de dolari.

      De-a lungul anilor, lista miliardarilor lumii a fost dominată mai ales de americani – cu nume precum Bezos, Musk, Gates şi Buffett; anterior lui Bernard Arnault, Carlos Slim, fondatorul Inditex, a fost singurul care a întrerupt dominaţia americană pentru o perioadă de timp relevantă.

  • Cum s-a descurcat în pandemie femeia care face milioane de euro din explotarea unei resurse pe care majoritatea românilor o ignoră

    Rucsandra Hurezeanu – CEO şi Fondator • Ivatherm

    Cifră de afaceri (2020): 4,3 mil. euro • Profit net (2020): 480.000 de euro • Număr de angajaţi: 50

    CITITI SI MATERIALELE

    Povestea româncei care a devenit milionară din apa de la Herculane: “Tot timpul trebuia să aduc bani de acasă”

    Antreprenoarea care a devenit milionară datorită unei resurse pe care românii au ignorat-o şi-a crescut businessul cu aproape 50% chiar în pandemie

    —   Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o în pandemie:

    Am simţit imediat că trebuie să rămânem aproape de consumatorii noştri şi am reuşit să o facem prin social media. Am oferit educaţie şi informaţie despre îngrijirea pielii şi problemele ei. Am aflat că ataşamentul consumatorilor faţă de brandul nostru este mare pentru că vânzările noastre au crescut pe toate pieţele în 2020. M-am bucurat să văd o coeziune a echipei mele în jurul viziunii noastre comune şi cred că atitudinea noastră mereu pozitivă ne-a ajutat să trecem uşor peste pandemie.

    —   Cea mai importantă decizie pe care am luat-o în ultimul an:

    Am fabricat în starea urgenţă înaintea tuturor soluţii dezinfectante pentru mâini, creme hidratante şi am accelerat digitalizarea brandului.

    —   Cum mi-am menţinut colegii motivaţi în ultimul an:

    Au fost perioade complicate pentru toată lumea, mass-media a reuşit să înspăimânte chiar şi oamenii sănătoşi. Oamenii buni se automotivează, ştiu care le este drumul, ştiu unde vor să ajungă şi sunt mereu atenţi şi receptivi la ce se întâmplă în jurul lor. Am norocul să lucrez cu oameni tineri, dinamici, care au rezistenţă la schimbări şi la stres.

    —   Work from home sau de la birou?

    Noi lucrăm bine în echipă, la birou. Cred în forţa şi energia echipei. Mai bine toţi împreună decât singuri acasă.

    —   Locul din care îmi iau energia necesară depăşirii unei crize:

    Depinde de situaţie, îmi reîncarc bateriile alături de băieţii mei, cu prietenii, în plimbările în parc, citind o carte bună, la o oră de yoga sau de meditaţie.

    —   Persoana care m-a inspirat cel mai mult în această perioadă:

    Mă inspiră să văd atât de multe companii performante în tehnologie software în România. Există aici companii care fac business internaţional şi creează produse inovatoare pentru pieţe cum sunt Statele Unite sau Marea Britanie. Mă simt mereu inspirată să aud poveştile lor. Ei reuşesc să fie competitivi pe cele mai mature şi evoluate pieţe, asta înseamnă reuşita.

    —   Putere vs. feminitate:

    Puterea se poate exprima printr-o feminitate asumată, conştientă. Leadeshipul feminin astăzi înseamnă să asculţi mai mult decât să vorbeşti, să fii empatic când e nevoie şi să oferi puterea celorlalţi. În felul acesta se multiplică şi puterea pe care tu o ai.

  • Schimbare de strategie. Ce mişcări pregătesc francezii de la Leroy Merlin pe piaţa locală?

    După ani în care a pariat pe magazine cu suprafeţe mari, care să le satisfacă apetitul celor aflaţi în căutare de obiecte pentru casă, pentru grădină sau pentru construcţii, retailerul francez de bricolaj Leroy Merlin vrea să testeze în România un nou format, de dimensiuni mai mici. Ce alte mişcări pregătesc francezii pe piaţa locală?

    Retailerul francez de bricolaj Leroy Merlin va deschide în primul trimestru din 2022 următorul său magazin din România, la Braşov. Unitatea va avea o suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi, urmând să fie cea mai mică din portofoliul companiei până acum, un format nou, cu care francezii vor să testeze piaţa locală. „În Braşov suntem deja prezenţi cu un magazin, însă oraşul are potenţial, de aceea am ales să mai deschidem unul, care va fi mai mic şi va avea 6.000 de metri pătraţi. Vom avea circa 100 de angajaţi, cea mai mare parte dintre ei – în zona de logistică. Pentru construcţie, lucrăm cu companii locale”, a spus Frédéric Lamy, CEO al Leroy Merlin, într-un interviu acordat la jumătatea lunii mai la Târgovişte, cu ocazia deschiderii celui mai recent magazin. Noua unitate reprezintă magazinul cu numărul 19 de pe piaţa locală şi primul sub acest nume din judeţul Dâmboviţa. Magazinul din Târgovişte are o suprafaţă de aproape 10.000 de metri pătraţi, 100 de angajaţi şi a necesitat o investiţie în jurul valorii de 10 milioane de euro, dar sub acest prag. „Acum trei ani, am decis să ne adresăm oraşelor cu 80.000 – 100.000 de locuitori, după ce, până atunci, mersesem doar în oraşele mari. A durat trei ani până când am ajuns să deschidem acest magazin, iar un an a durat pregătirea efectivă, pentru că nu ne grăbim, vrem să facem lucrurile bine. Urmărim o dezvoltare sănătoasă, pe termen îndelungat”, mai spune Frédéric Lamy.

    Magazinul din Târgovişte, cu cei 10.000 de metri pătraţi ai săi, este tot unul de format mic, însă cele mai reduse dimensiuni până în acest moment le are unitatea din Electroputere Craiova – de 8.000 de metri pătraţi. „Pentru magazinul din Târgovişte am angajat circa 100 de oameni, toţi din această zonă. Am primit aproximativ 1.000 de CV-uri în timpul procesului de recrutare.”

    Braşovul este aşadar următoarea deschidere pe listă, după ce, la finalul anului trecut, Leroy Merlin a cumpărat acolo un spaţiu în care a funcţionat un magazin Praktiker. Proprietatea a fost cumpărată de la investitorul belgian Mitiska REIM, specializat în dezvoltarea şi administrarea de parcuri de retail, şi este compusă dintr-o clădire de circa 7.500 de metri pătraţi şi un teren de aproximativ două hectare. Leroy Merlin are deja un magazin în Braşov, în zona de nord a oraşului, iar prin deschiderea celui de-al doilea magazin în proprietatea achiziţionată, compania îşi va putea deservi mai uşor clienţii din zona de sud a oraşului, precum şi pe cei din staţiunile de pe Valea Prahovei. „Avem şi alte proprietăţi în portofoliu, terenuri pentru achiziţia cărora am semnat deja. Până în 2024, vom deschide trei noi magazine şi ne dorim să ajungem la 40-45 în total în România.” Leroy Merlin a avut în 2020 o cifră de afaceri de peste 2,5 miliarde de lei, spune Frédéric Lamy, iar estimările sale sunt că businessul va depăşi 3 miliarde de lei în 2021. „Anul trecut, în martie, noi am închis magazinele pentru o perioadă, însă din mai vânzările au fost fantastice. Am început şi anul 2020 bine, cred că piaţa de bricolaj va creşte şi vedem asta nu doar în România, ci şi în Europa. Românii, în mod special, vor să aducă modernul în casele lor.” Leroy Merlin are o gamă care numără aproximativ 250.000 de produse, iar anual 10% dintre acestea sunt schimbate, pentru a asigura diversitatea. În următorii trei-patru ani, CEO-ul retailerului de bricolaj estimează că numărul total de produse se va dubla. „Când ne uităm la multe din blocurile din România, ne dăm seama că mai avem încă multe lucruri de făcut aici, dar nu vreau să ne grăbim. Pentru anul acesta, Târgovişte rămâne singura deschidere.

    Magazinul din Târgovişte, cu cei 10.000 de metri pătraţi ai săi, este tot unul de format mic, însă cele mai reduse dimensiuni până în acest moment le are unitatea din Electroputere Craiova – de 8.000 de metri pătraţi.

    Investiţii în modernizare

    Pentru finalul acestui an, Leroy Merlin pregăteşte investiţii în modernizarea magazinului pe care îl are în centrul comercial Colosseum, prima unitate a companiei de pe piaţa locală, care va împlini zece ani în septembrie 2021. „Este cel mai bun magazin al nostru ca vânzări, avem acolo peste un milion de clienţi anual. Evident, acest trafic intens a făcut ca magazinul să aibă acum nevoie de o renovare, pe care o vom face la sfârşitul anului. Magazinul va rămâne deschis pe parcursul acestui proces.” De altfel, adaugă Frédéric Lamy, Leroy Merlin investeşte constant atât în modernizarea magazinelor fizice, cât şi în dezvoltarea canalului online, mai ales că acest segment a adus creşteri importante în ultimul an. Zilnic, 100.000 de vizitatori intră pe platforma online a retailerului. Anul trecut, în august, Leroy Merlin a mai deschis un magazin în zona Theodor Pallady din Bucureşti. Acela are o suprafaţă de vânzare de 14.000 de metri pătraţi, 30.000 de produse, iar la deschidere avea 115 angajaţi. „A fost inaugurat într-o perioadă dificilă, în plină pandemie, aşa că începutul a fost mai greu, însă acum este foarte bine ca vânzări.” Leroy Merlin are în prezent peste 2.500 de angajaţi pe piaţa locală. Astăzi, magazine Leroy Merlin există în afara Capitalei în Suceava, Oradea, Timişoara, Cluj-Napoca, Sibiu, Constanţa, dar şi în alte oraşe. Retailerul de bricolaj originar din Franţa a intrat pe piaţa locală în urmă cu circa nouă ani, prin deschiderea unui magazin pe Şoseaua Chitilei din Bucureşti. Câţiva ani mai târziu, în 2014, Leroy Merlin a preluat reţeaua de 15 magazine BauMax, ca urmare a deciziei austriecilor de a vinde operaţiunile din România. Magazinele au fost trecute sub brandul Leroy Merlin, iar ulterior francezii au continuat să deschidă unităţi pe piaţa locală.

    Leroy Merlin a avut în 2020 o cifră de afaceri de peste 2,5 miliarde de lei, spune Frédéric Lamy, iar estimările sale sunt că businessul va depăşi
    3 miliarde de lei în 2021.

     

    O piaţă a meşterilor

    Cel puţin cinci magazine noi de bricolaj ar urma să-şi deschidă uşile în următorii doi ani în România, sub „semnătura” Leroy Merlin, Hornbach şi MAM Bricolaj, arată datele centra-lizate de ZF, pe baza anunţurilor făcute de companii. Luând în calcul investiţiile medii pentru magazinele deja existente sub aceste branduri, totalul sumelor alocate pentru aceste deschideri sare de 60 de milioane de euro. Nici în 2020 companiile nu au stat pe loc.

    Într-un an în care construcţiile şi retailul cu materiale de profil au fost printre puţinele sectoare care au continuat să funcţioneze, în vreme ce majoritatea economiei a suferit de pe urma pandemiei, retailerii din bricolaj au pariat în 2020 pe extindere. Astfel, şapte magazine noi cu materiale de construcţii, dintre care unu de tip outlet, au completat piaţa de bricolaj din România anul trecut, arată o analiză a ZF.

    Micile reparaţii, reamenajarea unor spaţii pentru a oferi loc pentru joaca sau şcoala copiilor, amenajarea unor spaţii de depozitare s-au regăsit printre preocupările din această perioadă, ceea ce a ţinut pe plus piaţa de bricolaj, o industrie de peste 4 miliarde de euro anual.

    Leroy Merlin are deja un magazin în Braşov, în zona de nord a oraşului, iar prin deschiderea celui de-al doilea magazin în proprietatea achiziţionată, Leroy Merlin îşi va putea deservi mai uşor clienţii din zona de sud a oraşului, precum şi pe cei din staţiunile de pe Valea Prahovei.

  • Cum a reuşit un antreprenor care îşi vindea produsele prin cataloage lipite manual să dezvolte o companie internaţională cu un portofoliu uriaş şi venituri de miliarde

    De la un business început cu cataloage realizate manual, ilustrate cu poze lipite, antreprenorul Werner Otto, fondatorul Otto Group, unul dintre cele mai importante lanţuri de retail din lume, a ajuns să vadă, până la vârsta de 102 ani, numeroasele transformări prin care businessul lui a trecut odată cu apariţia noilor tehnologii. Imperiul său s-a dezvoltat, de la un portofoliu de 28 de produse, la unul cu zeci de branduri cunoscute astăzi în toată lumea.

    Werner Otto s-a născut pe 13 august 1909 în Germania, în familia comerciantului Wilhelm Otto şi a soţiei sale, Frieda. El a urmat liceul în localitatea Prenzlau şi, după un curs de ucenicie, a pornit un mic business de retail în oraşul Szczecin din Polonia. În 1939 s-a căsătorit cu prima din cele trei soţii, Eva Haffner, alături de care a avut un fiu – Michael, şi o fiică – Ingvild.

    Pe 17 august 1949 antreprenorul a pus bazele companiei Otto Versand (actuala Otto Group), care funcţiona prin vânzări prin catalog. Primul catalog, care prezenta cele 28 de perechi de pantofi din portofoliul de produse, a fost realizat manual şi distribuit în 300 de exemplare legate tot manual, cu fotografii lipite în interiorul paginilor. În mai puţin de doi ani, numărul cataloagelor ajunsese la 37.000 de copii, iar la un deceniu distanţă de la fondare, echipa companiei crescuse la 1.000 de angajaţi. Otto Group a fost şi prima companie de comenzi prin poştă care a introdus plata prin factură.

    În 1952 Otto s-a recăsătorit cu Jutta Becker, alături de care a avut un al doilea fiu, Frank. În anii ’60 a fondat dezvoltatorul imobiliar Sagitta Group, cunoscut în prezent sub numele de Park Property. Prin prisma experienţei de business acumulate în Statele Unite, antreprenorul a avut ideea de a pune bazele unei noi afaceri, ECE Projekt Management GmbH & Co. KG, o firmă al cărei principal obiect de activitate era construirea şi administrarea centrelor comerciale. Cu cea de-a treia soţie, Maren, a avut alţi doi copii – Katharina, care este producător de film, şi Alexander, cel căruia i-a încredinţat frâiele companiei ECE.

    Antreprenorul a fost activ şi în zona filantropică, lansând fundaţia Werner Otto, a cărei activitate se axează în special pe cercetarea medicală.

    În 1973, el a dezvoltat, la New York, un nou business – Paramount Group, cu scopul de a investi în piaţa imobiliară din SUA. În 1981 a cedat conducerea Otto Group fiului său cel mare, Michael.

    De-a lungul timpului Otto a primit o serie de titluri şi recunoaşteri, fiind numit, la cea de-a 100-a aniversare, cetăţean de onoare al oraşului Berlin. Antreprenorul a murit pe 21 decembrie 2011, la vârsta de 102 ani.

    În anul financiar precedent, Otto GmbH a înregistrat venituri de 14 miliarde de euro, având o echipă de aproape
    52.000 de angajaţi. Compania deţine în portofoliu 34 de branduri, printre care se numără nume ca About You şi Bonprix.