Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Cum a schimbat pandemia piaţa bijuteriilor de lux. Parisul nu mai este centrul luxului pentru marile case de modă

    Cum prezentările trebuie să meargă înainte, casele din domeniul bijuteriilor de lux au continuat şi în acest an, numai că nu toate au ales locul tradiţional pentru a-şi arăta noile colecţii, Parisul.

    Brandurile încearcă astfel să profite de faptul că publicul lor ţintă are bani puşi deoparte pe care nu a apucat să-i cheltuiască din cauza pandemiei şi este dispus să-i investească acum, conform experţilor din domeniul retailului de produse de lux, scrie The New York Times.

    Chanel şi Dior, de exemplu, au preferat să meargă în Asia, în timp ce Cartier a organizat un eveniment în zona Lacului Como din Italia. Colecţia Chanel, prezentată în Hong Kong, se intitulează No.5 şi constă din 123 de piese. Aceasta marchează aniversarea unui secol de la lansarea parfumului Chanel No.5 şi urmează a se plimba prin Shanghai, Paris şi New York. Dior a optat tot pentru China, de data aceasta Chengdu, pentru a-şi arăta colecţia Dior Rose.

    Casa Bulgari a decis să meargă la Milano în loc de oraşul în care îşi are sediul, Roma, pentru lansarea colecţiei Magnifica. Una dintre cele mai spectaculoase piese ale acesteia este „Spinelul Imperial”, un colier care include o piatră preţioasă de 131 de carate şi totodată cel de-al patrulea spinel ca mărime din lume, achiziţionat, conform directoarei de creaţie a firmei, Lucia Silvestri, în urma unei oferte făcute de un colecţionar pe Instagram.

    Printre bijuteriile spectaculoase ale sezonului se numără şi broşele în formă de balerină din colecţia „Dance Reflections” lansate de Van Cleef & Arpels.

    Alte branduri au ales să stea acasă, la Paris, arătându-şi noile colecţii celor care făceau o programare prealabilă sau online. Aşa a procedat Boucheron cu a sa colecţie Holographique, cu piese din cristal-de-stâncă şi pietre preţioase ori Pomellato, cu al său colier „Bavarole Trittico”.


     

  • Un cântăreţ de pian a avut un vis: să îşi deschidă propriul dance cafe. A eşuat, dar nu a renunţat şi a fondat un business cunoscut în toată lumea, care a ajuns chiar şi la noi

     

    Cu studiile nefinalizate, fost cântăreţ de pian în barurile austriece şi cu un vis neîmplinit de a-şi deschide propriul dance café, antreprenorul Karl Wlaschek a reuşit totuşi să pună bazele unui business de miliarde: Billa, inclus astăzi în portofoliul gigantului Rewe Group.

     

    Karl Wlaschek s-a născut pe 4 august 1917 în Viena. După absolvirea liceului a studiat, timp de câteva semestre, chimia la Universitatea Tehnică din capitala austriacă. A fost însă nevoit să renunţe la studii când a fost chemat în armată; a luptat în Franţa şi Uniunea Sovietică. După sfârşitul celui de-al doilea război mondial a lucrat sub pseudonim, ca pianist, în diverse baruri din mai multe oraşe, printre care Kitzbühel şi Schlosshotel Velden. Unul dintre marile sale obiective, pe care nu a reuşit să îl realizeze din lipsă de bani, a fost acela de avea o cafenea cu ring de dans. În schimb, în 1953 a deschis o parfumerie – Margareten, unde comercializa produse de brand la preţuri reduse. Ca rezultat, în doar şapte ani a reuşit să extindă businessul la o reţea de 45 de unităţi. Motivat de acest prim succes antreprenorial, Wlaschek a hotărât să extindă acelaşi concept şi în retail, redenumind, în 1961, afacerea sub brandul Billa (traducerea numelui fiind „magazin ieftin”).

    În anii ’90 afacerea s-a extins şi în afara graniţelor, iar în 1996 antreprenorul a hotărât să vândă compania gigantului german Rewe Group, într-o tranzacţie de 1,1 miliarde de euro. Fuziunea a fost raportată către Comisia Europeană în luna iulie a aceluiaşi an, fiind aprobată o lună mai târziu.  Ulterior, Wlaschek a activat în industria imobiliară, investind în peste 100 de proprietăţi, printre care opt palate şi clădirea Bursei de Valori din Viena. Karl Wlaschek a fost căsătorit de cinci ori şi a avut doi copii, din primul şi al doilea mariaj. În decembrie 2005 el şi-a deschis şi un post de radio. În noiembrie 2005, Adolf Haslinger, fostul rector al Universităţii din Salzburg şi unul dintre cei mai vechi prieteni ai antreprenorului a publicat o biografie autorizată a acestuia: „Karl Wlaschek. O istorie a succesului”.

    Wlaschek a murit pe 31 mai 2015, la vârsta de 97 de ani, în Graz. De-a lungul carierei, a primit o serie de medalii şi recunoaşteri din partea autorităţilor vieneze. La moartea sa, antreprenorul avea o avere estimată de publicaţia internaţională Forbes la circa 4,2 miliarde de dolari. Anul trecut, Rewe Group, din portofoliul căruia Billa face parte, a înregistrat venituri de 75,3 miliarde de euro. În România, compania a fost prezentă între anii 1999 şi 2015, când reţeaua de 86 de magazine a fost achiziţionată de Carrefour într-o tranzacţie de 97 de milioane de euro.

  • Bibiana Dolores Stanciulov: Frica depăşeşte deciziile raţionale

    Director general /administrator Sonimpex Topoloveni


    Cifră de afaceri (2020): cca. 4.6 mil. lei Număr de angajaţi: 27


     

    —   Cea mai importantă lecţie învăţată în pandemie:

    Frica depăşeşte deciziile raţionale; trebuie ridicat nivelul de comunicare indiferent de cale; nutriţia nu şi-a câştigat rolul în viaţa semenilor; concurenţa neloială.

    —   Cea mai importantă decizie pe care am luat-o în ultimul an:

    Să te comporţi normal ca şi cum nu există pericol; protecţia individuală este cea mai eficientă.

    —   Cum mi-am menţinut colegii motivaţi în această perioadă:

    Prin exemplul personal. Nu au existat sincope în producţie. Nu au existat concedieri, diminuări de venit. Ne-am comportat ca şi cum nimic nu s-a schimbat.

    —   Work from home sau de la birou?

    Suntem în industria alimentară şi se poate lucra numai în unitatea de procesare. Mască şi mânuşi au existat dintotdeauna în fabrica noastră deoarece dulceaţa se pune în borcane manual. Revin: comunicarea, interacţiunea sunt esenţiale pentru un mental optimist capabil să ia decizii corecte.

    —   Locul din care îmi iau energia necesară depăşirii unei crize:

    Familia.

    —   Persoana care m-a inspirat cel mai mult în această perioadă:

    Fiica mea şi doamnele şi domnii care formează colectivul Sonimpex Topoloveni. În egală măsură, concurenţa neloială cu care mă confrunt în continuare, după 7 ani de procese în justiţie.

    —   Putere vs. feminitate:

    Niciodată nu se exclud. Puterea nu este „forţa pumnului”, ci forţa mentală. Ştiţi zicala „buturuga mică răstoarnă carul mare”?

  • Cum poţi să vinzi cărţi de peste 3 milioane de euro în România

    Absolventă de Drept, Florentina Ion a lucrat în învăţământ în anii ’90. S-a gândit mult atunci atât la subiectele abordate, dar şi la felul în care trebuie să arate o carte pentru ca aceasta să fie atrăgătoare pentru copii şi tineri. 17 ani mai târziu, pasiunea sa pentru educaţie s-a transformat în planul de afaceri pentru editura DPH, care, după o investiţie iniţială de 50.000 de euro, a ajuns la o cifră de afaceri anuală de 3 milioane de euro.

     

    Ce aş putea spune, din activitatea noastră ca editură, dar şi din observaţiile proprii, este că cititorul din 2021 are nevoie de mai mult decât de câteva cuvinte între două coperţi. Are nevoie de conţinut atractiv şi care dezvoltă anumite abilităţi, care îl atrag într-o zonă de ficţiune şi de visare. Experienţa acestuia cu cartea porneşte de la copertă, de la calitatea tiparului, de la ilustraţie şi este completată de scriitură”, descrie Florentina Ion, fondator al Didactica Publishing House (DPH), perspectiva sa asupra lecturii.

    Conform estimărilor Asociaţiei Editorilor din România, ţara noastră are doar 200-250 de librării, toate deschise în urbanul mare şi mediu, iar piaţa locală de carte este estimată la 80-100 de milioane de euro, de 20-30 de ori sub pieţele din Franţa şi Italia. „Stă şi în responsabilitatea noastră, a editurilor, să maximizăm impactul pe care cărţile îl au în viaţa fiecărui cititor, rămânând relevanţi şi ancoraţi în prezent şi oferind o experienţă, nu o simplă carte. De altfel, unul dintre obiectivele noastre este acela de a creşte numărul de cititori în România şi suntem convinşi că acest lucru se întâmplă în fiecare an. Credem cu tărie că micii cititori vor urma şi în viaţa de adult dorinţa de a citi şi de a se dezvolta permanent.”

    Impactul pandemiei nu a ocolit nici editurile de carte din România, iar în cazul grupului DPH, axat mai ales pe publicarea de cărţi pentru copii, prima jumătate a anului a fost o cursă presărată cu obstacole, lunile mai şi iunie situându-se sub nivelul prognozat la începutul lui 2021. Anul trecut, compania a atins o cifră de afaceri de 3 milioane de euro, iar după ce vânzările din ianuarie şi februarie au raportat un plus de 35% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, cifra de afaceri a societăţii a scăzut în martie cu circa 70% comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent. Închiderea librăriilor şi a multor alte canale offline de vânzări a contribuit din plin la declin şi a fost unul dintre factorii care au determinat compania să se orienteze, evident, către zona de online şi în special către propriul său magazin. În plus, închiderea şcolilor a echivalat cu închiderea unui segment de activitate important, anume Gazeta Matematică junior, fenomen care a continuat în perioada ulterioară cu scăderi de minimum 30-40%. „Provocările sunt comune pentru mai multe pieţe: furnizori – în cazul nostru tipografii, transport de la furnizori, pentru că nu tipărim doar în România, cash flow, colaborarea cu librăriile şi recuperarea creanţelor de la acestea, dar şi provocarea de a rămâne relevanţi pentru cititorii noştri, de a aduce mereu titluri interesante pentru a menţine viu interesul pentru lectură.”

    Vestea bună este că segmentul de carte educativă a crescut mult în ultimul an. În contextul cauzat de coronavirus, cu şcoala desfăşurată în mare parte în online, părinţii s-au orientat către cărţi şi jocuri educative, către materiale alternative care pot completa programa şcolară şi contribui la aprofundarea noţiunilor. La polul opus, rolul poveştilor a devenit poate mai important ca niciodată, de vreme ce copiii au avut nevoie de aliaţi pentru a înţelege perioada complicată prin care au trecut. Dar dacă lăsăm deoparte dinamica pozitivă pe zona de interes, faptul că a scăzut puterea de cumpărare devine destul de clar. Contextul pandemic a afectat multe bugete de familie, iar achiziţia de jocuri şi carte a scăzut, DPH fiind nevoită să vină cu o serie de campanii de reduceri. Astfel, a luat naştere o strategie nesustenabilă pe termen lung, dar necesară pentru asigurarea fluxului de cash necesar funcţionării businessului.

    Totuşi, anul acesta, editura îşi propune să investească cel puţin 1 milion de euro în publicarea de titluri noi, intenţionând să încheie 2021 cu o creştere a cifrei de afaceri de cel puţin 10% prin comparaţie cu primul an al pandemiei. „Până la finalul anului estimăm peste 200 de titluri adăugate în portofoliu. Ne axăm pe seriile dedicate lecturii, pe jocuri educaţionale, pe cărţi care păstrează un format atipic şi ilustraţii spectaculoase. Pentru a-i atrage pe copii spre lectură şi învăţare prin joc este nevoie să le oferim o experienţă specială începând de la cum arată cartea şi până la informaţiile pe care le oferă aceasta. Am decis ca anul acesta să alocăm din acest buget peste 100.000 de euro în publicarea şi promovarea unor autori români, debutanţi, dar şi deja publicaţi”, spune Florentina Ion, fondator şi CEO Didactica Publishing House.

    Pe lângă investiţiile în titluri, editura a dezvoltat în a doua parte a lui 2020 o platformă digitală cu jocuri şi activităţi dedicate copiilor din clasa pregătitoare până la finalul ciclului gimnazial, care conţine materiale inspirate din pedagogia finlandeză ce urmăresc în aceleaşi timp programa naţională şi sunt aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

    Investiţia iniţială în acest proiect a atins 50.000 de euro, firma alocând şi anul acesta un buget similar pentru a-l susţine şi finanţa. De altfel, Florentina Ion consideră că digitalizarea sistemului educaţional este esenţială pentru viitorul educaţiei şi, în consecinţă, resursele de acest gen devin extrem de importante pentru menţinerea unui trend aflat în linie cu abilităţile şi nevoile copiilor. Compania investeşte constant şi în relaţia sa directă cu cititorii, dezvoltând programe care să-i apropie de cărţi încă din primii ani de viaţă. În acest sens, DPH organizează şi o serie de activităţi dedicate celor mici, oferindu-le titluri care să le satisfacă nivelul de curiozitate, să le menţină interesul pentru lectură şi – nu în ultimul rând – să le faciliteze procesele de dezvoltare personală pentru a deveni adulţi de succes.

    „De exemplu, anul trecut i-am invitat să ne arate bibliotecile lor, să scrie propriile poveşti – parte din ele fiind reunite într-un e-book publicat şi disponibil gratuit –, să scrie scrisori personajelor preferate, iar anul acesta în luna iunie am publicat Cartea Noilor Supereroi, care reuneşte 20 de supereroi imaginaţi de copii. Doar la această acţiune am avut peste 400 de mesaje, povestioare şi desene venite de la copii din toată ţara, care ne arată cât de multă nevoie au copiii să viseze. Prin demersurile noastre ne dorim să-i încurajăm să viseze, dar şi să acţioneze, să le arătăm că este în puterea lor să salveze lumea şi acum, şi peste ani, când vor fi adulţi. Iar aceasta este o direcţie în care ne dorim să investim constant”, adaugă Florentina Ion.

    În aceeaşi idee, firma are deja în lucru o serie de proiecte prin care şi-a propus să susţină bibliotecile şcolare şi judeţene astfel încât fondul de carte să nu mai aibă de suferit, urmând să lanseze un program de dotare a bibliotecilor, cu precădere a celor care fac demersuri active de sprijinire a lecturii.

     

    Ce au citit românii în pandemie?

    În ultimul an, categoriile cu cele mai mari creşteri de vânzări au fost cărţile şi jocurile dedicate gestionării emoţiilor, atât pe segmentul de copii, cât şi pe cel de adulţi, schimbare relativ normală în caruselul de evenimente pe care l-a provocat criza sanitară. De altfel, a înregistrat rezultate bune şi segmentul de non-ficţiune pentru copii, cum ar fi enciclopediile şi cărţile despre experimente, cele de geografie sau care prezintă personaje istorice într-o manieră atipică. „În categoria cărţilor best-seller au intrat şi cărţile cu format atipic – supradimensionat, seria Sunt Imbatabil – jocuri de tip trivia pe categorii de vârstă, o licenţă internaţională care s-a vândut în milioane de exemplare. De asemenea, cărţile de autori români sunt foarte apreciate, fiecare dintre titlurile semnate de Ioana Chicet-Macoveiciuc fiind best-seller săptămâni întregi de la lansare”, continuă fondatoarea DPH.

    De regulă, un coş mediu de cumpărături conţine 4-6 produse la o valoare totală de 120 de lei, cu vârfuri în anumite perioade, cum ar fi sărbătorile de iarnă, creşterile fiind marcate de noile apariţii editoriale. De exemplu, un titlu recent apărut, Vraja ecranelor: Ema şi Eric regăsesc placul de joc, semnat de Ioana Chicet-Macoveiciuc, a fost vândut în primele cinci zile de la lansare în peste 1.000 de exemplare. Printre autorii români care mai reuşesc performanţe odată cu fiecare lansare nouă se numără Ion-Ovidiu Pânişoară, Georgeta Pânişoară şi Simona Epure. La fel se întâmplă şi în cazul altor titluri de tip best-seller internaţional, cum ar fi seriile „Walko”, „Sunt…” şi cărţile semnate de Eve Tharlet.

    Anul trecut, DPH a lansat o platformă digitală care conţine pachete de jocuri şi activităţi, adaptate curriculumului naţional şi avizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Pachetele cuprind materiale educaţionale dedicate clasei pregătitoare şi elevilor din clasele I – III, realizate în parteneriat cu ONG-ul finlandez Edustudio Helsinki. Ambele pachete sunt operate şi utilizate prin intermediul platformei Cloubi, o aplicaţie finlandeză de tip e-learning, folosită cu succes în şcoli din Finlanda, Germania, Austria, Suedia şi Statele Unite.

    Mai mult, programul educaţional dedicat clasei pregătitoare „Ghiozdanul din pădure” se adresează învăţătorilor şi părinţilor care doresc să sprijine învăţarea la clasă sau acasă. Pachetul cuprinde opt module de învăţare alternativă (limba română, matematică, explorarea mediului, dezvoltare personală, muzică, mişcare, arte vizuale şi abilităţi practice), module care se bazează pe o poveste cu cinci personaje care ghidează procesul propriu-zis de educare, părinţii şi învăţătorii putând urmări progresul fiecărui elev.

     

    Profesorul devenit editor

    „Ce este foarte important în opinia noastră este şi faptul că adultul – cadru didactic sau părinte – poate urmări cu uşurinţă evoluţia copilului şi interveni acolo unde este nevoie de aprofundare, astfel încât dezvoltarea acestuia să fie armonioasă, iar primul său contact cu procesul educaţional să fie unul plăcut şi de succes”, crede Florentina Ion. Absolventă de Drept, ea a lucrat în învăţământ între 1990 şi 1998, după care s-a dedicat carierei juridice, de care s-a ocupat în paralel cu activitatea de antreprenor până în 2012. În perioada petrecută în interiorul sistemului român de educaţie, unde a predat istorie şi filosofie, spune că nu se aştepta ca situaţia să devină atât de dramatică, constatând în fiecare zi, tot mai acut, lipsa unui suport didactic adecvat. Materialele educaţionale erau ancorate într-un trecut pe care nu îl înţelegeau nici elevii şi nici foarte mulţi dintre profesori. Din această cauză, elevii erau atraşi cu greu spre studiu şi aprofundare, mai ales când suportul educaţional venea la pachet cu o metodă clasică de predare din „Epoca de aur”. „A fost o perioadă dificilă, dar am încercat să introduc metode noi de predare, să fac tot ce-mi stă în putinţă ca elevii să dobândească acele cunoştinţe de care au nevoie nu doar pentru a absolvi, ci şi pentru a deveni adulţi de succes în viaţa de zi cu zi. Am căutat să găsesc metode alternative pentru a-i apropia de lectură şi de a privi cartea ca pe un mijloc de a se dezvolta continuu. Mai târziu şi prin ochii copiilor mei, am observat că se menţineau aceleaşi goluri în materiale şi cărţi. Nu găseam titluri atractive pentru ei, nu găseam cărţi frumos ilustrate, lectura era promovată doar prin acele liste de lectură obligatorii. Eu îmi doream însă ca ei să citească de drag, nu doar pentru că trebuie.”

    Luate la un loc, toate aceste aspecte au determinat-o pe Florentina Ion să investească într-un proiect la care se gândise de mult timp – o editură unde accentul să fie pus şi pe felul în care arată cartea, pe mesajul şi atingerea unor subiecte atractive pentru copii. Investiţia iniţială, realizată în urmă cu 17 ani, s-a ridicat la 50.000 de euro, iar editura a început cu primele titluri aparţinând unor autori români, prima licenţă internaţională fiind seria „Sunt imbatabil”, a cărei popularitate se păstrează până în ziua de astăzi. „Dacă intră în obişnuinţa unui copil să citească, pentru că părinţii au citit alături de el din primii ani de viaţă, dacă intră în obişnuinţa unui copil să îşi plimbe degetele printre paginile ilustrate imaginându-şi noi finaluri pentru povestea preferată pentru că profesorul de la şcoală i-a inspirat acest lucru, dacă intră în obişnuinţa lui să se piardă printre rafturile bibliotecilor căutând noi aventuri pentru că a avut la dispoziţie un portofoliu actual şi atractiv, atunci cu siguranţă acesta va fi un adult care va continua să citească, va fi un părinte care, la rândul lui, îşi va îndruma copiii către lumea aceasta fascinantă a cărţilor. Stă în puterea fiecăruia să promovăm lectura, prin gesturi mici, simple”, crede antreprenoarea.

    În România, părinţii caută de obicei cărţi care să abordeze probleme actuale şi subiecte dificile de conversaţie: emoţiile şi gestionarea acestora, diferite dizabilităţi, bullyingul, boli incurabile sau moartea. Între timp, copiii de azi au acces la informaţia oferită prin intermediul ecranelor într-un mod direct şi rapid. Aşadar, cărţile trebuie să ofere altceva, să iasă mai mult în evidenţă. Aceeaşi idee se aplică şi în cazul jocurilor şi materialelor educaţionale alternative, care sprijină ideea de învăţare prin joc.

  • Ce hotărâre a luat o femeie din România după 10 luni în care a fost refuzată de angajatori, pentru că aceştia preferau să angajeze candidaţi mai tineri

    Anca Dragomir a decis să intre în mediul antreprenorial după aproape un an în care a căutat fără succes un job. A început de la zero în domeniul comerţului online, alegând o nişă despre care crede că va fi mereu căutată – hainele şi jucăriile pentru copii – iar din 2016 şi până în prezent, aceAsta a înregistrat creşteri constante ale veniturilor.

    Am înfiinţat businessul după o perioadă mai puţin fastă, tulbure, în viaţa mea personală şi profesională, o despărţire în familia mea, iar după scurt timp, căutarea fără succes a  unui alt job – trecuseră 10 luni şi eu ajungeam între ultimii trei candidaţi, întotdeauna era aleasă varianta mai tânără, drept urmare am spus că trebuie să fac ceva fiindcă altfel nu ajungeam nicăieri”, a povestit antreprenoarea în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    Anca Dragomir a dezvoltat un business axat exclusiv pe comerţul online, respectiv comercializarea de articole pentru copii (haine pentru copii, încălţăminte pentru copii şi jucării). Compania sa importă produse direct din Europa şi din Asia, dar a dezvoltat o secţiune unde se vând şi produsele unor jucători din România. Antreprenoarea a povestit în cadrul celei mai recente ediţii a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace că a lansat businessul la finalul anului 2015, în lipsa găsirii altor oportunităţi profesionale.

    S-a gândit să intre în acest business pornind de la ideea că „întotdeauna vor fi căutate produsele pentru copii”. A început cu investiţie de 5.000 de euro, direcţionaţi în dezvoltarea site-ului, în configurare şi în alte aspecte tehnice. „După un timp, am constatat că trebuie investit şi mai mult, este un business care se bazează pe diversitate, oamenii trebuie să vadă multe produse ca să aleagă unul şi, în plus, trebuie investit şi în aspectele tehnice.” Businessul a evoluat bine, în contextul în care cifra de afaceri a crescut de la an la an la an, ajungând în 2020 la peste 30.000 de lei. În prezent, circa 70% din venituri sunt generate de platforma marketplace a eMAG.

    CITITI AICI MATERIALUL INTREG

  • Cum şi-au transformat trei tinere talentul şi pasiunea într-o afacere coloratã

    Trei tineri şi o pasiune comună pentru desen sunt ingredientele principale din reţeta comunităţii PePereţi, un proiect care vrea să dea banalelor ziduri o sclipire de viaţă. Mia Budescu, alături de Ana, de Cătălin şi de Anet sunt artizanii acestui vis care ia formă de business, la fel cum imaginaţia prinde formă sub pensulele lor puse pe perete.

    Totul a început cu o imensă dorinţă de a proteja şi a creşte natura. Apoi am organizat evenimentele de Schimb de Plante, în care pasionaţii şi colecţionarii de plante de apartament se întâlneau pentru a schimba pui şi plante pe care le aveau dubluri şi pentru a-şi împărtăşi experienţe. Am simţit apoi nevoia de a rămâne mereu în contact cu aceşti oameni şi aşa am format comunitatea de pe grupul de Facebook, Schimb de Plante, ce are acum aproximativ 4.500 de membri”, spune Mia Budescu.

    Dorinţa de a avea în jur mai multă natură şi mai multe plante a întâmpinat însă un obstacol – lipsa luminii pe pereţi. Aşa că, s-a gândit Mia, în loc să pună plante vii, a ales să le picteze. De primul desen s-au apucat trei oameni, fără niciun plan în minte şi fără niciun gând că va duce undeva. „Abia după ce am terminat desenul şi am văzut cât de bine a ieşit, mai ales pentru prima dată, am zis să încercăm să ne croim un drum. Analizând un pic piaţa, am văzut că pictura de cameră nu prea este satisfăcută, deci putem spune că am găsit o nişă liberă, pe sufletul nostru.”

    Între cei trei iniţiatori ai ideii PePereţi şi o a patra persoană care s-a alăturat ulterior – Anet, sarcinile şi desenele sunt împărţite în funcţie de timpul şi de disponibilitatea fiecăruia. Au backgrounduri complementare, în artă şi publicitate, dar şi o pasiune cu care au venit de acasă, pentru natură şi mediu. Primele desene le-au făcut pentru ei înşişi, apoi pentru prieteni şi părinţi, înaintea Crăciunului din 2020. O perioadă, au exersat, au învăţat de la alţii şi şi-au format un portofoliu.

    „Este mare lucru ca, după o săptămână de lucru, să-ţi petreci o zi sau chiar ambele zile de weekend pentru a desena câte opt ore, în loc să te relaxezi.” Financiar, investiţiile nu au depăşit 100 de lei, pentru câteva pensule profesioniste, o găleată de vopsea şi câţiva pigmenţi. Acum, echipa PePereţi pictează pereţi interiori, clădiri de birouri, biblioteci sau grădiniţe. Practic, orice proiect care are un perete vopsit cu lavabilă poate fi o potenţială pânză. „Ne dorim să pictăm mai multe sedii de ONG-uri, locuri pentru copii – grădiniţe, şcoli, poate chiar spitale. Ne dorim foarte mult ca toate desenele noastre să semene dragostea pentru natură în sufletele oamenilor. Din câte putem vedea, în jurul nostru este o mare nevoie de a conştientiza că mediul înconjurător are nevoie de grija noastră, iar prin picturi noi încercăm s-o cultivăm”, spune Mia Budescu.

    Preţurile variază mult, în funcţie de complexitate, de mărime şi de materialele necesare. În general, cei care îi cheamă pe artiştii din echipa PePereţi să le însufleţească încăperile sunt oameni pasionaţi de natură, de plante şi de designul interior. Iar starea de urgenţă, cu restricţiile cu care a venit la pachet, a sporit astfel de pasiuni. În câteva săptămâni, numărul membrilor din comunitatea Schimb de Plante de pe Facebook s-a dublat, din dorinţa de a aduce natura în case. „Am observat şi o dorinţă de a zugrăvi, de a face spaţiul mai frumos, mai nou. Poate, dacă nu era pandemia şi nu stăteam mereu acasă, nu îmi păsa atât de mult că am pereţii albi în cameră, dar când îi vedeam în fiecare zi, parcă era o idee bună să-i decorez cumva în aşa fel încât să trec de limitarea lor fizică, în imaginaţie”, mărturiseşte Mia Budescu.

    Între cei trei iniţiatori ai ideii PePereţi şi o a patra persoană care s-a alăturat ulterior – Anet, sarcinile şi desenele sunt împărţite în funcţie de timpul şi de disponibilitatea fiecăruia.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Iele – creaţii vestimentare (Bucureşti)

    Fondatoare: Bianca Prunişoară şi Laura Vamanu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri: 7.000 de euro

    Prezenţă: online


    360HUB – spaţiu de coworking (Bucureşti)

    Fondatori: Laurenţiu Oprea şi Georgiana Chelu

    Cifră de afaceri în 2020: 260.000 de lei (54.000 de euro)

    Prezenţă: Calea Dudeşti din Bucureşti


    Fleurane – produse cu lavandă (Brăila)

    Fondatoare: Flori Vioreanu

    Investiţie iniţială: 6.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 50.000 de euro

    Prezenţă: online


    Daveras – accesorii din materiale textile (Timişoara)

    Fondator: Radu Sandu

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 20.000 de euro

    Prezenţă: online


    Vraja legumelor – fermă de legume (comuna Botiz, jud. Satu Mare)

    Fondatori: familia Vraja

    Investiţii planificate: 200.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 50.000 de euro

    Prezenţă: supermarketuri


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afacere românească cu parfum de Provence. Ce business au făcut doi corporatişti cu o plantă care înfloreşte doar 3 săptămâni pe an

    Motivele care îi determină pe micii antreprenori să pornească la drum în lumea afacerilor sunt din cele mai diverse. În cazul Cristinei Miliţoiu acesta a constat într-un moment de cumpănă pentru familia sa, care a motivat-o să profite însă mai mult de fiecare zi şi să îşi transforme pasiunea în businessul Grădina de lavandă.

    M-am regăsit la vârsta de 37 de ani fugind de viaţa de oraş pe care credeam că o doresc atât de mult”, povesteşe fondatoarea Grădinii de Lavandă despre momentul în care viaţa sa şi-a schimbat cursul, după ce familia sa a trecut printr-o tragedie, „un eveniment personal care ne-a marcat, dar care ne-a făcut să ne dorim mai mult de la viaţă decât să ne uităm cum momentele frumoase trec pe lângă noi”.

    În 2014 a cumpărat un teren la Ţipăreşti, în judeţul Prahova, iar inspiraţia a venit pe parcurs, „lavanda ne-a picat cumva în braţe într-o zi în care nici măcar nu ne aşteptam”. În 2015 a înfiinţat firma, alături de soţul său, Eugen, şi spune că nu a plecat la drum cu moşteniri sau averi, iar scopul nu au fost vreodată banii. „Era pur şi simplu ceva ce trebuia să facem, era despre oameni şi despre autenticitatea relaţiilor dintre noi.” Investiţia iniţială a fost realizată din fonduri proprii şi în paşi mici, fiind direcţionată înspre achiziţionarea terenului, a utilajelor agricole şi în înfiinţarea plantaţiei. „Nu ne-am grăbit vreo secundă, era momentul să ne bucurăm de fiecare întâmplare în parte, bună sau rea. Datorită acestui aspect am învăţat răbdarea şi recunoştinţa, lucruri care au avut un foarte mare impact asupra noastră ca indivizi.”

    De formare unul inginer, unul economist, soţii Miliţoiu au luat contact aproape toată viaţa cu medii formale de muncă şi au experimentat îndeaproape lumea marilor companii,  dar şi-au dorit ceva mai mult. Nu au renunţat însă la joburile lor în momentul în care au devenit antreprenori. Eugen Miliţoiu, care lucrează ca Logistic Manager în Bucureşti, face de 20 de ani naveta între Capitală şi Ploieşti, oraşul lor de domiciliu, iar Cristina Miliţoiu, care este IT Consultant pentru o aplicaţie de HR (SAP HR), lucrează remote de câţiva ani. „Jonglăm, într-adevăr, între viaţa de angajat şi cea de antreprenor pentru că în perioada aceasta este destul de solicitant să poţi acoperi ambele activităţi fără să te stresezi. Dar ne ajută experienţa marilor corporaţii în relaţia cu oamenii cu care intrăm în contact, în modul de a aborda businessul şi pe partea de promovare.”


    Cristina Miliţoiu, cofondator Grădina de lavandă: „Pentru noi pandemia a fost o binecuvantare, în anul 2020 având cel mai mare număr de vizitatori înregistrat până atunci.”


    Deşi fondatoarea spune că nu este un business atât de mare, în 2020 compania a avut o creştere importantă faţă de veniturile din 2019 (34.000 de lei), înregistrând o cifră de afaceri de 143.000 de lei. Pentru acest an, Cristina Miliţoiu se aşteaptă la un avans de 50% al veniturilor. 

    În prezent, echipa businessului este formată din şase angajaţi. „Noi ne numim echipa familie, pentru că asta suntem, doar că fiecare avem câte o atribuţie. Pe lângă noi doi sunt şi cele două fiice ale noastre, câţiva prieteni buni de-ai lor care ne ajută enorm şi părinţii noştri. Nu am fi reuşit absolut nimic dacă nu eram o familie şi un colectiv atât de unit, în care dragostea este cuvântul cheie şi în care partea fiecăruia dintre noi este la fel de importantă.”

    Pe parcursul anilor, antreprenoarea spune că a întâmpinat câteva mici obstacole, pe care la momentul respectiv le-a considerat mari, dar care s-au dovedit a fi doar parte din proces. „Consider că cea mai dificilă, dar şi cea mai frumoasă parte este comunicarea umană, iar majoritatea erorilor s-au produs tocmai din acest motiv. Ar fi absurd să spunem că noi am fost perfecţi şi că micile neînţelegeri au fost doar din cauza altor persoane, dar ceea ce putem spune este că, cu fiecare provocare depăşită, am apreciat enorm fiecare ajutor şi zâmbet din partea oamenilor şi am încercat să ajutăm la rândul nostru cât de multă lume am putut.”

    Cât despre apariţia noii crize sanitare, în comparaţie cu alţi antreprenori fondatoarea Grădinii de Lavandă spune că pentru businessul său pandemia a fost o binecuvântare, în primul rând deoarece a descoperit avantajele mediului online şi cât de importantă este, de fapt, comunicarea cu persoana aflată în spatele ecranului şi cât de mult ne dorim să rezonăm cu cei din jur, dar şi pentru că în 2020 au avut cel mai mare număr de vizitatori înregistrat până atunci  – 5.000, faţă de numai 1.000 de vizitatori în 2019. „Anul acesta ne dorim să ne bucurăm de un număr şi o calitate umană la fel de bune. Am avut marele noroc ca pragul nostru să fie trecut doar de oameni minunaţi, care nu au vrut decât să se bucure de atmosferă şi culoarea din teren.”

    Sezonul lavandei durează doar trei săptămâni – ultimele două săptămâni din iunie şi prima din iulie.

    Antreprenoarea spune că nu există un anumit profil al vizitatorilor care trec pragul Grădinii de Lavandă, aceştia provenind din toate domeniile de activitate, cu situaţii materiale extrem de variate, dar pe care îi uneşte dorinţa de frumos. „Vizitatorii sunt diverşi, de la familii sau cupluri care vor să-şi facă o poză în lavandă, până la cei pentru care o amintire înseamnă o poză făcută de un fotograf profesionist. Sunt şi cei care vin din curiozitate şi, desigur, cei care sunt în excursie, cu autocarul, şi se întâmplă să fim în sezonul de înflorire. Credem că este cumva energia locului, care reuşeşte să aducă împreună grupuri atât de diferite.” Foarte mulţi vizitatori au între 20 şi 25 de ani, dar vin şi foarte mulţi trecuţi de 60 de ani. Din total, un procent de 10% au fost străini, veniţi din toate colţurile lumii, care fie vizitau România şi au auzit de loc, fie s-au stabilit aici şi au dorit să facă o vizită.
     

    Portofoliul actual al companiei cuprinde un număr de 22 de produse, toate realizate manual, din producţia proprie de ulei esenţial şi apă de lavandă, certificate ecologic. „Produsele sunt 100% naturale, neprocesate si fără diferite adaosuri.” Preţurile variază între 10 şi 70 de lei, cel mai ieftin fiind uleiul într-o cantitate de 1 ml şi cel mai scump, uleiul la 30 ml. Între aceste două marje se regăsesc multiple alte produse derivate, cum ar fi globuleţele cu seminţe, perne, ceai, miere, săpun, produse de baie şi altele. Cel mai căutat produs este însă uleiul esenţial, „un ulei pur, al cărui miros dovedeşte acest aspect, care are multiple proprietăţi şi este extrem de versatil”. În ceea ce priveşte preţul de acces la Grădina de Lavandă, acesta este de 10 lei şi a fost gândit „ca o barieră între cei care vor să se plimbe şi cei care chiar îşi doresc să ne calce pragul”. Anul acesta au făcut şi o serie de noi amenajări, astfel încât să le poată oferi vizitatorilor condiţii propice – zone de umbră, frigidere cu apă şi sucuri, zone de relaxare şi toalete, investiţiile ajungând, în intervalul ianuarie-mai, la aproape 56.000 de lei.

    Despre alte businessuri similare antreprenoarea spune că există multe plantaţii de lavandă în ţara noastră, „însă nu îi considerăm competitori, ci colaboratori, pentru că ne ajutăm cu sfaturi, întrebări, propuneri de colaborare cât de des putem. Ne bucurăm că este atât de multă activitate pe această nişă, pentru că ne putem inspira unii pe ceilalţi pentru a deveni furnizori mai buni de produs”.

    Cât priveşte planurile de viitor, aceasta sunt legate de mutarea instalaţiei de distilare la Ţipăreşti, dar şi extinderea gamei de produse şi creşterea numărului de vizitatori.

  • Luiza Stoica: Motivaţia şi spiritul de echipă sunt esenţiale pentru a trece peste orice provocări

    Director de Operaţiuni, McDonald’s România Premier Restaurants România


    Cifră de afaceri (2019): 927 mil. lei Profit (2019): 127 mil. lei Număr de angajaţi: 5.000


     

    —  Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o în pandemie este:

    Că oamenii din jurul meu sunt o sursă infinită de învăţare. La McDonald’s, ne-am adaptat rapid măsurilor de siguranţă impuse în contextul pandemiei. Împreună cu oamenii din restaurantele McDonald’s am fost alături de clienţi şi de comunităţile din care facem parte. De la ei am învăţat că motivaţia şi spiritul de echipă sunt esenţiale pentru a trece peste orice provocări.

    —  Cea mai importantă decizie pe care am luat-o în ultimul an:

    Pentru mine şi pentru întreaga echipă a fost extrem de important să rămânem aproape de clienţii noştri, să le oferim în continuare produsele preferate prin McDelivery, la McDrive şi comenzi la pachet.

    —  Cum mi-am menţinut colegii motivaţi în ultimul an:

    Cred foarte tare în puterea exemplului personal. Aşadar, am preferat să fiu alături de ei de fiecare dată când a fost posibil, să îi ascult, să îi îndrum şi să îi încurajez prin vorbe bune şi zâmbete, chiar dacă au fost ascunse sub mască. În echipă, motivaţia are un impact puternic, de aceea îmi pun amprenta personală în acţiunile şi în modul de lucru pe care îl implementăm. Comunicarea transparentă şi clară rămâne definitorie şi te duce cu un pas important înainte în atingerea obiectivelor. Sunt mândră să văd în echipă oameni talentaţi, deschişi la schimbare, care doresc să se dezvolte şi să contribuie la succesul afacerii noastre.

    —  Work from home sau de la birou?

    Categoric, din restaurantele noastre. Acolo este scena, acolo se întâmplă acţiunea. Îmi place să observ clienţii, să interactionez cu aceştia. De la ei îmi iau feedback-ul, ei ne spun, în final, dacă facem bine. Rolul meu presupune vizite frecvente în restaurante şi păstrarea legăturii cu echipele din întreaga ţară pentru a lua cele mai bune decizii împreună. Am rămas aproape de colegii mei şi am lucrat cot la cot cu ei, asigurându-mă că toate măsurile de siguranţă sunt respectate atât pentru ei, cât şi pentru clienţii noştri, şi că standardele serviciilor şi produselor oferite de McDonald’s rămân cel puţin la fel de ridicate.

    —  Locul din care îmi iau energia necesară depăşirii unei crize:

    Îmi iau mereu energia din restaurantele McDonald’s, de la colegii mei. Îmi place să fac vizite în cât mai multe dintre ele şi să redescopăr farmecul şi specificul fiecăruia. Acolo, redescopăr oamenii care dau energia fiecărui restaurant, chiar dacă ele încă nu funcţionează la capacitate maximă.

    —  Persoana care m-a inspirat cel mai mult în această perioadă:

    Am avut bucuria şi norocul să îl am aproape, câteva luni, pe Tomasz Nawrocki, responsabil de operaţiunile McDonald’s din Malta, Grecia, România şi Ţările Baltice. Ne-a oferit suportul său pentru coordonarea operaţiunilor din România şi am avut şansa să îl observ gestionând situaţii cu care noi nu ne confruntasem local.  Am învăţat de la el ce înseamnă să fii un manager performant şi un coleg bun pentru echipe din ţări diferite.

    —  Putere vs. feminitate:

    Feminitatea şi puterea nu s-au exclus niciodată, dimpotrivă. Un lucru mai puţin cunoscut despre echipa McDonalds’s este faptul că e formată din femei în proporţie de 60%. Cred că este nevoie să dăm mai multă voce femeilor în general şi mă bucur să văd tot mai multe companii care au femei în poziţii de conducere, care ţin cont de expertiza lor şi care şi-au dat seama că puterea unei echipe vine din diversitatea membrilor ei.

  • Anca Damour: Anul trecut, când am experimentat cu toţii izolarea, am descoperit că în singurătate ne descoperim adevărata umanitate. Ea mi-a arătat că a fi împreună înseamnă mai mult decât aproape fizic, înseamnă încredere, compasiune şi susţinere

    Membru în Comitetul Executiv Carrefour România


    Cifră de afaceri (2020, consolidată la nivelul grupului Carrefour România): 2,327 mld. euro Număr de angajaţi (cifră consolidată la nivel de grup): >18.000


     

    —   Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o în pandemie:

    Anul trecut, când am experimentat cu toţii izolarea, am descoperit că în singurătate ne descoperim adevărata umanitate. Ea mi-a arătat că a fi  împreună înseamnă mai mult decât aproape fizic, înseamnă încredere, compasiune şi susţinere. Înseamnă să oferi siguranţă că eşti acolo pentru ceilalţi. În business profitul nu e unica busolă, ştiu asta de mult timp. Dar în 2020, mai mult ca oricând, responsabilitatea cu care am acţionat faţă de clienţi, parteneri, comunităţi şi mediul înconjurător a fost un indicator a ceea ce suntem noi cu adevărat: un furnizor de servicii esenţiale, un brand full service care ştie să fie mereu acolo pentru întregul ecosistem din care face parte, un partener pe care te poţi baza oricât de dificil ar fi contextul. Am demonstrat acest lucru celor alături de care am rămas fără ezitare: fermierii din Cooperativa Agricolă Vărăşti, cramele din programul Deschidem Vinul Românesc, ambiţioşii agricultori înscrişi în programul Creştem România BIO, echipa energică din Fundaţia pentru Dezvoltarea Agriculturii, BRINGO, toţi producătorii locali cu care dezvoltăm mărcile proprii Carrefour, tinerii din Innovation Labs, experţi, autorităţi, partenerii noştri sociali şi consumatorii.

    —   Cea mai importantă decizie pe care am luat-o în ultimul an:

    Aş spune că tot anul trecut a constat în gestionarea unui şir lung de decizii importante cu impact asupra stabilităţii ecosistemului Carrefour compus din clienţi, angajaţi, parteneri strategici, furnizori, producători locali, categorii vulnerabile, asociaţii şi ONG-uri. Deciziile au mers în direcţia susţinerii acestei stabilităţi. Concret, câteva exemple importante: am continuat investiţiile în programele şi iniţiativele originale Carrefour, ne-am respectat angajamentele asumate în faţa tuturor partenerilor noştri de business şi în special în faţa micilor producători care au avut dificultăţi în a-şi vinde produsele proaspete din cauza restricţiilor impuse de starea de urgenţă.

    —   Cum mi-am menţinut colegii motivaţi în ultimul an:

    Mai ales în această perioadă, obiectivul meu a fost să menţin stabilitatea echipelor şi un element cheie a fost să aloc în permanenţă timp pentru a mă conecta cu colegii şi pentru a le asculta mai mult trăirile sau îngrijorările. În fiecare clipă am cunoscut şi ne-am asumat cu toţii obiectivele, am acţionat  în modul nostru propriu şi ne-am susţinem reciproc fără scuze sau ezitări. Cred că asta ne-a ajutat să nu pierdem coeziunea construită anterior şi să depăşim împreună, ca echipă, aceasta perioadă.

    —   Work from home sau de la birou?

    Aş spune munca în siguranţă. 2020 a fost anul care a adus în prim plan sănătatea şi menţinerea siguranţei, a noastră şi a celor dragi. Încă din prima zi, toată energia noastră a fost canalizată pentru a păstra Carrefour un loc sigur pentru colegi, clienţi şi parteneri, prin respectarea tuturor măsurilor de siguranţă prevăzute de autorităţi şi adoptarea unor măsuri excepţionale de protecţie care au atras şi certificarea internaţională a tuturor hipermarketurilor şi sediului central.

    —   Locul din care îmi iau energia necesară depăşirii unei crize:

    Sursele de energie sunt şi sursele celor mai mari satisfacţii ale mele: familia, proiectele cu impact în comunitate şi în economie şi echipele care fac ca aceste proiecte să funcţioneze. Alături de familie am petrecut weekenduri întregi imaginând şi planificând vacanţele pe care le vom face după ce va fi din nou sigur să călătorim.

    —   Persoana care m-a inspirat cel mai mult în această perioadă:

    Eroii aflaţi în prima linie în lupta cu pandemia. Acest impresionant personaj colectiv reprezentat de eroii din prima linie în lupta cu Covid-19 a acţionat onorabil, fără odihnă, fără să stea pe gânduri, într-o manieră fără precedent. Tot în prima linie s-au aflat şi propriii mei colegi din magazine şi depozite, care au lucrat împreună, cu mult curaj şi grijă, pentru a oferi hrană unei ţări aflate anul trecut în stare de urgenţă.

    —   Putere vs. feminitate:

    Cred mai degrabă în incluziune decât în lucruri care se exclud. Cred în necesitatea unei culturi care se bazează pe respect reciproc, pe recunoaşterea şi valorificarea capacităţilor individuale şi a diferenţelor dintre noi, pe combaterea discriminării de gen. Cred că e sănătos să dărâmăm ideile preconcepute şi să promovăm egalitatea. Liderii viitorului, femei şi bărbaţi, ştiu să privească dincolo de stereotipuri. Sunt cei care au o viziune şi un angajament pentru o cultură care încurajează egalitatea de şanse la locul de muncă, în toate tipurile de joburi şi la toate nivelurile ierarhice. Spre exemplu, în echipa Carrefour, 50% din Comitetul Executiv sunt femei, printre care şi eu. Iar 59% dintre managerii noştri sunt de asemenea femei. Echipa de IT este condusă de o femeie ‒ Gabriela Stănică, viziunea financiară a companiei o promovează de asemenea o femeie ‒ Jagoda Gwardys-Zientara, activitate de e-commerce e coordonată de Justyna Torres, echipele de resurse umane sunt dirijate de Alina Gamauf şi exemplele pot să continue.

  • Stejara Pircan: În ciuda dificultăţilor şi a incertitudinilor din fiecare zi, echipa eMAG a reuşit să înveţe din fiecare provocare şi să dea ce e mai bun pentru clienţi, pentru familiile lor, pentru organizaţie

    Vicepreşedinte eMAG


    Cifră de afaceri (2019, pentru Dante International, care administrează brandul eMAG): 4,599 mld. lei Profit (2019): 49,5 mil. lei Număr de angajaţi: > 5.500


        

       Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o în pandemie:

    Ce am învăţat în pandemie este că singura constantă din viaţa noastră este schimbarea, că nu putem controla ce se întâmplă mâine, dar sigur putem controla cum reacţionăm la ceea ce se întâmplă mâine. Nu putem trece singuri o astfel de criză, ci doar în echipă. Iar pandemia de COVID-19 mi-a întărit convingerea că oamenii sunt cea mai importantă parte a companiei. În ciuda dificultăţilor şi a incertitudinilor din fiecare zi, echipa eMAG a reuşit să înveţe din fiecare provocare şi să dea ce e mai bun pentru clienţi, pentru familiile lor, pentru organizaţie.

    —   Cea mai importantă decizie pe care am luat-o în ultimul an

    Am învăţat să construiesc încredere şi am învăţat să mă concentrez conştient pe dezvoltarea relaţiilor. În astfel de momente, toţi suntem vulnerabili şi încrederea ne ajută să mergem pe acelaşi drum, împreună. În această perioadă am investit mult mai mult timp în dezvoltarea relaţiilor puternice, de durată, cu partenerii, colegii şi prietenii.

    —   Cum mi-am menţinut colegii motivaţi în ultimul an:

    Am construit încredere. De acolo am plecat. Apoi, am comunicat permanent şi ne-am definit aşteptări clare de la început cu privire la modul în care colaborăm în echipă, lăsând fiecăruia flexibilitatea de a-şi organiza activitatea individuală.

    Am creat ocazii să interacţionăm online la fel de des cum o făceam la birou: am sărbătorit zile de naştere online, am trimis cadouri acasă colegilor, ne-am susţinut atunci când fiecare dintre noi a avut momente mai dificile în viaţa personală sau profesională. Ceea ce cred că a mai contribuit considerabil la binele comun a fost şi faptul că ne-am menţinut atenţia pe o mentalitate de creştere: creştere a businessului, creştere la nivel personal cu provocări în echipe pe diverse zone pentru a ne şi recompensa pentru atingerea obiectivelor.

    —   Work from home sau de la birou?

    Sunt o persoană activă, care preferă interacţiunea umană, reală, faţă în faţă, însă în ultimul an am descoperit şi beneficii ale lucrului de acasă. Organizaţia viitorului este o combinaţie hibridă între lucrul de acasă şi lucrul la birou, cele două vor coexista, iar procentul va fi definit de nevoile, priorităţile şi specificul fiecărei persoane în parte. Organizaţia noastră este receptivă la nevoile oamenilor ei, astfel că biroul va fi un spaţiu de întâlnire pentru echipe mixte de proiect, pentru întâlniri în care echipele vor dori să îşi întâmpine noii colegi sau spaţiul de întâlnire necesar pentru a construi relaţii mai puternice.

    —   Locul din care îmi iau energia necesară depăşirii unei crize:

    M-au ajutat şi motivat mereu joaca cu copiii mei şi sportul. Familia e întotdeaua sursa mea de energie şi confort.

    —   Persoana care m-a inspirat cel mai mult în această perioadă:

    Din viaţa profesională zic, fără să stau pe gânduri, Tudor Manea, directorul general eMAG, pentru lecţiile zilnice de rezistenţă. Pentru susţinere şi pentru motivare. Aşa am reuşit să depăşim obstacol după obstacol şi să transformăm fiecare provocare în oportunitate.

    —   Putere vs. feminitate:

    Cu toţii suntem un mix interesant de calităţi feminine şi masculine, care ies la iveală în proporţii diferite, în funcţie de situaţie. Cred că cel mai bine merg împreună: putere şi feminitate şi să reuşesc să trăiesc în echilibru.