BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Cum a construit o tânără o afacere de 1 milion de euro în Romania din telegramele cu gust dulce, care sunt noua modă de a trimite mesaje

    Cuvintele sunt întotdeauna dulci, dacă ne referim la cele din telegramele transformate în business de antreprenoarea Aura Oprea. Cum a evoluat povestea afacerii începute în 2015 şi ce alte produse a mai lansat ea între timp?

    Aura Nicolae, cu experienţă în marketing şi comunicare, a adus pe piaţa din România brandul polonez de produse din ciocolată de nişă Chocolissimo în urmă cu şapte ani. L-a crescut constant, până când acesta a ajuns la vânzări de aproximativ 1 milion de euro în România, principalul produs vândut fiind telegramele de ciocolată. Anul trecut, ea a lansat pe piaţă şi un nou brand de ciocolată vegană, Captain Cocoa. „Eu am învăţat să fiu antreprenor, pentru că am venit din mediul corporatist, unde am lucrat în marketing şi dintr-o dată mi-am spus că mi-ar plăcea să creez un business. Piaţa, din 2015 şi până acum, s-a schimbat foarte mult în ceea ce priveşte consumul.

    Oamenii sunt interesaţi să consume o cantitate mai mică, dar o ciocolată de calitate mai bună. Îmi place să cred că am contribuit şi noi la această educaţie”, a povestit Aura Nicolae, acţionar Savorisa, compania care deţine brandul Chocolissimo pe piaţa locală. Ea spune că businessul cu ciocolată a crescut şi pentru că românii simt nevoia de a dărui, sunt foarte generoşi şi le place să ofere un cadou frumos, de impact, din generozitate şi din dorinţa de a exprima printr-un cadou aprecierea pe care o au pentru cei apropiaţi.

    „Produsele pe care noi le comercializăm sunt în mare parte, în proporţie de 90%, achiziţionate pentru a fi făcute cadou.” Pornind de la pralinele de calitate bună, poţi scrie anumite urări, iar în final obţii un produs din ciocolată calitativă care este personalizat şi care poate fi dăruit, un cadou de impact. Majoritatea ne identifică cu produsul telegramă, pentru că este produsul nostru vedetă: „Mi-ar plăcea ca tot mai mulţi oameni să fi primit măcar o dată o telegramă din ciocolată”, a menţionat Aura Nicolae.

    Un lucru bine primit de consumatori a fost faptul că pot personaliza produsele, pentru că ei pot scrie orice mesaj îşi doresc prin aceste telegrame. Pentru cei mai puţin inspiraţi, există însă şi mesaje prestabilite, cum ar fi: „Mă topesc după tine”, „Dieting sucks”, „Ai fost cuminte?”, „Forever Together”.  „Avem în fiecare an, pornind de la Sfântul Valentin, 1 Martie, Paşte, Crăciun, noutăţi, maximum cinci produse, de care se ocupă departamentul de cercetare din Polonia, noi fiind un brand polonez care acţionează în sistem de franciză.

    Apoi, noi integrăm în oferta locală produsele noi pe care ei le propun la nivel de companie. Am sesizat în ultimii ani o cerere pe piaţa locală de produse cu o cantitate mică de zahăr, vegane, vegetariene şi organice şi am lansat de anul trecut în octombrie un brand de ciocolată separat de Chocolissimo, care propune astfel de produse din ciocolată şi se numeşte Captain Cocoa. El propune produse din ciocolată vegană pentru adulţi, dar avem şi o variantă pentru copii care poate fi un înlocuitor al celebrului ou de ciocolată cu jucărie, în sensul că ciocolata acestui produs are la bază doar trei ingrediente: zahăr, vanilie şi unt de cacao, dar şi o jucărioară din hârtie care se asamblează ca un puzzle”, a explicat Aura Nicolae. Ea completează că brandul a fost foarte bine primit pe piaţă şi crede că o să se dezvolte în următorii ani. Produsele sunt livrate prin curier în toată ţara, fiind vândute în e-commerce.

    De asemenea, compania lucrează cu două segmente, cu clienţii corporate şi cu clienţii individuali, persoane fizice care achiziţionează direct de pe site. „Corporaţiile vor, de exemplu, să turnăm din ciocolată logoul sau un obiect reprezentativ pentru ei şi datorită volumului mare se poate face asta, dar individual nu.” În 2021, 75% din business a fost generat de clienţii corporate. Aura Nicolae mai spune că perioada Crăciunului este cea mai plină şi cea mai mare comandă a fost de 3.700 de telegrame din ciocolată din partea unui singur client. „Am sesizat că a crescut numărul de produse pe piaţă, dar calitatea ciocolatei ne poziţionează în top în momentul acesta. Ciocolata belgiană este şi ea de mai multe feluri, iar noi avem ciocolată doar din gamele premium şi super premium şi se poate simţi diferenţa de gust. Multe branduri de ciocolată care au apărut în ultimul timp au mers pe trendul acesta de artizanat şi de produs pralinele de ciocolată într-un laborator local şi încurajez genul acesta de acţiuni, dar în acelaşi timp mi se par diferite pralinele făcute în Belgia versus nişte praline dintr-un laborator de cofetărie”, a mai spus ea.  Antreprenoarea a recunoscut că poţi greşi mult ca începător şi una dintre greşelile pe care le-a făcut ea a fost faptul că n-a studiat suficient piaţa. „Eu doar am presupus că acest produs o să fie bine primit de piaţă şi singurul filtru la momentul în care am decis că vreau brandul pe piaţă a fost filtrul personal, că mi-a plăcut mie. Bineînţeles, e imposibil să spui că porneşti la un drum şi ai luat toate măsurile de precauţie. Eu făceam la inceputul businessului şi marketing şi vânzări şi contabilitate. La job, de exemplu, greşelile pe care le făceam erau mereu pe banii altora. În antreprenoriat, ce greşeşti plăteşti la propriu. Asta te sperie, dar te şi motivează în acelaşi timp.”

  • Povestea antreprenorului care a fondat renumitul lanţ hotelier de lux Shangri-La. Cum şi-a câştigat acesta porecla de „regele asiatic al zahărului“

    Robert Kuok Hock Nien s-a născut pe 6 octombrie 1923 în Malaysia (numită, la momentul respectiv, British Malaya) şi a urmat cursurile Raffles Institution şi ale English College Johore Bahru. Primul său loc de muncă a fost ca asistent într-un birou, iar mai târziu a lucrat ca funcţionar într-un departament din cadrul conglomeratului Mitsubishi, în perioada ocupaţiei japoneze din ţara sa natală.

    A fost promovat rapid ca şef de departament, iar după ce Malaysia şi-a câştigat independenţa, s-a folosit de cunoştinţele şi relaţiile dobândite pentru a porni o afacere cu mărfuri agricole. În 1959, antreprenorul a pus bazele Malayan Sugar Manufacturing Co. Bhd. împreună cu doi investitori japonezi, iar la doi ani distanţă a început să cumpere zahăr ieftin din India, înainte ca preţurile să crească, investind masiv în mai multe rafinării. După un timp a ajuns să controleze 80% din producţia naţională de zahăr, în jur de 1,5 milioane de tone, adică 10% din producţia mondială, ocazie cu care şi-a câştigat porecla de „Regele asiatic al zahărului“.

    În 1971 a început să facă business şi în industria ospitalităţii, deschizând în Singapore prima unitate din cunoscutul lanţ hotelier de lux Shangri-La, numit astfel după locul mitic descris de James Hilton în nuvela „Lost Horizon”. La câţiva ani distanţă a extins afacerea şi în Hong Kong, brandul ajungând în prezent la peste 100 de unităţi răspândite în Africa, Asia, Europa, Orientul Mijlociu şi America de Nord, cu un număr de circa 40.000 de camere.

    De-a lungul timpului antreprenorul şi-a extins investiţiile în numeroase ţări şi este, printre altele, proprietarul a zece îmbuteliatori chinezi care au contracte cu Coca-Cola, dar şi China World Trade Center, cel mai mare complex comercial al ţării. Deţine, totodată, acţiuni în transportatorii Malaysian Bulk Carriers Berhad şi Transmile Group, iar în 2007 el a unit o parte din afaceri cu Wilmar International, parteneriat în urma căruia s-a născut cel mai mare procesator de ulei de palmier din lume.

    Antreprenorul are opt copii din două căsnicii. Există şi o carte despre viaţa sa: „Robert Kuok, A Memoir”.

  • Cum se transformă hobbyul unei tinere dintr-un atelier mic din Bucureşti într-o afacere

    Bella Carta este un studio de design care poartă în spate o experienţă de zece ani. Totul a pornit ca un hobby, mai mult decât ca o afacere, având la bază pasiunea Ralucăi Copil pentru hârtie şi papetărie. Deşi pe piaţa din România, la acel moment, existau mulţi furnizori de invitaţii de nuntă, ea a identificat un segment de piaţă prea puţin acoperit pe atunci – cel al invitaţiilor cu elemente personalizate, atât ca design grafic, cât şi ca materiale folosite.

    Bella Carta este un studio de design şi tipar letterpress care creează cu multă pasiune papetărie pentru evenimente private sau pentru afacerile care doresc să-şi transpună identitatea de brand în formă fizică”, povesteşte Raluca Copil. A pus la bătaie o investiţie de circa 25.000 de euro în echipamente şi cursuri de instruire şi specializare şi şi-a format o echipă de trei angajaţi care îşi valorifică ideile şi creativitatea pentru a face cele mai inedite invitaţii de nuntă. „În urma introducerii în portofoliul nostru a unor noi metode şi tehnici de print, ne vom diversifica oferta de produse către un segment şi mai premium, în zona papetăriei personale de lux.

    Clienţii noştri sunt atât persoane fizice, cât şi companii care apreciază articolele de papetărie de lux, lucrate cu materiale atent selectate.” Toată producţia are loc într-un atelier din Bucureşti, unde Raluca şi ajutoarele ei lucrează atât invitaţii de nuntă şi de botez, papetărie pentru companii – cărţi de vizită, gift vouchere, thank you cards, etichete, ambalaje –, cât şi o gamă de felicitări şi carduri pe care le comercializează într-o reţea de magazine. „Fiind produse personalizate, care se realizează, în general, manual, în tiraje mici, preţul fiecărui proiect poate varia destul de mult. În general, invitaţiile noastre au avut preţuri medii cuprinse între 17 şi 20 de lei în 2021”, spune Raluca Copil.

    Cum piaţa evenimentelor a fost puternic afectată de pandemie, astfel că unele proiecte planificate au fost amânate, şi businessul Bella Carta a avut puţin de suferit, însă Raluca spune că a reuşit să păstreze echipa, ceea ce a fost o performanţă. „Anul 2020 a fost unul foarte dificil, deoarece au fost suspendate sau anulate toate evenimentele private şi corporate. De asemenea, lucrându-se de acasă, nu au mai fost necesare nici elementele de papetărie corporate. Practic, toate sursele de venit erau blocate.” Nici anul 2021 nu a fost cu mult diferit, adaugă Raluca Copil, însă revenirea treptată a activităţii şi a ritmului de viaţă anterior pandemiei a făcut mai uşoară misiunea de a acoperi cheltuielile lunare curente, fără ca businessul să mai genereze pierderi.

    Fiind produse personalizate, care se realizează, în general, manual, în tiraje mici, preţul fiecărui proiect poate varia destul de mult. În general, invitaţiile Bella Carta au avut preţuri medii cuprinse între 17 şi 20 de lei în 2021.

    Toată producţia are loc într-un atelier din Bucureşti, unde Raluca şi ajutoarele ei lucrează atât invitaţii de nuntă şi de botez, papetărie pentru companii – cărţi de vizită, gift vouchere, thank you cards, etichete, ambalaje -, cât şi o gamă de felicitări şi carduri pe care le comercializează într-o reţea de magazine.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Bellissimo – brand de lumânări (Bucureşti)

    Fondator: David Samoilă

    Prezenţă: online şi la târguri

    Luana’s Boutique – brand de haine şi accesorii pentru copii (jud. Argeş)

    Fondatoare: Luana Mihai

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 50.000 de euro

    Prezenţă: online şi la târguri

    Beauty Studio Artist – salon de înfrumuseţare (Sibiu)

    Fondatori: Isabela şi Răzvan Bobdan

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de activitate: 60.000 de euro

    Prezenţă: Sibiu

    Paul the bunny – jucării şi accesorii pentru copii (Braşov)

    Fondator: Nicoleta Costache

    Prezenţă: online

    Maya Concept – magazin de accesorii (Iaşi)

    Fondatoare: Alina Apescăriţei

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 1,6 mil. lei (circa 320.000 de euro)

    Prezenţă: un magazin în Iaşi

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea antreprenoarei care a construit împreună cu soţul său una dintre cele mai mari afaceri româneşti, cu venituri de peste 750 de milioane de lei. „Mă consider antreprenor din copilărie, pot să spun de vocaţie!”

    Cristina Timiş se numără, alături de soţul ei, pritre primii antreprenori din România, iar acest rol a definit-o mereu, după cum spune chiar ea. Ce o motivează însă să se implice în creşterea constantă a brandurilor din portofoliul grupului cu afaceri anuale de peste 750 de milioane de lei?

    “Mă consider antreprenor din copilărie, pot să spun de vocaţie!”, îşi descrie Cristina Timiş alegerea de a o lua pe drumul deloc bătătorit al afacerilor, în 1990. Startul a fost pentru ea când, alături de soţul său şi alţi doi asociaţi, s-au numărat printre primii antreprenori din Romania. În 1992, au ales să îşi înfiinţeze propria firmă de familie, Cris-Tim, care a devenit în timp scurt brandul din industria preparatelor din carne despre care puţini nu au auzit în prezent.

    Acestuia  i-au urmat Salamul Săsesc în 2002, Bunătăţi în 2011(brand de ready meal), Mugura, în 2015 (brand de lactate), Salam de Sibiu în 2015, brandul Matache Măcelaru în 2011 (preparate din carne), Eco Ferm în 2012 (una dintre cele mai mari ferme  de cultură cerealieră şi creşterea animalelor) şi Sens Construct, în 2003 (firmă de construcţii). În 2014, s-a alăturat grupului Clinica Eliade, clinică de medicină integrativă, de care se ocupă personal, iar din 2018, domeniul Casa Timiş, de care se ocupă în integralitate, şi care a devenit  în numai doi ani un brand în domeniul turismului şi ospitalităţii.

    „Viziunea mea pentru acest loc este să scriu istorie în turismul viniviticol şi experienţial din România, ca şi în ospitalitatea de familie şi să pun acest loc de pe celebrul Drum al Vinului pe harta lumii. Prin tot ceea ce creăm şi dezvoltăm la Casa Timiş, vom contribui semnificativ şi la creşterea brandului de ţară.”

    Toate acestea au generat anul trecut afaceri de 752,5 milioane de lei, un profit de 40,5 milioane de lei şi au în jur de 2.534 angajaţi. Ce o motivează să ducă brandurile grupului mai departe? Cristina Timiş răspunde că motivaţia sa ţine de propriul fel de a fi: „M-am născut entuziastă, rebelă şi nonconformistă, autentică şi integră, într-un cuvânt liberă, cum, de altfel, ne naştem toţi.

    Din fericire, eu am ales să îmi păstrez, cultiv şi să exprim aceste daruri în ciuda faptului că mi-au adus multe conflicte în viaţă, începând din copilărie. Într-o societate care ne supresează continuu, de la comunismul pe care l-am trăit o bună perioadă din viaţă, la pseudodemocraţia de astăzi, să nu te conformezi mentalului colectiv e o asumare care îţi ridică mereu probleme”.

    Este de părere că evoluţia profesională începe cu cea personală şi cu întrebările esenţiale existenţiale: cine sunt? cine vreau să fiu? cum vreau să fiu? la ce valori mă raportez? cum vreau să ating oamenii din viaţa mea ? „În funcţie de răspunsurile primite, apar aşadar şi tipurile de motivaţii. Eu sunt o persoană care răspunde la motivaţia intrinsecă! Am nesfârşite arii de interese, sunt o curioasă incurabilă, vreau să ating şi să învăţ, să exprim în multiple domenii şi să nu depind de motivaţii exterioare în niciun fel.

    Mă raportez la viaţă cu insaţietate, o iubesc pe deplin şi chiar am câteva cuvinte care mă motivează şi cu care îmi încep fiecare zi ori care mă energizează atunci când am o zi mai grea. Dacă vrei valoare în viaţa ta, nu trebuie să depinzi de motivaţii extrinseci, avem în noi un potenţial infinit, iar arta de a-l descoperi şi manifesta stă numai în mâinile noastre!”

    Crezurile mele, după care îmi conduc viaţa şi care fac parte din mindsetul meu sunt redate foarte bine în următoarele:

    „Whether you think you can, or you think you can’t – you are right. (Indiferent ce crezi că poţi face şi crezi că nu poţi face, ai dreptate.’’ Henry Ford

    „To be yourself in a world that is constantly trying to change you is the greatest accomplishment. (Să fii tu însuţi într-o lume care încearcă să te schimbe constant este cea mai mare realizare.)’’ Ralph Waldo Emerson

    Aceasta este marea libertate, dar şi marea responsabilitate a fiecăruia dintre noi.

    În ceea ce priveşte diferenţele de gen şi felul în care puterea şi feminitatea funcţionează, ea răspunde: „De foarte mult timp, sunt vehiculate teme internaţionale şi naţionale privind egalitatea de gen, putere vs. feminitate. Venim egali pe acest pământ, doar legile umane creează diferenţe voite. Egalitatea de gen este un drept din naştere, nu ceva ce trebuie să primim, aşa cum nu trebuie să alegem între putere şi feminitate. Nu trebuie să le cerem, aşa cum nu trebuie să permitem ca cineva să ni le supreseze. Acest univers, cât şi universul om sunt create ca un organism unitar în care totul este în interconexiune şi interdependenţă şi care funcţionează ca un ecosistem perfect din care nimic nu se exclude”.

     

    Cristina Timiş este una dintre femeile antreprenor a cărei poveste de carieră este inclusă în catalogul 150 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, EDIŢIA 2022, pe care l-am publicat recent. În cadrul acestui proiect venim, an de an, cu exemplele celor mai vizibile antreprenoare sau reprezentante ale multinaţionalelor de pe piaţa locală, care se remarcă prin criterii precum: polivalenţă (varietatea proiectelor în care sunt implicate — în business şi în afara businessului); notorietate; grad de implicare socială; depăşirea obstacolelor din parcursul profesional; numărul de angajaţi şi veniturile companiilor pe care le reprezintă (date oferite de reprezentanţii firmelor sau regăsite în datele publice).

    Citiţi poveştile de succes ale femeilor din businessul românesc în catalog şi în următoarele ediţii ale Business MAGAZIN. ​

  • Povestea antreprenoarei care a construit împreună cu soţul său una dintre cele mai mari afaceri româneşti, cu venituri de peste 750 de milioane de lei. „Mă consider antreprenor din copilărie, pot să spun de vocaţie!”

    Cristina Timiş se numără, alături de soţul ei, pritre primii antreprenori din România, iar acest rol a definit-o mereu, după cum spune chiar ea. Ce o motivează însă să se implice în creşterea constantă a brandurilor din portofoliul grupului cu afaceri anuale de peste 750 de milioane de lei?

    “Mă consider antreprenor din copilărie, pot să spun de vocaţie!”, îşi descrie Cristina Timiş alegerea de a o lua pe drumul deloc bătătorit al afacerilor, în 1990. Startul a fost pentru ea când, alături de soţul său şi alţi doi asociaţi, s-au numărat printre primii antreprenori din Romania. În 1992, au ales să îşi înfiinţeze propria firmă de familie, Cris-Tim, care a devenit în timp scurt brandul din industria preparatelor din carne despre care puţini nu au auzit în prezent.

    Acestuia  i-au urmat Salamul Săsesc în 2002, Bunătăţi în 2011(brand de ready meal), Mugura, în 2015 (brand de lactate), Salam de Sibiu în 2015, brandul Matache Măcelaru în 2011 (preparate din carne), Eco Ferm în 2012 (una dintre cele mai mari ferme  de cultură cerealieră şi creşterea animalelor) şi Sens Construct, în 2003 (firmă de construcţii). În 2014, s-a alăturat grupului Clinica Eliade, clinică de medicină integrativă, de care se ocupă personal, iar din 2018, domeniul Casa Timiş, de care se ocupă în integralitate, şi care a devenit  în numai doi ani un brand în domeniul turismului şi ospitalităţii.

    „Viziunea mea pentru acest loc este să scriu istorie în turismul viniviticol şi experienţial din România, ca şi în ospitalitatea de familie şi să pun acest loc de pe celebrul Drum al Vinului pe harta lumii. Prin tot ceea ce creăm şi dezvoltăm la Casa Timiş, vom contribui semnificativ şi la creşterea brandului de ţară.”

    Toate acestea au generat anul trecut afaceri de 752,5 milioane de lei, un profit de 40,5 milioane de lei şi au în jur de 2.534 angajaţi. Ce o motivează să ducă brandurile grupului mai departe? Cristina Timiş răspunde că motivaţia sa ţine de propriul fel de a fi: „M-am născut entuziastă, rebelă şi nonconformistă, autentică şi integră, într-un cuvânt liberă, cum, de altfel, ne naştem toţi.

    Din fericire, eu am ales să îmi păstrez, cultiv şi să exprim aceste daruri în ciuda faptului că mi-au adus multe conflicte în viaţă, începând din copilărie. Într-o societate care ne supresează continuu, de la comunismul pe care l-am trăit o bună perioadă din viaţă, la pseudodemocraţia de astăzi, să nu te conformezi mentalului colectiv e o asumare care îţi ridică mereu probleme”.

    Este de părere că evoluţia profesională începe cu cea personală şi cu întrebările esenţiale existenţiale: cine sunt? cine vreau să fiu? cum vreau să fiu? la ce valori mă raportez? cum vreau să ating oamenii din viaţa mea ? „În funcţie de răspunsurile primite, apar aşadar şi tipurile de motivaţii. Eu sunt o persoană care răspunde la motivaţia intrinsecă! Am nesfârşite arii de interese, sunt o curioasă incurabilă, vreau să ating şi să învăţ, să exprim în multiple domenii şi să nu depind de motivaţii exterioare în niciun fel.

    Mă raportez la viaţă cu insaţietate, o iubesc pe deplin şi chiar am câteva cuvinte care mă motivează şi cu care îmi încep fiecare zi ori care mă energizează atunci când am o zi mai grea. Dacă vrei valoare în viaţa ta, nu trebuie să depinzi de motivaţii extrinseci, avem în noi un potenţial infinit, iar arta de a-l descoperi şi manifesta stă numai în mâinile noastre!”

    Crezurile mele, după care îmi conduc viaţa şi care fac parte din mindsetul meu sunt redate foarte bine în următoarele:

    „Whether you think you can, or you think you can’t – you are right. (Indiferent ce crezi că poţi face şi crezi că nu poţi face, ai dreptate.’’ Henry Ford

    „To be yourself in a world that is constantly trying to change you is the greatest accomplishment. (Să fii tu însuţi într-o lume care încearcă să te schimbe constant este cea mai mare realizare.)’’ Ralph Waldo Emerson

    Aceasta este marea libertate, dar şi marea responsabilitate a fiecăruia dintre noi.

    În ceea ce priveşte diferenţele de gen şi felul în care puterea şi feminitatea funcţionează, ea răspunde: „De foarte mult timp, sunt vehiculate teme internaţionale şi naţionale privind egalitatea de gen, putere vs. feminitate. Venim egali pe acest pământ, doar legile umane creează diferenţe voite. Egalitatea de gen este un drept din naştere, nu ceva ce trebuie să primim, aşa cum nu trebuie să alegem între putere şi feminitate. Nu trebuie să le cerem, aşa cum nu trebuie să permitem ca cineva să ni le supreseze. Acest univers, cât şi universul om sunt create ca un organism unitar în care totul este în interconexiune şi interdependenţă şi care funcţionează ca un ecosistem perfect din care nimic nu se exclude”.

     

    Cristina Timiş este una dintre femeile antreprenor a cărei poveste de carieră este inclusă în catalogul 150 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, EDIŢIA 2022, pe care l-am publicat recent. În cadrul acestui proiect venim, an de an, cu exemplele celor mai vizibile antreprenoare sau reprezentante ale multinaţionalelor de pe piaţa locală, care se remarcă prin criterii precum: polivalenţă (varietatea proiectelor în care sunt implicate — în business şi în afara businessului); notorietate; grad de implicare socială; depăşirea obstacolelor din parcursul profesional; numărul de angajaţi şi veniturile companiilor pe care le reprezintă (date oferite de reprezentanţii firmelor sau regăsite în datele publice).

    Citiţi poveştile de succes ale femeilor din businessul românesc în catalog şi în următoarele ediţii ale Business MAGAZIN. ​

  • Pe limba copiilor

    În copilărie, Cristina Wegroszta îi modifica hainele mamei ei, folosindu-se de abilităţile pe care i le punea la dispoziţie maşina de cusut a bunicii. Pe măsură ce a crescut, a lăsat creativitatea artistică deoparte şi s-a concentrat mai mult pe şcoală. Dar creativitatea a rămas şi a reieşit la iveală ani mai târziu, într-o poveste pe a cărei copertă stă scris Ladica.

     

    Cristina Wegroszta locuieşte în Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna. A făcut liceul în Bucureşti, la clasa de informatică, apoi a urmat ASE-ul. A devenit economist, dar a simţit tot timpul că ceva îi lipseşte, ceva ce îndrăgise în trecut, iar la un moment dat şi-a dat seama ce: pasiunea pentru culoare. „M-am reapucat de pictat, la început timid, trecând prin tot felul de încercări, apoi am vrut să învăţ mai mult despre tehnică, să-mi descopăr un stil, fapt pentru care m-am înscris la un curs, apoi, cumva firesc, am ajuns să iubesc să pictez oameni, chipuri, expresii, portrete în ulei, dar am fost atrasă şi de lucrări abstracte.”

    După ce s-au născut fetiţele ei, Cristina a descoperit hăinuţele pentru copii într-un mod diferit, direct, palpabil, a început să privească aceste obiecte vestimentare altfel, cu ochiul mamei care vrea să-şi îmbrace copiii bine, confortabil, cu materiale de calitate. „La un moment dat, am cumpărat pentru fetiţa mea cea mare nişte hăinuţe din lână, produse în afara ţării. Am fost atât de încântată de ele, de calitatea lor, mi se păreau atât de practice şi de minunate încât, pur şi simplu, mi-am dorit să fabric şi eu, aici în România, haine din materiale organice pentru copii. La început a fost doar un vis, o idee îndrăzneaţă născută din nevoia de a-mi extinde creativitatea într-un domeniu nou.” Apoi, acest vis s-a conturat din ce în ce mai clar.

    Cristina a început afacerea Ladica în urmă cu un an şi jumătate, pe când fata ei cea mică avea două luni. A durat un an până când a reuşit să lanseze site-ul, să strângă suficiente modele de hăinuţe pentru a le arăta lumii. În tot acest timp, a citit mult, s-a documentat, a căutat furnizori de materiale naturale în ţară, apoi în străinătate, a comandat materiale, a încercat diverse modele, a schimbat mai multe croitorese, apoi a găsit una bună cu care a lucrat bine şi cu care s-a şi asociat pentru puţină vreme. „Între timp, am făcut şi eu un curs de croitorie, ca să înţeleg întreg procesul. Acum cos şi eu când am timp, între treburile casei, familie, social media, reclame, şedinţe foto şi tot ce ţine de administrarea firmei. Momentan încă sunt în concediu pentru creşterea copilului, până în septembrie. La locul meu de muncă evaluez proiecte pe fonduri europene.” Brandul Ladica este ales ca să sugereze la maximum cât de mult a contat existenţa celor două fiice ale ei pentru ca ea să întemeieze un business. Practic, Ladica este un cuvânt inventat de fetiţa cea mare a Cristinei, cuvânt care de fapt are sens în alte limbi, în care înseamnă lădiţă, cutiuţă, sertar.

    Logoul afacerii este o pisică haioasă, tot o amprentă a fiicei ei, fiind conceput după un desen făcut de ea. „Produc hainele în Sfântu Gheorghe, într-un atelier micuţ. Am început cu o colecţie de iarnă – jachete din lână fiartă, paltoane clasice, overalls, căciuli, fulare, salopete. Acum sunt la a doua colecţie, de primăvară-vară: rochiţe din bumbac, in, tricouri din lână merinos şi mătase, cămăşi şi pantaloni din in, bumbac organic, pantaloni şi hanorace din velur.” Materialele certificate organic fac ca preţurile hainelor să nu fie mici, însă chiar şi aşa majoritatea clienţilor Ladica au comandat şi a doua oară, unii chiar şi a treia oară. Clienţii sunt în special mămici, dar şi bunici sau mătuşi care apreciază hainele din materiale organice, naturale sau cărora pur şi simplu le place un anumit produs. „Folosesc numai materiale naturale:  bumbac organic, lână merinos şi mătase, lână, bumbac, in, cânepă. Folosesc aţă din bumbac, în mare parte, elastic natural şi nasturi din lemn sau cocos. Ambalajele cu care trimit coletele sunt biodegradabile, iar etichetele de compoziţie a hăinuţelor sunt din bumbac.”

    Cristina Wegroszta a investit până acum aproximativ 14.000 euro în materiale şi costuri producţie. Toate încasările de la înfiinţarea firmei au fost reinvestite în materiale, reclame şi cheltuieli de funcţionare, iar în 2021 cifra de afaceri obţinută a fost de 12.300 de lei, businessul intrând în activitate abia în al treilea trimestru al anului. „Am multe planuri pentru 2022, dar cel mai important este să depun un proiect pentru dotarea unui atelier şi angajarea a două persoane, să îmi cresc vânzările ca să pot achiziţiona multă lână organică şi materiale şi să văd toate modelele de hăinuţe pe care le visez acum, materializate.” Acum, de ajutor îi sunt şi soacra, cumnata şi o prietenă, care contribuie la îmbogăţirea portofoliului cu câteva produse tricotate manual.

    Cristina Wegroszta, fondatoare Ladica: Produc hainele în Sfântu Gheorghe, într-un atelier micuţ. Am început cu o colecţie de iarnă – jachete din lână fiartă, paltoane clasice, overalls, căciuli, fulare, salopete. Acum sunt la a doua colecţie, de primăvară-vară.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    FoaieVerde – agende lucrate manual (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Andreea Hoha

    Investiţie iniţială: 2.000 de lei

    Cifră de afaceri anuală: 35.000 de lei (7.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Strop de Soare – produse pe bază de cătină (jud. Alba)

    Fondatoare: Ioana Ciortea

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: online

    Love at First Bite – atelier de prăjituri şi torturi (Bucureşti)

    Fondatoare: Adriana Iancu

    Investiţie iniţială: 27.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 60.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Wooba – obiecte de iluminat şi de decor (Bucureşti)

    Fondatori: Cristina Cerga, Ştefan Nădejde şi Adrian Bursuc

    Investiţii: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 15.000 de euro

    Prezenţă: magazinele Mobexpert, Galateca, online

    Pensiunea Stoian – unitate de cazare (jud. Braşov)

    Fondatori: familia Stoian

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 30.000 de euro

    Prezenţă: comuna Cristian, jud. Braşov

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Povestea unui luptător: după ce familia sa a pierdut tot ce avea, chiar şi casa, pentru a plăti datorii – el a reuşit să clădească de la zero un imperiu

    Povestea lui Chairul Tanjung arată că partenerii de business pot fi atât un impediment, cât şi un sprijin important pe calea succesului. Dacă prima sa afacere, pornită împreună cu doi prieteni, s-a soldat cu un eşec rapid, a doua companie, lansată alături de fondatorul gigantului Sony, l-a transformat în al şaselea cel mai bogat om din Indonezia.

    Chairul Tanjung s-a născut în Jakarta, Indonezia, ca fiu al reporterului A.G. Tanjung. Tatăl său a pornit un trust media, care avea să fie ulterior închis de regimul Suharto, ducând familia într-o stare financiară precară. Pentru a-şi acoperi datoriile, A.G. Tanjung a fost nevoit să îşi vândă casa şi maşinile, şi să se mute împreună cu soţia şi fiul său într-un mic apartament.

    În ciuda acestor dificultăţi din copilărie, Chairul Tanjung a reuşit să urmeze cursurile liceului Boedi Oetomo şi să se înscrie apoi la Facultatea de Ortodonţie din cadrul Universităţii din Indonezia, având rezultate strălucite înainte de a abandona studiile în favoarea antreprenoriatului.

    Prima companie, PT CT Corp, lansată împreună cu doi prieteni, cu ajutorul unui împrumut de 150 de milioane de rupii (sub 10.000 de euro la valoarea din prezent a monedei), obţinut de la Exim Bank, s-a transformat într-un eşec răsunător. În primă fază, compania ar fi trebuit să producă încălţăminte pentru copii, însă prima comandă s-a dovedit a fi şi ultima, şi asta pentru că neînţelegerile apărute între Chairul Tanjung şi cei doi parteneri de business au dus la închiderea firmei.

    Antreprenorul nu avea să renunţe însă atât de uşor la visul său de a avea succes în afaceri. Aşa a apărut, în 1987, Para Group, companie deschisă alături de un alt asociat, fondatorul Sony, Akio Morita. Pe 1 decembrie 2011, Chairul Tanjung a anunţat rebranduirea Para Group în CT Corp, precum şi modificarea identităţii şi a siglei companiei.

    O vreme, Tanjung a făcut parte şi din lumea politcă, ocupând funcţia de ministru coordonator al economiei timp timp de cinci luni, între mai şi octombrie 2014.

    În prezent, holdingul CT Corp operează prin trei entităţi: Mega Corp., cu activităţi în zona financiară, Trans Corp., cu activităţi pe segmente precum media, lifestyle, retail, bunuri de consum şi HoReCa, şi CT Global Resource, companie specializată în agribusiness şi energie. Compania controlează franciza Wendy’s din Indonesia şi deţine, totodată, francizele Versace, Mango şi Jimmy Choo.

    Cu o avere estimată de publicaţia internaţională Forbes la 5,5 miliarde de dolari, antreprenorul e al şaselea cel mai bogat om din ţara sa. El deţine, totodată, o participaţie în operatorul aerian naţional Garuda Indonesia. Este căsătorit cu Anita Ratnasari Tanjung şi are doi copii.

  • Cine este prima femeie care intră într-un top dominat doar de bărbaţi în ţara noastră şi ajunge la conducerea unuia dintre cele mai importante lanţuri de magazine din România

    Până de curând, toţi şefii de companii din rândul primilor 10 retaileri alimentari activi în plan local erau bărbaţi. Recent, balanţa a înclinat uşor în favoarea leadershipului feminin, odată cu numirea Aurei Rădulescu la conducerea Cora România. Ce calitate a ajutat-o să îşi ghideze cariera până în acest rol şi ce impact crede că are această schimbare din clasament asupra industriei?

    Prezenţa unei femei într-un domeniu dominat de bărbaţi are cu siguranţă un impact pozitiv. Se înţelege că o femeie poate asuma roluri care până ieri păreau posibile doar pentru bărbaţi. Şi o femeie poate să conducă, să fie curajoasă, rezistentă, puternică emoţional, luptătoare, asertivă, protectoare, trăsături care în general sunt asociate bărbaţilor. Pe de altă parte, şi un bărbat poate fi empatic, sensibil, tolerant, grijuliu, intuitiv, trăsături care în general sunt asociate femeilor”, este de părere noul CEO din fruntea Cora România, care a preluat ştafeta la începutul acestei luni, înlocuindu-l pe Thierry Destailleur. Faptul că este prima femeie şi primul CEO român ales în această funcţie în cadrul companiei consideră că reprezintă un „plus pe toată linia” şi această numire reflectă încrederea grupului în capacitatea sa de a transmite şi comunica în extern realităţile româneşti.

    În copilărie, Aura Rădulescu îşi dorea să devină poliţistă, dar peste ani a ales retailul pentru că preferă să lucreze într-un mediu dinamic, în continuă schimbare, un loc în care poţi învăţa, cu un anturaj de oameni deschişi, pozitivi, constructivi. „A fost o alegere inspirată – o confirmă istoria mea de durată în Cora şi noul rol, de CEO.”

    Cu un background academic extins, care îmbină comunicarea (Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti) cu administrarea afacerilor şi licenţa în economie la ASE, executivul are o experienţă de 26 de ani în comerţ, dintre care zece petrecuţi în vânzări FMCG şi farma, şi alţi 16 în retail. De-a lungul timpului petrecut în echipa Cora, căreia i s-a alăturat în 2005, a deţinut diverse funcţii operaţionale şi de management, conducând, pe rând, Centrala de achiziţii nonalimentare (2008 – 2009) şi Achiziţii alimentare (2009 – 2020). În februarie 2020 a preluat conducerea Centralei de achiziţii a Cora, funcţie pe care a ocupat-o până în octombrie 2021, când a fost numită director operaţional, rol pe care l-a păstrat jumătate de an.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • De la B2C la B2B, în online

    Odată cu eliminarea restricţiilor de circulaţie şi măsurilor de distanţare socială care au dominat ultimii doi ani, industria HoReCa pare pregătită să revină într-un final la viaţă. Cum plănuieşte Macromex, unul dintre cei mai mari jucători din industria de produse alimentare din România pe segmentul de produse congelate şi refrigerate, să uşureze în acest sens munca businessurilor şi să ajungă la un rulaj anual de 10 milioane de euro pe platforma nou-lansată Bocado?

    Fondat în urmă cu 28 de ani, Macromex reprezenta iniţial un wholesaler de produse de tip commodity care erau conservate prin congelare, însă cu timpul, compania s-a transformat într-un distribuitor de produse congelate şi refrigerate şi, ulterior, către un creator de branduri proprii. Anul acesta, compania a realizat o investiţie de 500.000 de euro în dezvoltarea platformei Bocado.ro, o soluţie de tip e-commerce dedicată aprovizionării HoReCa.

    Reprezentanţii acesteia spun că, deşi pentru cei mai mulţi dintre noi experienţa de shopping s-a schimbat semnificativ în ultimul timp prin migrarea către mediul online, afacerile ar trebui să beneficieze de aceeaşi uşurinţă de a interacţiona digital cu furnizorii. „Deşi la prima vedere un site de e-commerce dedicat clienţilor business este asemănător cu unul pentru consumatorii finali, în realitate sunt multe diferenţe. În primul rând, funcţionalităţile unui site de e-commerce adresat B2B sunt mult mai complexe decât cele ale unui site B2C”, spune Albert Davidoglu, CEO-ul companiei.

    Un alt aspect esenţial pentru un site dedicat B2B ţine de integrarea automată a acestuia cu sistemele ERP (enterprise resource planning)/CRM (customer relationship management) folosite de companie, de vreme ce un business construit în offline care migrează către online trebuie să ofere clienţilor o imagine completă a activităţii lor cu compania, de la comenzi şi stocuri, la preţuri, puncte de livrare sau termene de plată. La capitolul B2B, livrarea mărfurilor către client, în special în zona alimentară unde trebuie asigurat un lanţ de frig corespunzător, se face prin livrare directă de către producător/furnizor/distribuitor, nu prin intermediul serviciilor de curierat, ceea ce presupune integrarea în platforma de e-commerce a programului de livrări pentru fiecare client în parte, astfel încât acesta să aibă vizibilitate asupra alternativelor de livrare în funcţie de ziua şi ora la care trimite comanda. „În business, timpul înseamnă bani, de aceea Bocado a fost gândită să ofere cea mai rapidă metodă de a plasa o comandă de aprovizionare: se pot seta mai multe liste de produse favorite care pot fi adăugate direct pe comandă, pot fi repetate comenzi anterioare, site-ul are funcţie de căutare cu posibilitatea de adăugare a produselor rezultate direct în coşul de cumpărături”, adaugă CEO-ul. În primele trei luni de la lansare, 30% dintre cei 2.000 de clienţi actuali au plasat majoritatea comenzilor prin site, valoarea medie a comenzilor transmise prin platformă depăşind 1.000 de lei.

    Albert Davidoglu susţine că, pentru administratorii şi echipele de bucătari din restaurante, cafenele şi baruri, produsele congelate au un avantaj incontestabil legat de posibilitatea de porţionare, evitarea risipei alimentare, termen extins de valabilitate, depozitare în condiţii controlate şi, în special, rapiditatea pregătirii şi calitatea constantă a preparatelor servite. „Legumele curăţate, tăiate, produsele semipreparate, produse de brutărie şi patiserie care mai necesită doar coacere sunt printre cele mai bine vândute, aducând economii importante de timp, reducerea pierderilor, creşterea productivităţii şi necesită un număr mai mic de resurse umane în orice bucătărie profesională.”

    Totuşi, trecerea de la un model de lucru „tradiţional” la unul digital vine cu o porţie serioasă de provocări. În prezent, compania încearcă să calibreze permanent modificările necesare în procesele offline cu personalizarea fluxului din platforma Bocado conform procedurilor noastre de lucru. „Pe măsură ce tot mai multe procese din viaţa de zi cu zi se digitalizează sau primesc şi o versiune digitală, de la interacţiunea cu instituţiile statului, bănci şi până la un consult medical, oamenii se vor obişnui tot mai mult cu avantajele aduse de tehnologie”, afirmă CEO-ul, adăugând că o parte dintre clienţi sunt mai degrabă influenţaţi de puterea obişnuinţei. În consecinţă, una dintre provocări constă în găsirea unor avantaje reale şi funcţionalităţi utile pentru toţi clienţii, însă – la polul opus – industria HoReCa se poate bucura de o revenire spectaculoasă datorită eliminării măsurilor anti-Covid din ultimii doi ani.

    Totodată, compania plănuieşte să fidelizeze peste 2.000 de clienţi care să transmită comenzi în mod recurent şi să atingă anual un rulaj de peste 10 milioane de euro. Albert Davidoglu are o experienţă de 23 de ani în piaţa bunurilor de larg consum, lucrând din 2012 pentru Macromex, unde deţine funcţia de CEO din 2019. Între 2015 şi 2020 a fost membru în Consiliul de Administraţie din cadrul La Lorraine România, o fabrică de brutărie congelată în care Macromex a fost acţionar. Înainte de Macromex, a lucrat timp de 13 ani pentru Unilever, atât în ţară, cât şi în străinătate, unde a acumulat experienţă în departamentele comercial, marketing şi supply chain. Absolvent al Academiei de Studii Economice, deţine un master în investiţii, urmat de mai multe cursuri şi specializări parcurse în timpul profesionale.

  • ​Îşi permit românii genţi de lux?

    În timp ce Gucci îşi anunţă exitul din România, grupul polonez de (fast) fashion LPP a avut vânzări aproape duble faţă de 2020.
    Cea mai ieftină geantă pe Gucci.com/ro e puţin peste 700 de euro. Cea mai scumpă geantă pe Reserved.com/ro e 300 de lei, adică circa 60 de euro. Dornici de lux, dar neavând, în aparenţă, banii necesari pentru a-l cumpăra, preferăm să luăm articole scumpe de la branduri ieftine, cu care să imităm lookurile prezentate pe marile podiumuri internaţionale.

    Paradoxul este că acest ieftin devine, în final, scump, pentru că majoritatea produselor fast-fashion se degradează în două-trei sezoane, aşa că ajungem să cumpărăm ieftin şi des articole pe care le schimbăm odată la câteva luni, în loc să cumpărăm mai rar şi mai scump, dar durabil.

    Vorbind, aşadar, de o persoană cu venituri medii, unde o geantă de brand ar putea fi acoperită cu echivalentul unui salariu, lipsa ei din garderobă nu e determinată neapărat de lipsa banilor, ci o perspectivă greşită asupra propriei puteri de cumpărare, din care rezultă, totodată, şi casele aglomerate de obiecte, un număr mic de branduri de lux pe piaţă şi multe lacune la capitolul „sustenabilitate”.

    Pentru că nu avem bani dar ne luăm cel mai scump model de iPhone şi îl reînnoim mai des decât ar fi nevoie, nu avem bani dar aruncăm tone de alimente anual, nu avem bani dar nu mai avem nici spaţiu în dulap unde să punem hainele ieftine pe care ni le cumpărăm des de la mall.

    Andra Stroe este redactor Business Magazin