BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Când businessul merge ca pe roate. Cum a ajuns un grup de români pasionaţi de tunning să dezvolte o afacere autohtonă cu vânzări anuale de zeci de milioane de euro

    Un grup de pasionaţi de tunning s-au gândit să împărtăşească şi altora hobby-ul lor pentru maşini printr-o afacere începută în anul 2004. Aceasta a evoluat în 18 ani de activitate într-un distribuitor la nivel naţional de jante, anvelope şi roţi complete cu vânzări anuale de 17 milioane de euro.

    Era o perioadă propice în acea vreme pentru investiţii în maşină şi astfel de modificări, iar jantele din aliaj erau un element clar de atractivitate. Fondatorii afacerii au realizat apoi că jantele răspundeau şi unor cerinţe comerciale, axându-se în special pe marca ALCAR, prin care acopereau mai multe categorii din piaţă. În 2006 au lansat site-ul janta.ro, pe care l-au dezvoltat în mod constant şi cu investiţii considerabile”, a povestit Raul Coman, manager operaţiuni, ALCAR, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    El s-a alăturat businessului în 2009, dar firma exista deja din 2004. Afacerea a fost începută de un grup de prieteni pasionaţi de tunning, printre care Alexandru Ciocâlteu, care este managing partener al firmei. În 2010 a intrat în acţionariatul businessului compania ALCAR, care are şi zone de producţie în Germania şi Elveţia.

    „Am ajuns să vindem peste 300.000 de anvelope pe an şi peste 50.000 de jante. Am fost orientaţi mereu către o creştere cât mai sănătoasă, bazată pe o realitate a pieţei, am făcut investiţii considerabile în logistică şi depozite şi am avut parte de o creştere bună de la an la an”, a descris Raul Coman businessul ALCAR (www.jante.ro), care se concentrează acum pe importul de jante şi anvelope şi pe distribuţia la nivel naţional a produselor printr-o reţea de parteneri, precum şi prin comercializarea acestora în online.

    Compania are în portofoliu trei mărci de jante din aliaj, cu care acoperă toate segmentele de piaţă (premium, mediu şi economic) şi, de asemenea, zece mărci de anvelope. „Avem o abordare omnichannel, suntem prezenţi atât în B2B cât şi B2C. Profilul clienţilor, când vine vorba de persoane fizice, este format din oameni care vor să facă economie, să aibă valoare cât mai bună pentru banii plătiţi. În ceea ce priveşte vânzarea către firme, dacă sunt consumatori finali, eficienţa şi reducerea costurilor sunt avantajele pe care le caută.”

    Anul trecut, au ajuns la o cifră de afaceri de peste 17 milioane de euro, din care online-ul reprezintă peste 10% din vânzări. „Am încercat întotdeauna să creştem afacerile sănătos, să nu rămânem în urmă pe niciunul dintre canale.” Pe platforma marketplace a eMAG au intrat în 2014, odată cu diversificarea categoriilor de către această platformă, iar anul trecut au ajuns prin intermediul acesteia la vânzări de peste 1,2 milioane de euro, ţintind depăşirea pragului de 2 milioane de euro în 2022. Valoarea investiţiilor făcute în afacere de-a lungul timpului depăşeşte un milion de euro.

    Echipa afacerii este formată în prezent din 50 de persoane, cu o medie de vârstă redusă, precizează Coman. În ceea ce priveşte preţurile practicate, acestea adresează toate tipurile de clienţi: „Preţurile pentru jante variază de la 200 la 300 de lei, în funcţie de marcă, diametru şi pot ajunge la 8.000 de lei pentru maşinile premium. În ceea ce priveşte preţurile pentru anvelope, acestea pornesc de la 200-300 de lei şi pot ajunge la valori ce sar de 1.000 de lei/bucată. Avem un portofoliu adaptat pieţei din România şi cerinţelor în continuă schimbare, din ce în ce mai ridicate.”

    Planurile pentru dezvoltarea businessului în continuare includ expansiunea internaţională.

    „Cochetăm cu ideea de livrări în afara României, vedem oportunităţi în marketplace-ul eMAG, am pus deja pe masă posibilitatea de a merge spre Ungaria prin această platformă şi cred că 2022 este anul în care vom face asta. Pe noi ne-a frânat cumva partea logistică fiindcă vindem produse neatractive din perspectiva livrărilor, cu eMAG cred că va fi foarte uşor să mergem în afară.”

    Iar când vine vorba de sfaturile pe care le-ar da tinerilor antreprenori care vor să înceapă un business în online, Raul Coman subliniază: „Cred că orice întreprinzător trebuie să fie conştient de realitatea în care trăim, să observe şi să participe pe toate canalele care i se deschid – produsele sau serviciile de orice natură trebuie să fie disponibile cât mai mult timp, pentru cât mai mulţi clienţi şi, evident, că participarea într-un marketplace este obligatorie. Sunt lucruri simple pe care le poate face oricine, trebuie să deschidem ochii şi să observăm lucrurile evidente, iar mie asta mi se pare evident necesar acum – prezenţa pe internet şi prezenţa în locurile cele mai accesibile consumatorilor.”

  • Obiectiv de business? 1 miliard de euro

    La doar 34 de ani, Victor Răcariu conduce operaţiunile regionale ale unuia dintre cei mai importanţi jucători europeni din piaţa serviciilor de livrări rapide, un job total diferit de meseria de doctor, la care visa când era mic. Ce ambiţii şi-a setat pentru acest an?

    În anul 2021, am ajuns să tranzacţionăm prin Glovo o valoare de 240 de milioane de euro, iar pentru anul 2022 ne propunem să ajungem la peste 500 de milioane de euro”, conturează executivul, care deţine funcţia de regional general manager Glovo pentru Europa de Sud-Est, obiectivele acestui an, în cifre. Pe viitor, el spune că se va focusa în continuare pe planurile de extindere ale companiei. „Ne dorim tare să fim prezenţi în cât mai multe oraşe din România. În acest moment, Glovo oferă servicii de livrare rapidă în peste 50 de oraşe din ţară, printre care se numără Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Galaţi, Constanţa, Craiova, Iaşi, Sibiu, dar şi multe altele.

    Ne dorim să continuăm să adăugăm noi oraşe în aplicaţie, chiar şi oraşe de dimensiuni mai mici (15.000 locuitori) şi sperăm ca până la finele anului 2022 să ajungem la un număr de 80.” Executivul este absolvent al Academiei Tehnice Militare din Bucureşti şi deţine totodată o diplomă în Disruptive Strategy, obţinută din partea Harvard Business School Online. El s-a alăturat echipei Glovo în urmă cu circa patru ani, pe poziţia de general manager România.

    Anterior, a activat în cadrul Fashion Days şi eMag, unde a ocupat mai multe roluri, printre care cel de CIO (chief information officer) şi CPO (chief product officer). Pentru Victor Răcariu, anul 2021 a adus mai multe lecţii, însă cele mai importante spune că au fost legate de echipă şi importanţa acesteia în asigurarea unor procese extrem de complexe, cum ar fi migrarea în şapte ţări unde Glovo este prezent. „Anul trecut, în luna mai, am anunţat achiziţia businessului Delivery Hero din regiunea Sud-Est a Europei, lucru care a însemnat pentru noi nouă luni de migrări de business şi integrări de echipe, oportunitate care mi-a permis să fiu parte dintr-un proces meticulos şi laborios şi să deprind noi cunoştinţe şi o experienţă care în mod clar ne va ajuta pe viitor.”

    Ca rezoluţie pentru anul în curs, din punct de vedere profesional executivul îşi doreşte să poată duce povestea Glovo mai departe şi să ajungă, în 2023, la o valoare tranzacţionată de un miliard de euro în regiunea pe care o conduce. „Din punct de vedere personal, îmi doresc să am mai mult timp pentru mine şi pasiunile mele.”

    Recent, la finele anului trecut, el a depăşit, la cârma companiei, o nouă bornă: preluarea competitorului Foodpanda. „Migrarea Foodpanda a fost a şaptea în ultimul an, deci, deşi aveam experienţă acumulată anterior, tot ne-a pus în faţa unui proces extrem de complex, ce necesita o multitudine de acţiuni într-un timp foarte scurt. Am primit aprobarea de la Consiliul Concurenţei la începutul lunii decembrie, iar la începutul lunii februarie am început migrarea utilizatorilor, lucru care a însemnat, mai exact, să migrăm mii de parteneri şi curieri în platforma Glovo, dar şi sute de colegi noi pe care să-i integrăm în echipele deja existente. Nu au lipsit nici mici incidente, dar în final putem spune că ne-am atins obiectivul propus.” Despre modul în care s-a schimbat industria locală în care compania activează, executivul spune că e limpede pentru noi toţi că vedem din ce în ce mai multe cumpărături mobile şi soluţii create speciale pentru a răspunde acestor noi necesităţi. „Iar acest aspect este valabil pe toate pieţele, indiferent de ţara din care provine consumatorul. Cred că, pe măsură ce jucătorii din comerţul electronic au acces la mai multe date, le-au putut valorifica şi au putut crea pentru cumpărători noi experienţe relevante, personalizate.” El este de părere că în viitor, chiar mai mult decât acum, personalizarea va face diferenţa între un serviciu de livrare şi unul rapid şi care răspunde efectiv unei nevoi imediate din partea consumatorului. „Mai mult decât atât, consumatorii şi întreprinderile deopotrivă devin din ce în ce mai conştienţi de mediu. Din acest motiv, consumatorii sunt mai conştienţi de locul în care cumpără şi de impactul pe care îl are asupra mediului şi de efectele aferente.” Legat de tehnologiile care ar putea reinventa piaţa livărilor, el menţionează explorarea utilizării vehiculelor la distanţă, inovaţie care „reprezintă o oportunitate de a creşte eficienţa livrărilor pe distanţe scurte, nu de a înlocui curierii”.

    În opinia lui, liderul ideal este cel care îţi oferă libertate, iar despre sine susţine că are un stil de management definit de simplitate. În compania pe care o conduce spune că fiecare angajat trebuie să aibă o serie de calităţi indispensabile, printre care se numără viteza de reacţie, ownershipul, dorinţa de a performa în fiecare zi mai bine, atenţia şi respectul pentru curieri, parteneri şi clienţi, o atitudine pozitivă. Nu în ultimul rând, consideră că e important „să rămânem tot timpul cu picioarele pe pământ”. Dacă s-ar afla acum la primul job, executivul spune că nu ştie dacă ar face ceva diferit, dar probabil ar acorda o importanţă şi mai mare necesităţii de a fi la curent cu toate noutăţile şi trendurile, indiferent de domeniul de activitate. Despre o eventuală schimbare de direcţie spre antreprenoriat, Victor Răcariu spune că nu a luat încă în calcul o astfel de variantă. „Dar cred că dacă m-ar tenta la un moment dat, m-aş orienta spre un business care să aibă componentă puternică de sustenabilitate, deci o foarte mare grijă la mediul înconjurător.” De altfel, el îşi doreşte un viitor mai puţin poluat şi, într-un interviu acordat în 2021 pentru anuarul
    100 Tineri Manageri de Top, realizat de Business Magazin, a spus că în zece ani îşi doreşte să lucreze în zona de healthy food, energie sau reciclare.

  • Cum a reuşit această tânără să facă o afacere de 1 milion de euro în România. Acum îşi mai face meseria doar din pasiune

    De profesie arhitect, Roxana Dan a decis să îşi folosească inspiraţia şi creativitatea în antreprenoriat. Nu a mizat însă de la început pe arhitectură, ci a ales să înceapă de la zero o afacere cu bijuterii pe placul său. După patru ani de activitate, Lisa&Co. se îndreaptă spre afaceri de 1 milion de euro şi îi permite Roxanei Dan şi luxul de a face arhitectură doar din pasiune.

    Lisa&Co. este un brand creat de femei, pentru femei. Suntem un grup de femei puternice, dar sensibile, creative, care scriu o poveste despre eleganţă, rafinament şi subtilitate”, descrie Roxana Dan businessul său, în stilul creativ care o caracterizează atât în profesia sa de bază, arhitectura, cât şi în rolul de „bijutier”.

    Afacerea axată pe crearea şi comercializarea de bijuterii din metale şi pietre preţioase Lisa&Co. este formată în prezent dintr-un showroom în Bucureşti, unde lucrează 8 angajaţi şi a generat anul trecut afaceri de 960.000 de euro, având o  valoare a bonului mediu de 1.000 de lei.

    Roxanei Dan i-a venit ideea înfiinţării unui astfel de business după ce a rămas însărcinată, într-un moment în care a simţit că trebuie să îşi ia viaţa-n propriile mâini şi să facă ceva pe cont propriu, după cum spune chiar ea. „Cred că în viaţa fiecărui om există momente în care inevitabil apar întrebările „Ce vreau să fac cu viaţa mea? Ce îmi doresc cu adevărat?” Şi ca să găseşti răspunsul la această întrebare ajungi la alte multe întrebări şi cred că una dintre cele mai relevante este „Cine sunt eu?”. Astfel, la 27 de ani, după studiu, masterate, burse, joburi în birouri de arhitectură, a primit răgazul să se gândească la ce îşi doreşte cu adevărat.

    „S-a oprit timpul în loc şi am avut puţin timp de gândit după primele luni de sarcină când simţeam că în viaţa mea urmează să se întâmple nişte schimbări majore. Când am simţit că nimic nu va mai fi ca înainte, atunci m-am întrebat, cred, pentru prima dată, cine sunt şi ce vreau cu adevărat. Mi-am cristalizat relativ uşor răspunsul: sunt o combinaţie destul de bună dintre o persoană creativă, cu un simţ artistic bine dezvoltat, dar cu capul pe umeri, pragmatică şi cu un dezvoltat simţ antreprenorial.”

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL 

  • Femeile-brand din business: antreprenoarele care şi-au pus numele în jocul afacerilor româneşti

    Ce poate sta mai bine drept garanţie pentru o afacere decât numele fondatorului pus în joc, transformat în brand şi trimis către fiecare client în parte? Aceasta a fost strategia aleasă de câteva femei din lumea locală a antreprenoriatului, care au decis să se transforme pe ele în brand pentru produsele lor, punând în joc propriile nume, porecle sau identificându-se cu obiectul de activitate ales. Citiţi-le poveştile mai jos, într-o lună-simbol pentru femei, fie ele antreprenoare sau nu.

     

    Roxana şi Lucian Codreanu au împletit pasiunea ei pentru obiecte handmade şi pe cea a lui pentru stilouri într-un business care poartă numele Roxi şi care a pus pe piaţă instrumente de scris personalizate. Brandul este inspirat de numele cofondatoarei, responsabile de partea artistică şi de creaţie, ea putând petrece chiar şi o zi întreagă pentru o comandă mai complicată. Pixurile şi stilourile Roxi sunt produse după modele imaginate de cei doi antreprenori, apoi sunt personalizate chiar de ei cu diferite decoraţiuni din acril şi accesorii. Cumpărătorii pot alege din modele deja existente pe site sau pot veni cu propriile idei.

    Raluca Avădani se pregătea să revină la serviciu în primăvara anului 2020, după concediul de maternitate, când a redescoperit o pasiune mai veche, cea pentru croitorie şi ţesături naturale, inspirată de mama ei încă din copilărie. A făcut, în primă fază, câteva haine pentru copilul ei, din astfel de materiale, şi nu a durat mult până când i-a propus mamei ei să conceapă împreună un brand local de haine, Ralu Land, produse în Iaşi, adică un tărâm cu creaţii semnate de Raluca. La început a avut o maşină de cusut casnică, iar mama ei avea două utilaje industriale pe care nu prea le folosise. A fost nevoie de foarte mult research pentru ţesături, iar ulterior au început conceperea tiparelor. Treptat, de la haine pentru copii, Raluca Avădani s-a extins şi cu piese vestimentare dedicate femeilor.

    Delia Burcă a pornit alături de soţul ei în businessul Madame Delice Gourmet, concentrat pe producţia de dulceţuri, zacuscă, sosuri şi conserve. Ideea i-a venit Deliei de la propriile obiceiuri din gospodărie, aşa că, în 2016, a trecut de la mica producţie din bucătăria proprie la o producţie controlată, într-un spaţiu dotat corespunzător, cu toate avizele şi autorizaţiile necesare. Practic, garajul familiei a fost transformat pentru a deveni un spaţiu adecvat producţiei artizanale. Primul sezon de produse a fost cel din primăvara anului 2017. A început cu producţia de condimente din legume deshidratate, în două amestecuri – pentru supe, ciorbe şi fripturi, apoi s-au adăugat treptat dulceţuri şi siropuri la zacuscă în mai multe sortimente, conserve pentru toamnă, sosuri şi sucuri naturale. În familie, sarcinile sunt împărţite între ea şi soţul ei, astfel că, dacă Delia Burcă se implică în producţie, reţete, selecţia ingredientelor şi promovare, soţul său este responsabil de partea de logistică, distribuţie şi etichetare.

    Tatiana Ursu a deschis, cu o investiţie prin StartUp Nation, un atelier în Braşov, unde confecţionează perne, pături, pulovere şi alte produse dintr-un fir de lână gigant. Afacerea ei, Kardelia, a luat naştere însă la finalul lui 2017. Ideea de a se concentra pe această nişă i-a venit în decembrie 2017, când, uitându-se pe Facebook, privirea i s-a oprit asupra unei imagini cu o pătură din lână gigant. A început căutările pentru a vedea de unde poate cumpăra ceva similar fabricat în România, însă a constatat că oferta nu exista la acel moment. A petrecut un an întreg pentru a învăţa tehnicile necesare, pentru a se perfecţiona, apoi a lansat afacerea, amplasată în Braşov. „Kardelia este un nickname (o poreclă – trad.) pe care mi l-am pus singură în liceu, pe când nu se folosea numele real pe internet. Prietenii mă cunosc sub numele acesta, iar atunci când căutam un brand pentru atelierul meu, mi-au spus că acesta trebuie să fie”, povesteşte Tatiana Ursu.

    „Fata cu prosecco” este numele de cod al Alinei Chiticaru. Iniţial, îşi promovase afacerea cu numele de ZumWines, dar cum toţi colaboratorii o ştiau drept „fata cu prosecco”, aşa i-a rămas numele. După cum şi brandul o sugerează, Alina livrează prosecco mereu şi oriunde. Businessul s-a născut din bani împrumutaţi de la prieteni şi din dorinţa de a nu mai avea un program fix. Alina Chiticaru se săturase să meargă la birou şi să aibă aceleaşi sarcini în fiecare zi. Nu prea mai găsea motivaţie şi îşi dorea să facă ceva care să-i pună imaginaţia la încercare. Aşa că astăzi livrează aproape la orice oră o sticlă de prosecco sau un cadou potrivit pentru cine ştie ce ocazie şi aşa au ajuns s-o cunoască oamenii. Nu vinde doar o sticlă de vin, ca cele care se pot găsi oricând în orice supermarket, ci o împachetează într-o poveste, dar şi într-un ambalaj drăguţ, pentru a face experienţa completă.

    Dana Văcaru, de profesie jurist, a renunţat la planul de a da examenul de admitere la barou pentru a se dedica afacerii cu murături a familiei sale. Începuse să vândă în străinătate, prin intermediul unui partener, avea cunoştinţele necesare de la bunici şi părinţi, aşa că a dus businessul mai departe. Acum cinci ani, a creat brandul Domnişoara Murătură, care se regăseşte astăzi pe rafturile mai multor reţele de magazine din România. Halele de producţie se află în localitatea Slobozia Moară din judeţul Dâmboviţa, unde locuiesc părinţii Danei şi unde au locuit şi bunicii ei.

    Murăturile din Dâmboviţa au ajuns până în Italia, Spania, Germania, Grecia, Cipru, Marea Britanie. Borcanele care poartă eticheta „Domnişoara Murătură“ conţin foi de varză pentru sarmale, varză tocată – care se vinde foarte bine în zona Ardealului, zeamă de varză, castraveţi muraţi şi gogonele în saramură. Cel mai bine se vând foile de varză, dar şi zeama de varză murată.

    Diana Buga a căutat dintotdeauna modalităţi de exprimare a pasiunii ei pentru artă prin care să-şi lase amprenta în timp. Unul dintre aceste moduri a căpătat viaţă sub numele Diabuga Design, un atelier de obiecte de iluminat aparte, pentru că şi ideea de lumină o fascinează pe Diana în egală măsură. A absolvit Universitatea de Artă şi Design, în cadrul căreia a făcut cunoştinţă cu multe materiale cu care a trebuit să experimenteze şi să pună în practică diverse teme, aşa că acesta a fost mediul în care au luat naştere primele idei, cele premergătoare pentru ceea ce este astăzi Diabuga Design. La început, cumpărătorii erau familia şi prietenii, aşa că ei fost, practic, „sursele de finanţare”. Timpul şi răbdarea dedicate s-au adăugat şi ele la planul de investiţii, în perioada în care Diana descoperea forme şi materiale. Cele câteva colecţii de corpuri de iluminat pe care le-a făurit până acum sunt concepute în propriul atelier, în Cluj-Napoca, şi au preţuri între 500 şi 800 de lei. Diana îşi doreşte însă să conceapă şi alte categorii de produs în viitor.

    Nicoleta şi Radu Hriţcu deschideau, în urmă cu şase ani, primul lor local cu dulciuri tradiţionale, în Iaşi. Anual,
    şi-au extins reţeaua cu câte un nou magazin Cuptorul Moldovencei, iar astăzi există mai multe magazine sub brandurile Cuptorul Moldovencei şi Glazurai. Dacă la Cuptorul Moldovencei gama include 70 de produse de cofetărie-patiserie, Glazurai este un concept „to go”, vânzând miniprăjituri la cutie, ambalate ca un cadou. Povestea acestui business cu plăcinte, prăjituri, cozonaci şi deserturi din copilărie a început cu adevărat în urmă cu mai bine de un deceniu. Reţetele sunt, în principal, de inspiraţie românească, dar şi din Republica Moldova – de unde este originară Nicoleta Hriţcu, şi din Canada – unde a locuit mai mulţi ani Radu Hriţcu. Pregătirea lor profesională include studii în domeniul teatrului – Nicoleta, şi economic – Radu.

    Crăiţa Merelor este numele unei livezi din Voineşti, judeţul Dâmboviţa, cu rădăcini vechi de peste 60 de ani, pe care familia Oprea o îngrijeşte şi în cadrul cărei produce peste 130 de tone de mere anual. În livadă se găsesc circa 15 soiuri de mere, pe care membrii familiei Oprea le vând în toată ţara, atât online, cât şi în pieţe sau târguri.

    „Crăiţa Merelor este brandul pe care l-am construit cu familia mea – mama, tata şi sora – atunci când ne-am dorit să transmitem mai mult clienţilor noştri şi să le spunem povestea livezilor, nu doar să le oferim produsele noastre. Eu sunt imaginea din spatele afacerii: Corina Oprea, 33 de ani, cu experienţă în management de mai bine de 10 ani, dar cu mai bine de 25 de ani de experienţă în livadă, pentru că aici am crescut”, povestea Corina Oprea în primăvara anului 2021. Livezile familiei sunt desfăşurate în satul Voineşti şi în satele adiacente, iar suprafaţa totală este de patru hectare. În jur de 90% din plantaţie este reprezentată de meri, dar afacerea nu s-a oprit aici, astfel că familia Oprea s-a îndreptat şi către alţi pomi fructiferi, cum ar fi pruni, gutui, cireşi, vişini şi piersici. În plus, au extins şi mai mult plantaţia cu mure şi zmeură, pentru consumul propriu şi, ulterior, pentru publicul larg.

    Adina Foldager locuia deja de câţiva ani în Danemarca atunci când a început să studieze piaţa locală şi să constate că există o lipsă în ceea ce priveşte produsele de puericultură premium. Aşa că în 2018, pe 1 mai, la câteva luni după deschiderea unei firme, lansa magazinul online Adinish, specializat în produse pentru părinţi şi copii inspirate din cultura scandinavă. Între timp, businessul s-a extins şi în offline, cu un showroom în zona Arcului de Triumf din Bucureşti şi un altul în Cluj-Napoca.

    Cea mai mare parte a furnizorilor – circa 95% – provine aşadar din Scandinavia, însă în magazinele Adinish se găsesc şi branduri care au fost alese pentru că sunt lideri în sectorul lor, chiar dacă sunt originare din America, din Canada sau Olanda. Adina a dezvoltat şi o gamă proprie de produse, fabricate în Portugalia, care cuprinde pături pentru înfăşat, pijamale, body-uri şi alte accesorii.

    Înainte a pune brandul Adinish şi pe un spaţiu fizic, ea şi soţul ei au popularizat conceptul, pentru o perioadă, mergând cu magazine tip pop-up în marile oraşe din ţară şi prezentându-şi produsele, pentru ca oamenii să-i cunoască şi fizic înainte de a comanda online.

  • O seară de distracţie cu prietenii a devenit idee de business pentru un antreprenor de 31 de ani

    O seară de distracţie cu prietenii, când nucleul era jocul de mimă, a fost începutul unei idei care a prins contur mai târziu în mintea lui Cristian Urucu, un antreprenor de 31 de ani din Craiova, absolvent de marketing. A transformat această formă de distracţie într-un brand românesc, cel mai sugestiv posibil – Mima Board Game – la care a adăugat totuşi şi câteva elemente de noutate.

     

    În business tot în domeniul jocurilor, care a reinventat clasicele macao sau şeptică, l-a inspirat pe Cristian să aducă un twist şi celebrului joc de mimă, aşa că şi-a schiţat rapid ideile pe o foaie, a contactat doi parteneri – Raluca Rogoz şi Tea Tomescu, şi a transformat totul într-o afacere. „Am încercat să aduc elemente în plus, în aşa fel încât jocul să fie ceva mai complex şi diferit. De aceea, mima clasică pe care o ştim are acum o planşă de joc cu diferite reguli, în funcţie de poziţia pionilor pe aceasta, cartonaşe cu peste 1.500 de cuvinte cu trei grade de dificultate – uşor, mediu sau greu – dar şi unele cartonaşe goale, pe care jucătorii pot scrie propriile cuvinte”, povesteşte Cristian Urucu. Un creion, o clepsidră, un regulament şi două zaruri din lemn gravate sunt alte elemente care compun Mima Board Game. Unul dintre zaruri indică ce cuvânt de pe cartonaş trebuie mimat, iar celălalt arată în ce fel amuzant va trebui mimat acesta. „Deşi vine cu multe elemente noi, board game-ul rămâne în continuare uşor de jucat de oricine. Atât timp cât ai peste 10-12 ani, practic nu există nicio limită superioară de vârstă pentru a juca.

    Mima nu se adresează doar pasionaţilor de jocuri de societate, ci şi celor amatori, tocmai pentru că se poate juca oriunde şi cu oricine. „Trebuie doar să fii pasionat de distracţie.” Jocul a intrat pe piaţă la finalul anului 2021, fiind gândit, desenat şi fabricat în România, la Craiova, iar Cristian Urucu spune că pandemia a ajutat cumva businessul să se dezvolte. „Oamenii nu mai merg atât de mult în locurile special destinate jucatului de board game-uri, iar cei care stau mai mult în case caută diverse moduri de a-şi petrece timpul şi jocurile de societate sunt unul dintre ele.” Deocamdată, Mima este prezent în mai multe locuri dedicate jocurilor de tip board game din Craiova, urmând să ajungă şi în Braşov şi Cluj-Napoca. Jocul se găseşte pe reţelele de socializare precum Facebook şi Instagram, unde este disponibil pentru achiziţie, dar şi în magazinul AlbAlb din Bucureşti, dedicat brandurilor româneşti din artă şi design. În prezent, preţul unui joc este de 147 de lei.

    „Urmează un an 2022 extrem de interesant. Pe lângă contextul actual, cu inflaţia din ce în ce mai ridicată, mai este şi incertitudinea pandemiei. Trebuie să ne adaptăm din mers la schimbări. Pentru Mima, va fi o perioadă cu multe colaborări, cu prezenţă atât în magazinele fizice şi online de profil, cât şi pe site-ul propriu, aflat în lucru.” Cristian Urucu şi-a propus să ducă Mima în magazine specializate în vânzarea de cărţi şi cadouri, iar reţeaua de librării Cărtureşti se află în fruntea listei. „Va urma o perioadă importantă şi în ceea ce priveşte dezvoltarea portofoliului cu diferite variaţii ale jocului şi extensii de cuvinte.” Mai mult, antreprenorul îşi doreşte ca Mima să treacă şi peste hotare, iar jocul fabricat în România să se vândă la nivel internaţional.

    Jocul se găseşte pe reţelele de socializare precum Facebook şi Instagram, unde este disponibil pentru achiziţie, dar şi în magazinul AlbAlb din Bucureşti, dedicat brandurilor româneşti din artă şi design. În prezent, preţul unui joc este de 147 de lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Bona Planta – brand de fructe şi legume deshidratate (jud. Sălaj)

    Fondatori: Janos şi Erika Katona

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri în primul an de activitate: 10.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Despachetăria Ono – magazin zero waste (Oradea)

    Fondatoare: Ioana Tănase

    Investiţii: 47.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 286.000 de lei (57.200 de euro)

    Prezenţă: Oradea

    Brickmann Innovation – materiale de construcţii ecologice (Botoşani)

    Fondator: Sorin Baciu

    Investiţie iniţială: 44.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 100.000 de euro

    Prezenţă: la distribuitori locali şi naţionali

    Arbusto Coffee – cafenea (Râmnicu Vâlcea)

    Fondatori: Daniel şi Andreea Turcan

    Investiţie iniţială: 60.000 de euro

    Prezenţă: Râmnicu Vâlcea

    Beer Wall Cafe – local cu bere artizanală (Cluj-Napoca)

    Fondator: Alin Deac

    Investiţie iniţială: 38.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 162.000 de lei (32.400 de euro)

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Businessul se poate îmbina cu arta: O absolventă de Artă şi Design şi-a transformat pasiunea pentru lumină în afacere

    Diana Buga a căutat dintotdeauna modalităţi de exprimare a pasiunii ei pentru artă prin care să-şi lase amprenta în timp. Unul dintre aceste moduri a căpătat viaţă sub numele Diabuga Design, un atelier de obiecte de iluminat aparte, pentru că şi ideea de lumină o fascinează pe antreprenoare în egală măsură.

    A absolvit Universitatea de Artă şi Design, în cadrul căreia a făcut cunoştinţă cu multe materiale cu care a trebuit să experimenteze şi să pună în practică diverse teme, aşa că acesta a fost mediul în care au luat naştere primele idei, cele premergătoare pentru ceea ce este astăzi Diabuga Design. „Totul s-a născut din pasiune şi dragoste. Nu am avut o strategie clară pentru ce am construit, lucrurile în viaţă apar uneori spontan şi îmi place să le văd ca pe o provocare sau oportunitate şi să le abordez în parte, pas cu pas. De aceea, mă axez pe prezent şi sunt atentă la tot ce îmi oferă viaţa”, povesteşte Diana. Fiecare ban primit pentru un obiect de iluminat creat de ea a fost investit mai departe în atelierul pe care şi l-a amenajat în Cluj-Napoca. La început, cumpărătorii erau familia şi prietenii, aşa că au fost, practic, „sursele de finanţare”. Timpul şi răbdarea dedicate s-au adăugat şi ele la planul de investiţii, în perioada în care Diana descoperea forme şi materiale. „Consider lumina foarte importantă într-un spaţiu, deoarece are un rol puternic de a influenţa percepţia asupra spaţiului şi capacitatea de a modifica dispoziţia unei persoane. Am ales să mă joc cu spaţiul şi lumina, să descopăr noi forme de exprimare şi metode de a da spaţiului un aer unic şi o personalitate puternică. Cât despre lumina ambientală şi jocul de umbre rezultate la întâlnirea luminii cu materialele şi forma lămpilor, este ceva ce m-a fascinat mereu.”

    Cele câteva colecţii de corpuri de iluminat pe care le-a făurit până acum sunt concepute în propriul atelier, în Cluj-Napoca, şi au preţuri între 500 şi 800 de lei. Diana îşi doreşte însă să conceapă şi alte categorii de produs în viitor. „Clienţii mei sunt în special oamenii care apreciază munca produselor create manual, designerii de interior cu care colaborez şi mă recomandă clienţilor lor şi showroomurile specializate care îmi găzduiesc produsele.”

    Cele câteva colecţii de corpuri de iluminat pe care Diana le-a făurit până acum sunt concepute în propriul atelier, în Cluj-Napoca, şi au preţuri între 500 şi 800 de lei.

    Dacă 2021 a fost un an prosper, Diana Buga şi-a propus ca 2022 să fie unul mult mai matur şi plin de responsabilităţi, un an în care îşi doreşte să-şi mărească echipa şi să lucreze la un alt capitol în viaţa de antreprenor pe care şi-a ales-o. „Consider că pandemia a avut un impact nu doar pentru businessul meu, ci şi pentru cum eram obişnuită să trăiesc şi să fac lucrurile. Pentru mine personal, a fost o situaţie fericită, pentru că am avut timp să regândesc totul legat de business şi să fac lucrurile altfel.” În acelaşi timp, adaugă Diana Buga, toată această pauză în vieţile noastre de doi ani încoace a educat puţin lumea, astfel că acum oamenii sunt mult mai deschişi să cunoască produsele create în România, produsele create manual. Pentru Diabuga Design, 2021 a fost un an destul de bun, primul în care Diana a simţit că începe să culeagă roadele muncii ei, după trei ani de muncă în propriul business. Cifra de afaceri pentru 2021 a fost puţin peste 80.000 de lei, iar profitul – undeva la 40.000 de lei. Nu a avut angajaţi până acum, a făcut totul singură şi a încercat să înveţe câte puţin din fiecare capitol de care avea nevoie. Cu lecţiile făcute, Diana vrea acum să treacă la următorul nivel.

    Diana Buga, fondatoare, Diabuga Design: „Consider lumina foarte importantă într-un spaţiu, deoarece are un rol puternic de a influenţa percepţia asupra spaţiului şi capacitatea de a modifica dispoziţia unei persoane.”

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Atelier Devi – bijuterii din aur filat şi perle (Bucureşti)

    Fondatoare: Raluca şi Brânduşa Sima

    Cifră de afaceri în 2021: 60.000 de euro

    Prezenţă: în magazinul online propriu, magazinele AlbAlb şi Dalb din Bucureşti, un magazin din Timişoara şi pe site-ul Fashion Days

    Sorana Croşetează – jucării şi obiecte decorative croşetate (Bucureşti)

    Fondatoare: Sorana Cocheci

    Prezenţă: online

    OzonFix – generatoare de ozon (Corunca, jud. Mureş)

    Proprietar: Gabi Dumitraş

    Cifră de afaceri în 2020: 650.000-700.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Adami’s Sweets – atelier de ciocolată artizanală (Râmnicu Vâlcea)

    Fondatoare: Daniela Achim

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 200.000 de lei (40.000 de euro)

    Prezenţă: online şi în Râmnicu Vâlcea

    ZAD Illustrations – accesorii brodate (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Diana Zadic

    Investiţie iniţială: 2.000 de lei (400 de euro)

    Prezenţă: online

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Tot felul de simboluri. Antreprenorii români care rescriu povestea mărţişorului

    Din lemn, din ceramică, din sticlă, din lut, din textile, mărţişoarele au trecut de mult graniţa imaginaţiei, aşa că versiunile puse pe piaţă de noile afaceri antreprenoriale depăşesc chiar şi cele mai creative minţi. Luna martie e după colţ, tradiţia merge mai departe, la fel şi mâinile neobosite ale artiştilor antreprenori care lucrează de zor la colecţii întregi de mărţişoare care mai de care mai speciale. Găsiţi mai jos doar câteva poveşti care stau temelie pentru atelierele din care ies cele mai cool mărţişoare din 2022.

     

    Andreea Tölgyi este artist plastic, a studiat la Universitatea de Arte Vizuale şi Design „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, secţia Ceramică, iar Iza Kiss este istoric de artă şi a absolvit Facultatea de Istorie a Artei la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Împreună au creat, în 2010, Atelierul de Murano, unde prelucrează sticla de Murano la lampă, schiţează şi asamblează bijuterii şi mărţişoare. Produsele Atelierului de Murano se găsesc atât în atelierul fizic din Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, cât şi online. Partea de online, spun fondatoarele, a ajutat ca bijuteriile lor să ajungă aproape peste tot în ţară. În atelier, cele două tinere produc bijuterii şi mărţişoare unicat şi tocmai din acest motiv ele şi-au propus ca businessul lor să rămână unul de dimensiuni mici.

    Laura Ungureanu este mintea creativă din spatele Ceramiceanu, un atelier din Timişoara care, când nu produce tot felul de accesorii din ceramică, îşi dedică spaţiul mărţişoarelor. Laura a urmat în 2015 cursurile de design ceramic din cadrul Facultăţii de Arte şi Design din Timişoara. Îi plăcea ceramica şi era atrasă de bijuterii, astfel că a căutat o modalitate de a le armoniza pe amândouă, cu un strop de emoţie ca liant între ele. De şase ani este pasionată de ceramică, dar abia în 2018 şi-a făcut curaj să scoată în lume obiectele cărora cu măiestrie le dă formă. Lucrează totul la ea acasă, unde a reuşit să-şi împartă spaţiul astfel încât să aibă un loc dedicat pasiunii ei, cea care poartă numele Ceramiceanu. Nu e neapărat simplu, dar până acum a fost un succes. Totuşi, Laura Ungureanu admite că i-ar plăcea să aibă un atelier propriu pentru businessul ei. Piesele Ceramiceanu, fie ele cercei, broşe sau chiar ceşti, decoraţiuni pentru brad şi mărţişoare, au preţuri care reflectă, pe cât posibil, munca din spatele fiecăreia. Ele pornesc de la 35 de lei şi ajung la 120 de lei. Semnificaţia lor este însă inestimabilă.

    Andra Tudor a lăsat în 2015 munca de economistă pentru a se dedica propriului business – Didi Craft, un atelier în care poate produce zilnic circa 30 de cărţi educative, adaptate vârstelor de la şapte luni, la şapte ani. În plus, din atelierul Didi Craft din Târgovişte, ies şi jucării din lemn şi mărţişoare. Antreprenoarea a început să cocheteze cu domeniul producţiei când încă avea statutul de angajat, lucrând ca economist pentru un producător. Ulterior, s-a dedicat businessului, atrăgând fonduri prin programe pentru start-up-uri pentru a dezvolta businessul. La realizarea mărţişoarelor, ea începe să lucreze încă din timpul verii, pentru ca stocurile să fie suficiente în februarie.

    Doi Atomi este numele pe care Sandra Grădinaru l-a dat accesoriilor minuţioase pe care le creează, fie ele brelocuri, semne de carte sau, în această perioadă, mărţişoare. Absolventă de Construcţii, Sandra a lucrat un an în domeniu, apoi şi-a dat seama că, mai mult decât să proiecteze, îi place să creeze, aşa că a schimbat macazul şi a pornit propriul business. Şi-a amenajat un mic atelier, unde prelucrează marochinărie, de la semne de carte, suporturi de căşti şi broşe, până la portcarduri, portofele, rucsacuri şi genţi, o gamă largă de accesorii, iar în această perioadă lucrează de regulă sute de mărţişoare.

    Acum şase ani, Nicoleta Nicşan era proaspătă mamă, locuia într-un apartament cu două camere din zona Tineretului din Bucureşti şi îşi transformase balconul în atelier pentru meşterit mărţişoare din lut. Când cererile au tot crescut, iar volumul de muncă a devenit şi el mai mare, s-a mutat în Mogoşoaia, în judeţul Ilfov, şi şi-a amenajat şi un atelier propriu, unde lucrează astăzi la decoraţiunile şi accesoriile sub brandul Fuioru’ Fermecat. „Am început cu mărţişoarele lucrate din lut, mi-a picat o bucată de lut în mână şi am vrut să văd ce pot face cu el. A fost o joacă, apoi am fost selectată de o companie pentru care a trebuit să realizez 700 de mărţişoare. Am continuat cu accesorii pentru diverse ocazii, seturi pentru botez. Încerc să mă extind pe partea de cadouri lucrate manual”, povesteşte Nicoleta Nicşan. După încheierea concediului de maternitate, Nicoleta şi-a dat demisia de la compania la care lucra şi a început să se concentreze exclusiv pe businessul propriu. Colecţia de mărţişoare din acest an include diverse modele cu flori de primăvară pictate pe lemn. Un mărţişor făcut în atelierul Fuioru’ Fermecat costă 15 lei. „Este cea mai aglomerată perioadă, am primit deja comenzi pentru peste 300 de mărţişoare. Lucrez singură în atelier, ajutoare am doar pentru livrări. Vând pe site, pe Facebook, pe Instagram, iar planul este ca după pandemie să deschid un magazin de cadouri în Mogoşoaia, să facem ateliere pentru copii, să creez o comunitate.” În perioada sărbătorilor de iarnă şi a mărţişorului, o parte importantă din clienţi o reprezintă companiile care oferă cadouri angajaţilor. Dincolo de mărţişoare, Nicoleta Nicşan creează şi lumânări de botez pictate manual, cutii de trusouri, căni, puşculiţe, cutii de amintiri sau decoraţiuni.

    Lutul polimeric este materia primă de bază cu care lucrează Simona Pop, o absolventă de Jurnalism din Cluj, care şi-a format un atelier de design şi producţie ce stă sub brandul Lionbox. Face asta de cinci ani deja şi a dezvoltat un portofoliu care tot creşte de la un an la altul. Simona Pop a descoperit lutul polimeric în 2015 şi a găsit, odată cu el, o pasiune pe care nu ştia că o are. Practic, modelele făcute din acest material au devenit o formă de terapie pe care a adoptat-o instantaneu, iar acum, după ce a acumulat experienţă, l-a cooptat în firmă şi pe soţul ei. Primele ei creaţii au fost mici figurine Dollme, sub formă de pandantive sau broşă. Apoi, la scurt timp, Simona a creat prima colecţie de figurine Dollme pe cană, care au fost apreciate. Astăzi, produsele Dollme şi borcănelele decorate cu dulciuri şi biscuiţi sunt cele mai căutate. În portofoliul Lionbox şi-au făcut loc şi câteva accesorii, introduse mai recent în stoc, dar şi mărţişoare, creând sute de astfel de modele.

    Denisa şi Marcel Puşcaşu căutau, în 2013, o modalitate de a pune în comun cunoştinţele lor în domeniul artei, iar rezultatul acestei dorinţe a căpătat numele Push Design, un atelier de creaţie din Iaşi, în care cei doi confecţionează accesorii, magneţi de frigider, albume foto şi multe alte obiecte în general de dimensiuni mici. Printre ele, evident şi mărţişoare. Toate produsele au la bază trei materiale care pot fi uşor reciclate – lemnul, pielea şi hârtia. În această perioadă, cei doi lucrează la o serie de obiecte care pot fi oferite ca mărţişor.

    După mai mulţi ani în care a lucrat ca arhitect în cadrul unei companii, Roxana Nicolae s-a reorientat către o afacere proprie în producţia de genţi din piele. Din prima bucată de piele a croit câteva poşete pe care le-a vândut rapid printre prieteni şi pe internet, apoi s-a gândit să transforme pasiunea într-un business. A investit apoi câteva sute de euro pentru materiale, echipamente, vopsea şi accesorii şi a început să lucreze manual, în serii mai mari, poşete tip plic. Pentru a-şi vinde produsele, Roxana Nicolae a deschis un magazin virtual, o pagină de socializare şi a continuat să-şi dezvolte afacerea. Genţile şi mărţişoarele Spicul de grâu sunt făcute într-un apartament din zona Dorobanţi, unde a fost deschis şi un showroom, pentru clientele care vor să le vadă înainte de a le comanda. Pielea este adusă din Italia, vopseaua vine din Statele Unite ale Americii, iar o parte din celelalte materiale – precum accesorii, pânza cu care sunt căptuşite genţile, dantelele şi unele aplicaţii – vin din România.

  • Matematica viitorului fără fum

    În 2021, Philip Morris a investit aproape 100 de milioane de dolari în fabrica din Otopeni, unde compania deţine capacităţi de producţie pentru tehnologia IQOS. În următorii doi ani, businessul are în plan să dubleze această investiţie. La ce valoare va ajunge suma totală pe care jucătorul a bugetat-o în plan local în ultimii ani?

     

    Concentrarea noastră rămâne repoziţionarea businessului de la ţigări, la alternativele fără fum. Vom face asta investind în îmbunătăţirea experienţei consumatorului, aducând inovaţii pe piaţă. Vom investi atât în fabrica de la Otopeni, cât şi în infrastructura comercială şi oameni”, a conturat planurile de viitor ale companiei, Daniel Cuevas, director general al Philip Morris România, într-o conferinţă de presă organizată recent. Potrivit lui, Philip Morris deţine 80% din piaţa locală de tutun încălzit, tehnologia IQOS, lansată de companie, fiind adoptată în prezent de peste 200.000 de români. Executivul spune că în intervalul 2017-2021, în transformarea fabricii din Otopeni deţinută de companie, au fost investiţi 500 de milioane de dolari, fondurile fiind direcţionate inclusiv în dezvoltarea capacităţilor de producţie a tehnologiei IQOS. Dintre aceştia, doar în 2021 au fost investiţi aproape 100 de milioane de dolari. „Astfel, fabrica din Otopeni se află în centrul strategiei noastre pentru viitor, alături de alte şapte fabrici care produc consumabile pentru IQOS. Trei dintre acestea se află în Uniunea Europeană: cele din România, Grecia şi Italia. În 2022-2023 vom investi încă 100 milioane de dolari în fabrică”, anunţă el.

    Dragoş Bucurenci, director external affairs al companiei, susţine că în acest moment, în România, categoria produselor fără fum a ajuns la 4,6% din piaţa totală de nicotină la finalul anului trecut. Potrivit lui, acest lucru se datorează, în parte, şi investiţiilor pe care PMI le face în plan local, subliniind că impactul acestora nu este vizibil doar la nivelul companiei pe care o reprezintă, ci la nivelul întregii economii româneşti. „Cu ajutorul acestor investiţii, am creat 300 de noi locuri de muncă, iar 92% din producţia fabricii din Otopeni a ajuns să fie exportată în 54 de pieţe de pe cinci continente. Astăzi, utilizatorii de IQOS din Tokyo, Londra, Paris, Amsterdam, Ciudad de Mexico şi Kuala Lumpur cumpără consumabile fabricate la Otopeni, lângă Bucureşti.”

    Acest lucru spune că se vede şi din balanţa comercială a României – „de la începutul acestor investiţii, în 2017, exportul de bunuri din categoria alte tutunuri şi înlocuitori de tutun au crescut de aproape 20 de ori, iar în 2020 au fost de 669 de milioane de euro. Astăzi, acestea se situează în top 5 exporturi agroindustriale ale României şi surclasează exporturile de seminţe de floarea-soarelui, în condiţiile în care România este cel mai mare producător de seminţe de floarea-soarelui din Uniunea Europeană”. În ciuda acestui lucru, Bucurenci aminteşte că România are în continuare una dintre cele mai mici rate de conversie a fumătorilor la produsele alternative din tutun din Uniunea Europeană. În plus, adaugă el, România se află într-un grup restrâns, şi deloc de invidiat, de state membre ale UE în care procentajul fumătorilor din populaţie este în creştere faţă de anul 2017.

    Explicaţia ar fi, potrivit lui, dezinformarea. Într-un sondaj internaţional pe care îl citează, care a inclus şi respondenţi din România, aproape 8 din 10 persoane chestionate spun că fumătorii, care altfel ar continua să fumeze, au nevoie de informaţii corecte şi de acces la alternativele fără fum, iar şase din zece fumători ar trece la o alternativă mai bună, aşa cum sunt produsele care încălzesc tutunul, dacă ar şti care este diferenţa dintre acestea şi ţigările convenţionale. „Este evident că eforturile de a-i convinge pe fumători să se lase de fumat şi de a-i descuraja pe nefumători să se apuce de fumat sunt departe de a da rezultatele scontate. În faţa acestei probleme de sănătate publică trebuie să venim cu soluţii pragmatice, o minte deschisă, fără prejudecăţi, şi să învăţăm din rezultatele altor ţări, aşa cum sunt Marea Britanie şi Noua Zeelandă.”

    Categoria produselor inovatoare fără fum are potenţialul de a creşte, adaugă el, dar are nevoie de sprijin. „Un cadru fiscal care să încurajeze investiţiile şi dezvoltarea categoriei şi o reglementare în funcţie de profilul de risc al produsului. Mai simplu spus, toate produsele din tutun ar trebui reglementate, dar nu toate produsele din tutun ar trebui reglementate în acelaşi mod.” Despre riscurile care ar putea să apară în derularea investiţiilor din plan local, Bucurenci spune că atunci când faci o investiţie, când pariezi pe viitor, pariezi pe un cadru de reglementare şi pe o politică fiscală cât de cât predictibile. În momentul în care acestea s-ar schimba radical, acest lucru spune că ar afecta, cu certitudine, condiţiile în care compania poate face respectiva investiţie.

    „În acest moment mizăm pe o astfel de predictibilitate, dar nu cred că e un secret pentru nimeni că asta este la mare căutare în România, mai ales atunci când este vorba de fiscalitate. Noi nu avem în acest moment un calendar de accizare pentru ţigări sau pentru produsele din tutun încălzit. Sperăm că Ministerul Finanţelor va adopta unul, dar până la acel moment nu putem vorbi cu adevărat de predictibilitate fiscală în acest domeniu.” Potrivit reprezentanţilor PMI, în plan global există peste un miliard de fumători, iar în România, aproape 5 milioane. Deşi spune că nu poate face o estimare a modului în care numărul de fumători din România a evoluat în pandemie, Bucurenci susţine că se remarcă „o creştere semnificativă a numărului de ţigări vândute anual” în plan local, însă, potrivit lui, aceasta „este oarecum o eroare de optică: nu s-au fumat neapărat mai multe ţigări, dar mult mai multe s-au vândut în mod legal, au ajuns sume la bugetul de stat şi de-acolo banii au putut fi investiţi în infrastructură”, traficul ilicit de ţigări fiind, astfel, redus.

    Dragoş Bucurenci, director external affairs, Philip Morris România: „În faţa acestei probleme de sănătate publică trebuie să venim cu soluţii pragmatice, o minte deschisă, fără prejudecăţi, şi să învăţăm din rezultatele altor ţări, aşa cum sunt Marea Britanie şi Noua Zeelandă.”

     

  • Cum a transformat o studentă un produs comercializat într-o singură perioadă a anului într-un business de succes

    Povestea Zada este una sinuoasă, cu multe începuturi, schimbări şi încercări. Primul început a fost în 2007, când Alexandra Tudose tocmai ce intrase la facultate. Din dorinţa de a avea mai mulţi bani de buzunar pentru excursii şi festivaluri, împreună cu prietena ei cea mai bună, a născocit un plan pe termen foarte scurt: să înveţe să facă mărţişoare şi să le vândă la Universitate, chiar pe 1 martie. Mai erau două săptămâni până atunci.

    Zis şi făcut. Cu mult entuziasm, dar fără vreo pricepere în arts&crafts, am reuşit să încropim în jur de 200 de mărţişoare. A fost o experienţă foarte faină şi dragă mie, care pentru mine s-a transformat într-un obicei – în fiecare an particip la Târgul Mărţişorului organizat de Muzeul Ţăranului Român”, povesteşte Alexandra Tudose. Cel mai mult din acea experienţă i-a plăcut procesul în sine, lucrul cu mâinile, starea pe care i-o dădea activitatea de pictat sau modelat. „Al doilea început a fost momentul în care am aflat de existenţa maşinilor care brodează. Mă apropiam de încheierea studiilor şi, aproape convinsă că nu o să lucrez în domeniul ales, am zis să mă gândesc şi la ceva, la altceva, care să îmi placă. Având experienţa mărţişoarelor, am zis că sigur trebuie să fie ceva în zona meşteşugăritului.” Descoperirea unui nou mod de lucru i-a schimbat viaţa, pentru că a învăţat că aproape orice desen poate fi transformat într-o broderie. De atunci şi până acum, Alexandra a învăţat să folosească maşina dedicată pentru brodat până în cele mai mărunte detalii. Alexandra a absolvit Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice la SNSPA şi apoi a urmat cursurile masteratului Consultanţă şi Expertiză în Publicitate, din cadrul Universităţii din Bucureşti. În Zada, numele afacerii ei, resursa cea mai importantă pe care a investit-o a fost şi este în continuare timpul ei – perioada nedeterminată dedicată învăţării a tot ce ştie.

    „În rest, investiţiile pentru ce înseamnă Zada au avut şi ele o poveste faină. Prima maşină de brodat a fost cumpărată de părinţii mei, era un Brother Innov-is 950, care cam acum opt ani a costat sub 3.000 de lei. Şi nu este doar o maşină de brodat, este una combinată, adică este pentru cusut şi brodat. Cu ajutorul ei am învăţat tot ce ştiu.” Aşa a învăţat să brodeze pe traiste şi tricouri şi tot felul de accesorii. Acum, planul Alexandrei Tudose este să finalizeze magazinul online Zada, pentru a face tot procesul de cumpărare mai uşor şi pentru a creşte numărul vânzărilor. Mai departe, una dintre dorinţele ei este să pună bazele primei expoziţii de broderie digitală. „Avem nevoie de o viziune multidisciplinară, de curatori, de artişti, de experienţa organizării de evenimente culturale, de sponsori şi de tot restul arsenalului pentru a face acest vis posibil.”

    Clienţii Zada sunt în general oamenii tineri, care vor să susţină afacerile mici şi locale şi care înţeleg rolul participativ pentru această industrie. Sunt oamenii care vor produse de calitate, din materiale premium, sunt oameni interesaţi de sustenabilitate şi care nu doresc produse făcute în serie. „Produsele noastre sunt produse textile: tricouri din bumbac 100%, traiste din bumbac organic, bluzoane din bumbac organic 80% şi 20% poliester reciclat, şorţuri croite şi cusute de noi din bumbac 100% produs în ţară la noi, toate brodate cu modele botanice, desenate de noi.” Magia se întâmplă într-un atelier din Braşov, într-un apartament din centrul oraşului. Vânzările sunt deocamdată făcute pe platformele de social media, în special pe Instagram. În magazine fizice, produsele se pot găsi la Inspiratio, situat vizavi de Biserica Neagră. Preţurile produselor Zada încep de la 90 de lei, pentru un tricou brodat şi ajung până aproape de 300 de lei pentru un şorţ sau un bluzon brodat. Printre cei care au cumpărat de la Zada se numără şi companii mari, precum Majorel, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii BPO activi pe piaţa locală.

    „Imediat după perioada lockdownului, în care nu ştiam nimic despre nimic şi eram doar extrem de stresată cu orice plan de viitor, directorul de marketing de la Majorel ne-a contactat şi ne-a spus că îşi doreşte să ajute producătorii locali în această perioadă şi să le facem 100 de tricouri brodate pentru o campanie dedicată angajaţilor. A fost pentru prima oară când am avut genul acesta de comandă şi interacţiune cu o multinaţională”, îşi aminteşte Alexandra

    Preţurile produselor Zada încep de la 90 de lei, pentru un tricou brodat şi ajung până aproape de 300 de lei pentru un şorţ sau un bluzon brodat

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Cristina Cupar Bags – brand de genţi (Braşov)

    Fondatoare: Cristina Cupar

    Investiţii: 100.000 de euro

    Prezenţă: online

    Zuze – ceainărie (Braşov)

    Fondatoare: Gabriela Crăciun

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 70.000 de euro

    Prezenţă: Braşov

    On Time Pizza and Lounge – restaurant (Botoşani)

    Fondator: Cornel Haras

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 1,5 mil. lei (300.000 de euro)

    Prezenţă: Botoşani

    Poveşti pe biscuite – atelier de turtă dulce (Bucureşti)

    Fondatoare: Raluca Matei

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 17.000 de euro

    Prezenţă: online

    Căsuţa cu ghiduşii – grădiniţă (Chiajna)

    Fondatoare: Alexandra Ciceoi

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: Chiajna

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de
    70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Copacul eco digital. Cum pot fi automatizate operaţiunile specifice managementului deşeurilor

    Despre reciclare, sustenabilitate şi proiecte „green”, vorbim tot mai mult. Datele referitoare la modul în care se face, concret, reciclarea, la noi în ţară, nu sunt însă la fel de prezente precum discuţiile. De la această ipoteză au pornit cei patru antreprenori care au lansat EcoTree, prima platformă digitală ce conectează companiile din diverse domenii de cele care oferă servicii de reciclare, colectând în acelaşi timp şi informaţii despre cum se reciclează în România.

    EcoTree este un marketplace ce are rolul să automatizeze cât mai mult din operaţiunile specifice managementului deşeurilor. Practic, platforma digitală pune în legătură companiile cu nevoi de reciclare, cu furnizorii acestor servicii. În plus, stochează datele clienţilor şi emite documentele necesare procesului de reciclare. „În mod tradiţional, procesul se desfăşura astfel: companiile căutau furnizorii serviciilor prin intermediul motoarelor de căutare, alegeau oferta de colectare selectivă şi trebuia să întocmească documentele scriind de mână”, explică Bogdan Andronache, cofondator şi CEO al EcoTree. Un demers destul de anevoios dacă ne gândim la exemplul unui retailer care se numără printre clienţii platformei: „Unul dintre marii retaileri din România, care are 47 de puncte de prezenţă în mai multe judeţe şi lucrează cu aproximativ 60 de companii, trebuie să completeze aproximativ şase documente pentru fiecare comandă – dacă vorbim despre 400 de comenzi, va avea 2.400 de documente completate în relaţia cu 60 de furnizori”.

    Scopul şi viziunea fondatorilor este ca prin intermediul platformei, prin colectarea datelor referitoare la reciclare, oamenii nu doar că vor recicla mai mult, ci vor putea, prin analiza istoricului acestor date, să îmbunătăţească fluxul deşeurilor, astfel încât să scadă cantitatea acestora, precum şi costurile ce ţin de reciclare.

    În acest moment, platforma se adresează doar clienţilor companii: „Este mult mai uşor să ne adresăm companiilor, atât datorită cadrului legislativ existent în materie de reciclare, cât şi pentru că vorbim despre o platformă aflată la început de drum – vrem să punem la punct un flux digital pentru colectarea selectivă”.

    Fondatorii proiectului, Bogdan Andronache şi asociatul său, Alexandru Petrescu (director de operaţiuni), alături de alţi doi cofondatori, Dan Simotea şi Marius Cîrstea, toţi cu experienţe profesionale diferite (Bogdan Andronache a lucrat pentru unul dintre cei mai mari integratori IT de pe piaţa locală), se află la prima experienţă antreprenorială cu EcoTree: „Suntem complementari, unii mai tehnici, ceilalţi orientaţi pe zonele de business şi marketing”.

    Ei şi-au propus din start să construiască un business în zona „verde”, după ce au sesizat potenţialul acestei nişe.  Şi, pentru că orice plan bun de afaceri începe cu documentarea, în 2017 au prospectat domeniul deşeurilor reciclabile şi au observat că lipsesc tocmai datele de care aveau nevoie pentru a-şi începe proiectul antreprenorial. „Aveam nevoie de informaţii legate de deşeuri – tipurile acestora, unde se generează, unde există nevoia ş. a. m. d. Şi acum lipsesc datele – este foarte complicat pentru oricine îşi doreşte să întocmească un plan de afaceri în domeniul acesta.”

    Şi-au propus să înceapă astfel tocmai de la adresarea acestei probleme, pentru ca în viitor să existe un loc de unde clienţii să pornească şi să îşi verifice ipotezele de lucru.

    Până acum, pentru a-şi finanţa proiectul au avut două runde de investiţii, conduse de Sparking Capital, cu ajutorul Seedblink şi de alţi angel investors, iar totalul investiţiilor a ajuns la 650.000 de euro. Monetizarea e de tipul utilizator/lună, iar costul folosirii platformei de către clienţi ajunge la câteva zeci de euro, variind în funcţie de funcţionalităţile folosite de aceştia. „Ne-am propus ca anul acesta să ajungem la venituri recurente lunare de 40.000 de euro şi la 100 de clienţi companii, descrie Andronache obiectivele financiare pentru anul acesta.

    În ceea ce priveşte profilul celor care accesează serviciile lor, ei sunt reprezentaţi mai ales de multinaţionale, care sunt, după cum observă Bogdan Andronache, foarte riguroase în ceea ce priveşte procedurile de mediu, atât prin prisma legislaţiei existente în domeniu, dar şi pentru că de la grupul internaţional primesc obiective destul de mari de reciclare ca ţintă, chiar mai mari decât cele impuse la nivel european. „Avem însă şi clienţi mai mici, start-up-uri care sunt responsabile şi vor să pornească pe o cale solidă, să vadă ce deşeuri generează, pe măsură ce cresc de la an la an şi vor să le fie uşor, nu vor să completeze hârtii, şi-au pornit businessul digital 100%.” De asemenea, toţi sunt din Bucureşti (cu excepţia retailerului menţionat, care are unităţi răspândite în toată ţara) şi sunt din domenii diverse: producţie, retail, FMCG, auto. „Credem că abordarea noastră permite, pe termen mediu, să se observe că există o problemă referitoare la felul în care se face colectarea selectivă – şi pornind de la datele noastre, ar putea să fie găsită o rezolvare”, descrie Bogdan Andronache perspectiva sa asupra felului în care se face reciclare la nivelul întregii ţări.

    El spune că suntem undeva la 16% când vine vorba de gradul de reciclare la nivel naţional, însă nu crede că acesta este într-adevăr procentul real: „Cred că este mai mare de atât, cel puţin când vine vorba de companii, de B2B, procentul în care se face reciclare este mai mare. Problema o avem la persoane fizice, unde depindem de foarte mulţi actori: autorităţile locale, legi centrale, consilii judeţene, companiile de salubritate, persoanele fizice şi întâmpinăm şi o serie de alte provocări, dar sperăm să găsim o soluţie şi aici lucrând cu autorităţile şi cu toţi cei implicaţi în acest domeniu.”

    Adaugă că principalele obstacole care ţin de activitatea lor se leagă de faptul că trebuie să îi facă pe clienţi să înţeleagă responsabilitatea vizavi de deşeurile pe care le generează, dar şi importanţa de a le urmări şi de a înţelege valoarea acestora: „Am întâlnit companii care plătesc în neştire servicii de colectare şi le spunem ca în loc să plătească pentru acest tip de servicii, pentru ca acele deşeuri să ajungă la groapă, să primească bani – şi nu puţini – pentru ca deşeurile să fie duse la fabrici de reciclare. Schimbarea aceasta de mentalitate este cea mai mare provocare pe care o avem”.

    În continuare, vor să atragă şi o nouă rundă de investiţii, iar cu ajutorul acesteia, să dezvolte modelul şi în alte părţi din Europa. „Credem cu tărie că pe pieţele vestice va fi adoptat serviciul mult mai uşor, acolo modelul de colectare selectivă este mult mai apreciat şi se află într-o altă etapă, astfel că valoarea acestui serviciu este mai uşor de înţeles.” Există platforme similare în Vest, dar Andronache spune că e vorba despre o nişă la început de drum, a platformelor digitale care rezolvă ceva fie în zona de waste management, fie pentru a-i pune pe clienţi în legătură cu furnizorul, digitalizarea documentelor etc. „Există platforme disponibile, însă sunt insuficiente pentru a dinamiza piaţa. Ne dorim să aducem din România o soluţie complexă.” Estimează că pentru a face acest pas au nevoie de o investiţie de în jur de 2 milioane de euro. Ţintesc o nouă rundă de finanţare spore finalul anului – în conformitate cu rezultatele pe care le vor obţine şi după stabilirea exactă a planurilor de expansiune.

    Care este viitorul businessurilor verzi în România? „Din punctul meu de vedere – şi sunt într-un grup de astfel de businessuri greentech în toată lumea –, nu doar în România, ci peste tot în lume aceste afaceri au un potenţial extraordinar. În primul rând, faţă de orice alt segment, faptul că reuşeşti să rezolvi o problemă socială sau de mediu îţi aduce un plus în a obţine finanţare. Uniunea Europeană are axe strategice pe zona aceasta; aşadar e un mare avantaj să rezolvi o problemă de mediu şi socială, este şi o direcţie profitabilă. Domeniul este la început acum, dar eu cred cu tărie că businessurile green şi cele care rezolvă probleme sociale vor fi mult mai profitabile decât celelalte.”

    Iar ca sfat pentru cineva care îşi doreşte să înceapă o astfel de afacere, Bogdan Andronache spune că ar trebui să pornească de la problemele cu care se confruntă comunitatea în care antreprenorul se află şi cu o echipă care crede în vizunea sa. „De asemenea, e important şi să aibă curaj. Piedici, aş zice descurajări, vei întâlni şi nu doar în România, important este să crezi în tine şi să mergi mai departe.”

    Bogdan Andronache, cofondator şi CEO, EcoTree: „Din punctul meu de vedere, nu doar în România, ci peste tot în lume aceste afaceri au un potenţial extraordinar. În primul rând, faţă de orice alt segment, faptul că reuşeşti să rezolvi o problemă socială sau de mediu îţi aduce un plus în a obţine finanţare. Uniunea Europeană are axe strategice pe zona aceasta; aşadar e un mare avantaj să rezolvi astfel de probleme, reprezintă şi direcţii profitabile. Domeniul este la început acum, dar eu cred cu tărie că businessurile green şi cele care rezolvă probleme sociale vor fi mult mai profitabile decât celelalte.”