BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Adelina Badea, CEO, Mobexpert

    MOTTO: „Flexibilitatea şi adaptabilitatea sunt cheia succesului.”

    BIO

    Adelina Badea este CEO, Mobexpert, companie pe care o conduce din februarie 2020, preluând rolul cu doar câteva zile înainte de declanşarea pandemiei în România. Cu o experienţă de peste 20 de ani în retail şi 17 ani în management, Adelina a reuşit, împreună cu echipa sa, să gestioneze cu succes provocările unei perioade fără precedent şi să menţină cifra de afaceri a grupului la nivelul anului anterior. Este absolventă a programului EMBA de la IEDC Bled School of Management, Slovenia (2016). Spune că principala sursă de inspiraţie în viaţă şi carieră este soţul ei, care a susţinut-o mereu în proiectele personale şi profesionale.

     

    VISION BOARD, PRINCIPII & MOTIVAŢIE

     Care este „imaginea centrală” de pe vision boardul tău?

    Un far puternic într-o noapte furtunoasă, simbol al clarităţii, direcţiei şi rezilienţei. Acesta reprezintă viziunea clară necesară într-un mediu în continuă schimbare şi oferă un punct de reper solid în momente de incertitudine.

     Care sunt cele mai importante trei obiective pentru următorii cinci ani?

    Consolidarea brandului Mobexpert pentru noua generaţie de consumatori, cu accent pe produse versatile şi experienţă digitală intuitivă; eficientizarea lanţului de producţie şi distribuţie locală pentru un raport calitate-preţ imbatabil; accelerarea digitalizării Mobexpert şi investiţii în tehnologie pentru a simplifica experienţa clienţilor. Pe plan personal: echilibru viaţă personală-carieră, învăţare continuă şi călătorii care inspiră.

     Ce te motivează în fiecare dimineaţă să mergi mai departe?

    Provocarea de a face lucrurile mai bine decât ieri. Motivaţia vine din impactul pe care îl pot genera în companie şi în viaţa echipei. Familia joacă un rol esenţial – soţul şi fiica, Maria, sunt surse de inspiraţie şi echilibru.

     

    LEADERSHIP & CARIERĂ

    Ce te inspiră cel mai mult atunci când iei decizii importante pentru companie?

    Oamenii – clienţii şi echipa. Fiecare decizie strategică porneşte de la impactul asupra acestora.

     Cum îţi foloseşti influenţa pentru a genera un impact social?

    Prin asumare, flexibilitate şi curaj, învăţate în perioade de criză precum pandemia. Susţine echilibrul şi responsabilitatea faţă de oameni şi comunitate.

     Cum îţi integrezi valorile personale în leadership?

    Autenticitate, respect, responsabilitate, perseverenţă. Acestea se reflectă în modul în care conduc echipa şi în fiecare decizie profesională. Pasiunea pentru design şi funcţionalitate este un liant natural între valori personale şi direcţia strategică Mobexpert.

     

    HOBBY-URI & INSPIRAŢIE PERSONALĂ

     Ce hobby-uri te ajută să te relaxezi?

    Tenisul, practicat constant alături de soţul meu. De asemenea, pasiunea pentru estetică, design interior şi arhitectură – explorată prin călătorii, vizite la muzee şi showroomuri. Timpul petrecut cu familia este o sursă esenţială de echilibru şi claritate.

     Care este locul care te inspiră cel mai mult?

    Orice loc nou vizitat care aduce energie şi idei – călătoriile internaţionale fiind surse constante de inspiraţie şi învăţare.

     Există o carte sau un film care te-a influenţat profund?

    „Elantris” de Brandon Sanderson – o lecţie despre adaptabilitate în faţa schimbării. Filmul „Doctor Strange” – despre reinventare şi curaj.

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Ileana Dumitru, Director pentru Relaţii Externe al Ariei Europa de Sud-Est, BAT

    MOTTO: „Singur ajungi mai repede, dar împreună ajungem mai departe.” – Proverb african

    BIO

    Ileana Dumitru şi-a început activitatea ca avocat, iar cariera profesională în domeniul corporatist a debutat cu o etapă de 13 ani în FMCG, în industria berii, unde a deţinut roluri importante în drept corporativ, guvernanţă corporativă, marketing şi comunicare. De peste zece ani lucrează în cadrul BAT în roluri de conducere a departamentului juridic şi de afaceri externe la nivel de arie, iar în prezent coordonează, din România, Departamentul de Relaţii Externe al Ariei Europa de Sud-Est.

     

    VISION BOARD, PRINCIPII & MOTIVAŢIE

     Care este citatul cheie care îţi defineşte viziunea profesională sau personală? Cum te motivează acesta în activitatea zilnică?

    Nu este un citat, ci un proverb african la care îmi place să revin adesea când evaluez priorităţile noastre de business: „Singur ajungi mai repede, dar împreună ajungem mai departe”. Cred foarte mult în puterea unei echipe cu valori puternice şi o viziune comună care generează forţă şi semnificaţie acţiunilor noastre.

     Cum arată „imaginea centrală” de pe vision boardul tău? Ce simbolizează aceasta pentru tine şi ce rol joacă în drumul tău profesional şi personal?

    În centrul acestui vision board s-ar afla, cu siguranţă, o balanţă. Probabil o influenţă a profesiei mele de avocat, balanţa a devenit în timp simbolul echilibrului în tot ceea ce fac, dar şi al corectitudinii, al dreptăţii şi al credinţei în ceea ce este corect, chiar şi în situaţii dificile.

     Care sunt cele mai importante trei obiective pe care ţi le-ai propus pentru următorii cinci ani în business şi în viaţa personală?

    Un obiectiv constant este mentoratul, promovarea unei culturi incluzive şi susţinerea oamenilor pentru a-şi atinge întregul potenţial. Un alt obiectiv important este legat de businessul nostru, anume schimbarea mentalităţii în industria tutunului. BAT trece printr-un amplu proces de transformare prin investiţii susţinute în ştiinţă şi în dezvoltarea categoriilor de produse cu risc redus. La nivel personal, călătoriile mi se par întotdeauna un obiectiv bun, ca investiţie în crearea de noi perspective.

     

    LEADERSHIP & CARIERĂ

     Ce te inspiră cel mai mult atunci când iei decizii importante pentru compania pe care o conduci?

    Industria tutunului este un domeniu foarte strict reglementat, cu provocări diverse şi complexe în cele 13 ţări din aria Europa de Sud-Est, al cărui centru de coordonare se află la Bucureşti. Construirea unei comunicări coerente, complete şi susţinute este esenţială în acest proces de transformare. Mă bazez foarte mult pe rezultatele echipei noastre de cercetare ştiinţifică şi pe propriile mele repere de etică şi responsabilitate.

     

    HOBBY-URI & INSPIRAŢIE PERSONALĂ

     Ce te motivează în fiecare dimineaţă să mergi mai departe?

    O parte din fiecare: scopul personal, nevoia de evoluţie şi exigenţa care îmi impune să fiu un model prin ceea ce fac. La finalul zilei, evoluţia are loc în călătorie, nu doar în destinaţie.

  • Universul în care Crăciunul nu se termină niciodată: povestea unui brand care spune poveşti cu flori, panglici şi detalii delicate

    Ada a transformat un gest simplu, făcut în plină pandemie, într-un brand care spune poveşti cu flori, panglici şi detalii delicate. Bloom Craft Deco by Ada nu este doar un atelier de decoraţiuni – este o formă de terapie creativă, de emoţie transmisă prin texturi şi atmosferă. Un brand crescut cu răbdare, grijă şi un strop de magie.

     

    Un univers al florilor care vorbesc, al culorilor care simt. Un echilibru între forţă şi fragilitate, între feminitate asumată şi emoţie vizuală.” Aşa îşi descrie Ada, fondatoarea Bloom Craft Deco by Ada, lumea creată din flori, texturi şi poveste. Pentru ea, acest atelier nu e doar un business, ci o extensie a sufletului. Povestea a început în pandemie, într-un timp în care „griul părea dominant”. Era în preajma Crăciunului şi, simţind nevoia de lumină şi căldură, Ada a început să creeze decoraţiuni pentru cei dragi. A ales materiale naturale – conuri, iută, bumbac, panglici fine – şi le-a transformat în obiecte care emanau tandreţe şi rafinament. „A fost un gest simplu, dar profund – o formă de alinare şi de reconectare cu ceea ce iubesc cel mai mult: frumuseţea lucrurilor făcute cu suflet.” Din acel moment, hobby-ul s-a transformat treptat într-un vis conturat tot mai clar: acela de a construi un brand care să transmită emoţie prin fiecare aranjament, prin fiecare detaliu atent gândit. Numele brandului nu este ales întâmplător. „Ada” are o semnificaţie personală: „În copilărie, fratele meu nu putea rosti prenumele meu întreg şi m-a numit aşa. Am păstrat acest nume ca parte din identitatea brandului.” Pe reţelele de socializare, numele apare sub forma BloomCraftDeco, mai compact şi armonios vizual. Dar în esenţă, rămâne Bloom Craft Deco by Ada – o semnătură care poartă cu ea o poveste. Astăzi, fiecare creaţie din atelierul Adei îmbină emoţia Crăciunului cu eleganţa atemporală a lucrurilor făcute cu grijă. E un brand care trăieşte la graniţa dintre estetic şi afectiv, între artizanat şi ritual. Pentru că, aşa cum spune chiar Ada, „în acest univers, Crăciunul nu se sfârşeşte niciodată, iar detaliile au parfum de poveste.”

    Primul obiect creat sub semnătura Bloom Craft Deco by Ada a fost, de altfel, o coroniţă de Crăciun, realizată din materiale naturale. Însă primul gest cu adevărat revelator a fost un buchet de flori supradimensionate – nouă maci roşii, făcuţi cu drag pentru aniversarea mamei sale. „Am vrut să-i ofer ceva simbolic şi viu – o declaraţie vizuală de iubire”, povesteşte Ada. Fără să ştie atunci, acel buchet aniversar avea să traseze direcţia artistică a întregului brand. Macii, cu delicateţea lor vibrantă, au devenit un simbol-recunoaştere al Bloom Craft Deco by Ada, regăsindu-se azi în decoruri de eveniment, spaţii culturale, recepţii diplomatice şi gale de business. „De la acel prim buchet cu nouă maci, florile s-au multiplicat şi şi-au găsit locul în decoruri tot mai vizibile.” A fost o evoluţie firească, în care emoţia personală a crescut odată cu încrederea primită din partea celor care i-au descoperit creaţiile. Unul dintre momentele definitorii a fost expunerea lucrărilor sale în cadrul Galei tineri manageri de top, organizată de BUSINESS Magazin. „Mă inspiră emoţia oamenilor”, spune simplu Ada, atunci când e întrebată de unde îşi extrage energia creativă. Florile reale sunt o sursă importantă de inspiraţie, dar nu singura. „Uneori, o culoare sau un detaliu simplu poate declanşa o întreagă scenografie florală. Alteori, un vis nespus, o amintire, o poveste de familie.” Universul ei nu e doar estetic, ci şi profund emoţional. Fiecare floare creată manual spune o poveste. Iar această poveste prinde viaţă pas cu pas, printr-un proces minuţios şi plin de sens. „Fiecare decor începe cu o emoţie şi cu atmosfera pe care îmi doresc să o transmit”, explică Ada. Alegerea materialelor nu este niciodată întâmplătoare: hârtie floristică premium, organza, mătase, panglici, perle. Fiecare cu un rol bine definit, într-o compoziţie care îmbină eleganţa cu expresivitatea. Etapele tehnice – decuparea, crearea petalelor, asamblarea, finisajele – sunt realizate cu precizie şi răbdare. Totul este 100% handmade, iar timpul de lucru reflectă acest angajament faţă de calitate: „Un decor complet poate necesita între 10 şi 20 de zile sau chiar mai mult, în funcţie de spaţiu, tematică şi numărul elementelor implicate”.

    Am făcut sacrificii reale: siguranţă financiară, stabilitate, predictibilitate. În schimb, am primit libertatea de a simţi, de a crea, de a mă exprima cu autenticitate. Mai mult decât o afacere de suflet, Bloom Craft Deco by Ada este şi o afacere de familie.

    Ada, fondatoare, Bloom Craft Deco BY ADA

    Când vine vorba despre comenzile primite, Ada observă cum să creezi „la comandă” nu înseamnă doar să execuţi o cerinţă, ci să deschizi un spaţiu de dialog între lumi – cea artistică şi cea emoţională. Ada numeşte acest proces „o întâlnire între două viziuni”: „Îmi place să ascult, să înţeleg, să transform idei vagi în emoţii vizuale clare”. Fiecare colaborare începe cu o discuţie sinceră, în care sunt analizate stilul, culorile, spaţiul şi – mai presus de toate – atmosfera care trebuie transmisă. Pentru fiecare proiect personalizat,  lucrează cu schiţe, mostre de materiale, fotografii de inspiraţie şi… multă răbdare. „Cele mai frumoase creaţii se nasc atunci când celălalt se simte înţeles şi implicat în povestea care prinde formă.” În spatele acestei delicateţi vizuale se află o autodisciplină impresionantă. Ada este autodidactă, nu a urmat cursuri formale, ci a învăţat din ore lungi de muncă, experiment, greşeli şi reconfigurări. „Fiecare material are «vocea» lui: hârtia cere precizie, organza – delicateţe, mătasea – respect. Am învăţat să simt ritmul fiecărui material şi să lucrez doar cu cele de cea mai bună calitate. Asta este regula mea de aur.” De altfel, întreaga lume Bloom Craft Deco by Ada se naşte din acest respect pentru detaliu. Iar dacă ar exista o sărbătoare care să concentreze toate aceste valori, aceea ar fi Crăciunul. „Crăciunul este inima creaţiei mele. E momentul în care am început totul şi este, de departe, sărbătoarea mea preferată. Pentru mine, Crăciunul nu durează doar câteva zile – e o stare care se prelungeşte până în primăvară.”

    Lucrul la o colecţie sezonieră e comparabil cu montarea unei scenografii: totul trebuie să urmeze o linie vizuală coerentă, în care piesele se susţin reciproc. În schimb, comenzile personalizate vin cu provocări unice şi libertate creativă: „Colecţiile îmi permit să-mi exprim viziunea artistică, iar comenzile mă apropie de oameni şi poveştile lor”. În timp, universul Adei a fost remarcat în contexte tot mai diverse – de la cafenele şi saloane de lux, până la evenimente corporate sau spaţii expoziţionale. „Am avut bucuria să creez pentru şcoli, grădiniţe, cafenele, cofetării, evenimente private, recepţii oficiale, spaţii expoziţionale şi saloane beauty luxury din România şi din afara ţării. Una dintre colaborările de suflet este cu The Grand Avenue – JW Marriott Bucharest Grand Hotel, unde decorurile mele sunt expuse constant.” Stilul său rămâne recognoscibil, însă fiecare decor e adaptat locului în care ajunge – compoziţia, cromatica şi textura sunt gândite în funcţie de mesajul spaţiului. „Dincolo de flori şi design, cele mai frumoase experienţe s-au născut din întâlniri autentice şi încredere reciprocă.” Cât despre viitor, Ada nu face planuri grăbite. Însă visul există: „Visez să ajung cu acest brand acolo unde mă cheamă inima – într-un loc drag mie, dincolo de graniţele României, unde florile, lumina şi liniştea au un alt ritm”. A primit deja semnale de încurajare din partea unor oameni care i-au spus, simplu şi sincer, că ceea ce creează „merită să fie cunoscut mai departe”. Lucrează deja la noi colecţii – în linişte, fără presiune. „Fiecare piesă creată păstrează o parte din visul acesta – un vis care se construieşte cu răbdare, fidelitate faţă de sine şi dorinţa de a dărui emoţie vizuală celor care o primesc.”   

    Cinci întrebări şi răspunsuri din interviul cu Ligia Adriana Duţan (ADA), fondatoarea Bloom Craft Deco by ADA

    1. Ce ţi-ai dori ca oamenii să simtă când văd pentru prima dată o floare sau un decor creat de tine?

    Să simtă că se opreşte timpul. Să respire frumosul. Să zâmbească fără să ştie de ce. Să simtă că acea floare a fost creată pentru ei.

    2. Care a fost comanda care a adus cele mai multe provocări? Dar cea mai emoţionantă?

    Cea mai emoţionantă a fost, cu siguranţă, buchetul de maci creat pentru mama mea – nu doar pentru că era prima creaţie florală de acest gen, ci pentru că a fost dăruită cu toată iubirea mea. Cea mai provocatoare a fost, fără îndoială, decorul cu flori din organza realizat pentru un salon beauty din afara ţării. A presupus multă migală şi precizie – organza se lucrează cu grijă extremă, cu un adeziv special şi detalii minuscule care trebuie finisate perfect. Am folosit perle şi texturi glam, în nuanţe elegante, iar fiecare petală a fost creată ca o piesă de bijuterie. Faptul că acel proiect a depăşit graniţele României mi-a adus o bucurie aparte.

    3. Cum gestionezi partea de business – promovare, vânzări, organizare – alături de munca artistică?

    Cu disciplină şi pasiune. Îmi creez singură conţinutul vizual, îmi scriu textele, administrez site-ul, răspund la mesaje. Nu am investit încă în publicitate, pentru că toate resursele le direcţionez către materiale de calitate. Am ales să construiesc încet, dar temeinic.

    4. Ce sfat i-ai da cuiva care vrea să transforme o pasiune într-o afacere, dar se teme să facă pasul?

    Să se întrebe sincer: „Ce mi-ar părea rău să nu fi încercat niciodată?” Şi apoi să înceapă. Fiecare pas, chiar mic, aduce claritate şi curaj. Iar lucrurile făcute cu suflet se aşază exact cum trebuie.

    5. Ce înseamnă pentru tine să ai o afacere „de suflet”? Ce sacrificii a implicat şi ce ţi-a oferit în schimb?

    Pentru mine, această afacere nu este doar un proiect profesional, ci o extensie firească a sufletului meu. Este o formă de a dărui emoţie, tăcere frumoasă şi echilibru vizual — prin flori, forme şi poveste. Am lăsat în urmă o profesie care m-a definit mulţi ani — profesia de avocat — şi un parcurs profesional într-un sistem militar, pentru a urma acest drum imprevizibil, dar profund personal. Am făcut sacrificii reale: siguranţă financiară, stabilitate, predictibilitate. În schimb, am primit libertatea de a simţi, de a crea, de a mă exprima cu autenticitate. Mai mult decât o afacere de suflet, este şi o afacere de familie. Brandul sub care creez a crescut cu sprijinul discret al părinţilor mei, care mi-au fost alături cu toată încrederea. Tot ce construiesc astăzi poartă valorile acestei susţineri — liniştea, răbdarea, credinţa în lucrurile făcute cu sens.

  • România – de la piaţă de consum la pol de decizie regională

    România devine tot mai vizibilă în arhitectura regională a grupului Unilever, atât prin ritmul de creştere a consumului, cât şi prin investiţiile consistente în infrastructura locală. Monica Tamaş, noul General Manager al Unilever România şi Moldova, spune că piaţa locală are toate ingredientele unei economii în ascensiune: maturizare progresivă, consum în creştere, disciplină operaţională şi un portofoliu de branduri cu relevanţă locală. În paralel, ea îşi propune să consolideze o cultură organizaţională bazată pe inovaţie, agilitate şi curajul de a anticipa viitorul.

     

    „România continuă să joace un rol cheie în regiune din perspectiva Unilever, cu o evoluţie solidă atât în privinţa performanţei comerciale, cât şi a eficienţei operaţionale şi a potenţialului de dezvoltare”, spune Monica Tamaş, general manager al Unilever România şi Moldova începând cu luna ianuarie a acestui an. Ea remarcă faptul că această consolidare nu este întâmplătoare, ci rezultatul unei adaptări constante la realităţile de consum, dar şi al unor decizii strategice pe termen lung. „Accentul pus pe optimizarea operaţiunilor şi pe consolidarea activităţilor a întărit poziţia ţării noastre într-un mod echilibrat şi sustenabil. Suntem conectaţi la ce se întâmplă în regiune, dar şi foarte ancoraţi în specificul pieţei locale.” Creşterea economică susţinută a României se reflectă şi în datele oficiale: conform Eurostat, în 2024, România a ajuns la 88% din media Uniunii Europene la indicatorul Consum Individual Real (CIR), depăşind 11 state membre – o evoluţie remarcabilă faţă de acum un deceniu, când acest indicator era la doar 56%. „Acest progres nu vorbeşte doar despre o economie în creştere, ci despre un potenţial real de consum. Iar când acest consum se intersectează cu branduri relevante, cu distribuţie solidă şi cu o strategie clară, potenţialul devine realitate.” În acest context favorabil, Unilever a intensificat investiţiile locale: în ultimii trei ani, compania a investit peste 48 de milioane de euro în extinderea fabricii din Ploieşti, mărind suprafaţa de la 6.000 la 17.000 de metri pătraţi şi transformând-o într-una dintre cele mai moderne unităţi de producţie alimentară din Europa. Doar în 2024, Unilever a direcţionat încă 3  milioane de euro pentru proiecte care vizează eficienţa operaţională şi reducerea impactului asupra mediului.

    Numirea Monicăi Tamaş în funcţia de general manager pentru România şi Moldova are şi o dimensiune personală, după un parcurs profesional de peste un deceniu în cadrul companiei. „Sunt la început de drum în acest rol şi sunt foarte motivată să duc mai departe povestea de succes din ultimii 30 de ani. Pentru mine, această poziţie este mai mult decât o etapă profesională. Este o întoarcere acasă, într-o echipă şi într-o cultură organizaţională în care cred foarte mult. (..) Am crescut în acest business şi simt o legătură profundă cu oamenii din spatele brandurilor. Este o responsabilitate importantă, dar şi o sursă de energie constantă. Mă motivează dinamismul pieţei, dar şi faptul că putem avea un impact real în viaţa oamenilor.” Ea descrie piaţa din România ca fiind una dintre cele mai competitive din regiune, unde „concurăm cu cei mai buni – competitori globali şi locali – şi acest lucru ne provoacă să fim mai buni, mai agili, mai conectaţi la realitate”. În viziunea Monicăi Tamaş, leadershipul în FMCG nu înseamnă doar atingerea obiectivelor comerciale, ci şi capacitatea de a genera schimbări pozitive prin cultura organizaţională şi prin rolul brandurilor în societate. „Produsele noastre ajung zilnic în milioane de case din România şi Moldova. Asta înseamnă nu doar succes comercial, ci şi o responsabilitate uriaşă. Avem şansa să construim valoare economică, dar şi socială – prin educaţie, prin obiceiuri mai sănătoase, prin susţinerea unor cauze care contează.” Ea pune accent pe un stil de leadership care favorizează curajul, colaborarea şi învăţarea continuă: „Cred că puterea unui business sustenabil vine din cultura care îl susţine. Îmi doresc să consolidez un mediu în care inovaţia, diversitatea, sustenabilitatea şi curajul de a încerca lucruri noi sunt practici naturale, prezente în deciziile de zi cu zi”. Pentru perioada următoare, Monica Tamaş îşi propune să dezvolte un business mai agil, care nu doar reacţionează la schimbări, ci le anticipează. Obiectivul ei este de a alinia şi mai bine organizaţia la realităţile pieţei şi ale consumatorilor, într-un mod adaptabil şi responsabil. „Aspir să construiesc o echipă şi mai puternică, un business mai bine ancorat în realitate, dar şi cu un pas înainte. Vreau ca Unilever România să rămână un reper de leadership în industrie, prin excelenţă operaţională şi responsabilitate.”    

     

    12 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Monica Tamaş

     

    1. Cum definiţi leadershipul într-o companie globală precum Unilever, într-un context local aflat sub presiunea inflaţiei, schimbărilor fiscale şi aşteptărilor tot mai mari din partea consumatorilor?

    În Unilever leadershipul este despre pasiune, adaptabilitate şi viziune. Într-o perioadă marcată de provocări economice şi de incertitudinea resimţită de consumatori, îmi doresc să rămânem fideli valorilor noastre în timp ce inovăm şi ne adaptăm rapid la schimbările pieţei. Regula de bază pentru noi este să avem o înţelegere profundă a nevoilor şi preferinţelor consumatorilor. Doar aşa ne putem adapta cu produse şi soluţii care depăşesc aşteptările, şi să rămânem în topul preferinţelor. În acelaşi timp, e important să ne gestionăm mai eficient resursele pentru a atenua pe cât posibil impactul inflaţiei şi al schimbărilor fiscale asupra fluxurilor de producţie şi a costului final. Ne dorim să păstrăm raportul calitate-preţ echilibrat pentru produsele din portofoliul Unilever, în aşa fel încât să rămână accesibile pe scară largă. Un aspect la fel de important este dezvoltarea şi susţinerea echipei. Mă ghidez după convingerea că afacerile sunt construite de oameni, pentru oameni. Cred cu tărie că, investind în oameni şi în cultura organizaţională, vom genera idei inovatoare în faţa oricărei provocări şi vom construi relaţii durabile cu partenerii şi comunităţile în care activăm. 

    2. Care sunt direcţiile concrete prin care încercaţi să transformaţi provocările actuale în oportunităţi pentru companie şi echipă?

    La Unilever, abordăm provocările cu o atitudine pozitivă. Pieţele în care activăm au fost mereu dinamice şi competitive – exact acest dinamism este ceea ce îi atrage şi motivează pe mulţi dintre colegii noştri. Fiecare provocare prin care am trecut ne-a consolidat capacitatea de adaptare şi ne-a pregătit mai bine pentru viitor. Aş putea spune că suntem deja pregătiţi în această direcţie, mai ales dacă analizăm felul în care am traversat perioada pandemiei. Am încredere deplină în capacitatea echipei mele de a gestiona cu succes orice situaţie, indiferent de complexitatea acesteia. Un alt mare avantaj pentru noi îl reprezintă brandurile foarte puternice cu care activăm, cum ar fi Dove, Dero, Delikat, Domestos, Coccolino – ştim că, în momente de incertitudine, consumatorii se orientează spre mărci consacrate, care şi-au dovedit în timp calitatea, le oferă siguranţă şi pe care le asociază cu experienţe pozitive. Vom continua să susţinem brandurile noastre, pentru că experienţa ne-a arătat că investiţiile consecvente aduc rezultate solide pe pe termen mediu si lung. Suntem deja pe un trend pozitiv şi ne aşteptăm să culegem roadele eforturilor susţinute din ultimii ani. În acelaşi timp, portofoliul nostru extins, atât în zona de food, cât şi în cea de non-food ne oferă flexibilitatea de a ne adapta rapid şi eficient. Ne vom concentra asupra acelor categorii şi branduri care devin tot mai relevante pentru consumatori, din perspectiva beneficiilor oferite şi a poziţionării de preţ. Cu siguranţă vom continua să investim în inovatiile recent lansate, care au fost foarte bine primite – precum Dero Pro Express, Vaseline sau Domestos Power Foam – şi pregătim deja noi lansări care vor consolida şi mai mult oferta noastră. O altă direcţie importantă este digitalizarea. Utilizăm tehnologia pentru a eficientiza operaţiunile interne şi pentru a îmbunătăţi experienţa consumatorilor. Prin implementarea soluţiilor digitale, optimizăm lanţul de aprovizionare şi capacitatea de producţie, asigurând o mai mare eficienţă operaţională, dar şi o mai bună reacţie la cerinţele pieţei, asigurându-ne că produsele dorite de consumatori se află mereu la raft.

    3. Cum se reflectă know-how-ul personal în modul în care luaţi deciziile strategice la nivelul Unilever România? Ce aduceţi diferit faţă de modelele de leadership clasice?

    Experienţa acumulată de-a lungul anilor, atât în România cât şi pe pieţe internaţionale, m-a învăţat că deciziile strategice solide pornesc întotdeauna de la o înţelegere a consumatorului, a dinamicii pieţei locale precum si a capabilităţilor organizaţiei. Cei mai mulţi ani din carieră i-am petrecut în Unilever şi aş putea spune că aici m-am format ca profesionist. Am avut onoarea să lucrez alături de lideri valoroşi, de care îmi amintesc în fiecare zi atunci când am de luat o decizie. Cine sunt eu astăzi este rezultatul tuturor interacţiunilor pe care le-am avut cu aceşti oameni. Fiecare experienţă, fiecare conversaţie a contribuit la felul în care gândesc şi acţionez. Ca stil de lucru, mă concentrez pe a aduce claritate şi direcţie în situaţiile complexe luând decizii care au în vedere efectele pe termen lung. Văd complexitatea ca pe un puzzle: provocator, dar plin de semnificaţie odată ce piesele se aşază la locul lor. Caut să menţin un echilibru între rigoarea unui lucru bine făcut şi necesitatea de a mă adapta rapid la schimbări. Sunt mereu în căutarea unor căi neexplorate, convinsă fiind că inovaţia se naşte acolo unde nu există încă o hartă. Cred foarte mult în colaborare şi în forţa echipei şi sunt convinsă că cele mai bune idei apar atunci când aducem împreună perspective diferite – de aceea, înainte de a lua o decizie, ascult cu atenţie opiniile colegii lor mei. Cred că un lider adevărat creează contextul în care echipa poate construi şi performa împreună.

    4. Ce tip de inovaţii credeţi că vor marca industria FMCG în următorii 3-5 ani? Cât loc mai e pentru experiment într-un business atât de bine structurat?

    Există loc pentru inovaţie, pentru că nevoile consumatorilor evoluează în permanenţă, iar tehnologia este un factor de accelerare pentru inovare în toate formele, de la oferte pentru consumatori până la modul în care se desfăşoară operaţiunile de business. O tendinţă tot mai evidentă în comportamentul consumatorilor este orientarea către eficienţă şi rapiditate. În special consumatorii activi, mereu în mişcare, caută soluţii care să le simplifice rutina zilnică, fără compromisuri în ceea ce priveşte calitatea. Aceştia preferă produse care se integrează perfect în stilul lor de viaţă dinamic – soluţii rapide, intuitive şi cu rezultate vizibile. Simultan, inovaţia în sectorul FMCG este din ce în ce mai orientată către sustenabilitate, inclusiv în ceea ce priveşte ambalajele. Consumatorii sunt în căutare de soluţii care să fie atât eficiente, cât şi responsabile, iar Unilever încorporează aceste cerinţe în fiecare etapă a dezvoltării produselor sale. De asemenea, digitalizarea şi AI devin instrumente cheie, care ne permit să anticipăm tendinţele, să testăm rapid idei şi să oferim soluţii mai bine adaptate realităţii de consum – în timp real.

    5. Ce rol va juca AI în transformarea FMCG, de la supply chain la anticiparea comportamentului consumatorului? Cum vă pregătiţi intern pentru această schimbare?

    La nivel global utilizăm AI de mai bine de zece ani, iar asta a dus la rezultate remarcabile în accelerarea inovaţiei şi optimizarea proceselor, de la cele financiare şi de planificare, la cele operaţionale, de producţie, lanţ de aprovizionare, marketing şi relaţii cu consumatorii. În cercetare şi dezvoltare (R&D), AI facilitează lansarea rapidă şi sigură a produselor noi. Un exemplu este software-ul care analizează microbiomul uman, generând soluţii inovatoare pentru branduri precum Dove şi Vaseline. Unilever susţine transformarea digitală prin educaţie şi formare continuă: accesul la instrumente GenAI, cum ar fi Microsoft Copilot, oferă angajaţilor o experienţă practică ce stimulează inovaţia şi eficienţa operaţională. În plus, Unilever se angajează să utilizeze AI într-un mod sustenabil şi etic, asigurând conformitatea cu reglementările legale şi respectarea principiilor Unilever pentru utilizarea AI responsabilă.

    6. Ce presupun cele 3 milioane de euro pe care le-aţi anunţat ca investiţie la Ploieşti până la final de an? În ce zone vor fi direcţionaţi banii şi care sunt obiectivele concrete?

    Investiţia de 3 milioane de euro programată anul acesta pentru fabrica din Ploieşti este destinată consolidării şi dezvoltării prin iniţiative de sustenabilitate şi tehnologizare. Pentru că, aşa cum spuneam, utilizarea noilor tehnologii este una dintre priorităţile noastre, fondurile sunt direcţionate către implementarea unor soluţii avansate, precum instalarea a cinci sisteme AGV (vehicule ghidate automat), care vor funcţiona autonom în cadrul fabricii utilizând un sistem GPS. Acestea vor deveni operaţionale din trimestrul al patrulea, având ca obiectiv principal eficientizarea proceselor logistice interne. În plus, o parte din această investiţie este destinată îmbunătăţirii sustenabilităţii prin instalarea de panouri fotovoltaice deasupra parcării angajaţilor. Aceste noi panouri se vor adăuga celor deja existente pe acoperişul fabricii şi vor contribui la acoperirea până la 15% din necesarul de energie electrică al unităţii de producţie, accentuând angajamentul nostru faţă de reducerea impactului asupra mediului. Aceste sume se adaugă celor anunţate şi alocate deja anii trecuţi pentru fabrica de la Ploieşti, totalul depăşind deja 50 de milioane de euro.

    7. Cum reuşiţi să păstraţi echilibrul între sustenabilitate, preţ şi performanţă?

    Într-o piaţă în care consumatorii sunt tot mai atenţi la impactul produselor asupra mediului şi sănătăţii, companiile trebuie să răspundă unei triple provocări: să fie sustenabile, accesibile şi performante. La Unilever, tratăm acest echilibru ca pe un obiectiv strategic, pe care îl atingem prin inovaţie constantă, parteneriate inteligente şi design responsabil. Venim în întâmpinarea aşteptărilor consumatorilor cu soluţii concrete: ambalaje realizate din materiale reciclate şi reciclabile, formule mai eficiente dar şi mai prietenoase cu mediul, precum şi campanii de educare şi conştientizare, dezvoltate alături de partenerii noştri. La nivel local, am introdus formule concentrate pentru detergenţi, care oferă aceeaşi eficienţă cu mai puţin produs şi ambalaje mai mici – un pas important atât pentru mediu, cât şi pentru consumatori. Ştim că eficienţa economică este esenţială pentru a păstra preţuri accesibile şi de aceea lucrăm la nivel global cu furnizori pentru dezvoltarea de ambalaje sustenabile, investim în infrastructuri de reciclare, reducând astfel costurile şi permiţând scalarea sustenabilităţii fără a afecta accesibilitatea produselor.

    8. Cum arată viitorul ambalajelor în viziunea Unilever şi ce rol vor juca noile reglementări europene în accelerarea inovaţiei?

    Ambalajele viitorului nu vor fi doar mai „verzi”, ci şi mai inteligente, mai adaptate nevoilor consumatorilor şi mai bine aliniate cu reglementările europene. Pentru Unilever, această tranziţie este în curs de desfăşurare. Prin noul angajament pe tema sustenabilităţii, compania şi-a asumat ca toate ambalajele sale rigide să fie 100% reutilizabile, reciclabile sau compostabile până în 2030, iar cele flexibile până în 2035. Aceste obiective sunt susţinute de investiţii în ambalaje inovatoare – precum pungi din hârtie cu bio-coating sau soluţii concentrate care reduc volumul ambalajelor. Branduri de top precum Dove sau Hellmann’s oferă produse ambalate în plastic 100% reciclat. În plus, la nivel global, Unilever experimentează ambalajele din materiale compostabile, testând în acelaşi timp sistemele refill (atât cele automatizate, cât şi cele door-to-door). Noile reglementări europene privind ambalajele şi reciclarea, inclusiv restricţiile asupra plasticului de unică folosinţă reprezintă o provocare reală, dar în acelaşi timp pot constitui o oportunitate. Standardizarea la nivel european poate accelera adoptarea unor soluţii sustenabile la scară largă. Compania se pregăteşte să răspundă acestor cerinţe nu doar prin inovaţie, ci şi prin infrastructură şi expertiză – transformând ambalajul dintr-o problemă într-o parte a soluţiei.

    9. Cum se adaptează Unilever la trendurile emergente din retail – quick commerce, livrare directă, formate de proximitate?

    În zona de e-commerce, ne concentrăm pe consolidarea portofoliului de clienţi şi a mixului de produse adaptate, dar şi pe introducerea de tehnologii care îmbunătăţesc experienţa consumatorilor – cum ar fi punerea la dispoziţia consumatorilor a unor informaţii relevante despre produse sau personalizarea ofertelor. Parteneriatele cu jucători-cheie din zona de quick commerce şi marketplace-uri ne permit să testăm modele rapide de livrare şi să oferim brandurile noastre acolo unde consumatorii le caută: pe platformele digitale, cu accent pe uşurinţă, viteză şi accesibilitate. În paralel, rămânem conectaţi la nevoile consumatorilor din canalele tradiţionale şi din zonele cu penetrare digitală mai scăzută, unde formatul fizic rămâne dominant. De aceea, susţinerea partenerilor locali şi investiţia în formate de proximitate fac parte din strategia noastră omnichannel. România este o piaţă tânără, dar extrem de dinamică, unde vedem creşteri rapide în rândul generaţiilor tinere, dar şi o deschidere din ce în ce mai mare la nivel general pentru digital şi livrare rapidă. Credem că viitorul retailului este integrat, personalizat şi ghidat de date – iar Unilever investeşte activ în această direcţie.

    10.  Dacă aţi putea rescrie regulile industriei FMCG pentru următorul deceniu, care ar fi cele mai importante trei lucruri pe care le-aţi schimba?

    Regulile de bază ale industriei FMCG – inovaţie, eficienţă, disponibilitate – rămân valabile, ele fiind, în esenţă, solide – important este cum le interpretăm şi cum le adaptăm la realităţile actuale. La Unilever, noi credem că următorul deceniu va fi despre a face lucrurile mai bine, nu doar mai repede sau mai mult. E nevoie de o industrie deschisă, responsabilă şi conectată la nevoile societăţii. Tocmai de aceea punem în centru nu doar produsul, ci şi impactul pe care îl are produsul şi valoarea pe care acesta o aduce în viaţa consumatorului. Fie că vorbim despre Dove, Domestos sau Dero, fiecare brand spune o poveste care contează pentru oameni, de la încrederea în sine, la siguranţa casei sau sustenabilitatea ambalajelor.  Un alt aspect pe care l-aş menţiona aici este legat de transparenţa totală privind ingredientele şi siguranţa produselor. Într-un context în care circulă foarte multă dezinformare, cred că industria FMCG are responsabilitatea să comunice clar, accesibil şi ştiinţific validat. Vedem că există o nevoie din ce în ce mai mare a consumatorilor de a înţelege nu doar ce conţine un produs, ci şi de ce este sigur pentru ei şi pentru planetă. Transparenţa nu mai este doar un diferenţiator – devine o condiţie fundamentală pentru a construi încredere şi loialitate reală.

    11. Ce sfat aţi da unei echipe de leadership aflate la început de drum, într-o companie care vrea să devină „următorul Unilever”?

    Ca prim sfat, le-aş recomanda să îşi definească propria identitate si propriul ţel pe care să îl comunice cu claritate şi cu consevenţă în organizaţie , în loc să aspire să devină “următorul Unilever”. Autenticitatea, coerenţa şi cultura organizaţională sunt pilonii de bază pentru a construi un business relevant şi durabil. Pentru un general manager aflat la început de drum, alegerea echipei este esenţială – e important să se înconjoare de oameni compatibili, conştienţi de impactul lor ca lideri în organizaţia extinsă. În fazele de expasiune şi creştere, trecerea de la expertiza funcţională la leadership de organizaţie e un salt major şi trebuie făcut cu grijă şi asumare. Şi, pe măsură ce vor trece prin provocările inerente, cel mai important este să îşi amintească scopul comun pentru care sunt acolo ca echipă şi ce îşi doresc să construiască împreună. Necesită angajament personal şi un spaţiu de siguranţă în care să poată avea discuţii dificile, dar necesare pentru binele şi obiectivul comun. Le-aş mai spune că de la ei pleacă totul, ei dau tonul în organizaţie şi sunt responsabili pentru ceea ce merge bine sau mai puţin bine. Aşa ca este important să fie oneşti cu ei înşişi, să înţeleagă rapid ce stă în puterea lor să facă mai bine.

    12.  Cum va arăta, în opinia dumneavoastră, industria FMCG în 2030? Ce companii vor rămâne relevante şi de ce?

    Până în 2030, industria FMCG trece cu siguranţă printr-o serie de transformări generate nu doar de tehnologie sau de dinamica pieţei, ci mai ales de schimbările care se conturează deja în privinţa valorilor şi a aşteptărilor consumatorilor. Vedem deja o repoziţionare clară a brandurilor în jurul nevoii de personalizare, transparenţă şi implicare în comunitate. Sustenabilitatea şi digitalizarea au trecut de mult de stadiul de opţiuni şi sunt acum aşteptări esenţiale. În următorii ani, acestea vor evolua în standarde indispensabile pentru orice brand. Consumatorii vor căuta din ce în ce mai mult branduri care rezonează cu valorile lor, care oferă experienţe autentice şi care demonstrează, prin fapte şi nu doar prin comunicare, un angajament real faţă de mediu, societate şi bunăstarea individuală. Astfel, succesul va aparţine companiilor care vor şti să inoveze constant în mod coerent şi responsabil – şi care vor construi relaţii bazate pe încredere şi transparenţă. Cred că viitorul aparţine organizaţiilor care reuşesc să îmbine agilitatea, curajul şi viteza de execuţie specifice unei „start-up culture” cu rigoarea, flexibilitatea operaţională şi stabilitatea unui business matur. Cele care pun omul în centrul deciziilor – fie că este vorba despre angajaţi, consumatori sau comunităţi – şi care văd în colaborare şi parteneriate durabile un avantaj strategic real. Cred că Unilever, prin brandurile puternice, alături de angajamentele asumate în zona sustenabilităţii şi a echităţii sociale este poziţionat ideal să conducă această transformare şi să fie un model de leadership responsabil în industria FMCG.  

    Carte de vizită Monica Tamaş, general manager Unilever România & Moldova:

    ►Œ A fost numită general manager al Unilever România şi Moldova începând cu ianuarie 2025;

    ► Coordonează strategia locală şi planul de investiţii pentru segmentele Home Care, Beauty & Personal Care şi Nutrition în cele două ţări;

    ►Ž Are o experienţă de peste 10 ani în Unilever, companie în care a intrat în 2013;

    ► A lucrat anterior în companii internaţionale de top din FMCG, precum Reckitt Benckiser şi Heineken; 

    ► A ocupat roluri regionale în cadrul Unilever South Central Europe, inclusiv East Europe category lead – home care şi chief marketing officer pentru East Europe & DACH;

    ► În cel mai recent rol, a condus operaţiunile Home Care pentru Germania, Austria şi Elveţia;

    ► Crede în potenţialul pieţelor din România şi Moldova, în forţa brandurilor Unilever şi în echipa locală „foarte pregătită, dornică de succes”;

    ► Susţine o viziune orientată spre colaborare cu partenerii locali, apropierea de consumatori şi consolidarea categoriilor strategice din portofoliu;

    ► Unilever este unul dintre cei mai mari jucători globali în bunuri de larg consum, prezent în peste 190 de ţări şi cu branduri folosite zilnic de 3,4 miliarde de oameni.

  • Cum poate brânza de burduf să devină desert, în combinaţie cu ciocolata?

    Ciocolata nu mai are nevoie de nicio prezentare, iar imaginaţia creatorilor de deserturi dulci nu are limite atunci când acest ingredient atât de versatil le intră în mâini. Iar ideea a două companii româneşti de a face praline cu brânză de burduf demonstrează nu doar această creativitate a făuritorilor de deserturi, ci şi a oamenilor care lucrează cot la cot cu antreprenorii pentru a dezvolta brandurile locale.  cum a luat naştere colaborarea dintre producătorul de lactate Ferma cu Omenie şi cel de ciocolată Maximilian Chocolat şi ce planuri au pentru desertul modern care te poartă parcă înapoi la rădăcini?

     

    Ideea de a combina brânza de burduf cu ciocolată a luat naştere în mod natural, dintr-o relaţie de colaborare deja consolidată între Ferma cu Omenie şi Maximilian Chocolat. Totul a început cu o comandă simplă – praline artizanale oferite cadou partenerilor noştri. Gustul intens şi neaşteptat al acelor praline a lăsat o impresie puternică şi a deschis calea unei întrebări îndrăzneţe: cum ar fi să combinăm brânza de burduf cu ciocolata?”, povesteşte Daniela Florea, brand manager în cadrul Fermei cu Omenie, unul dintre cei mai importanţi producători de lactate din zona Transilvaniei. Ferma cu Omenie s-a diferenţiat pe o piaţă a lactatelor dominată de companii multinaţionale prin pasiunea cu care face brânzeturi şi în special brânză de burduf, care ajunge chiar şi în comunităţile de români de peste hotare. La rândul ei, fondatoarea Maximilian Chocolat a reuşit să transforme ciocolata în artă. Ferma cu Omenie este un business pus pe picioare de familia Bîcu, care a pornit cu mică fermă în Unirea (jud. Alba), iar apoi o fabrică de procesare şi un brand care a dus afacerea de familie inclusiv în topul celor mai mari zece exportatori de lactate. Iar Maximilian Chocolat este o afacere puţin mai tânără decât cea a partenerilor de la Ferma cu Omenie, pornind în 2019 de la pasiunea Laurei Hizo pentru ciocolată artizanală. Brandul a fost inspirat din familie, Maximilian fiind numele fiului Laurei, după cum povestea anterior antreprenoarea. Ambele afaceri sunt emblematice pentru businessul din zona Transilvaniei, dar nu numai.

    „Deşi provenim din universuri aparent diferite – Ferma cu Omenie din sfera produselor tradiţionale şi Maximilian Chocolat din zona gourmet – am descoperit că ne unesc valori esenţiale: respectul pentru ingrediente, grija pentru detalii şi curajul de a face lucrurile altfel”, spune Daniela Florea. Ea povesteşte că împreună cu Laura Hizo de la Maximilian Chocolat au lucrat împreună la dezvoltarea unei reţete inedite, în care brânza de burduf – cu rădăcini adânci în tradiţia românească – este pusă în valoare prin arta ciocolateriei contemporane.  „Aşa a luat naştere un produs unic, la intersecţia dintre tradiţie şi inovaţie”, a completat ea. Daniela Florea spune despre Pralinele Timeless Fusion, creaţia celor două companii, că sunt mai mult decât un desert – sunt o experienţă. „Am vrut să testăm cum poate brânza de burduf să îmbogăţească două tipuri de ganache-uri contrastante: unul de caise, cu note acrişoare şi uşor acide, şi unul de caramel, dulce şi onctuos. Ambele praline sunt construite în jurul unui biscuit crocant, realizat din brânză de burduf, nucă şi unt – elementul care creează legătura între autenticitatea produsului românesc şi rafinamentul gustului final”, a adăugat ea. Cât despre gust, Daniela Florea îl descrie ca unul cu profunzime şi contrast. Ea menţionează că biscuitul crocant cu brânză de burduf, nucă şi unt oferă o bază sărată şi plină de caracter, care se completează perfect cu ganache-ul de caise sau caramel. „E un desert care te duce cu gândul la gusturile copilăriei – reinterpretate într-o cheie modernă. Numele Timeless surprinde tocmai această legătură între trecut şi prezent, între familiar şi neaşteptat”. Iar pentru aceste praline se foloseşte ciocolată belgiană, cu unt de cacao 100%, cu un conţinut ridicat de cacao, atent aleasă pentru a echilibra aromele intense ale compoziţiei.

    Pralinele Timeless Fusion sunt disponibile pe site-urile celor două companii, dar şi la atelierul Maximilian Chocolat. Aceasta este prima astfel de colaborare a Fermei cu Omenie, însă Daniela Florea spune că acest pas este doar începutul. „Ne dorim să extindem această colaborare şi, mai ales, să dezvoltăm o comunitate de mici producători care împărtăşesc valori similare – dedicare, autenticitate şi respect faţă de client.

    Credem că astfel de parteneriate pot aduce produse remarcabile pe piaţă, care spun poveşti – despre gusturi sincere, oameni pasionaţi şi meşteşug dus la rang de artă”, a conchis ea.   

  • Din culisele operaţiunii „Cattitude”

    Un mare producător de mâncare pentru animale de companie s-a lansat în misiunea de a înţelege pisicile. Şi probabil că n-a reuşit pe deplin.

    În SUA, două companii domină piaţa şi producţia de mâncare pentru animale de companie. Una dintre ele este Mars. Iar gigantul s-a lovit de o problemă. Pisicile îi ajungeau rapid din urmă pe câini în preferinţele americanilor pentru companioni blănoşi favoriţi, însă compania era înţesată cu oameni care nu le înţelegeau pe deplin pe creaturile capricioase şi nestatornice, sau pe stăpânii lor. Astfel că Mars a lansat misiunea de a pătrunde, cu oamenii săi cunoscători de câini, în sufletul şi psihicul pisicilor, scrie The Wall Street Journal. Ca parte a unei operaţiuni interne numite „Cattitude”, producătorul Whiskas şi al recompenselor Temptations a organizat vizite din partea medicilor şi nutriţioniştilor veterinari.

    Au existat ofensive cu prezentări PowerPoint. Angajaţii au fost puşi să facă echipe cu stăpâni de pisici. Într-o după-amiază, şefii seniori umblau prin birouri împodobiţi cu urechi de pisică. Scopul: reorientarea întregului colectiv – de la cei care găsesc formulele pentru produse noi până la cei care creează reclame – în jurul uneia dintre principalele surse de angoasă ale stăpânilor de pisici: „nesiguranţa felină”, teama de indiferenţa pisicilor faţă de afecţiunea stăpânilor lor. (Dacă tastaţi „Pisica mea” în Google, prima sugestie de căutare va fi „mă iubeşte?”.

    A doua este „ştie că o iubesc?”) Stăpânii de pisici spun că prea mult timp lumea a tratat în mod greşit animalele cu gheruţe şi pernuţe ca pe nişte câini cu corpuri mai mici şi care au mai puţină nevoie de atenţie. Dar, pe măsură ce Generaţia Z contribuie la creşterea numărului de gospodării cu pisici, cultura felinei este privită cu atenţie tot mai mare. „Trebuie să readucem pisicile în lumina reflectoarelor pe care o merită”, a spus Helen Hastings, o directoare de la Mars care a participat la conducerea operaţiunii Cattitude. Hastings are trei câini, dar spune că iubeşte şi pisicile.

    Directorul de marketing Fernando Silva era membru convins al taberei iubitorilor de câini când s-a mutat la Mars. Crescut în Mexic, Silva a spus că acolo era înconjurat de stereotipuri despre pisici: animale distante, reci, care şi-ar fi ales alţi părinţii pentru o recompensă mai bună. Fiecare personaj negativ, inclusiv personajul negativ din Ştrumfi, vrăjitorul Gargamel, are pisică. Lenin iubea pisicile (se spune, în schimb,  că Hitler dispreţuia pisicile sau chiar că îi era frică de ele). Când Mars a lansat Cattitude, Silva s-a cufundat în cultura felină.

    A vizitat o duzină de familii cu pisici şi a spus că a fost impresionat de cât de profund oamenii se conectau cu ele ca tovarăşi de viaţă sau egali. „Este o relaţie mai matură”, a spus Silva, vicepreşedinte de marketing pentru marca de mâncare pentru pisici Sheba. „Mulţi oameni ne-au spus: Ar putea ieşi pe uşă oricând vrea pentru a nu se întoarce niciodată, dar m-a ales pe mine.” Astfel de perspective au schimbat strategia publicitară. Echipa s-a îndepărtat de campaniile anterioare care prezentau pisicile ca pe nişte animale regale şi sofisticate şi care le întăreau reputaţia de creaturi arogante.

    Acum, fiecare iniţiativă trece printr-un filtru: are aceasta rădăcini în adevărul părinţilor de pisici? Un stăpân adevărat de pisică este acum consultat în fiecare campanie, iar includerea unuia în produsele publicitare este obligatorie. Într-o campanie viitoare numită „Ignor să ador”, premisa este că ai putea fi cel mai iubit om din univers, dar tot te-ai putea teme că pisicii tale nu-i pasă. „Ai putea fi Taylor Swift, emoţionând şi mişcând mase imense de oameni, făcând miliarde de dolari, dar pisica ta s-ar putea să nu vină întotdeauna în fugă la tine când te vede”, a spus Silva. Un element central în abordarea insecurităţii feline este intensificarea cercetărilor privind gusturile care atrag pisicile. Vânător selectiv care nu a fost niciodată complet domesticit, pisica este cunoscută pentru nepăsarea în ceea ce priveşte mâncarea. Dar cercetătorii care studiază preferinţele felinelor pentru mâncare încep să descopere că ceea ce a fost mult timp interpretat ca distanţare ar putea fi de fapt absenţe senzoriale în sistemul de papile gustative.

    Scott McGrane, tatăl pisicilor Dexter, Ripley şi Newt, conduce o echipă de ştiinţe senzoriale pentru centrul de cercetare Mars din Marea Britanie, care şi-a propus să înţeleagă ce le place mâncăcioşilor notoriu de mofturoşi şi ce le displace. O descoperire timpurie: pisicile nu pot simţi dulcele, ceea ce explică aparenta lor indiferenţă faţă de anumite recompense. Acum doi ani, McGrane şi echipa sa au făcut o descoperire importantă. Cu ajutorul unui grup de 25 de pisici care îşi arată preferinţele pentru anumite gusturi prin cantitatea de apă aromatizată pe care o consumă, echipa a descoperit că felinele au receptori pentru gustul umami (specific ciorbelor şi alimentelor gătite, contribuie la senzaţia de saţietate) şi kokumi (unii spun că ar fi vorba de un gust de bază în site, pe lângă dulce, acru, sărat, amar şi umami, alţii zic că ar fi vorba mai degrabă de o potenţare a gusturilor, de savoare). Descoperirea ar explica în sfârşit definitiv de ce pisicile sunt atrase de carnea de ton. Cercetătorii experimentează şi cu alte arome şi surse de proteine pentru a oferi pisicilor o experienţă a mâncatului mai satisfăcătoare. Mars a introdus, de asemenea, linguriţe care pot fi linse şi consumate din mâna unui părinte pentru a crea ceea ce compania numeşte un „moment de conectare îmbunătăţit”. Nesiguranţa felină se poate autoîmplini. Dacă tu crezi că pisicii tale nu-i pasă, este mai puţin probabil să încerci să o copleşeşti cu ceva bun.

    Acesta ar putea fi motivul pentru care câinii primesc mult mai multe recompense. Mars a lansat o campanie în luna mai care evidenţiază „decalajul de recompense” prin cifre: câinii sunt cu aproape 32% mai predispuşi să primească recompense zilnice decât pisicile în gospodăriile care au numai pisici sau numai câini; în gospodăriile cu ambele tipuri de animale, doar 38% dintre părinţi au spus că nu oferă acelaşi număr de recompense. Iubitorii de pisici de la Mars spun acum că se simt mai vizibili într-un loc de muncă care este un rai canin, unde câinii angajaţilor se pot plimba pe holuri. Compania organizează sesiuni regulate de yoga cu pisici în birourile sale din Franklin, Tennessee. Colegii distribuie meme cu pisici pe Teams şi WhatsApp.

    O echipă a cumpărat jachete din blugi asortate şi le-a împodobit cu autocolante pe care se poate citi „I Love Cats” (Iubesc pisicile). Tiffany Bierer, care lucrează în cercetare şi dezvoltare, a spus că operaţiunea Cattitude a determinat-o să fie vizibil mai deschisă în ceea ce priveşte dragostea pe care o poartă pisicilor sale, Olaf, Weber şi Svea. Bierer a adus câteva dintre decupajele gigantice cu pisici ale campaniei şi le-a expus prin birourile departamentului de cercetare şi dezvoltare. Uneori, ea încă mai participă la întâlniri purtând urechi de pisică şi a făcut odată o prezentare de vânzări costumată în pisică. „Este foarte uşor să-i vezi pe iubitorii de câini pentru că îşi aduc cu ei câinii, nu-i aşa?”, a spus ea. „Dar nu i-ai putut cunoaşte pe oamenii pisicilor până nu a apărut Cattitude.” Dar dacă puterea ar sta în număr, oamenii pisicilor ar domina lumea stăpânilor de animale de companie.

    O arată un studiu realizat tot de Mars cu participarea a 20.000 de persoane din 20 de ţări. Acesta a ajuns la concluzia că există peste un miliard de animale de companie la nivel global şi că devenim o lume obsedată de animalele de companie. Iar stăpânii de animale de companie sunt în mod clar devotaţi copiilor lor blănoşi, mai mult de o treime (37%) dintre proprietarii de câini şi pisici considerând că animalele lor de companie sunt cel mai important lucru din viaţa lor.

    Procentul este chiar mai mare în rândul Generaţiei Z (45%) şi al Millennials (40%). Există şi o preferinţă pentru pisoi şi căţeluşi: 84% dintre câini şi pisici sunt dobândiţi înainte de vârsta de 12 luni. Cele mai întâlnite rase de câini la nivel global sunt labrador (6%), chihuahua (6%) şi golden retriever (5%), iar cele mai frecvente rase de pisici sunt persane (16%), british shorthair (11%) şi siameze (9%). Astăzi, pisicile sunt mai numeroase decât câinii ca animale de companie, iar mai mulţi bărbaţi decât femei (52% bărbaţi faţă de 48% femei) sunt părinţi de pisici.  Câinii şi pisicile joacă roluri esenţiale în viaţa oamenilor. Dintre cei mulţumiţi de animalele lor de companie, proprietarii de câini apreciază dragostea necondiţionată (50%) şi sentimentul că familia este întreagă (49%), în timp ce proprietarii de pisici apreciază divertismentul (48%) şi reducerea stresului (44%) pe care le aduc prietenii lor cu mustăţi şi coadă.    


    Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru

  • Care este băutura care a devenit un adevărat liant social, dar şi o veritabilă resursă pentru o afacere de succes, cu tot mai mulţi fani în Bucureşti?

    Oraşele se cunosc adeseori după pieţele lor. Trafalgar Square în Londra, Plaza Mayor în Madrid, San Marco în Veneţia, Marienplatz în München, oraşul vechi în Praga, Piazza Navona în Roma şi alte asemenea locuri spre care ne poartă paşii ori de câte ori călătorim prin Europa. Loc de întâlnire între prieteni, de discurs politic, de revolte, de evenimente culturale, pieţele joacă un rol esenţial în viaţa urbană, ele fiind adeseori punctul central al oraşului.

    Ca orice capitală întinsă şi aglomerată, Bucureştiul nu are o singură piaţă centrală, ci diferite spaţii cu ritmuri variate. Piaţa Unirii, Piaţa Universităţii, Piaţa Romană, Piaţa Victoriei – fiecare dintre ele a avut de-a lungul timpului propriul motiv de a atrage oamenii în mijlocul ei. Generaţiile vin şi trec, la fel şi modele şi forţa de a atracţie a unui loc.

    Dar Piaţa Aviatorilor sau – cum a fost ea rebotezată – Charles de Gaulle? Cu ce îmbie ea turiştii şi bucureştenii? Aşezată strategic, la una dintre intrările în parcul Regele Mihai I (cunoscut încă de toată lumea ca Herăstrău), loc de intersecţie între trei mari bulevarde ce leagă puncte cheie ale Bucureştiului, Piaţa Charles de Gaulle pare un amestec de timiditate şi cochetărie, nesigură încă pe statutul ei. Împrumutând ceva din aerul aristocratic din Primăverii, din tăcerea caselor vechi, ascunse pe străduţele din jur, din relaxarea răcoroasă din Herăstrău, Piaţa Charles de Gaulle a avut mult timp un stil indecis. Oamenii treceau pe aici în drum spre altceva.

    În ultimii ani însă lucrurile s-au schimbat. Dacă faci în weekend o plimbare spre parc, nu poţi să nu remarci aglomeraţia de adulţi, copii şi biciclete de pe trotuarul umbrit dinspre Bulevardul Aviatorilor, prieteni vechi, la o bârfă matinală, sau cunoştinţe întâmplătoare care descoperă subiecte comune în drumul spre sau dinspre locurile de joacă. În timpul săptămânii dai de colegi de muncă, în pauză, parteneri şi prieteni la o întâlnire rapidă între două drumuri cu metroul, elevi de liceu cool şi gălăgioşi, turişti, localnici. Toată această forfotă are un numitor comun. Cafeaua. Tare, neagră, scurtă sau cu lapte, îndulcită, cu arome, fără, cafeaua este motiv de întâlnire, de pauză, de discuţii. Şi dacă e ceva ce nu lipseşte acestei pieţe este un loc în care să stai la o cafea.

    Bob Coffee Lab

    Deschisă în august 2017, pe strada Piaţa Charles de Gaulle nr. 3, într-o vilă interbelică, cafeneaua a devenit rapid un pol de întâlnire. Amenajarea ei a presupus renovarea completă a unei vile clasice, investiţia vizând şi integrarea unei prăjitorii de cafea chiar în incinta cafenelei, o premieră în România la acel moment. Conceptul de design a urmărit ideea de „laborator de cafea”, un spaţiu minimalist, modular, cu bar deschis, terasă şi zone de relaxare, dar şi promovarea creativă a simpaticei mascote a brandului – câini stilizaţi.

    Povestea Bob a început dintr-o pasiune comună pentru cafeaua de specialitate şi dorinţa de a crea un laborator experimental. Ideea aparţine fondatorilor: Alexandru Niculae, campion mondial la Coffee Roasting (2016) şi multiplu campion naţional, este responsabil de selecţia cafelei verzi, elaborarea profilelor şi prăjirea cafelei, Paul Ungureanu, barista premiat, cu locul 3 la World Coffee in Good Spirits 2015, vicecampion mondial la Ibrik în 2022 şi 2025, este şi expert în training şi consultanţă în domeniul industriei ospitalităţii, Bogdan Cutuş, cu un background de 18 ani în banking şi finance, implicat în antreprenoriat din 2007, şi Costin Popescu, creative director cu experienţă de peste 30 de ani în design, branding, comunicare şi antreprenoriat.

    „Media zilnică de vânzări se situează la câteva sute de cafele, în funcţie de sezon şi trafic, iar în ultimul timp se observă o creştere constantă a interesului pentru metodele de preparare artizanale.“

    Sânziana Şerbănescu, responsabilă comunicare, Bob Coffee Lab

    Un parcurs sinuos pentru un nume

    De-a lungul timpului, Piaţa Charles de Gaulle a purtat multe nume. Iniţial s-a numit Piaţa Jianu, dar în perioada interbelică a devenit Piaţa M. Eminescu, doar pentru ca în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când România era aliată cu Germania nazistă, să se numească temporar Adolf Hitler. După 23 august 1944, piaţa a revenit la numele anterior războiului, dar comunismul a venit cu un nume nou, în cinstea lui Stalin. Moartea acestuia a dus la o nouă schimbare de nume, în Piaţa Aviatorilor, având în vedere că se afla în apropierea de Monumentul Eroilor Aerului. Chiar dacă i-a luat ceva timp să îşi găsească numele şi vibe-ul, Piaţa Charles de Gaulle este cu siguranţă pe drumul cel bun. Iar întâlnirea ei cu cafeaua pare secretul succesului actual şi o prietenie pe termen lung.

    Cei care trec pragul au parte de cafea adusă din ţări precum Brazilia, Panama, Rwanda, Etiopia şi Indonezia, iar pentru lapte proprietarii au apelat la un fermier local, pentru a fi siguri de prospeţimea produsului. „Media zilnică de vânzări se situează la câteva sute de cafele, în funcţie de sezon şi trafic, iar în ultimul timp se observă o creştere constantă a interesului pentru metodele de preparare artizanale. În locaţia din Piaţa Charles de Gaulle opţiunile principale de cafea ale oaspeţilor noştri sunt Brazilia şi Etiopia, iar băuturile preferate sunt cele cu lapte normal şi vegetal (flat white, cappuccino), dar şi preparatele alternative (brew), mai ales în rândul publicului pasionat de cafea de specialitate”, spune Sânziana Şerbănescu, responsabilă de zona de comunicare la Bob.

    În afară de spaţiul de la Charles de Gaulle, Bob deţine alte şase locaţii în Bucureşti (în Băneasa Shopping City, Bob George Lipscani, deschisă în colaborare cu BCR în cadrul proiectului ArtSafari, BOB x BVB la America House, cafenele concept în cadrul librariilor Cărtureşti Modul şi Verona şi Bob OTP Airport). Pe lângă aceste locaţii fizice, brandul este prezent pe plan extern prin distribuţia cafelei boabe către cafenele din Asia, Orientul Mijlociu şi Europa.

    „Pentru 2025–2026, planurile de extindere vizează atât noi locaţii în Bucureşti, cât şi în ţară.” Dar care este secretul unei cafenele de succes? Pentru cei de la Bob „ingredientele” sunt calitatea produselor, designul autentic şi experienţa senzorială – de la mirosul boabelor prăjite la atmosfera urban casual relaxată, brandingul (oare câţi copii au cerut stickere cu simpaticii câini?), crearea unei comunităţi prin evenimente, degustări şi colaborări comerciale şi culturale. Şi, ca în orice investiţie din HoReCa, localizarea are un cuvânt greu de spus. 

    Matera

    Tot din pasiunea pentru cafea s-a născut şi cea mai nouă cafenea din zona Aviatorilor, Matera Coffee Trip, deschisă în aprilie 2025 de Raluca şi Andrei Şerbănescu, doi corporatişti din zona de finanţe şi vânzări dornici să înceapă ceva pe cont propriu. Investiţia iniţială a fost de peste 40.000 de euro, finanţată din surse proprii, familie şi prieteni, şi a dus la transformarea inedită a unui garaj într-o cafenea.

    „Decizia de a deschide o cafenea am luat-o la începutul anului 2024, împreună cu soţul meu. Ideea unui business am avut-o de când mă ştiu, însă stabilitatea pe care ţi-o oferă corporaţia şi poate conjunctura nu ne-au adus aici mai repede. Am mai cochetat cu un proiect micuţ înainte de pandemie, dar care, fiind şi un proiect de nişă, am decis să rămână la nivel de pasiune”, povesteşte Raluca.

    Iubitor de cafea este mai mult Andrei şi, în fiecare weekend, dimineţile lor începeau cu ritualul ieşirii în oraş, descoperind cafenele, devenind fideli unora anume. De acolo, poate, s-a născut şi întrebarea: cum ar fi dacă ar avea un loc al lor? Dar propria cafenea vine la pachet cu multe provocări, pe lângă satisfacţii. Presupune activitate fizică, interacţiune cu oamenii, implicare în zona de evenimente, marketing şi o continuă dezvoltare a produselor şi businessului. „Şi eu, şi soţul meu, deşi diferiţi, nu avem răbdare să stăm prea mult liniştiţi, iar cafeneaua ne solicită pe foarte multe planuri, lucru care se potriveşte foarte bine cu structura noastră. Eu m-am desprins de corporaţie, soţul meu este încă angajat, aşadar, mă bazez pe el cu precădere la finalul de săptămână.”

    De ce Matera? Matera este un oraş din Italia, o destinaţie de vacanţă, de călătorie, şi aşa ar trebui să fie şi o ieşire la cafea, ca şi cum ai pleca puţin în vacanţă. O pauză de cafea este timp oferit ţie, într-o zi oarecare. Designul cafenelei ajută să faci această călătorie imaginară, amintind de albul caselor din Matera, de culoarea teracotei din vasele de ceramică, iar cănile poartă albastrul mării, amintind de Mediterană, povesteşte antreprenoarea. „Matera este unul dintre cele mai vechi oraşe locuite din lume, iar casele erau cu precădere sculptate în grote, aşa că şi garajul nostru poate fi asimilat acestora. Avem deja mulţi clienţi care, după ce au fost la noi, au plecat să viziteze Matera.”

    Cea mai mare provocare la început de drum a fost chiar găsirea unui spaţiu potrivit, etapă care a durat spre 8 luni. Cei doi antreprenori căutau ceva într-o zonă de promenadă, cu vibe, dar şi liniştită şi verde în acelaşi timp. O combinaţie dificilă. „Nu ne-am dorit un spaţiu mare, atât din prisma bugetului, dar şi a conceptului”, spune Raluca Şerbănescu. „Am plecat la drum cu un proiect boutique, mic, dar cu personalitate. Ne-am dorit să fie un garaj cu clasă şi cred că am reuşit, pentru că sunt mulţi oamenii care se întreabă ce a fost înainte, nu îl mai pot vizualiza ca pe un garaj.”

    Pe zona de furnizare, Matera colaborează cu prăjitoriile Guido şi Nomonym, iar în zona de patiserie are tot furnizori locali. „Încercăm să ne ţinem departe de arome artificiale şi ştim, de exemplu, că sunt băuturi precum cafeaua, dar şi matcha, care se comercializează şi în alte variante decât cele pentru care au fost create. Ne-am asumat cumva că vom pierde o parte dintre consumatorii foarte tineri, dar ne bucurăm de fiecare dată când aceştia ne spun că avem cel mai bun latte sau cea mai bună matcha, mai bună decât cea cu arome.” Meniul conţine şi alte produse, inclusiv bere artizanală sau spumant, pentru cei care preferă ceva mai bubbly când ies în oraş.

    Steam

    În urmă cu circa zece ani, Vlad Buda şi Dan Ursan, doi tineri cu experienţă în domeniul HoReCa, s-au asociat cu prăjitoria Origo pentru a deschide sub brandul Steam Coffee Shop minicafenele de câţiva metri pătraţi, unde focusul este pe cafeaua luată la pachet. Cei doi prieteni se gândeau încă de mici să lucreze într-un bar pentru că li se părea „cool“. În 2006, ei au început „aventura“ barurilor şi cafenelelor care i-a purtat din Cluj în Germania şi Marea Britanie, pentru a ajunge în final la Bucureşti, cu un local de 12 mp în zona Aviatorilor, pe strada Uruguay.

    Au trecut de-atunci un deceniu, iar Steam a crescut şi se află acum într-o locaţie mult mai spaţioasă, chiar în Piaţa Charles de Gaulle. Spaţiul extins permite clienţilor să stea şi la interior, dar în zilele calde de vară lumea pare să prefere scările şi băncile din faţa cafenelei, unde poveştile se leagă uşor. Un shot de espresso, un cappuccino, un cold brew sau latte variantele acoperă orice gust şi orice moment al zilei, de la dimineţi grăbite la pauze lungi şi seri în aşteptarea unui apus memorabil. 

    Vlad Buda şi Dan Ursan sunt cei care au dezvoltat cafeneaua Steam, după ce interesul pentru licoarea amăruie i-a purtat prin oraşe din mai multe ţări şi au ales Bucureştiul ca să-şi pună în aplicare visul antreprenorial.

     

     

     

     

    „Matera este unul dintre cele mai vechi oraşe locuite din lume, iar casele erau cu precădere sculptate în grote, aşa că şi garajul nostru poate fi asimilat acestora. Avem deja mulţi clienţi care, după ce au fost la noi, au plecat să viziteze oraşşul italian.”

    Raluca Şerbănescu, cofondatoare, Matera

     

     

     

  • Povestea tânărului din România care la doar 32 de ani are o reţea de 40 de restaurante. El a început prima afacere la numai 18 ani

    100 tineri manageri de top. Cătălin Gheorghe, TOMCAT Hospitality

    Cătălin Gheorghe, Fondator, TOMCAT Hospitality, 32 de ani

    Cifră de afaceri (2023): 12mil. euro

    Profit: 1,2 mil. euro

    Număr de angajaţi: 150

    „Prezenţa pe teren şi înţelegerea dinamicii fiecărui spaţiu sunt esenţiale. Explorarea zonelor pietonale oferă perspective valoroase asupra comportamentului consumatorilor, ceea ce îmi permite să iau decizii bine informate şi să transmit echipei direcţii clare. Această abordare practică şi bazată pe informaţii concrete a consolidat poziţia noastră de lider în industrie.”

    Fondat în 2018, TOMCAT Hospitality gestionează branduri de top în industria HoReCa, printre care Sagakura, The Bao House, Osteria Treevi, Treevi Pizza Al Taglio, Élephante şi Noa RestoClub. Grupul de ospitalitate se dedică oferirii de experienţe culinare premium şi inovatoare, punând accent pe calitate şi autenticitate.

  • Cine este tânãra ce a creat probabil unul dintre cele mai cunoscute locuri şi branduri din Bucureşti. Aceasta face milioane de euro cu aceastã afacere

    Velocità este probabil unul dintre cele mai cunoscute locuri şi branduri din Bucureşti, loc de întâlnire şi răsfăţ, popas răcoritor în timpul plimbărilor la pas pe Calea Victoriei. Istoria acestei gelaterii a început, paradoxal, în pandemie, când afacerile din HoReCa au avut mult de suferit şi supravieţuirea a depins în mare parte de capacitatea de adaptare a antreprenorilor. Dar, de fapt, ideea acestui loc a încolţit în mintea Adnanei Popa, CEO şi cofondatoare, cu aproape un an înainte şi unde în altă parte decât în Italia.

    Ideea Velocità a încolţit în mintea mea în momentul în care am identificat nevoia de a consuma un produs gelato de calitate, la nivelul celor mai bune gelaterii din Italia. De fiecare dată când mergeam cu copiii în vacanţă în Italia, aveam obiceiul de a merge la gelaterie poate şi de trei ori pe zi. M-am întrebat de ce nu avem acest obicei când suntem în Bucureşti. A durat aproximativ 10 luni de la momentul ideii până când am găsit partenerii de business şi locaţia pentru flagship store”, povesteşte Adnana Popa. Ea era deja activă în zona antreprenorială de câţiva ani, într-un domeniu complet diferit însă. După o carieră în sectorul bancar, trecuse apoi în zona de consultanţă, înfiinţând Sago Finance, prin care a lucrat alături de alţi antreprenori, oferindu-le suport pe partea de strategie financiară. În 2019-2020 a început însă povestea Velocità. 

    În prezent, brandul are opt locaţii în Bucureşti, Braşov şi Timişoara, cea mai mare fiind cea de pe Calea Victoriei, care generează vânzări anuale de peste 1 milion de euro. Trei dintre gelateriile din Capitală sunt deschise de parteneri în franciză, strategie de scalare care va fi menţinută şi în viitor, pe lângă deschiderile proprii.

    Alegerea numelui are o poveste. Velocità în italiană înseamnă viteză, iar magazinele reţelei sunt amplasate în medii urbane foarte aglomerate, unde oamenii sunt adesea în grabă, tot timpul pe fugă, de multe ori foarte preocupaţi sau chiar stresaţi. „La Velocità, de fapt, te opreşti ca să primeşti un boost de energie şi bucurie, astfel încât să poţi continua ziua mult mai bine. Velocità este precum o oază, în mijlocul agitaţiei. Această filozofie reflectă conceptul nostru de a aduce bucurie cu o îngheţată sau/şi cafea. Îmi place să spun că avem un business de fericire”, povesteşte Adnana Popa.

    Despre investiţia iniţială spune că a fost semnificativă, având în vedere amenajarea şi restaurarea spaţiului din Calea Victoriei şi construirea primului laborator. Pe partea de cheltuieli neprevăzute, s-au confruntat cu o provocare mare, intrând în perioada de lockdown chiar cu puţin timp înainte ca totul să fie finalizat pentru marea deschidere. Astfel, până la finalul anului 2020, investiţia depăşise deja 500.000 euro.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

     

  • Povestea tinerei de doar 23 de ani care a reuşit să construiască o afacere foarte apreciată şi a intrat în vizorul unui gigant internaţional

    Grupul Wordsworth Holding, controlat de antreprenorul britanic James Andrew Simmons, face un nou pas spre consolidarea poziţiei în piaţa de produse dulci din România. Brandul Tot din Bezea, fondat de Simona Crăciun, intră într-un proces de integrare cu laboratoarele Velocità, într-o mutare strategică ce deschide drumul spre fuziuni, locaţii mixte şi extinderea reţelei. Relocarea producţiei şi planurile de cross-selling sunt primele etape ale acestui parteneriat. Urmează achiziţii şi optimizări la scară mare în viitor.

    Wordsworth Holding, deţinut de James Andrew Simmons, îşi consolidează businessul cu brandul Tot Din Bezea, fondat de antreprenoarea Simona Crăciun. Tânăra, care a intrat în lumea afacerilor în 2016, la doar 23 de ani, a pornit cu un atelier specializat în produse pe bază de bezea. Ulterior, a extins conceptul cu o a doua locaţie, adăugând îngheţată şi cafea, şi a trecut printr-un proces de rebranding de la Tort de Bezea la Tot Din Bezea. Odată cu această tranziţie, Tot Din Bezea îşi întăreşte poziţia pe piaţă printr-o integrare strategică cu brandul de îngheţată artizanală Velocità, aflat deja în portofoliul Wordsworth Holding. „Decizia de a consolida Tot Din Bezea cu Velocità s-a format în timp, încă din 2023, în urma unui proces deliberat şi a unor discuţii îndelungi. 

    Nu este vorba despre o fuziune încă sau o achiziţie în sensul tradiţional, ci mai degrabă o formă de colaborare strategică, menită să răspundă noilor provocări şi oportunităţi din piaţă. Această decizie a fost influenţată de dorinţa de a crea sinergii şi de a maximiza resursele disponibile, precum şi de a îmbunătăţi eficienţa operaţiunilor”, spune Simona Crăciun, fondatoarea Tot Din Bezea. Ea a menţionat că, în ultimii doi ani, s-a întâlnit şi a purtat discuţii cu lideri cheie din industrie, printre care şi Adnana Popa, acţionar al Velocità. Au pus accent pe nevoia de eficientizare, împărţire a resurselor, colaborare, precum şi pe dezvoltarea unui model operaţional mai performant. Iar deschiderea, spune aceasta, a existat din partea Adnanei Popa. „A înţeles imediat nevoia şi modelul.”

    Velocità a pornit în 2020, după perioada de lockdown, cu o primă cafenea pe Calea Victoriei, după care s-a extins şi cu altele. Adnana Popa, fondatoare şi CEO a Velocità, o cafenea cu specific italienesc specializată în îngheţată, tiramisu şi prosecco, a spus încă din 2023 că îşi propune să consolideze poziţia businessului în Bucureşti. Aportul de capital pentru dezvoltare a venit de la Wordsworth Holding, care acum are în afacerea Velocità 65% din acţiuni.  Astfel, în contextul general şi pe termen lung, brandul Tot Din Bezea vizează integrarea în Wordsworth Holding, care reuneşte mai multe branduri locale de referinţă din industrie. Această aliniere strategică va facilita consolidarea poziţiei pe piaţă. Prin acest holding, James Andrew Simmons mai deţine în România French Revolution, companie care pune pe piaţă eclere şi a avut o creştere importantă în Bucureşti, dar şi Coffee Nativ Group. Anterior a fost general manager la Unilever South Central Europa, poziţie din care a administrat businessul din România, dar şi din Bulgaria, Serbia, Moldova, Macedonia, Albania, Kosovo şi Muntenegru. „Consolidarea reprezintă atât un răspuns la presiunea economică, cât şi o oportunitate strategică pentru extindere. În contextul actual, al provocărilor economice, consolidarea ajută la întărirea poziţiei pe piaţă, la reducerea costurilor şi la gestionarea mai eficientă a resurselor, fiind un răspuns la aceste presiuni. În acelaşi timp, această mişcare oferă şi oportunitatea de a extinde reţeaua, de a introduce noi locaţii cobranduite”, a menţionat Simona Crăciun. Ea va rămâne în continuare în business.

    Wordsworth Holding  este acţionar în mai multe companii, iar cele mai mari sunt Velocità şi French Revolution.

    Antreprenoarea a spus anterior că eliminarea facilităţii fiscale pentru salariile din sectorul HoReCa a avut un impact semnificativ asupra mediului de afaceri din industrie, inclusiv asupra companiei pe care o conduce. Acum, ea a subliniat că această schimbare a îngreunat situaţia financiară şi operaţională, accentuând astfel nevoia de identificare a unor soluţii strategice pentru menţinerea competitivităţii. „Această decizie a fost parte a unui plan mai larg de adaptare la noile condiţii economice, menite să asigure sustenabilitatea afacerii şi să ne permită să continuăm livrarea serviciilor şi produselor noastre la un preţ democratic”, a întărit ea.

    Consumatorii pun tot mai mult accent pe calitatea produselor cumpărate, a experienţei oferite şi chiar şi a abordării asupra sustenabilităţii, ceea ce determină antreprenorii să caute soluţii pentru a rămâne competitivi. „În această dinamică, parteneriatele strategice devin esenţiale, deoarece permit companiilor să-şi eficientizeze operaţiunile, să reducă costurile şi, în acelaşi timp, să menţinem standarde înalte privind calitatea materiilor prime şi a serviciilor oferite.” Prin această abordare, Simona Crăciun a spus că urmăresc să deschidă locaţii cobranduite şi să extindă reţeaua de distribuţie prin vânzarea produselor încrucişat. Practic, eficientizează real estate-ul actual. „În 2025, vizăm deschiderea a încă două unităţi de retail, în zona Pipera, lângă laboratorul de producţie, şi anume Globalworth Campus, şi mai vizăm deschiderea unei unităţi în zona de sud. Aceste locaţii ne vor permite să ne apropiem mai mult de clienţi, să creştem vizibilitatea brandului şi să oferim produsele noastre în zone cu potenţial de creştere. De asemenea, ne dorim creşterea prezenţei în zona online şi diversificarea canalelor de vânzare”, a afirmat Simona Crăciun. De asemenea, există planuri de extindere la nivel internaţional.

     

    Cum a ajuns Adnana Popa în business?

    Povestea Velocità a început în pandemie, o perioadă dificilă pentru HoReCa, dar ideea a luat naştere cu aproape un an înainte, în Italia, în mintea Adnanei Popa. După o carieră în banking şi consultanţă financiară, ea a fondat Velocità în 2020, care acum este unul dintre cele mai cunoscute branduri de gelaterie din Bucureşti, devenit un popas răcoritor emblematic pe Calea Victoriei. Investiţia iniţială a depăşit 500.000 de euro. „De fiecare dată când mergeam cu copiii în vacanţă în Italia, aveam obiceiul de a merge la gelaterie poate şi de trei ori pe zi. M-am întrebat de ce nu avem acest obicei când suntem în Bucureşti. A durat aproximativ 10 luni de la momentul ideii până când am găsit partenerii de business şi locaţia pentru flagship store”, a povestit Adnana Popa într-un interviu acordat pentru Business Magazin în 2024. În prezent, brandul are opt locaţii în Bucureşti şi Braşov, cea mai mare fiind pe Calea Victoriei, cu vânzări de peste 1 milion de euro anual. Pentru 2024, Adnana Popa a estimat o cifră de afaceri de 3,4 milioane euro şi aproape 4 milioane euro la nivel de grup.

     

    Cum a ajuns Simona Crăciun în business?

    Simona Crăciun a intrat în antreprenoriat în 2016, cu un atelier de torturi artizanale pe bază de bezea, cu o investiţie iniţială a fost de aproximativ 10.000 de euro. Pasiunea pentru deserturi i s-a conturat încă din copilărie, când pregătea deserturi ca un gest firesc al afectiunii pentru cei dragi. Astfel, a optat pentru o carieră în industrie, alegând nişa aceasta, pentru versatilitatea ei şi pentru memoria afectivă pe care o poartă acest desert în rândul românilor. „Cred că poţi ajunge departe cu un pic de curaj, iniţiativă, extrem de multă muncă, tot atâta disciplină şi o viziune clară. Ne bucurăm de o perioadă în care accesul la informaţii şi resurse de tot felul este facil”, spunea ea într-un interviu acordat pentru ZF în 2018. Simona Crăciun a făcut informatică, la ICHB, iar apoi a finalizat Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori în cadrul ASE Bucureşti. De asemenea, a studiat la Royal Holloway, una dintre cele mai importante universităţi din Marea Britanie, recunoscută pentru activitatea sa de cercetare la nivel înalt. În 2023, ultimul an pentru care există date disponibile, Tot din Bezea a avut o cifră de afaceri de 2,6 milioane de lei, în creştere faţă de anul precedent, şi un profit net de 130.000 de lei, conform datelor publice.

     

    Cum a ajuns James Andrew Simmons în business?

    James Simmons, originar din Marea Britanie, cu licenţă în politică, filosofie, economie la Universitatea Bristol, şi-a construit o carieră puternică în cadrul gigantului Unilever. El a venit în România la data de 1 septembrie 2017, după ce a condus timp de trei ani businessul Unilever din zona Caraibelor, o regiune ce cuprinde 20 de pieţe, precum Haiti şi Cuba. Atunci a preluat poziţia de managing director în cadrul Unilever South Central Europe. „Am venit aici de un an, dar deja mă simt ca acasă. Cred că este o diferenţă foarte mare între modul în care este percepută România în Europa de Vest şi realitatea de aici. Cred că unul dintre lucrurile pe care ar trebui să le facem ar fi să promovăm România mai bine”, a spus el în cadrul conferinţei ZF „Cei mai mari jucători din economie”, ediţia din 2018. Încă din acel moment descria România drept un diamant neşlefuit, în care ar fi dispus să înceapă oricând o afacere. Acestea credea că natura este spectaculoasă în România şi există o calitate a vieţii, un „joie de vivre”, mâncare bună, vin bun, comunitate. „Le-am spus şi celor de aici, şi celor din afara businessului că România poate fi una dintre cele mai puternice ţări din Europa, pentru că sunt multe avantaje prin comparaţie cu alte pieţe. Vreau să construiesc un business spectaculos aici.” Astfel, nu a trecut mult timp până a început să investească în România. Acum, prin Wordsworth Holding este acţionar în mai multe companii, iar cele mai mari sunt Velocità şi French Revolution.  Velocita, pe piaţă de cinci ani, a avut o cifră de afaceri de 11,6 milioane de lei în 2023, realizată cu 43 de angajaţi. French Revolution a înregistrat în 2023, ultimul an pentru care există date disponibile, o cifră de afaceri de 24,4 milioane de lei, în creştere cu 17% faţă de anul anterior, şi un profit net de 1,2 milioane de lei. Compania este pe piaţă de 12 ani şi are un număr mediu de 80 de angajaţi, potrivit datelor publice.