Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Cine este omul care construit lanţul de magazine care a distrus toţi chioşcarii din România

    La aproape 40 de ani Jean Joseph Delhaize a decis să renunţe la cariera de profesor şi să intre într-o lume nouă: antreprenoriatul. Rezultatul? Unul dintre cele mai mari lanţuri de retail din lume, care îi poartă numele.

    Născut în familia unor comercianţi de vin şi cărbune, putem spune că spiritul de afaceri al lui Jean Joseph Delhaize a fost moştenit din familie. Cu toate acestea, după absolvirea studiilor de ştiinţele comerţului, nu calea antreprenoriatului a fost prima aleasă, el preferând iniţial o carieră pedagogică.

    După câţiva ani de predat contabilitate la Royal Athenaeum of Brussels, în 1867 a decis, împreună cu fratele său, Auguste, de profesie veterinar, să deschidă propriul business, punând astfel bazele Delhaize frères et Cie, în Charleroi. Pentru a-şi minimiza costurile, cei doi au ales să elimine intermediarii şi să centralizeze singuri comenzile, punând bazele unei întregi reţele de distribuţie care să le deservească filialele.

    În 1871 antreprenorii au mutat headquarterul la Bruxelles, cooptându-i şi pe ceilalţi doi fraţi, Édouard şi Adolphe, precum şi pe cumnatul lor. Treptat, şi alţi membri ai familiei au renunţat la profesiile pe care le aveau pentru a se alătura afacerilor lui Jean Joseph, aşa că, în 1874, businessul devenise o afacere de familie cu zece unităţi, iar un an mai târziu se dublase, atingând, în 1880, borna 100.

    În 1883 compania şi-a mutat din nou sediul central, de data aceasta în Molenbeek, unde avea mai multe depozite de mari dimensiuni, amplasate strategic în proximitatea unei intersecţii de căi ferate, facilitând astfel transportul mărfurilor.

    Jean Joseph Delhaize, care nu s-a căsătorit niciodată, a murit în 1898, an în care lanţul Delhaize atinsese un număr de 400 de unităţi. La doi ani de la moartea fondatorului, retailerul, care începuse să producă bunuri sub branduri proprii, ajungea la un număr de 17 fabrici.

    O bornă importantă în istoria businessului a fost atinsă în 2016, când a avut loc fuziunea dintre compania olandeză Ahold, fondată în 1887, şi Delhaize, formând un grup unitar.

    În prezent, lanţul de retail înregistrează, la nivel internaţional, un număr săptămânal de 60 de milioane de clienţi şi funcţionează cu peste 7.600 de magazine fizice. În România, businessul a intrat în anul 2000, când a achiziţionat un pachet majoritar din acţiunile retailerului Mega Image, majorându-şi ulterior participaţia de la 51 la 70%, pentru ca în 2004 să înglobeze integral reţeaua.

    Carte de vizită

    Jean Joseph Delhaize, cofondator, Delhaize

    1. S-a născut pe 3 iunie 1829 în Ransart, Belgia;

    2. A studiat ştiinţele comerţului;

    3. Şi-a început cariera ca profesor de contabilitate;

    4. În 1867 a devenit antreprenor, odată cu lansarea lanţului de retail Delhaize;

    5. A murit pe 13 august 1898.

  • Capitalistul săptămânii: Robert Brozin

    În cazul lui Robert Brozin, succesul are gust de pui. Şi, chiar dacă nu a egalat competitori de talia KFC, brandul Nando’s, căruia antreprenorul i-a pus bazele în urmă cu puţin peste trei decenii, a reuşit să cucerească deja 30 de pieţe de pe cinci continente.

    Născut în Africa de Sud, în familia unui contabil evreu, Robert Brozin a urmat şcoala în Johannesburg, iar după finalizarea studiilor a completat doi ani de serviciu militar. În 1984 a absolvit şi facultatea, licenţiindu-se în comerţ la Universitatea din Witwatersrand. Şi-a început cariera la PwC, unde a rămas timp de doi ani, însă după ce a eşuat în încercarea de a-şi obţine atestatul de contabil, şi-a dat demisia pentru a se alătura afacerii tatălui său. Acesta gestiona filiala din Africa de Sud a companiei Sanyo Electronics şi i-a oferit antreprenorului funcţia de marketing manager, pe care Robert Brozin a gestionat-o timp de trei ani.

    În timpul unui prânz servit la un restaurant cu specific portughez, Chickenland, unde a încercat o reţetă de pui cu sos peri-peri, antreprenorului i-a venit ideea lansării propriului business, un restaurant în care să servească la rândul său reţete similare, regăsite în foarte puţine unităţi de pe continent. În 1987 a decis astfel să achiziţioneze, cu ajutorul unei investiţii formate din bani împrumutaţi de la prieteni şi rude, 67% din restaurantul în care îi venise pentru prima data ideea afacerii, rebranduindu-l sub numele de Nando’s. În doar trei ani, a extins afacerea cu alte două unităţi în ţara natală, deschizând totodată un restaurant şi în Portugalia. În 2003, compania a început expansiunea în sistem de franciză. Brozin a rămas la conducerea Nando’s până în 2010, când a cedat frâiele businessului lui David Niven, aflat la acel moment la conducerea operaţiunilor din Statele Unite şi Europa ale companiei.

    După retragerea din activitatea de business, fondatorul a ales să îşi dedice timpul activităţilor filantropice, dar şi vieţii de familie, el având trei copii.

    În prezent, sub brandul Nando’s funcţionează, la nivel internaţional, peste 1.200 de unităţi răspândite în 30 de ţări de pe cinci continente. 

     

    CARTE DE VIZITĂ: Robert Brozin, cofondator, Nando’s

    1. S-a născut pe 17 decembrie 1959 în Middelburg, Mpumalanga, Africa de Sud;

    2. După finalizarea stagiului militar a obţinut diploma de licenţă în economie în cadrul Universităţii din Witwatersrand;

    3. Şi-a început cariera la PwC, unde a lucrat timp de doi ani;

    4. S-a alăturat apoi, pentru alţi trei ani, tatălui său în businessul deţinut de acesta;

    5. În 1987, după ce s-a îndrăgostit de o reţetă de pui peri-peri încercată în restaurantul Chickenland, a achiziţionat 67% din acest business, rebranduindu-l sub numele de Nando’s, şi a rămas la conducerea companiei până în 2010;

    6. Se implică activ în acţiuni filantropice, e căsătorit şi are trei copii.

  • Go big or go home?

    Un nou design care a ieşit în evidenţă la săptămâna modei de la Paris reprezintă cea mai recentă tendinţă surprinzătoare din acest an în materie de încălţări – încălţămintea exagerat de mare, cu un aspect comic. De la cizmele de cowboy şi pantofii cu toc mic până la Mary Janes şi pantofi eleganţi, anul 2023 a marcat revenirea pe podium a multor modele consacrate de încălţăminte. Dar a adus şi apariţia unui nou tip de pantof, mai surprinzător: pantoful cu aspect exagerat, în stil caricatural. În luna august, de pildă, MSCHF s-a asociat cu Crocs pentru a prezenta „cizmele mari galbene” – având culoarea galben-soare şi purtând caracteristicile cunoscute ale Crocs, cu găuri şi baretă de călcâi – în timp ce Marni a prezentat Big Foot 2.0 recent la săptămâna modei de la Paris, un design cu adevărat inspirat din benzile desenate.


     

     

  • Povestea tinerei care a deschis un nou tip de magazin în România, care în ţări precum Olanda sau Belgia e ceva normal. Ea face acum zeci de mii de euro cu proiectul său

    În urmă cu patru ani, Cătălina Marcu păşea timid în lumea plantelor de interior şi o explora cu dorinţa de a o înţelege cât mai bine. A luat la scotocit toată ţara, apoi şi Europa şi a constatat că, dacă în state precum Olanda sau Belgia magazinele cu plante nu erau o noutate şi nici o excepţie, în România nici măcar online nu erau prea multe opţiuni. Şi, ca toate poveştile care încep de la o intrigă, aşa a debutat şi existenţa magazinului Plantropic.

    „Motivaţia a venit din dorinţa de a oferi plante de apartament care nu se găseau în momentul respectiv pe rafturile magazinelor online sau offline şi de a curatoria o listă de plante care schimbă total spaţiul din propria locuinţă sau adaugă o pată de culoare, care te face să întrebi «De unde este planta aceea?». De aici şi până la bazele unui shop online în care găseşti plante rare sau ghivece realizate în colaborare cu artişti locali a fost doar un pas”, povesteşte astăzi Cătălina Marcu. Cu un pas şi o investiţie de 5.000 de euro, aşa a fost asigurat începutul Plantropic, în mediul online.
     

    Pe parcurs, alţi bani au fost alocaţi pentru a se face trecerea la spaţiul fizic, adică magazinul care funcţionează astăzi pe bulevardul Alexandru Ioan Cuza din Bucureşti, la numărul 21. Plantropic a generat în 2022 o cifră de afaceri de 56.000 de euro, printre cele mai importante proiecte în care brandul a fost implicat fiind amenajarea cu plante de interior a birourilor Tesla Group şi Digital Star, prin intermediul biroului de design interior JOOCA Studio. Şi deschiderea magazinului fizic este tot o realizare a anului trecut. „Clienţii Plantropic sunt oameni pasionaţi de plante, de artă, design interior, arhitectură, în general iubitori de frumos.

    Noi le oferim plante de interior de diverse dimensiuni, culori, forme, nevoi, plante pet-friendly, ghivece ceramice.” Preţurile variază de la 12 la 2.000 de lei, evident – în funcţie de dimensiunile plantei sau de raritatea acesteia. Pe lângă activitatea pe care o are în cadrul Plantropic, Cătălina este freelancer în domeniul comunicării, ceea ce îi oferă flexibilitate şi îi permite să fie prezentă zilnic în spaţiul fizic din Bucureşti. „Putem spune că sămânţa a fost sădită încă din liceu, pentru că am urmat unul cu profil economic şi am avut o profesoară minunată de educaţie antreprenorială. Sunt licenţiată în Relaţii Economice Internaţionale, iar masterul l-am finalizat la USAMV Bucureşti în Viticultură şi Vinificaţie.

    Poate că la prima vedere aceste specializări pot părea neobişnuite pentru un owner de magazin de plante, însă ele mi-au adus perspectiva de care aveam nevoie pentru a-mi dezvolta afecerea şi a înţelege cât mai bine ce presupune un business viu, cu plante pe cât de frumoase pe atât de fragile şi perisabile.” Acum, aproape pe final de 2023, Cătălina Marcu îşi doreşte ca, prin Plantropic, să se implice în amenajarea mai multor spaţii rezidenţiale şi să marcheze patru ani de la fondarea proiectului printr-un eveniment. Nu a fost uşor să ajungă aici, dar a reuşit, iar asta merită celebrat. „Cea mai mare provocare este cea de a fi mereu prezent, actual, consistent în muncă şi acolo pentru nevoile clienţilor. Cred că aceste lucruri fac un business să funcţioneze pe termen lung şi să păstreze alături clienţii care îţi oferă încrederea lor”, spune Cătălina Marcu.   

    Preţurile variază de la 12 la 2.000 de lei, evident – în funcţie de dimensiunile plantei sau de raritatea acesteia.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Dog Resort – pensiune pentru câini (jud. Ilfov)

    Fondatoare: Olivia Pamfil

    Investiţie iniţială: câteva zeci de mii de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 250.000 de euro

    Prezenţă: Corbeanca şi Ştefăneşti, judeţul Ilfov


    Senneville – brutărie-cofetărie (Timişoara)

    Proprietar: David Alb

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 4 mil. euro

    Prezenţă: Timişoara


    The Box–Barbell Club – centru sportiv (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Dan Mocan, Dani Faur şi Bogdan Petrican

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 100.000 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca


    Limonădăria Nea Tică – local specializat în limonadă (Caransebeş)

    Fondator: Alex Bugariu

    Cifră de afaceri în 2022: 200.000 de euro

    Prezenţă: Caransebeş


    By Scent Collection Club – platformă online cu parfumuri (Bucureşti)

    Fondator: Marian Ştefan

    Cifră de afaceri estimată pentru 2024: 1 mil. lei (200.000 de euro)

    Prezenţă: online



     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Optimismul handmade. De ce a decis o tânără care a studiat biochimia să îşi pornească un business în industria artizanatului

    Tot backgroundul în artă al Dianei Madoşa, o tânără de 25 de ani din Arad, erau, până de curând, cele două ore de ceramică şi patru ore de pictură urmate la Palatul Copiilor, în şcoala primară. A studiat Biochimia la Timişoara şi a mai făcut un master de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare în Cluj-Napoca. Nimic nu a împiedicat-o însă să-şi înceapă propriul drum într-un domeniu creativ, aşa că astăzi, dincolo de industriile în care s-a format, învaţă ce înseamnă să lucreze artizanal, cu mâinile, în atelierul căruia i-a dat numele Sunny Side Co.

    „Nu regret că am petrecut cinci ani învăţând despre toate formele de viaţă de pe Terra, despre ecosisteme naturale şi bioetică. Toate drumurile lăturalnice m-au adus aici, acum având un job în domeniul designului grafic şi o afacere creativă la început de drum”, povesteşte Diana. Sunny Side Co. a înflorit din dorinţa ei de a cunoaşte alţi oameni din comunitatea creativă, pasionaţi de handmade. Îşi dorea să împărtăşească cu cineva entuziasmul pentru micile obiecte făcute de mână, pentru modelaj, ceramică şi papetărie. În secret, îşi dorea de fapt să-şi transforme pagina de Pinterest în realitate. „La începutul lui 2023, am avut norocul să dau de Bianca de la Peaches & Papers pe Instagram, ea să fie din Arad şi să aibă nevoie de ajutor în perioada mărţişoarelor. Practic, am implorat-o să mă aleagă pe mine ca învăţăcel, ne-am văzut la o cafea, i-am făcut cadou o pereche de cercei în formă de floare şi mi-a zis că trebuie neapărat să-mi încep pagina de Instagram. Iar restul e istorie.”

    Peaches & Papers este proiectul Biancăi Rad, o tânără de profesie web developer, care a devenit antreprenor tot din pasiune pentru universul handmade. De la un hobby, totul a devenit afacere, la fel ca în cazul Dianei Madoşa. „Am început cu zece pachete de lut polimeric (cadou de ziua mea), o maşină de paste de la Lidl şi un abonament de Adobe Illustrator. Aş spune că nu am avut o investiţie clară în minte. Voiam să creez piese de decor interior, dar am considerat că cerceii sunt un produs-deschizător de drumuri mai potrivit. Pe parcurs, am reinvestit tot ce am câştigat şi încă ceva, în materiale şi ustensile pentru o gamă mai mare de produse. Stickere, sacoşe de bumbac, semne de carte magnetice, sunt doar câteva din proiectele în care investesc”, spune Diana. Ideea micului magazin online s-a născut în toamna anului 2022 şi s-a concretizat la începutul acestui an. În atelierul ei din Arad, Diana lucrează de zor la cercei din lut polimeric, stickere holografice, oglinzi personalizate şi semne de carte magnetice, pe care le listează pe platforma Dichisar, un site propriu urmând să fie lansat în curând

    . Atelierul este, de fapt, un birou lung cu spaţii de depozitare în stânga şi-n dreapta, dar mai ales dedesubt. Cele mai accesibile produse sunt cele de papetărie, care încep de la 8 lei. Produsele din categoria accesorii au preţuri care variază între 30 şi 60 de lei. Cei care cumpără sunt oameni care pun preţ pe obiectele handmade, care îşi doresc să susţină artiştii locali şi care vor ca lucrurile pe care le cumpără să-şi păstreze latura umană. „Cred că cel mai mult rezonez cu fete şi femei între 18-30 de ani, cărora le face ziua mai bună un obiect micuţ şi simpatic, fie că e un sticker, fie că e o pereche de cercei cu norişori. Stilul meu inspiră la voie bună, la visare, fiind presărat cu note subtile de umor specific gen Z.”

    Diana spune că, de-a lungul acestor luni în care s-a ocupat în calitate de antreprenor de Sunny Side Co., a învăţat cât de important este să adune o comunitate cu valori asemănătoare în jurul brandului ei. Ca orice om la începutul unei experienţe noi, a avut nevoie de susţinere de la oamenii din jur. „Au fost momente când simţeam că poate nu-i va păsa nimănui de următoarea mea creaţie, aşa că de ce să mă mai chinui să-mi transform ideile în realitate? Dar apoi primeam un mesaj pe Instagram de la un om total necunoscut, care îmi spunea că abia aşteaptă să plaseze o comandă şi să continui ce fac, pentru că fac bine. A fost incredibil să văd că există oameni cu care nu am nicio legătură, care îşi doresc să mă susţină, să am succes şi să ajung tot mai departe.” În plus, a învăţat că lucrurile bune au nevoie de timp pentru a creşte. „E greu să nu te compari cu tot ce vezi pe internet, cu progresul altora.” Cel mai important proiect la care Diana a lucrat în 2023 a fost şi cel mai recent, o colaborare pentru colecţia de vară Peaches & Papers. Bianca Rad a ales mai mulţi artişti alături de care a creat o colecţie pe care a lansat-o în luna august, iar Diana a participat prin crearea unor perechi de cercei în culori de vară: galben solar, verde salvie, roz pudrat, albastru înnorat, mov liliac şi un nisipiu texturat cu particule de nisip vulcanic. Formele organice au fost inspirate de flori şi frunze, iar izul întregii colecţii duce cu gândul la ultimele zile însorite de vară, cele nu de mult apuse. „Pentru ce a mai rămas din 2023, îmi doresc să finalizez site-ul magazinului online. În acelaşi timp, am început să lucrez la idei pentru colecţia de toamnă şi iarnă.”   

    Cele mai accesibile produse sunt cele de papetărie, care încep de la 8 lei. Produsele din categoria accesorii au preţuri care variază între 30 şi 60 de lei.

    „Au fost momente când simţeam că poate nu-i va păsa nimănui de următoarea mea creaţie, aşa că de ce să mă mai chinui să-mi transform ideile în realitate? Dar apoi primeam un mesaj pe Instagram de la un om total necunoscut, care îmi spunea că abia aşteaptă să plaseze o comandă şi să continui ce fac, pentru că fac bine.”  Diana Madoşa, fondatoare Sunny Side Co.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Avas Dresses – atelier de modă (Bucureşti)

    Fondatori: Alexandru Manughevici şi prietena lui

    Prezenţă: online


    Zea et Sia – brand de bijuterii (Bucureşti)

    Fondatoare: Oana Bîrsescu

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: online, pe site-ul propriu, pe Fashion Days şi eMag


    Potcoava – centru de echitaţie (jud. Dâmboviţa)

    Fondator: Ionuţ Popescu

    Investiţii: 1,2 mil. euro

    Cifră de afaceri în 2022: 3 mil. lei (600.000 de euro)

    Prezenţă: Runcu, jud. Dâmboviţa


    Lemniscus – atelier de pielărie (Suceava)

    Fondator: Natanael Grămesc

    Investiţie iniţială: 1.500-2.000 de euro

    Prezenţă: online


    Daring Trash – piese vestimentare cu design grafic (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Ioana Boroş

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Prezenţă: online şi în magazinele AlbAlb şi Galeria Galateca din Bucureşti, Monoton din Timişoara şi Confident din Brăila



     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Industria de retail în era automatizării

    După Bob Concierge, un proiect pornit în urmă cu cinci ani care funcţionează ca un automat pentru diferite produse şi servicii în scara blocului sau la birou, start-up-ul BobNet vrea acum să revoluţioneze industria de retail tradiţională la nivel global, având propuneri pentru crearea de noi modele de business pe diferite segmente de piaţă – de la gadgeturi şi e-commerce până la farma şi auto.

    Start-up-ul vrea să transforme procesele clasice de vânzare-cumpărare cu ajutorul noilor tehnologii, având pe masă o sumă de 10 de milioane de euro pusă la bătaie într-o propunere de investiţie în valoare totală de 20 de milioane de euro. Echipa BobNet, business susţinut de fondul american NCH Capital cu investiţii totale de 15 milioane de euro până în prezent, se află deja în discuţii cu potenţiali parteneri din diferite ţări.

    „Avem discuţii pentru parteneriate ample şi credem că acestea se vor materializa nu doar la nivel local, dar şi la nivel internaţional. Avem discuţii în Europa şi ne axăm foarte mult şi pe zona din Orientul Mijlociu, care practic creează infrastructura de la zero şi evident că atunci când creezi infrastructura de la zero, nu o creezi cu tehnologia de ieri, ci vrei să foloseşti tehnologia de mâine. Avem interes şi din Europa, mai ales cea sudică, mai turistică şi care seamănă foarte mult cu ce avem noi în România – problema organizării forţei de muncă, disciplina noilor generaţii, felul lor de a fi, cum gestionează numărul de oportunităţi, care e imens“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihail Gîrneţ, CEO al BobNet. El a pornit BobNet în urmă cu circa cinci ani, primul proiect din cadrul grupului fiind Bob Concierge – un aparat complet automatizat instalat în holurile scărilor de bloc prin care le pune la dis­poziţie utilizatorilor produse alimentare şi servicii. De atunci, start-up-ul a mai testat şi un concept de restaurant automatizat prin intermediul dispozitivului Bob Bistro, dezvoltând în acelaşi timp, pe lângă partea hardware a soluţiilor, şi partea software, inclusiv o soluţie de gestiune automatizată pentru lanţurile de retail (Chain MS). Astfel, în prezent viziunea BobNet asupra transformării retailului tradiţional cuprinde o serie de modele noi de business – de la închirierea automatizată a gadgeturilor şi vânzarea automatizată a produselor farma, până la depozitarea anvelopelor şi schimbarea bateriei la maşinile electrice. „Este important să menţionez că hardware-ul este doar expresia de interacţiune cu clientul, dar în spate sunt un întreg complex de mişcări de stocuri, de organizare, de management, de decizii, de informaţii, de date, care trebuie procesate şi în baza cărora trebuie să iei nişte decizii. La asta am lucrat noi în spate şi am finalizat soluţia Chain Management System. Este o aplicaţie de business care poate fi utilizată şi pentru un business mic, dar şi pentru retailerii mari, pentru mişcările de stoc între multiplele gestiuni, dar şi mişcările de stoc atât pentru POS-urile (point of sale – n.red.) fizice cu vânzare clasică sau semiclasică, adică self service-ul pe care îl vedem astăzi în retail, dar şi pentru ceea ce facem noi – automatizările de hardware. Practic integrează toate tipurile de canale de vânzare“, a explicat el, adăugând că tocmai pentru dezvoltarea acestei soluţii, investiţia iniţială de circa 6 milioane de euro primită de la NCH Capital în 2021 a fost suplimentată până la 15 milioane de euro.

    „Finanţarea a fost accesată pentru toată infrastructura pe care am creat-o, în tot acest Chain Management System, care acoperă la 360 de grade procesele de retail recurente şi ajută să se creeze date automatizate de management.“ Un prim exemplu privind utilizarea soluţiilor hardware şi software dezvoltate de BobNet este start-up-ul Telerenta, susţinut tot de grupul NCH Capital, care a lansat în centre comerciale dispozitive automate pentru închirierea de televizoare. „Pentru industria de gadgeturi, aşa cum am văzut şi la Telerenta, vrem să creăm 50.000 de magazine automatizate de gadgeturi. Iar pentru industria de e-commerce suntem gata să construim 3 milioane de celule ca să remodelăm toată industria de profil – cum ajung produsele şi ne referim aici şi la refrigerate pentru a acoperi şi industriile de food şi farma.

    Dacă vorbim despre industria de farmaceutică, propunerea noastră lansată în piaţă vizează 100.000 de unităţi de automatizare, atât în procesul intern, fie de aproviziunare, fie de click and collect, fie chiar să automatizăm întregi farmacii”, a punctat Mihail Gîrneţ. În ceea ce priveşte industria auto, BobNet are o propunere de model de business atât pentru segmentul de baterii pentru maşini electrice, cât şi pentru segmentul ce vizează depozitarea anvelopelor.    „Dacă vorbim de industria auto, avem soluţii de a crea huburi de schimb de baterie electrică pentru a revoluţiona furnizarea de energie pentru maşinile electrice. Este o creştere continuă şi toţi avem temerea legată de cum ajungem să ne aprovizionăm cu energie. Deci, ne cumpărăm o maşină electrică, dar cum facem să ajungem la destinaţie? Cum ajungem să avem şi cu maşina electrică autonomie de 1.000 km? Noi avem această soluţie de a crea  100.000 de huburi de schimburi de baterii pentru toată Europa. Şi tot pentru industria auto invităm retailerii din industria respectivă să creăm 100.000 de hoteluri automate pentru anvelope.” Pentru a susţine dezvoltarea acestor tipuri de businessuri cu vânzare sau închiriere automată, grupul BobNet a deschis anul trecut o fabrică de dispozitive IoT la Piteşti. În prezent, în cadrul fabricii se produc mai multe dispozitive automatizate pentru industria de retail şi logistică.



    Rubrica „Start-up Pitch”

     

    Zoltan Fekete, cofondator şi CEO Swapp

    Ce face? A dezvoltat o platformă digitală pe închirierea de maşini pe termen scurt sau lung. Start-up-ul strânge bani pe platforma SeedBlink.

    „Vrem să ne dublăm veniturile până în decembrie 2023, sau chiar ianuarie 2024, în funcţie de cum se vor corela anumite aspecte, şi să ajungem de la 900.000 de dolari pe lună la 1,6 – 1,8 milioane dolari pe lună. Iar în ceea ce priveşte tranzacţiile, vrem să trecem de la 2.000 de tranzacţii lunare, la 4.000 de tranzacţii lunare. Vedem o creştere foarte dinamică în Emiratele Arabe Unite – aceasta este baza dezvoltării businessului nostru, la care se adaugă şi intrarea pe piaţa din Arabia Saudită.“


    Rubrica „Start-up Update”

    Mihail Gîrneţ, CEO al BobNet – soluţii hardware şi software pentru automatizarea industriei de retail

    Ce e nou? Start-up-ul se află în discuţii cu jucători din Europa şi Orientul Mijlociu pentru a lansa o serie de modele noi de business care promit să revoluţioneze retailul tradiţional pe diferite segmente, după ce recent BobNet a lansat o invitaţie pentru coinvestiţii în valoare totală de 20 milioane de euro.

    „Este important să menţionez că hardware-ul este doar expresia de interacţiune cu clientul, dar în spate este un întreg complex de mişcări de stocuri, de organizare, de management, de decizii, de informaţii, de date, care trebuie procesate şi în baza cărora trebuie să iei nişte decizii. La asta am lucrat noi în spate şi am finalizat soluţia Chain Management System. Este o aplicaţie de business care poate fi utilizată şi pentru un business mic, dar şi pentru retailerii mari, pentru mişcările de stoc între multiplele gestiuni, dar şi mişcările de stoc atât pentru POS-urile (point of sale – n.red.) fizice cu vânzare clasică sau semiclasică, adică self service-ul pe care îl vedem astăzi în retail, dar şi pentru ceea ce facem noi – automatizările de hardware. Practic integrează toate tipurile de canale de vânzare.“


    Rubrica „Investor Watch”

    Marius Istrate, preşedinte al TechAngels – cel mai mare grup de investitori de tip business angel de pe plan local.

    Mai multe investiţii în start-up-uri pe finalul lui 2023, după un an marcat de „prudenţă” şi „expectativă” şi finanţări la cote reduse

    „Din ceea ce ne spun membrii noştri ar fi o cantitate de bani dublă faţă de primul semestru disponibil pentru investiţii, adică aproximativ 2 milioane de euro disponibili pentru investiţii. Asta şi pentru că nu s-a investit foarte mult în prima jumătate anului. (…) Apetit există şi datoria noastră la TechAngels este să le prezentăm membrilor noştri oportunităţi de investiţii care pot genera un randament per investiţie, ca ei să-şi facă fiecare propria evaluare, să vadă dacă sunt sau nu interesaţi de ele. Asta rămâne datoria noastră principală.“


    Rubrica „Start-up Boost”

    Andrei Munteanu, cofondator şi CEO al Cowork Timişoara

    Mai mult know-how pentru dezvoltare de produse digitale

    „Nu avem încă nişte cifre să vedem cum arată piaţa (de specialişti în creare de produse digitale – n. red.) la nivel naţional, însă în ultimii ani am văzut că există un progres. Există un progres pe care îl vedem fie în rândul noilor start-up-uri de tehnologie care apar, fie într-o serie de companii care încep să dezvolte nişte produse de intraprenoriat, nişte produse proprii, chiar dacă ele la bază sunt companie de outsourcing, companie de servicii. Deci am început să vedem o schimbare de perspectivă; «hai să vedem cum putem să creăm mai multă valoare adăugată», şi este clar că direcţia în zona asta de produs este mult mai benefică pe termen lung.”  



    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Ce obiceiuri de lectură au angajaţii Bookster şi ce companii includ serviciile platformei în pachetele de beneficii extrasalariale

    „Nu există oameni cărora să nu le placă să citească, ci mai degrabă oameni care nu au găsit încă o carte potrivită pentru ei”, este de părere Teodora Rădulescu, CEO al Bookster, platformă activă pe segmentul B2B, ce oferă ca beneficiu extrasalarial lecturi celor peste 140.000 de corporatiştilor angajaţi în diverse industrii. Ce reuşite au marcat evoluţia businessului în primul deceniu de activitate şi ce impact are lectura în bunul mers al unei companii?

    Brandul Bookster a luat naştere acum 10 ani din dorinţa de a face cât mai uşor accesul la cărţi de calitate. Într-o societate în care consumul de carte este foarte redus, iar educaţia şi cultura nu reprezintă neapărat o prioritate, dorinţa oamenilor de a citi şi de a se dezvolta trebuie susţinută. Astăzi, de serviciul nostru se bucură peste 140.000 de cititori din 1.200 de companii din toată ţara. Acestora le punem la dispoziţie, în baza abonamentului oferit de compania lor, cele mai bune cărţi de la biblioteci diverse, recomandări personalizate de lectură şi campanii faine de încurajare a cititului, pe lângă livrarea la birou sau acasă”, spune executiva din fruntea Bookster, companie cu cu venituri de 3,7 milioane de euro în 2022, potrivit datelor publice disponibile.

    Evoluţia poveştii Bookster, adaugă ea, a fost marcată de creştere de la an la an pe mai multe direcţii: un număr mai mare  de companii în portofoliu, mai mulţi abonaţi cu acces la experienţa lecturii oferite, dar şi la o multitudine de cărţi, articole şi conţinutul digital disponibil în platformă. „Diversitatea conţinutului oferit abonaţilor a reprezentat întotdeauna o preocupare activă pentru noi, aşadar multe din parteneriatele noastre sunt centrate pe oferirea cât mai multor tipuri de lectură. Recent, un moment important a fost introducerea cărţilor în maghiară şi germană – două limbi cerute de booksteri. În plus, diversificarea conţinutului a venit şi ca urmare a schimbării preferinţelor şi obiceiurilor de lectură ale cititorilor – acum oferim diferite formate, precum podcasturi, rezumate scrise sau audio şi ebookuri.”

    Alte direcţii cheie pentru companie au fost lansarea serviciului de livrare acasă, ce permite livrarea cărţilor cu buline şi în contextul de lucru hibrid sau integral de acasă, precum şi deschiderea serviciului dedicat IMM-urilor sau abordarea segmentului companiilor de stat.

    Vorbind despre competiţie, Teodora Rădulescu nu dă nume de branduri, ci spune că lupta principală e pentru timpul oamenilor. „Astăzi e foarte uşor să cădem pradă surselor de gratificare instantanee, cum sunt reţelele sociale sau platformele de streaming. Astfel, trebuie să căutăm în permanenţă moduri noi prin care să facem edutainment – să facem din citit un obicei cool şi plăcut pentru cât mai mulţi români. Aici intră în joc, la propriu, campaniile noastre de încurajare a lecturii.”

    Un beneficiu extrasalarial cu ecou pe termen lung. Prezenţa lecturii în viaţa angajaţilor, notează Rădulescu, aduce numeroase beneficii – de la creştere în carieră la echilibru personal, şi asta pentru că lectura a reprezentat întotdeauna o sursă de inspiraţie şi dezvoltare, fie ea personală sau profesională. „Nu o spunem doar noi, ci şi cele 1.200 de businessuri care au ales să aducă cititul în cultura lor. Dacă ne uităm la structura comunităţii noastre de cititori, observăm cât de diversă este aceasta – de experienţa Bookster se bucură angajaţi de toate vârstele, profesiile şi nivelurile de senioritate prezente într-o companie. Fie că eşti un intern la începutul carierei şi vrei să îţi dezvolţi abilităţile profesionale, un proaspăt manager şi urmăreşti să devii un lider bun sau că ai un nivel mare de senioritate în job dar vrei să rămâi la curent cu noutăţile din domeniul tău, la Bookster vei găsi lectura potrivită pentru nevoia ta. Susţinând dezvoltarea oamenilor din companii, contribuim atât la satisfacţia angajaţilor, care cresc şi devin din ce în ce mai buni, dar şi a businessurilor, care se bucură de inspiraţie şi inovaţie care să le susţină creşterea.”


     

    The Lean Startup, de Eric Ries, este recomandarea de carte a Teodorei Rădulescu pentru orice profesionist aflat la început de drum, indiferent de industrie

     

     


    În paralel cu avantajele profesionale aduse de lectură le menţionează şi pe cele cu impact asupra planului personal, lectura având „rol de relaxare şi echilibrare emoţională. Citind, învăţăm cum să ne gestionăm mai bine emoţiile şi ne inspirăm din poveşti. Devenim astfel mai empatici şi mai prezenţi, chiar şi în vremuri provocatoare precum cele pe care le trăim în ultimii ani”.

    În topul industriilor din portofoliul companiei se regăsesc IT, banking şi servicii. Şi, cu toate că cei mai mulţi abonaţi provin din companii medii şi mari, executiva notează că, recent, foarte multe IMM-uri aleg să ofere angajaţilor lor acces la Bookster „deoarece s-au convins că nu este un serviciu doar pentru corporaţiile mari, ci este un serviciu care îi poate face pe angajatori mai competitivi pe piaţă muncii”.

    Compania oferă abonamente anuale, iar „majoritatea covârşitoare a clienţilor aleg prelungirea lor an de an. Sunt foarte puţine companii care aleg să renunţe la experienţa Bookster pentru angajaţii lor – odată lansat într-un birou, Bookster devine parte din cultura sa”.

    Lectura potrivită la momentul potrivit. La nivelul pieţei, Rădulescu subliniază că statisticile referitoare la citit în România au fost şi rămân sumbre, românii numărându-se în continuare printre europenii care citesc cel mai puţin. „De aceea, încă de la începuturile activităţii ne-am lovit de întrebarea – oamenii mai citesc? Pe măsură ce am lansat experienţa Bookster în cât mai multe companii, răspunsul a venit de la sine. Da, oamenii încă citesc – în medie, un angajat dintr-o companie care oferă acces la Bookster citeşte 12 cărţi pe an.” De altfel, este de părere că nu există oameni cărora să nu le placă să citească, ci mai degrabă oameni care nu au găsit încă o carte potrivită pentru ei. De aceea, spune că experienţa pe care Bookster o oferă utilizatorilor este centrată pe anticiparea dorinţelor de lectură şi personalizarea recomandărilor. „Practic, urmărim ca prin interacţiunea cu fiecare element al serviciului nostru – de la algoritmii de recomandare din platforma şi până la bomboana care însoţeşte cartea livrată – să creăm acea relaţie personală, un sentiment de apartenenţă la o comunitate de oameni faini şi satisfacţia dezvoltării individuale într-un mod relaxant.”

    Cărţile fizice, evergreen. Legat de modul în care va evolua piaţa de profil în următorul deceniu, executiva spune că, deşi segmentul lecturilor digitale a luat amploare în ultima perioadă, cartea fizică rămâne în centrul obiceiului lecturii. „Observăm însă o diversificare a modalităţilor de a citi – adesea abonaţii aleg ca, pe lângă cartea împrumutată, să consume şi conţinut audio, digital sau chiar conţinut de dimensiuni reduse, precum rezumatele unor cărţi. În continuare, ne dorim să dezvoltăm experienţa Bookster astfel încât să ţinem cont de această îmbinare între digital şi print.” Interesul pentru lectură este, de altfel, şi unul dintre criteriile importante de selecţie a noilor angajaţi care se alătură echipei Bookster, ce numără în prezent 50 de persoane. „Căutăm oameni care să iubească lectura, să rezoneze cu valorile companiei noastre dar şi care să îşi dorească să inoveze, fără teama de a greşi. Noi învăţăm în permanenţă din cărţi şi aplicăm în munca noastră de zi cu zi multe idei faine pe care le descoperim citind. Printre activităţile care ne ajută să ne păstrăm obiceiul lecturii viu sunt pauza zilnică de lectură de jumătate de oră sau Read’n’Learn – o prezentare săptămânală ţinută pe rând de fiecare dintre noi în care vorbim despre ultima carte citită.”

    Inspiraţia din spatele rândurilor. În ceea ce o priveşte, Teodorei Rădulescu îi place să descopere noutăţile editoriale din diverse domenii precum business sau dezvoltare personală şi îşi doreşte să fie la curent cu cele mai noi cărţi apărute, aşa că începe destul de multe, „însă nu termin la fel de multe, din păcate. Profit de timpul petrecut pe drumuri, mă bucur de pauza de lectură de la birou şi astfel reuşesc să citesc cât mi-am propus”. Din rândul cărţilor care i-au marcat copilăria aminteşte Cireşarii şi Apolodor, însă spune că cel mai mult i-a stârnit imaginaţia şi curiozitatea seria Harry Potter a lui J.K. Rowling – „cred că este cartea generaţiei mele”.


    „Observăm însă o diversificare a modalităţilor de a citi – adesea abonaţii aleg ca, pe lângă cartea împrumutată, să consume şi conţinut audio, digital sau chiar conţinut de dimensiuni reduse, precum rezumatele unor cărţi.” – Teodora Rădulescu, CEO al Bookster


    În schimb, cartea care a avut cea mai mare influenţă asupra valorilor sale şi a perspectivei asupra vieţii este Cum îţi vei măsura viaţa, scrisă de profesorul Clayton Christensen. „Această carte m-a marcat profund, în special povestea lui Tony, unul dintre studenţii profesorului Christensen şi un absolvent de succes al Harvard Business School, care a devenit un lider respectat în comunitatea sa. Ceea ce mi-a rămas întipărit în minte este modul în care Tony a fost diagnosticat cu o boală gravă şi cum aceasta l-a făcut să reflecteze profund asupra a ceea ce înseamnă cu adevărat succesul în viaţă. În ultimele zile ale vieţii sale, el a luat o decizie impresionantă – să-şi petreacă timpul cu cei dragi, să le mulţumească şi să le arate cât de mult îi iubeşte. Autorul descrie cu sensibilitate cum Tony a lăsat scrisori pentru familia şi prietenii săi, încurajându-i să trăiască cu adevărat fiecare moment. Această poveste tristă m-a convins că, în cele din urmă, calitatea vieţii noastre se măsoară în mare parte prin relaţiile pe care le construim şi prin modul în care influenţăm şi ajutăm oamenii din jurul nostru.”

    Iar o carte care, în opinia sa, nu ar trebui să lipsească din biblioteca unui profesionist aflat la început de drum, indiferent de industrie, este, „cu siguranţă, The Lean Startup a lui Eric Ries. Modul de gândire pe care îl înveţi din această carte prin exemple şi poveşti faine te ajută să gândeşti agil, lucrând pe bază de ipoteze de validat, să îţi dozezi cum trebuie eforturile pentru a avea impactul cel mai mare, să experimentezi fără teama de a greşi şi să pivotezi atunci când testele tale îţi arată adevăratele nevoi ale clienţilor tăi. Pentru noi la Bookster, Lean Startup este una dintre cărţile de bază şi fiecare coleg nou trebuie să o citească pentru a înţelege instrumente preluate din teoria lui Ries pe care le folosim frecvent în proiectele noastre, precum build-measure-learn sau small batches”. Cât despre scriitorii cu care i-ar plăcea să bea o cafea şi să împărtăşească idei, în topul listei sale se află, din nou, J.K. Rowling, dar şi Neil Gaiman sau George RR Martin. „Cei trei au creat lumi uimitoare, aşa că i-aş întreba despre procesul lor creativ şi despre cum îşi găsesc inspiraţia.”   

  • Povestea antreprenorului din spatele unuia dintre cele mai puternice branduri de tutun din lume

    Copilăria petrecută în ferma de tutun a tatălui său, privilegiul de a moşteni de la acesta acţiuni într-o companie locală pe care le-a folosit ca investiţie iniţială în propriul business şi un viciu tot mai răspândit l-au ajutat pe antreprenorul Richard Reynolds să transforme compania căreia i-a dat propriul nume într-un gigant, la ora actuală printre cei mai mari producători de ţigarete din lume.

    Fiu al unui fermier de tutun din Virginia, Richard Joshua Reynolds a învăţat de mic dedesubturile producţiei de tutun. Peste ani a avut norocul de a moşteni de la tatăl său acţiunile deţinute de acesta într-o companie din regiune, pe care le-a vândut, înainte de a se muta în Winston, North Carolina, pentru a pune bazele propriei afaceri cu tutun, R.J. Reynolds. Prima fabrică a companiei a funcţionat într-o clădire cumpărată de la o biserică protestantă, folosind tehnologii moderne la acea vreme, precum iluminarea electrică.

    La începutul anilor 1900 antreprenorul a cumpărat alte două fabrici, compania ajungând să acopere 25% din producţia anuală de tutun de mestecat din America, iar brandul Camel, din portofoliul businessului, cel mai cunoscut din ţară.

    În 1917, compania a cumpărat un lot de pământ de 34 de hectare pe care a construit 180 de proprietăţi pe care le-a vândut, la preţ de producător, angajaţilor, dezvoltând astfel un proiect cunoscut sub numele de Reynoldstown.

    În 1918, când fondatorul a murit, businessul, ajuns una dintre cele mai profitabile corporaţii din lume – a fost preluată de fratele său, William.

    Câteva decenii mai târziu, în 1970, odată cu noile extinderi şi achiziţii compania şi-a schimbat numele în R.J. Reynolds Industries, numele iniţial fiind păstrat la nivel de subsidiară. În ‘85 a urmat un nou rebranding, în RJR Nabisco, în urma fuziunii cu Nabisco Brands, de care s-a desprins însă la un deceniu şi jumătate distanţă. Tot în 1999 businessul a vândut toate filialele externe către Japan Tobacco, iar în 2004, a fuzionat cu filiala americană a British American Tobacco, fiind puse astfel bazele unei noi companii-umbrelă, Reynolds American Inc. În prezent, Reynolds American, Inc. este al doilea cel mai mare jucător de profil din Statele Unite, cu venituri anuale de peste 12 miliarde de dolari.  

    Carte de vizită

    Richard Joshua Reynolds, fondator, R.J. Reynolds

    1. S-a născut în Virginia, în familia unui producător de tutun, de la care a învăţat dedesubturile industriei;

    2. A studiat la Bryant & Stratton Business College, în Baltimore;

    3. În 1875 s-a mutat în Winston, unde a pus bazele propriei afaceri, business transformat în doar câţiva ani într-una dintre cele mai mari companii din ţară.

  • În căutarea de noi teritorii ale frumuseţii

    Găsirea clienţilor din pieţe atipice pare că a fost strategia Douglas încă de la intrarea pe piaţa locală – în 2007, când brandul a ales centrul ţării pentru primul magazin al reţelei. Postpandemie, compania şi-a reluat expansiunea, mizând pe clienţii aflaţi în căutarea frumuseţii din toate colţurile ţării.

    Alba Iulia se afla pe wish listul nostru de ceva timp, iar  Carolina Mall oferă mediul de cumpărare modern, potrivit pentru clienţii noştri şi pentru conceptul Douglas”, descrie Lavinia Ivas, CEO al retailerului de cosmetice Douglas, primul (dar nu şi ultimul) anunţ în materie de expansiune al companiei de anul acesta.

    Douglas a intrat pe piaţa din România la sfârşitul anului 2007, cu primul magazin deschis în oraşul Târgu-Mureş, practic la circa 100 km de Alba Iulia, decizie pe care am putea-o descrie drept atipică, având în vedere depărtarea de Capitală: „Am crescut pas cu pas, iar astăzi avem 40 de magazine în 23 de oraşe şi un magazin online puternic, care deserveşte întreaga ţară”.  Compania şi-a reluat strategia axată pe expansiune anul trecut, când a inaugurat şase magazine pe plan local, iar investiţiile lor în această direcţie continuă şi în 2023 şi anul următor – cu două noi unităţi anunţate, în Craiova şi Piteşti.

    Dincolo de concentrarea pe expansiune, unul dintre proiectele strategice mai noi ale Douglas ţine de includerea brandurilor româneşti pe rafturile acestuia. „Ideea a apărut într-un moment dificil. Eram în plin lockdown, în 2020, redefineam strategia Douglas România, în noul context în care magazinele noastre din toate oraşele erau închise. În acel moment m-am întrebat ce facem noi pentru comunitate, dincolo de sprijinul CSR pe care îl oferim an de an”, aminteşte Ivas despre modul în care s-a născut această idee. Au decis atunci să includă în strategia lor dezvoltarea unei noi categorii sub numele RoBrands, au solicitat departamentului de achiziţii să caute producători români de cosmetice şi, în acelaşi timp, şi-au întrebat şi clienţii care este brandul românesc pe care ar dori să îl cumpere de la Douglas.


    De unde vine Douglas?

    Brandul Douglas are origini germane, sediul său central se află în Düsseldorf,  iar prima parfumerie care a purtat numele Parfümerie Douglas a fost deschisă în Hamburg în 1910. Douglas GmbH a făcut parte din Douglas Holding, dar începând cu 1 iunie 2015, 85% din companie aparţine investitorului financiar CVC Capital Partners şi 15% familiei Kreke, fondatorii businessului.

    Sursa: Presa internaţională


    Până în prezent, numărul de branduri româneşti listate în magazinele Douglas prin proiectul RO Brands a ajuns la 37. „Colegii mei au fost în discuţii cu multe branduri româneşti, dar în final am selectat acele branduri care ni s-au părut cele mai potrivite şi care puteau livra produsele la timp, în condiţii optime. Desigur, un factor important a fost şi este calitatea produselor, întrucât clienţii noştri au aşteptări ridicate atunci când achiziţionează un produs din magazinele sau de pe site-ul Douglas.” Astfel de iniţiative pare că devin obligatorii într-o industrie dinamică şi inovatoare în care şi în România a crescut foarte mult interesul pentru o îngrijire a pielii sănătoasă şi pentru inovaţii, potrivit Laviniei Ivas. „Deoarece suntem parte a celei mai mari destinaţii de frumuseţe din Europa, aflăm rapid ultimele trenduri şi inovaţii din domeniu. După cum ştim, România este o piaţă emergentă şi asta se vede inclusiv în piaţa cosmeticelor, în special a cosmeticelor de lux. Mai este loc de creştere, dar eu cred în creşteri sănătoase, pas cu pas. Cred că există branduri româneşti cu mare potenţial, vedem deja astfel de branduri care au făcut paşi mari şi deja şi-au extins distribuţia în alte ţări.”

    Lavinia Ivas a preluat conducerea companiei în 2011, când reţeaua includea opt magazine: patru în zona de vest a ţării, trei în Bucureşti şi unul în zona de sud-est a României. „Eram ultimii veniţi în piaţă şi, din punctul de vedere al acoperirii naţionale, eram departe de oricare alt jucător similar din România. În plus, aşa cum ştim, ţara noastră şi întreaga lume trecuseră printr-o criză financiară de proporţii. Era necesar să ne extindem şi să implementăm câteva proiecte majore pentru a dezvolta compania. Aşa cum am învăţat, nu se poate face totul într-un an. Prima dată identifici nevoile, verifici resursele disponibile, prioritizezi, stabileşti strategia şi apoi construieşti”, povesteşte executivul.

    Din rândul celor mai importante momente din cariera sa, cât şi din dezvoltarea reţelei, ea menţionează, în afară de dezvoltarea reţelei în Bucureşti şi în ţară, implementarea programului de loialitate Douglas Card, lansarea magazinului online, în urmă cu 7 ani, dezvoltarea portofoliului de produse şi servicii, asigurarea infrastructurii logistice necesare pentru dezvoltarea businessului din România, cât şi multe alte proiecte derulate pe parcursul acestor ani împreună cu echipa locală, regională sau internaţională. „Ce ştiu, şi asta a fost o reconfirmare, este că totul se construieşte cu echipe, că trebuie să îţi aloci timp şi resurse pentru a forma echipa de care ai nevoie, pentru a construi ceea ce ţi-ai propus. Am învăţat şi că entuziasmul se transmite, dacă ai ales oamenii potriviţi cu valori şi principii similare.”

    Ce urmează? „Dorim să continuăm extinderea în România. De exemplu, în luna octombrie vom deschide al doilea magazin în Craiova, în centrul comercial Craiova Promenada, care se va lansa pe 5 octombrie, iar anul viitor vom fi prezenţi cu primul magazin în oraşul Piteşti.”   

    Trei întrebări din interviul cu Lavinia Ivas, CEO al Douglas România

    1. Care sunt calităţile pe care le căutaţi atunci când recrutaţi angajaţi?

    În general, căutăm persoane care apreciază produsele cosmetice, înţeleg importanţa îngrijirii şi apreciază diferenţa pe care o poate face un sfat profesionist. Atitudinea este foarte importantă, la fel şi modul în care comunică cu clientul. Un alt criteriu este dezvoltarea continuă, deoarece industria cosmetică este una inovatoare, cu multe lansări noi, în fiecare lună.

    2. Care este profilul clienţilor Douglas şi cum a fost influenţat comportamentul lor de consum în actualul context economic?

    Clienţii Douglas sunt în general persoane bine informate, care ştiu ce îşi doresc, dar sunt şi deschise să afle informaţii despre produse noi şi devin clienţi fideli Douglas, pentru că în urma experienţelor de cumpărare capătă încredere în experţii noştri din magazine.

    3. De ce aţi considerat prielnic actualul context pentru inaugurarea unui nou magazin?

    Strategia Douglas este să se concentreze pe clienţii săi, să înţeleagă aşteptările şi nevoile lor şi să le fie cât mai aproape. Ne bucurăm că am ajuns acum aproape şi de clienţii noştri din Alba Iulia şi că putem să le oferim o experienţă de cumpărare bazată pe un traseu complet,  în care pot testa produsele noastre, pot beneficia de evenimentele noastre, în cadrul cărora le oferim şedinţe de machiaj gratuite, sfaturi pentru îngrijire etc.

  • Nadia Stoian, Exonia Holding: „Un angajat poate fi bine pregătit profesional, dar fără caracter şi respect faţă de cei din jur nu se va putea integra şi performa în echipă”

    Nadia a luat contact cu mediul românesc de business încă din perioada studenţiei, când şi-a propus să câştige experienţă intraprenorială în companii de top. De 16 ani contribuie la dezvoltarea Fabricii de Ambalaje EXONIA prin implementarea procedurilor de eficientizare a operaţiunilor comerciale, logistice şi de producţie ale acesteia.

     

    VIZIUNE PENTRU VIITOR:

    1. Ce rol v-aţi propus să aveţi în 2030?
    În anul 2030, voi fi implicată în adoptarea tehnologiilor emergente, cum ar fi automatizarea si inteligenţa artificială, pentru a spori performanţa operaţională în producţia de ambalaje. Voi coordona echipele multidisciplinare şi mă voi concentra pe îmbunătăţirea sustenabilităţii şi a responsabilităţii sociale corporative, având în vedere preocupările tot mai mari privind mediul.

    2. Ce calităţi/abilităţi de leadership credeţi că trebuie să aveţi în organigrama viitorului, în care inteligenţa artificială lucrează cot la cot cu angajaţii umani?
    Odată cu digitalizarea operaţiunilor, un lider va trebui să fie capabil să înţeleagă şi să abordeze nevoile şi preocupările angajaţilor, precum şi impactul pe care AI îl poate avea asupra acestora. Empatia şi înţelegerea umană sunt cheia pentru a construi un mediu de lucru echilibrat şi productiv.

    3. Care vor fi principalele provocări pentru liderul anului 2030?
    Gândirea strategică şi adaptabilitatea. Complexitatea mediului economic creşte rapid, aşa că va trebui să fim capabili să ne adaptăm schimbărilor şi să gândim strategic pentru a maximiza oportunităţile aduse de dezvoltările tehnologice, dar şi de impactul pe care acestea le vor avea asupra factorilor umani. Capacitatea de a anticipa şi de a aborda provocările viitoare este esenţială!
    4. Dar principalele oportunităţi pe care le veţi avea ca lideri odată cu avansul tehnologiei?
    Vom putea utiliza noile tehnologii pentru a dezvolta produse şi servicii inovatoare, pentru eficienţa operaţională şi pentru a identifica noi pieţe şi oportunităţi. Prin analiza mai rapidă a datelor vom economisi resurse, iar amprenta de carbon va fi redusă datorită îmbunătăţirii fluxurilor de lucru.

    5. Cum vă imaginaţi că va arăta săptămâna de lucru în 2030 şi agenda unui lider din viitor?
    Cu ajutorul tehnologiei avansate, liderul viitorului va primi informaţii relevante, cu rapoarte şi analize obiective, care să-l ajute să ia deciziile mult mai rapid. Nu va mai fi nevoie de un program office full time, ci de un orar flexibil, care să includă activităţi de dezvoltare personală şi profesională.

    6. Cum credeţi că se va desfăşura un interviu de angajare în 2030 şi ce calităţi veţi aprecia cel mai mult la un viitor coleg?
    În afară de interviul în sine, candidaţii vor fi supuşi la teste şi evaluări online pentru a evalua competenţele şi abilităţile lor specifice. Aceste teste pot include simulări de scenarii de lucru, jocuri de rol şi evaluări bazate pe inteligenţa artificială. O calitate esenţială de care ţinem cont acum, dar vom ţine cont şi în viitor, este omenia. Un angajat poate fi bine pregătit profesional, dar fără caracter şi respect faţă de cei din jur nu se va putea integra şi performa în echipă.   


    Nadia STOIAN

    director operaţional Grupul EXONIA HOLDING

    37 de ani

    Cifră de afaceri (2022): 8,9 mil. euro

    Profit: 1,4 mil. euro

    Număr de angajaţi: 130

    Sursa: compania



    ​BUSINESS Magazin a lansat anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2023, unde vorbim cu cea mai nouă generaţie de tineri manageri şi antreprenori cu vârsta de până în 40 de ani despre schimbările cu care se confruntă sub influenţa tot mai mare a AI. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să analizăm modul în care cei mai tineri manageri şi antreprenori vor reuşi să conducă organizaţiile din România către un viitor în care inovaţia, eficienţa, sustenabilitatea, dar şi emoţiile umane vor defini noua lume a afacerilor. Nadia STOIAN, director operaţional în cadrul grupului
    EXONIA HOLDING, este unul dintre managerii al căror profil a apărut în cadrul acestui proiect.