BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • CSR 2023. Raftul cu Bunătăţi Locale

    Motivaţie:

    Micii producători locali sunt păstrătorii unor tradiţii gastronomice valoroase şi au nevoie de susţinere într-o lume tot mai industrializată. Raftul cu Bunătăţi Locale susţine dezvoltarea acestora, oferindu-le expunere şi creşterea vânzărilor.

    Iniţiativa avantajează atât producătorii, prin acces la piaţa de retail şi promovare, cât şi clienţii, ce pot bucura de mai multe produse de calitate, naturale, şi de informaţii despre originea acestora. Accesarea unor coduri QR îi conduce direct la datele producătorilor înscrişi şi în celălalt proiect Profi de sprijinire a satului românesc, platforma via-profi.ro.

    „Profi fiind un lanţ de magazine româneşti ce există doar în Romania, ne-am angajat sincer să sprijinim micii producători locali şi să le oferim clienţilor noştri gusturi tradiţionale cu care s-au obişnuit din copilărie”, declară Gabriela Sîrbu, director de sustenabilitate la Profi.

    Descrierea proiectului:

    După târgul organizat de Profi la Apoş în septembrie 2022 pentru a evidenţia valoarea producătorilor locali şi a le mări şansa de a-şi prezenta la nivel naţional roadele muncii lor, Raftul cu Bunătăţi Locale a fost lansat oficial la Cluj în luna octombrie a anului trecut. Reprezentanţi Profi au mers în teren pentru a cunoaşte roducatori locali, a le degusta produsele şi a le oferi consultanţă.

    Proiectul este în curs de desfăşurare. Peste 2.000.000 lei au fost investiţi până acum în cele două proiecte prin care susţienem micii producători locali: Raftul cu Bunătăţi Locale şi Via Profi.

     

    Rezultate:
    Raftul cu Bunătăţi Locale acoperă azi şase de judeţe şi 22 de magazine Profi, cu peste 100 de producători şi 700 de produse. Autorităţile locale au îmbrăţişat această iniţiativă, considerând-o un sprijin binevenit la dezvoltarea economică din zona lor, dar şi pentru menţinerea tradiţiilor şi a pieţei muncii. Consumatorii au devenit mai conştienţi de ceea ce consumă şi acordă acum mai multă atenţie produselor locale. Proiectul contribuie şi la reducerea amprentei de carbon la sol.

    „Profi va continua să extindă prezenţa produselor locale pe rafturile magazinelor sale. Dorim să ajungem în minimum opt judeţe, să creştem numărul magazinelor unde implementăm proiectul şi să continuăm colaborarea cu tot mai mulţi producători locali”, adaugă Gabriela Sîrbu.

    De ce este importantă implicarea companiilor din România în proiecte de responsabilitate socială? „Considerăm că toţi avem o datoria să acţionăm în comunităţile noastre. Companiile împreună cu ONG-urile, mediul politic şi guvernamental au o mare capacitate organizatorică şi de mobilizare, şi pot acţiona mai eficient pentru binele economiei, pentru binele României”, conchide Gabriela Sîrbu.

  • Povestea tinerilor care şi-au deschis o firmă unde vând unul dintre cele mai vechi alimente din lume. Tinerii au întâmpinat cele mai mari probleme cu birocraţia şi lucratul cu statul

    Pe Alexandra şi Andrei Mureşan îi pasionează designul, dar au apetit şi pentru experienţele culinare. Ea este designer full time, cu o experienţă de opt ani în domeniu, iar el se ocupă cu modelare şi randări 3D. Anii petrecuţi în faţa monitoarelor i-au făcut să caute noi preocupări, unele care să-i ţină departe de lumea digitală şi mai aproape de satisfacţia creării unui lucru de la zero, manual. Este începutul poveştii Roi Honey Goods.

    Prima idee a fost să se joace cu mierea crudă din stupina familiei. În toamna lui 2022, au creat şi testat mai multe reţete, care au ajuns apoi la prieteni, pentru degustare. „Reacţiile au fost pozitive, aşa că la începutul anului 2023 am hotărât ca vrem să trecem la următorul pas. Anul acesta am reuşit să finalizăm şi să perfecţionăm produsele, să ne deschidem firma şi să lansăm magazinul online, roihoneygoods.com, unde clienţii pot să achiziţioneze produsele noastre, dar pot şi să găsească reţete simple şi sănătoase pe care să le încerce acasă”, povestesc cei doi tineri antreprenori.

    În ultimele luni, au încheiat şi câteva parteneriate cu alte afaceri care au aceeaşi pasiune pentru produse fabricate manual, dar şi generatoare de profit. „Deseori, atunci când oamenii aleg să consume miere, o cumpără din supermarketuri, acolo unde găsim de cele mai multe ori miere importată, iar şansele ca aceasta să fie contrafăcută, potrivit unui studiu făcut de EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară) sunt de 50%.

    Cu brandul Roi, încercăm să facem mierea mai atractivă şi mai vizibilă pentru un public care nu are contact direct cu lumea apicultorilor, nu participă la târguri tradiţionale şi nu frecventează pieţe unde găseşti în general genul acesta de produse, la calitate superioară.” Roi Honey Goods este un brand prezent şi activ în mediul online, acolo fiind publicul pe care îl ţintesc Alexandra şi Andrei Mureşan. Este vorba despre clienţi cu vârste între 25 şi 45 de ani, oameni care apreciază produsele locale şi cumpără produse alimentare cu atenţie, nu compulsiv. „Am înţeles ce înseamnă o strategie de brand şi ce înseamnă să te poziţionezi în piaţă, dar în acelaşi timp am învăţat şi că nu e nevoie mereu de investiţii mari şi un buget nelimitat pentru a face acest lucru bine.” Până acum, investiţia celor doi antreprenori este de circa 10.000 de euro, banii fiind alocaţi pentru branding, materie primă, utilaje, ambalaje şi magazinul online.

    Totul se întâmplă în satul Dezmir din judeţul Cluj, unde iau naştere cele două „colecţii” de produse: pe de o parte, sunt diferite sortimente de miere crudă (de salcâm, de rapiţă, polifloră şi de tei), iar pe de de altă parte sunt cremele tartinabile din miere crudă în combinaţie cu diferite ingrediente precum nucă, fistic, migdale, cacao sau scorţişoară. „Mierea noastră este extrasă manual, este naturală şi nu conţine conservanţi sau zahăr adăugat. Vindem în principal online, prin magazinul roihoneygoods.com, dar produsele noastre se pot găsi şi în magazine sau cafenele de specialitate din ţară.

    Preţurile variază între 28 şi 34 lei, în funcţie de produs şi ingredientele utilizate.” Noi sortimente Roi se anunţă pentru perioada Crăciunului, când Alexandra şi Andrei vor să lanseze câteva varietăţi în ediţie limitată. Totul, în timp ce jonglează şi cu provocările de natură legislativă cu care vine, inevitabil, înfiinţarea unei firme. „Cele mai mari provocări pe care le-am întâmpinat până acum au ţinut în principal de procesele birocratice şi contactul cu statul.

    Ni se pare că este destul de dificil să fii antreprenor în România, deoarece calci pe un teren instabil şi e greu să-ţi faci planuri pe termen mediu şi lung.” Pe lângă acestea, tot ceea ce ţine de logistică, ambalaje, producţie aduce obstacole în plus, care le pun mintea la treabă, dar, spun Alexandra şi Andrei, asta scoate cele mai bune idei la iveală, aşa că încearcă să se şi bucure de procesul creşterii.

     

    Preţurile variază între 28 şi 34 lei, în funcţie de produs şi ingredientele utilizate.

    Noi sortimente Roi se anunţă pentru perioada Crăciunului, când Alexandra şi Andrei vor să lanseze câteva varietăţi în ediţie limitată.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Atelierul Artistului – târguri şi ateliere de creaţie (Iaşi)

    Fondatoare: Alina Avram

    Prezenţă: Iaşi

    Harpai – paie de hârtie (Ceraşu, jud. Prahova)

    Fondator: Gabriel Bălăceanu

    Cifră de afaceri în 2022: 750.000 de lei (150.000 de euro)

    Prezenţă: România şi Germania

    Şcoala IT – proiect educaţional (Bucureşti)

    Fondator: Cristian Lăcraru

    Prezenţă: în şcoli din Bucureşti

    Aviator Delight – laborator de panificaţie (Craiova)

    Fondator: Adrian Chiriac

    Investiţie iniţială: 80.000 de euro

    Prezenţă: în mallul Electroputere din Craiova

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • CSR 2023. NutriPorţia şi NutriVorbe cu Miez

    Motivaţie:

    Motivaţia din spatele campaniei naţionale „NutriPorţia şi NutriVorbe cu Miez” este simplă: formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase pentru copii şi pentru întreaga familie. Scopul principal al proiectului este de a ajuta părinţii între 25 şi 49 de ani să creeze mese echilibrate pentru întreaga familie, să creeze obiceiul de a discuta în familie despre meniu, despre pregătirea listei de cumpărături, achiziţie, preparare mâncare şi întregul ritual al meselor. Părinţii sunt principalii beneficiari ai campaniei şi cei care vor folosi acest ghid NutriPorţia, pentru că ei gătesc mâncarea. Copiii sunt la fel de importanţi, deoarece obiceiurile alimentare se formează de la o vârstă fragedă, educaţia în acest sens devenind esenţială. Tocmai de aceea noi de câţiva ani buni comunicăm importanţa implicării copiilor în tot procesul de pregătire a meniului şi al preparatelor.

     

    Descrierea proiectului:

    NutriPorţia a fost lansată în anul 2020, iar de atunci la fiecare campanie de comunicare au fost adăugate noi activităţi şi acţiuni pentru a aduce acest instrument cât mai aproape de familiile din România. Anul acesta, campania a debutat cu o sondare a publicului nostru ţintă. Pentru o mai bună înţelegere a obiceiurilor alimentare din România, Nestlé, Radio Itsy Bitsy şi Asociaţia Părinţilor Isteţi au realizat un sondaj centrat pe obiceiuri moderne la masă – „Cine decide ce mâncăm?”. Peste 200 de părinţi şi nu numai au răspuns la chestionarul transmis de Radio Itsy Bitsy pe canalele sale. De asemenea, cu speranţa de a veni în ajutorul părinţilor şi a forma obiceiuri sănătoase, Nestlé a lansat o carte de reţete cu Chef Ştefan Popescu, care poate fi descărcată gratuit de pe Cartea de reţete cu Chef Ştefan Popescu Î Nestlé (nestle.ro).  „Pentru că informarea şi educarea publicului larg a fost scopul nostru, am creat un mix de comunicare complex pentru ca vedeta noastră, NutriPorţia, să fie prezentă pe toate canelele: concursuri pe social media, campanie cu influenceri, precum Ela Crăciun, Ruxandra Luca şi Cudeea; interviuri la Radio Itsy Bitsy cu Nicoleta Tupiţă, NHW şi Internal Communication Manager la Nestlé, cea care a adaptat acest instrument pentru România, comunicate de presă pentru a transmite către publicul larg mesajele cheie ale companiei, infografic cu rezultatele sondajului, magneţi de frigider cu NutriPorţia, evenimente pentru copii şi campania naţională de promoţie din magazine, care a avut suport TV, flyere, magneţi, cartea electronică şi evenimente la standuri. NutriPorţia a fost prezentă la Festivalul 1unifest, când a interacţionat direct cu familiile şi copiii prin jocuri educaţionale precum: praştia la panou, jocuri de memorie, NuTrişa, desene, dar şi jocuri care i-au ajutat pe cei mici să îşi exprime preferinţele în bucătărie.”

    Rezultate:
    După două luni de comunicare intensă pe toate canalele, rezultatele sunt pe măsura aşteptărilor şi reprezentanţii companiei se declară mulţumiţi că au ajuns la majoritatea familiilor din România pe un canal sau altul: campania naţională de promoţie din magazine a avut 16.512 înscrieri, 242.000 click-uri pe online; campania digitală platită de pe canalele companiei a avut un reach de 11.094.000; campania cu influenceri a avut un reach de 435.141; postările din social media şi YouTube au avut un reach de 433.000; campania cu Itsy Bitsy şi Asociaţia Părinţilor Isteţi – comunicatul şi interviurile de la radio au avut un reach de 1.467.116; campania media a generat 42 articole, cu un reach de 5.602.976; prin evenimentul 1unifest s-a ajuns direct la 56.698 părinţi, bunici şi părinţi prin activităţile derulate (adică 45% dintre participanţii la eveniment). „Dacă adunăm reach-ul pe fiecare canal al acestei campanii ajungem la 19.088.931. Nu ne oprim aici, campania are o nouă etapă în această toamnă şi de data aceasta accentul se va pune pe importanţa gătitului alături de cei mici, pentru că sărbătorim împreună pe 20 octombrie International Chefs’ Day.” NutriPorţia a ajuns în anul şcolar 2022-2023 şi la peste 40.000 de elevi din cadrul programului educaţional „Şi Eu Trăiesc Sănătos” pe care îl derulăm în parteneriat cu Fundaţia PRAIS, fondatoare şi iniţiatoare a acestui proiect. În noul an şcolar sperăm să ajungem la şi mai mulţi elevi şi profesori din toată ţara şi NutriPorţia să fie pe mesele tuturor românilor!

  • Cum fac faţă marile companii noilor taxe puse de guvern şi ce se întâmplă cu investiţiile programate pentru ţara noastră

    Ultimii ani au adus provocări pentru majoritatea companiilor pe piaţa locală, iar jucătorii din industria băuturilor răcoritoare nu fac excepţie, mai ales în contextul în care din 2024 vor plăti o taxă în plus în funcţie de cantitatea de zahăr din băuturi. Cu toate acestea, marii îmbuteliatori nu au pus pe hold investiţiile în dezvoltare, mai ales că multe dintre unităţile de producţie de pe plan local sunt huburi de unde pleacă băuturi către alte pieţe din jurul României. Consumul scade, dar marile companii continuă investiţiile în speranţa că bugetul românilor se va îmbunătăţi.

    Un exemplu în acest sens e fabrica din Ploieşti a Coca-Cola HBC, a doua cea mai mare unitate a grupului la nivel european şi care a fost în ultimii ani kilometrul zero al investiţiilor gigantului din sectorul băuturilor răcoritoare, cea mai recentă dezvoltare implicând creşterea depozitului High Bay, o investiţie de peste 30 de milioane de euro care îi va permite producătorului majorarea capacităţii de depozite. Miza? Continuitatea operaţională şi un management mult mai eficient al stocurilor, în special în sezonul de vară, când vânzările de băuturi răcoritoare şi apă cresc exponenţial, iar planurile de producţie trebuie să reflecte cererea.

    „Anual investim în medie 40 de milioane de euro în România. În ultimii cinci ani am investit peste 200 de milioane de euro, dar e greu de spus exact cât investim pe an pentru că proiectele se derulează pe parcursul mai multor ani. De exemplu, investim 30 de milioane de euro într-un depozit High-Bay lângă fabrica din Ploieşti, proiect care va fi finalizat în principiu la jumătatea anului viitor şi care a primit aprobarea în urmă cu un an”, a spus Jovan Radosavljevic, general manager al Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi răcoritoare, cu afaceri de peste 640 milioane de euro anual.

    Odată cu investiţia în noul depozit, îmbuteliatorul unor branduri precum Coca-Cola, Fanta, Sprite, Dorna şi Schweppes va opera un volum mult mai mare de livrări din propriul propriul depozit, ceea ce se traduce într-o optimizare a timpilor de livrare către clienţi, eficientizarea rutelor de transport, a costurilor, dar, cel mai important, într-o reducere a amprentei de carbon generate. 

    „Am aplicat pentru un ajutor de stat, dar nu am primit aprobare, însă oricum această investiţie era deja inclusă în bugetul propriu de investiţii. Investim circa 30 de milioane de euro şi practic extindem depozitul cu 60% faţă de capacitatea actuală”, a mai spus Jovan Radosavljevic.

    De altfel, aceasta nu este singura investiţie făcută în reducerea impactului asupra mediului, liderul pieţei de băuturi investind peste 10 milioane de euro, dintre care 3,5 milioane din ajutor de stat, într-o linie de decontaminare fulgi PET din fabrica de la Ploieşti.

    Astfel, România devine a  doua ţară din grupul Coca-Cola HBC, prezent în 29 de ţări, care va utiliza această tehnologie inovatoare pentru producţia internă de rPET (PET reciclat). De asemenea, începând cu acest an, întregul portofoliu de băuturi răcoritoare al companiei – respectiv Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes, Cappy, Cappy Pulpy, Fuzetea, Dorna – va fi în ambalaje din 100% rPET. Investiţia vine în contextul unei strategii ample de investiţii pe termen lung în echipamente cu impact pozitiv asupra eficienţei operaţiunilor şi a mediului înconjurător. În plus, investiţiile Coca-Cola HBC în dezvoltarea capacităţilor vine şi ca urmare a unei lupte tot mai acerbe pentru investiţii la birourile centrale. În contextul incertitudinii care planează asupra Europei şi al măsurilor fiscale care vin în speranţa că economiile nu vor cădea în următorii ani, managerii se luptă pentru a convinge executivii „de la centru” să dea OK-ul pe planurile de business, lucru care este adus în discuţie de tot mai mulţi directori de companii din România. De exemplu, dacă în ultimii ani municipiul Ploieşti a fost „kilometrul zero” al multor investiţii din mai multe domenii precum componente auto, logistică sau industria alimentară. Recent, gigantul Unilever a anunţat că fabrica de detergent de la Ploieşti, care producea brandul românesc Dero, trage obloanele după aproape şase decenii de funcţionare.

    Coca-Cola HBC România a reuşit în ultimii ani să primească bugete de investiţii considerabile, mai ales că România este şi un important hub de export, din producţie plecând 10% peste hotare.

    „Coca-Cola HBC România este un hub regional de inovare şi producţie şi un model de urmat  în grupul nostru în ceea ce priveşte  automatizarea şi digitalizarea”, a spus Zoran Bogdanovic, CEO, Coca-Cola HBC, grup cu venituri de peste 9,1 miliarde de euro în 2022. El a fost prezent la evenimentul de inaugurare a noii linii de decontaminare fulgi de PET de la Ploieşti, alături de un alt executiv important din sistemul Coca-Cola în Europa şi anume Nikos Koumettis, preşedinte pentru Europa în cadrul The Coca-Cola Company.

    Vizita celor doi şefi de la nivel european ai gigantului vine într-un moment sensibil pentru industria băuturilor răcoritoare. În proiectul de măsuri fiscale ce ar putea fi implementat ăncepând de anul viitor, guvernul propune introducerea unei accize pentru „băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml”.

    Acciza ar urma să fie 60 de lei/hl, iar pentru băuturile cu nivel al zahărului situat între 5 g şi 8 g/100 ml va fi de 40 de lei, conform proiectului. De la începutul acestui an TVA a crescut de la 9% la 19% pentru băuturile răcoritoare, cu sau fără zahăr. În plus, se propune trecerea la TVA de 19% de la 9% la livrarea de bere fără alcool şi de alimente cu zahăr adăugat, al cărui conţinut de zahăr este de minimum 10 g/100 g de produs, conform draftului.

    „Orice investiţie are nevoie de prectictibilitate”, sublinia Jovan Radosavljevic, care adăuga că odată cu introducerea „taxei pe zahăr” preţurile vor creşte 15-25% în funcţie de categorie din momentul intrării în vigoare a măsurii.

    „Este foarte greu să te pregăteşti pentru această creştere a preţurilor. Ai câteva opţiuni, poţi tăia din costuri, dar nu am ajuns la acest lucru. Suntem într-un dialog continuu la nivel de asociaţie cu guvernul şi apreciez deschiderea lor. (…) Nici nu vreau să mă gândesc la reducerea numărului de angajaţi. Avem oameni pasionaţi, profesionişti şi cu experienţă în echipă şi acesta va fi ultimul lucru făcut (reducerea angajaţilor n.red.). El spune că anul acesta a fost foarte dificil, după creşterea TVA, categoria de băuturi carbogazoase a scăzut cu circa 10%. Mai departe, unitatea din Ploieşti rămâne principalul hub de producţie al Coca-Cola HBC, care mai are fabrici şi în Timişoara şi Vatra Dornei.

    Pe plan local, sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său Coca-Cola HBC România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România.

    Coca-Cola HBC România a terminat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei (circa 650 mil. euro), în creştere cu peste 15% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Compania a raportat un profit net de 394 de milioane de lei, mai mare cu 32% faţă de rezultatul din 2021. Acesta este cel mai bun rezultat din istoria companiei pe plan local, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri, cât şi al profitului.

    Rezultatul financiar vine după ce din punct de vedere al volumelor vânzările producătorului au stagnat (plus 0,6%). Evoluţia volumelor a fost sub cea din 2021, când compania a raportat un plus de 9,2% din punct de vedere al cantităţii vândute. În România, îmbuteliatorul unor mărci precum Coca-Cola, Fanta sau Sprite vinde anual peste 1,1 miliarde de litri de băuturi.

    Coca-Cola HBC activează în aproape 30 de ţări şi este controlat de Kar-Tess Holding (23% din acţiuni) şi The Coca-Cola Company (21% din acţiuni),  iar restul sunt acţiuni free floating.    ■

  • CSR 2023. Punct de prim ajutor. Fii Salvator! Un proiect naţional dezvoltat de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), cu sprijinul Lidl România şi al Fundaţiei pentru SMURD

    Motivaţie:

    În România, doar 2% dintre pacienţii care au suferit un stop cardio-respirator reuşesc să se întoarcă acasă. Motivul principal este acela că persoanele care ar putea interveni rapid să efectueze manevrele de resuscitare ajung să privească neputincioase, neştiind cum să reacţioneze. În situaţiile de urgenţă, în care o persoană suferă un stop cardio-respirator, acordarea primului ajutor, respectiv masajul cardiac şi administrarea unui şoc electric sunt intervenţii vitale care trebuie aplicate, până la sosirea echipajelor medicale. Şansele de supravieţuire cresc cu 50-70% atunci când manevrele de resuscitare şi defibrilare automată au loc în primele 3-5 minute de la declanşarea stopului cardio-respirator. În 2019, alături de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi Fundaţia pentru SMURD, Lidl România a început proiectul Punct de Prim Ajutor. Fii Salvator, o iniţiativă ce presupune dotarea magazinelor din ţară, precum şi spaţiilor publice intens populate cu echipamente performante, care au rolul să salveze oamenii în situaţii de urgenţă. Deşi contextul din ultimii ani a pus pe agendă alte priorităţi şi nevoi, procesul de implementare a acestui proiect a fost demerat cu prioritate în ultima perioadă, astfel că în 2023 au fost instalate deja primele 50 de astfel de echipamente.

     

    Descrierea proiectului:

    „Proiectul Naţional «Punct de prim ajutor. Fii salvator!» este o investiţie pe termen lung care contribuie la siguranţa şi sănătatea cetăţenilor, oferindu-le persoanelor care au o minimă pregătire posibilitatea de a acorda primul ajutor în cazul unui stop cardio-respirator cu ajutorul unui echipament performant de asistenţă medicală de urgenţă”, spun reprezentanţii companiei. Echipamentul conţine pulsoximetru pentru măsurarea pulsului şi a saturaţiei de oxigen din sânge, un aparat de electrocardiogramă şi mască de oxigen, iar în plus oferă pas cu pas comenzi auditive şi vizuale, uşor de urmărit. În plus, ca intervenţia să fie cât mai rapidă, echipamentul sună direct în dispeceratul 112 atunci când este deschis şi astfel, conectează persoana care îl foloseşte cu un medic care poate să urmărească, în timp real, starea pacientului şi să ofere indicaţii până la sosirea echipajelor medicale. Mai mult, odată ce a fost scos din suportul în care este aşezat, transmite în mod automat un SMS către un reprezentant al locaţiei respective pentru a semnala folosirea lui şi necesitatea de a interveni. Programul urmăreşte să construiască prima reţea naţională completă şi complexă de defribilatoare automate din România, o soluţie practică prin care pot fi crescute şansele de supravieţuire ale victimelor în cazul unui stop-cardio respirator.

    În prima etapă a proiectului, au fost instalate peste 50 de defibrilatoare automate în magazine Lidl şi spaţii publice din Bucureşti şi judeţul Ilfov, precum Teatrul Naţional, Opera Naţională, Sala Palatului, Academia de Studii Economice şi Ateneul Român. În perioada următoare, acest echipament medical va fi instalat şi în diferite staţii de metrou din Bucureşti. Următorul oraş care se va alătura reţelei naţionale de defibrilatoare automate va fi Târgu-Mureş, unde vor fi instalate echipamente medicale în toate magazinele Lidl la nivel local şi în spaţii publice, urmând ca la nivel naţional să se instaleze peste 370 de echipamente medicale.

     

    Rezultate:
    Atât angajaţii Lidl România, cât şi angajaţii din unităţile publice au fost instruiţi pentru folosirea acestor echipamente medicale, dar şi pentru acordarea de prim ajutor în cazul unui stop cardio-respirator.

     


     

  • CSR 2023. Via Profi

    Motivaţie:

    Zilnic, produse delicioase şi sănătoase de la mici producători îşi fac apariţia în ferme sau afaceri de familie. Adesea însă, rămân necunoscute în afara comunităţii lor, iar cei care le produc găsesc cu greu resurse şi susţinere pentru a se extinde către mai mulţi consumatori ca să-şi continue obiceiurile şi să păstreze metodele naturale, tradiţionale de preparare. De aceea nu de puţine ori ei părăsesc ţara, căutând o viaţă mai bună pe alte meleaguri. „Contribuind la salvarea satelor în curs de depopulare şi oferind sprijin celor care produc autentic şi local dar au tot mai puţine resurse pentru o existenţă civilizată, Profi intervine cu acest proiect amplu şi generos care îi încurajează să producă, să rămână şi să trăiască frumos la sat”, declară Gabriela Sîrbu, director de sustenabilitate la Profi.

     

    Descrierea proiectului:

    Via Profi este un drum imaginar ce conectează consumatori din urban cu producători din rural, o platformă ce facilitează consumul de produse locale tradiţionale şi contribuie la redescoperirea plăcerii de a le consuma.

    În septembrie 2022, sprijiniţi de Asociaţia Culturală Plai, „am început maparea pe judeţe, identificând producători locali şi luând legătura cu ei. Reprezentanţii Profi au mers în teren, au făcut poze şi au preluat date şi le-au inclus în această platformă digitală integrată cu Google”, explică Gabriela Sîrbu. Cine vizează acum o locaţie din Via Profi află care sunt producătorii din zonă. În iunie 2023, a fost lansată oficial platforma digitală. Până în prezent, au fost investiţi peste 2 milioane de lei în cele două proiecte de susţinere a micilor producători locali: Raftul cu Bunătăţi Locale şi Via Profi, ambele în plină evoluţie, conform Gabrielei Sîrbu.

    Rezultate:
    Via Profi reuneşte deja peste 327 de producători din 16 judeţe, iar platforma are aproape 430.000 de utlizatori şi peste 740.000 de vizualizări.

    Prin acest demers, „semnalăm autorităţilor şi publicului larg cât de importante sunt consumul local şi sprijinirea producătorilor locali; observăm că perspectiva autorităţilor a început să se schimbe, iar consumatorii sunt tot mai conştienţi de valoarea acestor produse”, mai spune Gabriela Sîrbu. Sute de participanţi au urmărit discuţiile din cadrul Forumului de Bun şi Bine, organizat de Profi, pentru a sprijini satul în septembrie 2023, explorând teme ca sănătatea, educaţia, producătorii locali şi valorile tradiţionale, cultura şi întreprinderile sociale; evenimentul a generat ecouri la nivel politic şi guvernamental. „Aceste rezultate ne motivează să continuăm, să mapăm întreaga ţară şi să adăugăm în platformă tot mai mulţi noi producători”, conchide Gabriela Sîrbu.

  • 100 Tineri manageri de top. Ionuţ Cîrstea, Flanco Retail

    Director de vânzări şi membru în Consiliul Director Flanco, Flanco Retail, 34 de ani

    Cifră de afaceri (2022): >1,06 mld. lei

    Profit net: 5.764.663 (2022)

    Număr de angajaţi: 1.438

    Dost sportiv de performanţă, Ionuţ Cîrstea este cel mai tânăr director de vânzări al Flanco. În ultimii 12 ani a bifat toate treptele ierarhice din retail, de la consultant la şef de tură, director de magazin, regional sales manager, retail manager.

     

    O viziune pentru viitor:

    „Tehnologia ajută vizibil, însa e nevoie de oameni motivaţi şi capabili pentru a o folosi eficient. Angajaţii umani vor face diferenţa, cu abilităţi precum integritatea, viziunea, comunicarea, rezilienţa, empatia. Oamenii au nevoie să te ştie alături, disponibil, să le transmiţi încredere şi respect.”


     

  • CSR 2023. România Schimbă PET-ul cu Biletul

    Motivaţie:

    Iniţiativa „Schimbă PET-ul cu Biletul” a fost demarată ca un efort amplu de încurajare a folosirii transportului public şi de promovare a reciclării deşeurilor. Campania a vizat un public divers din 65 de oraşe. Campania adresează două dintre problemele majore cu care România se confruntă în prezent: poluarea aerului şi reciclarea deşeurilor. Cu scăderea utilizării transportului public şi creşterea numărului de maşini, impactul asupra mediului este major.

     

    Descrierea proiectului:

    Lansată în 2021, iniţiativa a fost scalată la nivel naţional, pe 16 septembrie 2022. Timp de o zi, locuitorii a 65 de oraşe au călătorit gratuit cu transportul public în schimbul a 5 deşeuri reciclate la Kaufland. În primă etapă, s-au colectat date statistice privind comportamentul populaţiei şi modele de bună practică din alte ţări. S-au încheiat parteneriate cu autorităţi şi ONG-uri locale şi format şi instruit echipe locale de voluntari. În ziua lansării, au fost organizate 14 conferinţe de presă, dintre care una la Bucureşti. Activitatea principală a proiectului a constat în colectarea deşeurilor reciclabile la aparatele de la Kaufland. Pentru fiecare cinci deşeuri depuse (PET-uri, doze de aluminiu, sticlă), participanţii au primit un bilet gratuit, cu două călătorii pentru transportul în comun. Deşeurile au fost ulterior preluate de Green PC Ambalaje, pentru a fi sortate şi reciclate. Organizaţiile implicate sunt Kaufland România, Asociaţia Act For Tomorrow, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Investiţia financiară s-a ridicat la 73.500 de euro pentru anul 2022 iar implementarea a durat trei luni.

     

    Rezultate:
    Campania s-a desfăşurat în 65 de oraşe, având 12.000 de participanţi, 32 de instituţii publice partenere, 46 de ONG-uri şi peste 200 de voluntari. De asemenea, 13 primari, viceprimari sau city manageri s-au alăturat şi fizic campaniei, călătorind pe 16 septembrie cu transportul public, în schimbul deşeurilor reciclate, pentru a oferi un exemplu locuitorilor din oraş. Au existat 488 preluări media şi 2,63 milioane de persoane ca audienţă, iar 87.000 de deşeuri au fost colectate. Campania a crescut conştientizarea şi a familiarizat oamenii cu facilităţile de reciclare, cum ar fi cele din magazinele Kaufland. Succesul campaniei indică interesul comunităţii şi suportul instituţiilor pentru ediţii viitoare.

  • CSR 2023. România Schimbă PET-ul cu Biletul

    Motivaţie:

    Iniţiativa „Schimbă PET-ul cu Biletul” a fost demarată ca un efort amplu de încurajare a folosirii transportului public şi de promovare a reciclării deşeurilor. Campania a vizat un public divers din 65 de oraşe. Campania adresează două dintre problemele majore cu care România se confruntă în prezent: poluarea aerului şi reciclarea deşeurilor. Cu scăderea utilizării transportului public şi creşterea numărului de maşini, impactul asupra mediului este major.

     

    Descrierea proiectului:

    Lansată în 2021, iniţiativa a fost scalată la nivel naţional, pe 16 septembrie 2022. Timp de o zi, locuitorii a 65 de oraşe au călătorit gratuit cu transportul public în schimbul a 5 deşeuri reciclate la Kaufland. În primă etapă, s-au colectat date statistice privind comportamentul populaţiei şi modele de bună practică din alte ţări. S-au încheiat parteneriate cu autorităţi şi ONG-uri locale şi format şi instruit echipe locale de voluntari. În ziua lansării, au fost organizate 14 conferinţe de presă, dintre care una la Bucureşti. Activitatea principală a proiectului a constat în colectarea deşeurilor reciclabile la aparatele de la Kaufland. Pentru fiecare cinci deşeuri depuse (PET-uri, doze de aluminiu, sticlă), participanţii au primit un bilet gratuit, cu două călătorii pentru transportul în comun. Deşeurile au fost ulterior preluate de Green PC Ambalaje, pentru a fi sortate şi reciclate. Organizaţiile implicate sunt Kaufland România, Asociaţia Act For Tomorrow, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Investiţia financiară s-a ridicat la 73.500 de euro pentru anul 2022 iar implementarea a durat trei luni.

     

    Rezultate:
    Campania s-a desfăşurat în 65 de oraşe, având 12.000 de participanţi, 32 de instituţii publice partenere, 46 de ONG-uri şi peste 200 de voluntari. De asemenea, 13 primari, viceprimari sau city manageri s-au alăturat şi fizic campaniei, călătorind pe 16 septembrie cu transportul public, în schimbul deşeurilor reciclate, pentru a oferi un exemplu locuitorilor din oraş. Au existat 488 preluări media şi 2,63 milioane de persoane ca audienţă, iar 87.000 de deşeuri au fost colectate. Campania a crescut conştientizarea şi a familiarizat oamenii cu facilităţile de reciclare, cum ar fi cele din magazinele Kaufland. Succesul campaniei indică interesul comunităţii şi suportul instituţiilor pentru ediţii viitoare.

  • CSR 2023. Plata cu PET – iniţiativă din programul „Punem preţ pe plastic”

    Motivaţie:

    Plata cu PET face parte din programul „Punem Preţ pe Plastic” lansat de Carrefour România în 2019, care vizează reducerea amprentei de mediu a companiei şi susţinerea clienţilor în tranziţia spre obiceiuri mai bune de consum, pornind de la principiile economiei circulare – use less, use longer, make clean, use again.„Ne-am dorit ca plasticul să fie privit ca o resursă, în acest caz, ca o monedă de schimb cu care poţi susţine producătorii locali şi poţi contribui la protejarea mediului. Astfel, cei care aduc la Carrefour PET-uri, R-PET-uri, ambalaje de sticlă şi doze de aluminiu, le introduc în RVM, primesc în schimb fructe şi legume de la producătorii locali”, spun reprezentanţii companiei. Ideea campaniei a pornit de la faptul că retailerul Carrefour este unul dintre cei mai mari din ţară, iar distribuţia produselor ambalate în materiale reciclabile este una considerabilă. În acest sens, scopul acestui program este de informare şi educare despre impactul colectării separate şi al reciclării, mecanismul campaniei fiind gândit în aşa fel încât consumatorii să fie mobilizaţi şi implicaţi în această cauză. „Am vrut ca plasticul să fie văzut ca o resursă, nu doar ca un deşeu care face rău mediului înconjurător. De aceea, Plata cu PET constă în aducerea unui PET sau R-PET în schimbul căreia se oferă fructe şi legume româneşti de sezon”, adaugă reprezentanţii companiei.

     

    Descrierea proiectului:

    Lansată în 2019 ca parte a programului Punem Preţ pe Plastic, campania Plata cu PET ajunge anul acesta la cea de-a 5-a ediţie. De la debut şi până în prezent, campania şi-a menţinut ideea principală, aceea că plasticul trebuie văzut ca o monedă de schimb cu care poţi susţine producătorii locali şi poţi contribui la protejarea mediului. Mecanismul nu a fost schimbat, ci doar îmbunătăţit prin introducerea aparatelor inteligente de colectare selectivă în 2022 si prin diversificarea ambalajelor colectate. Astfel, în perioada campaniei, oamenii aduc la Carrefour PET-uri, rPET-uri, ambalaje de sticlă sau doze de aluminiu, le introduc în RVM şi primesc la schimb fructe şi legume de sezon.

     

    Rezultate:
    În cele patru ediţii finalizate peste 230.000 de persoane au participat la Plata cu PET şi au reuşit să colecteze 1 milion PET-uri şi peste 350.000 de ambalaje din aluminiu şi sticlă în schimbul a 200 de tone de fructe şi legume româneşti. Iniţiativa Plata cu PET a atras în mai multe oraşe din ţară atenţia autorităţilor publice care au vrut să se alăture campaniei. Câteva dintre acestea sunt Jandarmeria din Satu Marea, Detaşamentul 1 Pompieri Oradea şi Baza de Aviaţie Boboc din Buzău. Aceste autorităţi publice au colectat PET-uri în schimbul fructelor şi legumelor pentru comunităţile dezavantajate. În ediţiile precedente caravana Plata cu PET a staţionat timp de 5 zile în fiecare oraş implicat, însă în cea de-a cincea ediţie, românii pot aduce ambalaje reciclabile doar timp de trei zile. Resursele financiare cumulate în realizate ediţiei cu numărul patru însumează 1.159.258 lei (2022). Impactul pe termen lung al acestei campanii constă în formarea unui obicei de reciclare care va fi indispensabil odată cu introducerea sistemului de garanţie-returnare.