BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Tranzacţia gigant de 1,3 miliarde de euro care schimbă total piaţa magazinelor din România. Este un record pe piaţa românească de retail

    Cu o valoare de 1,3 miliarde de euro, tranzacţia prin care Mega Image preia Profi este un record pe piaţa românească de retail. Recordul anterior îi aparţinea aceleiaşi reţele, vândută în urmă cu şapte ani, pentru 533 de milioane de euro.

    Toamna se numără… tranzacţiile. În mai puţin de o săptămână, au fost anunţate trei vânzări – două în domeniul bancar (UniCredit a preluat Alpha Bank, iar Intesa a preluat First Bank) şi una în retail – Mega Image cumpără Profi. Care este miza pe piaţa de retail?

    1.650 de magazine în toată România, aprovizionate de şase centre de distribuţie, venituri de peste 2,5 miliarde de euro în perioada de 12 luni încheiată în iunie 2023 sunt printre cifrele cheie care au cântărit la masa negocierilor. Vânzătorul în această tranzacţie este fondul de private equity MidEuropa Partners, care a cumpărat reţeaua în urmă cu şapte ani, iar cumpărătorul este Ahold Delhaize, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa mondială de retail alimentar, care în prezent deţine 19 branduri la nivel global, printre care şi Mega Image. Tranzacţia este supusă aprobării şi se estimează a fi finalizată în cursul anului 2024. Ahold Delhaize nu este la prima încercare de a prelua reţeaua Profi; la tranzacţia anterioară, când MidEuropa Partners a cumpărat reţeaua de la fondul de investiţii Enterprise Investors, s-a numărat printre cei interesaţi. De fapt, Profi bifează un record şi în privinţa numărului de tranzacţii în care a fost implicată. În 2009, Enterprise Investors a cumpărat reţeaua, care avea 67 de unităţi, printr-un deal de 66 de milioane de euro.

    „România este o piaţă atractivă, cu o dezvoltare susţinută prin investiţii solide. Ne bucurăm că vom continua să contribuim la dezvoltarea pieţei locale de retail alimentar, acum şi alături de Profi, care devine parte din familia noastră de branduri Ahold Delhaize. Magazinele din reţeaua Profi vor extinde şi completa reţeaua deja existentă de magazine Mega Image”, a declarat Jesper Lauridsen, COO Europa Centrală şi de Est, Ahold Delhaize, în comunicatul care a anunţat tranzacţia.

    „Este un moment de referinţă pentru industria de retail din România, unic prin mărime şi la nivelul grupului nostru. Suntem două branduri puternice, complementare şi, împreună, vom reuşi să facem o diferenţă semnificativă prin ceea ce oferim zi de zi clienţilor noştri”, a declarat Mircea Moga, CEO Mega Image.

    Desigur, optica aceasta este diametral opusă faţă de cea de acum aproape trei decenii, când comerţul modern abia se contura pe piaţa românească. Metro Cash & Carry a fost prima reţea străină care a mizat (în 1995) pe piaţa locală pe care a descris-o, ulterior, drept un El Dorado al Europei de Est. În 2010, nemţii dominau clar comerţul modern românesc, Metro având la acel moment o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de euro. Duşan Wilms, românul care a condus Metro Cash & Carry România în perioada în care comerciantul german a scris istorie pe plan local, povestea în cadrul unei ediţii Meet the CEO din 2010, că nemţii au fost convinşi să investească în România nu de cifrele macroeconomice, previziuni legate de PIB sau valoarea coşului de cumpărături ci pe baza estimărilor legate de consumul de alcool. Într-o perioadă în care studiile de piaţă erau puţine şi cifrele destul de incerte, decizia lor a părut curajoasă – cel puţin la sediul central de la Düsseldorf. Acum lucrurile stau cu totul altfel.

    Peisajul comerţului modern românesc a suferit modificări dramatice pe parcursul ultimelor decenii, marcate de expansiuni agresive, tranzacţii spectaculoase (care au dus la dispariţia unor mărci precum hipermarketurile Real sau discounterele Plus sau Penny, XXL Discount) sau eşecuri răsunătoare (Univers’All, Pic sau Ethos). Retailul alimentar este un domeniu în care antreprenorii români nu au replicat succesul din bricolaj, unde fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl au construit o afacere care se luptă de la egal la egal cu multinaţionalele şi are toate şansele să devină un jucător regional. Cert este că frenezia de a merge la cumpărături în spaţii moderne –, fie ele cash & carry, super sau hipermarketuri – mai cu seamă într-o perioadă în care mallurile lipseau cu desăvârşire, a marcat strategiile de expansiune ale reţelelor moderne de magazine. Aţi fi dispus să staţi o la coadă de sute de maşini pe A1 doar ca să intraţi la cumpărături la hipermarket? Precis nu, acum că sunt poate chiar zece magazine la o distanţă de 10-15 minute. Dar acest lucru se întâmpla la fiecare sfârşit de săptămână cu cei care voiau să intre la Carrefour Militari, pe vremea când era singurul hipermarket din ţară. Atunci clienţii se băteau să plătească la hipermarket, acum bătaia se dă mai degrabă între retaileri pentru a atrage clienţi.   

     

    Repere ale comerţului modern

    1992
    Se deschide în România primul supermarket, sub brandul La Fourmi. În 2008, Mega Image, parte a Delhaize Group, a preluat cele 14 spaţii ale reţelei La Fourmi.

    1995
    Mega Image inaugurează primul supermarket în România. Sub acest brand funcţionează acum unul dintre cele mai mari lanţuri de supermarketuri din România, ce cuprinde 969 de magazine în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Braşov, Oradea, Timişoara, Bacău, Sibiu şi alte oraşe din ţară, sub mărcile Mega Image şi Shop & Go.

    1996
    Apar pe piaţa românească magazinele cash & carry Metro şi Selgros.

    1999
    Primul magazin Billa, parte din grupul Rewe, se deschide pe piaţa locală. Reţeaua, care a ajuns să numere 86 de spaţii, a fost preluată de Carrefour.

    2000
    Primul magazin Profi a fost deschis în Timişoara, oraş unde se află şi în prezent sediul administrativ al companiei.

    2001
    Reţeaua franceză Carrefour le-a făcut cunoştinţă românilor cu formatul de hipermarket.

    2003
    Apare în România a doua marcă de hipermarket, Cora.

    2004
    Real, divizia de hipermarketuri din grupul german Metro, începe expansiunea pe plan local. În 2013, Auchan a cumpărat reţeaua Real din România, pentru
    257 de milioane de euro, ca parte dintr-o tranzacţie transnaţională de
    1,1 miliarde de euro, care a mai inclus unităţi de vânzare din Ucraina, Polonia şi Rusia.

    2005
    Apare conceptul de discounter, sub siglele Kaufland şi Plus. Reţeaua Plus a deschis în cinci ani circa 100 de magazine pe care le-a vândut ulterior către Lidl.

    2006
    Este inaugurat primul hipermarket Auchan. Ulterior, portofoliul s-a mărit cu supermarketuri şi magazine de proximitate.

    2016
    Fondul de investiţii Enterprise Investors a vândut Profi (reţea cu 500 de magazine), către Mid Europa Partners, pentru 533 milioane de euro.

  • CSR 2023. Proces inovator pentru reducerea consumului de energie în procesul de producţie

    Motivaţie:

    PepsiCo se angajează să inoveze în mod continuu şi să implementeze practici durabile în toate operaţiunile companiei. Ca parte a eforturilor făcute în domeniul sustenabilităţii, jucătorul a introdus un proces inovator pentru a reduce consumul de energie în producţia sticlelor PET proprii.

     

    Descrierea proiectului:

    După implementarea preformelor de rPET (PET reciclat) în producţia de sticle în 2022, compania a analizat diverse oportunităţi de a îmbunătăţi şi mai mult materialul şi procesul. „Astfel, am identificat un aditiv inovator conceput special pentru rPET, capabil să realizeze o reducere semnificativă a consumului de energie electrică în timpul procesului de suflare PET şi un proces de fabricaţie în general mai eficient.

    Această inovaţie nu numai că contribuie la atingerea obiectivelor noastre de sustenabilitate, dar îmbunătăţeşte şi reciclabilitatea generală a plasticului. Prin optimizarea compoziţiei preformelor de rPET, am reuşit să reducem consumul de electricitate în procesul de suflare cu până la 25%. Această reducere a consumului de energie reprezintă un pas semnificativ în reducerea amprentei noastre de carbon şi în conservarea resurselor valoroase.”

     

    Rezultate:
    Compoziţia îmbunătăţită a preformelor de rPET aduce mai multe beneficii. În primul rând, permite o distribuţie mai uniformă a materialului în timpul procesului de suflare. Această uniformitate îmbunătăţeşte eficienţa şi productivitatea procesului de suflare, ceea ce duce la o creştere a productivităţii şi la o mai bună controlare a calităţii. Prin asigurarea unei distribuţii constante, putem optimiza utilizarea resurselor şi reduce risipa, susţinând astfel şi mai mult obiectivele noastre de sustenabilitate.

    În plus, această inovaţie îmbunătăţeşte semnificativ reciclabilitatea plasticului. Distribuţia uniformă obţinută în procesul de suflare creşte şansele unei reciclări reuşite, permiţând o procesare mai eficientă a deşeurilor de plastic. Acest lucru promovează o economie circulară, asigurând că materialele plastice pot fi reutilizate şi refolosite, reducând astfel necesitatea producţiei de plastic virgin. Totodată, compoziţia îmbunătăţită a preformelor de rPET, influenţând pozitiv calitatea produsului final. Ajută la reducerea îngălbenirii materialelor, sticlele PET menţinând claritatea şi aspectul. Acest lucru nu numai că îmbunătăţeşte experienţa consumatorilor, dar şi prelungeşte durata de viaţă a sticlelor şi susţine reciclarea lor reuşită.


     

  • CSR 2023. Blue Talks

    Motivaţie:

    Acest proiect a plecat de la provocările imense care decurg din problemele de mediu cu care se confruntă mările şi oceanele, care necesită un răspuns coerent al întregii societăţi: din partea guvernelor, din partea oamenilor de ştiinţă, cercetare şi inovaţie, din partea reprezentanţilor sectorului privat şi societăţii civile în general. Scopul evenimentului a fost de susţinere a Economiei Albastre în termeni de sustenabilitate cu privire la consecinţele contaminării apei şi, prin urmare, la nevoia de a ne conserva resursele bazate pe apă şi mediul înconjurător şi de a ne focusa pe creşterea gradului de reciclare a deşeurilor din ambalaje.

     

    Descrierea proiectului:

    Făcând parte din mişcarea internaţională iniţiată de United Nations Oceans Conference (UNOC), găzduită de Portugalia şi Kenya în Lisabona, în perioada 27 iunie – 1 iulie 2023,  evenimentul Blue Talks a fost organizat în Bucureşti (25 mai 2023) de   Ambasada Portugaliei în România şi RecicladăOR. Proiectul a fost realizat şi cu sprijinul AICEP Portugal Global, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România, Camera de Comerţ Bilaterală România – Portugalia, Biblioteca Centrală Universitară Carol I din Bucureşti, SIBS Group şi Radio România Regional. În cadrul evenimentului, s-a pus accent pe necesitatea de a spori cunoştinţele ştiinţifice şi de a promova noi abordări tehnologice pentru atingerea acestor obiective. Conferinţa UNOC din Lisabona s-a bazat pe toată munca depusă până acum, fiind ea însăşi un apel la acţiune, pentru a crea un impuls politic către soluţii concrete.

     

    Rezultate:
    În cadrul evenimentului au fost împărtăşite informaţii cu privire la potenţialul şi provocările Mării Negre, precum şi privind rolul pozitiv pe care îl poate avea sectorul privat. La eveniment au participat peste
    160 de persoane: reprezentanţi ai administraţiilor centrale şi locale, mediul diplomatic, academic, economic care au dezvăluit din experienţa proprie în valorificarea geografiei de coastă pentru a promova dezvoltarea sustenabilă în comunităţile lor. Blue Talks a respectat conceptul dialogurilor interactive specifice UNOC (United Nations Ocean Conference), incluzând dialoguri privind gestionarea, protejarea, conservarea şi restaurarea ecosistemelor marine şi de coastă – inclusiv abordarea poluării marine; valorificarea legăturilor dintre obiectivele de dezvoltare sustenabilă în vederea implementării Agendei 2030; creşterea cunoştinţelor ştiinţifice şi dezvoltarea capacităţii de cercetare şi transfer de tehnologie marină, soluţii de conştientizare privind colectarea separată şi creşterea gradului de reciclare a deşeurilor din ambalaje. Pe termen lung, reprezentanţii companiei şi-au propus să promoveze o Economie Albastră sustenabile, soluţii inovatoare, bazate pe ştiinţă, tehnologii mai ecologice şi utilizarea sustenabilă a resurselor marine, protejând biodiversitatea şi reducând poluarea.

  • CSR 2023. Pădurea PwC

    Motivaţie:

    Transformarea unui hectar de teren în propria pădure, Pădurea PwC, parte a unui proiect ambiţios de împădurire a terenurilor lipsite de vegetaţie forestieră în ultimii 50 de ani.

     

    Descrierea proiectului:

    Proiectul s-a derulat în luna aprilie 2023 în parteneriat cu „Asociaţia Pădurea Copiilor”, peste 30 angajaţi PwC România şi membri ai asociaţiei participând la o acţiune de voluntariat, în care au fost plantaţi 650 de puieţi, cea mai mare medie de puieţi plantaţi, raportat la numărul de voluntari.

     

    Rezultate:
    Proiectul presupune implicarea pe termen lung a angajaţilor PwC România în acţiuni de voluntariat pentru plantarea şi întreţinerea, în următorii şapte ani, a terenurilor lipsite de vegetaţie forestieră. Zona împădurită în luna aprilie este un perimetru de protecţie – trup de pădure cu rol de protecţie – al Cartierului Nou, zona Gara Slobozia Nouă.

    „Vedem impactul schimbărilor climatice peste tot în jurul nostru: inundaţii, secetă prelungită, vreme extremă, care afectează vieţile oamenilor, mijloacele de subzistenţă şi economiile. Companiile, autorităţile şi societatea trebuie să înţeleagă riscurile şi să colaboreze pentru proteja mediul înconjurător prin acţiuni care pornesc de la acţiuni de voluntariat pentru plantarea de copaci, până la iniţiative de reducere a propriei amprente de carbon prin reducerea consumului de energie şi resurse”, declară reprezentanţii companiei.

  • Cum au reuşit cinci studenţi din România să transforme o temă de facultate într-o afacere. Profesoara de la seminar s-a uitat la ei şi le-a spus că ar fi chiar fraieri să nu deschidă o afacere reală

    Edi, Miru, Paul, Eve şi Georgi. Sunt, pe scurt, cei cinci tineri entuziaşti care au transformat o temă de facultate într-un business cu tricouri imprimate cu simboluri naţionale, după ce şi-au dat seama că proiectul la care lucraseră merita să fie cunoscut de mai multă lume. Au luat 10 pentru temă, iar acum caută să obţină aceeaşi notă şi din partea clienţilor cumpărători.

    „Badea Neaoş a pornit de la un proiect de facultate. Noi am fost şase fondatori, toţi colegi de facultate. Aveam de făcut un proiect în care trebuia să pregătim un brief publicitar pentru un brand existent sau pentru unul creat de noi”, povesteşte Miruna Merluşcă. Au ales să creeze ei un brand, pornind de la ceva ce remarcaseră: reticenţa pe care o afişează tinerii atunci când vine vorba de folclor.

    Au intuit că asta vine din faptul că tot timpul simbolurile româneşti sunt asociate greşit politic, aşa că au decis să facă ceva românesc pentru tineri, ceva cu care ei să se identifice şi care să le vorbească lor. „După ce am stat foarte mult pe această idee, a ieşit Badea Neaoş (care la început se numea doar «Neaoş»), un brand ce produce haine în România şi le brodează cu motive şi zicători inspirate din folclor, în timp ce adună poveşti de pe uliţele satului şi le spune mai departe generaţiilor, ca să nu uităm de unde am venit.” Au pregătit tot conceptul de brand, s-au gândit cum s-ar promova, au făcut chiar şi modele de produse şi au prezentat totul la facultate.

    Profesoara de la seminar s-a uitat la ei şi le-a zis că ar fi chiar fraieri să nu deschidă o afacere reală pornind de la proiectul lor. „Nouă ne trecuse ideea prin cap, doar că nu credeam că o să avem şanse sau că o să placă cuiva. Am plecat de la seminar cu un feedback pozitiv şi aşa am decis să fondăm firma şi să fie totul real, nu doar un proiect (pe care, apropo, am luat 10).” Din şase au rămas cinci: Miruna Merluşcă, Eduard Pătrunjel, Georgiana Tamba, Evelin Nilăşan şi Paul Moga. Doi băieţi şi trei fete, doi moldoveni şi trei ardeleni.

    Toţi au studiat comunicare şi marketing şi lucrează în aceste domenii. „Am pornit afacerea ca studenţi şi am învăţat pas cu pas, prag lovit cu prag lovit.  Pentru că eram studenţi bursieri, am pus cu toţii o bursă la bătaie la început. A fost o primă investiţie de aproximativ 1.000 de euro, care ne-a ajutat să deschidem firma şi să avem un stoc minim de produse. Tot profitul a fost reinvestit mai apoi.” Anul 2022 l-au încheiat cu o cifră de afaceri de aproape 67.000 de lei, fără profit şi fără alţi angajaţi în afară de ei. Toate articolele cu eticheta Badea Neaoş sunt produse în diverse ateliere din România, de la etichetă la ambalaje şi broderie.

    Vânzările se fac online, pe site-ul afacerii, dar şi offline – la festivaluri de muzică sau evenimente. „Produsele noastre principale sunt tricourile. Facem tricouri albe şi negre, pentru fete şi băieţi. Mai apoi am început să facem tricouri pentru copii, bluze, hanorace, traiste, articole de papetărie, cămăşi de in şi, ultimul nostru produs, propriul croi de tricou oversized. Toate produsele vin însoţite de o poveste, scrisă în funcţie de model. Clientul primeşte acea poveste în pachet, pentru o experienţă unică.” Ca preţuri, ele pornesc de la 60 de lei pentru o traistă şi urcă până la 120 de lei pentru tricouri sau chiar 250 de lei pentru bluze sau hanorace. „Clienţii noştri sunt destul de variaţi. De cele mai multe ori, comenzile vin din marile oraşe din România. Sunt oameni care apreciază produsele fabricate local, cu poveste şi cu suflet, şi vor să cumpere mai sustenabil.

    Majoritar cumpără femeile. Interesele audienţei variază de la muzică live la interes pentru fashion şi folclor.” Anul trecut, cei cinci tineri s-au implicat cel mai mult în participarea la FIX, un fond de inovare din Cluj care susţine micile afaceri cu mentorat, dar şi cu resurse financiare. „Am avut de trecut de trei serii de pitch-uri în faţa unui juriu format din oameni de afaceri, pentru a câştiga 3.000, apoi 12.000, apoi 35.000 de euro. Am depus multă muncă şi mult efort şi am reuşit să fim printre cei patru câştigători.” Anul 2022 a fost, de asemenea, anul în care au reuşit să aibă un birou al lor. Anul 2023 avea însă să fie cel mai bun al fondatorilor Badea Neaoş, după ce au reuşit să-şi atingă obiectivele propuse. „Acum ne pregătim pentru campania de Black Friday şi de Crăciun.

    Avem în plan o nouă colecţie de bluze şi de hanorace pentru sezonul rece, un nou model de tricou şi nişte campanii foarte faine.” Drumul până aici nu a fost lipsit de provocări. Cele mai mari de până acum au fost lipsa de cunoştinţe şi de resurse financiare. Au pornit fără să ştie mare lucru şi au dat cu capul de foarte multe ori ca să înveţe. Luau mereu cele mai complicate decizii şi partea de logistică îi dădea mereu peste cap. „După aceea, resursele financiare. Materia primă se tot scumpeşte şi devine din ce în ce mai greu să investim în noi produse, de exemplu. Odată cu finanţarea s-au mai liniştit lucrurile, doar că momentan căutăm să avem o marjă mai mare de profit, dar să păstrăm calitatea şi experienţa pe care o oferim clienţilor.

    Dincolo de asta, ne confruntăm cu faptul că avem foarte multe idei, dar nu toate ajung să fie puse în practică din lipsă de timp sau din cauză că uităm de ele. Gândim prea mult uneori şi acţionăm prea puţin.”

    Edi, Miru, Paul, Eve şi Georgi au învăţat că, de departe, cel mai important element în afacerea lor este echipa. Dacă oamenii nu sunt bine, indiferent de cât de mulţi bani ar avea afacerea, nu o să fie mai ok. Au mai înţeles şi că experienţa clientului vine pe primul loc. „Am mai învăţat că uneori e mai bine să iei o decizie proastă decât să nu iei nicio decizie şi că lucrurile nu trebuie să fie perfecte ca să te apuci de implementare. Chiar dacă planurile şi strategiile sunt extrem de importante, să nu aştepţi după contextul ideal şi după alinierea tuturor planetelor – unele lucruri se pot edita din mers şi contează mai mult că ai făcut ce voiai să faci decât că ai stat cu planul pe hârtie”, concluzionează ei.  

    Ca preţuri, ele pornesc de la 60 de lei pentru o traistă şi urcă până la 120 de lei pentru tricouri sau chiar 250 de lei pentru bluze sau hanorace.

    În spatele Badea Neaoş se află cinci tineri: Miruna Merluşcă, Eduard Pătrunjel, Georgiana Tamba, Evelin Nilăşan şi Paul Moga. Doi băieţi şi trei fete, doi moldoveni şi trei ardeleni.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Atelier Muna – atelier de creaţie vestimentară (Bucureşti)

    Fondatoare: Monica Radu

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 152.000 de lei (circa 30.000 de euro)

    Prezenţă: online şi cu un showroom în Bucureşti, pe Calea Victoriei

    Hobby Shop – magazin cu jocuri şi machete (Bucureşti)

    Fondator: George Dobre

    Investiţie iniţială: 3.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 800.000 de lei (160.000 de euro)

    Prezenţă: online şi offline

    Şcoala Informală de IT (Bucureşti)

    Fondatori: Răzvan Voica şi doi prieteni

    Prezenţă: naţională

    Rozalia Bot – design vestimentar (Bucureşti)

    Fondatoare: Rozalia Bot

    Investiţie iniţială: 400 de euro

    Prezenţă: naţională

    Mobilă a la Mobilus – mobilier din lemn la comandă (Bucureşti)

    Fondator: Valentin Băcioiu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 60.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • CSR 2023. RELOVE

    Motivaţie:

    La Nespresso, strategia de sustenabilitate stă la baza promisiunii brandului, iar obiectivele de sustenabilitate prioritare ale companei sunt cele de net zero şi circularitate. O parte importantă a acestui angajament o reprezintă extinderea ciclului de viaţă al produselor oferite. Astfel, pe lângă colectarea şi reciclarea capsulelor de cafea utilizate, compania a căutat modalităţi de a recondiţiona şi recicla espressoarele din ofertă. Iniţiativa RELOVE vine în completarea eforturilor depuse pentru colectarea şi reciclarea capsulelor utilizate, oferind mijloacele necesare pentru recondiţionarea espressoarelor.

     

    Descrierea proiectului:

    Proiectul a fost lansat în februarie 2022 şi ţinteşte publicul larg. Paşii urmaţi sunt: recuperarea espressoarelor utilizate; recondiţionarea lor – ţinând cont de toate elementele de siguranţă şi sănătate, dar şi de factorul estetic, părţile defecte fiind înlocuite, espressorul, decalcifiat, iar rezervorul de apă, înlocuit; evaluari riguroase; reciclarea espressoarele care nu au putut fi recondiţionate.

     

    Rezultate:
    Aproximativ 300 persoane au achizitionat espressoare recondiţionate. Recondiţionând espressoarele şi prelungindu-le astfel durata de viaţă, s-a redus producţia de plastic şi alte materii prime, precum şi emisiile de CO2, deoarece aparatele sunt recondiţionate la un service local. Ca obiective viitoare, compania are în vedere creşterea numărului de consumatori care aduc espressoarele înapoi şi al celor care aleg să achiziţioneze espressoare recondiţionate RELOVE.

  • CSR 2023. Campania de Vânzare Sustenabilă a Brazilor de Crăciun

    Motivaţie:

    Ajunsă la cea de-a 8-a ediţie consecutivă în 2022, Campania de Vânzare Sustenabilă a Brazilor de Crăciun este promisiunea fermă a Leroy Merlin pentru un mediu mai curat, mai protejat şi o abordare 100% sustenabilă a unui moment de vânzare cu impact major atât pentru retailer, cât şi pentru clientul final. Grija pentru natură este una dintre priorităţile Leroy Merlin, astfel că toţi brazii vânduţi de retailer provin din pepiniere special create pentru plantarea şi creşterea pomilor de Crăciun. Pepinierele sunt situate exclusiv pe terenuri agricole care acoperă zeci de hectare, contribuind astfel la reducerea emisiilor de dioxid de carbon prin simpla lor existenţă. „Iniţiativa de dezvoltare durabilă a companiei se alătură unei serii de acţiuni dedicate atingerii obiectivului grupului ADEO, din care face parte şi Leroy Merlin, de a scădea amprenta de carbon cu 5% în fiecare an, astfel încât în 2035 să avem o amprentă de carbon cu 50% mai mică faţă de anul de referinţă.”

     

    Descrierea proiectului:

    Lansată în fiecare an de la jumătatea lunii noiembrie, Campania de Vânzare Sustenabilă a Brazilor de Crăciun oferă clienţilor Leroy Merlin arbori din pepiniere special create şi îi încurajează să returneze brazii după utilizare în zonele special amenajate din magazine, primind automat un voucher. Toţi brazii colectaţi sunt transformaţi în produse ecologice, cum ar fi peleţi (combustibil ecologic) şi compost (îngrăşământ pentru grădini şi terenuri agricole), devenind o alternativă importantă la combustibilii tradiţionali. După rezultatele remarcabile din ianuarie 2022, când peste 30.000 de clienţi au participat la campania de colectare şi reutilizare a pomilor de Crăciun organizată şi au returnat aproximativ
    40.000 de pomi, Leroy Merlin a decis să extindă aria de acoperire a campaniei. Astfel, în ianuarie 2023, timp de două săptămâni, toţi românii care au avut un brad de Crăciun, indiferent de unde l-au cumpărat, au fost încurajaţi să îi acorde o a doua şansă, aducându-l în magazinele Leroy Merlin din ţară. Mai mult, au primit automat un voucher de cumpărături în valoare de 25 de lei, valabil până pe 12 februarie. Voucherul a fost emis după ce bradul a fost returnat în containerele special amenajate în curtea magazinelor Leroy Merlin şi pe baza cardului digital al clientului, putând fi folosit atât pentru cumpărături în magazinele fizice, cât şi pentru produsele achiziţionate prin serviciul Rezervă şi Ridică, respectiv comenzi online. Campania, care a avut o durată de desfăşurare, pregătire şi management de 3 luni, a presupus investiţii totale de 430.000 de euro pentru implementarea la nivel de ţară.

     

    Rezultate:
    Retailerul a vândut aproximativ 100.000 de brazi în timpul campaniei care a început la sfârşitul lunii noiembrie 2022, iar magazinele Leroy Merlin au colectat peste 60.000 de brazi în perioada 5-15 ianuarie 2023, indiferent de locul în care au fost achiziţionaţi. Toţi brazii colectaţi au fost transformaţi în peleţi şi compost.

  • CSR 2023. Pădurea JYSK la Roşia Montană

    Motivaţie:

    Aproximativ 20% din efectul de seră este cauzat de defrişările şi incendiile de pădure care au dus la scăderea terenului împădurit în toată lumea. De aceea, pădurile sunt foarte importante pentru comunităţile locale. Furnizează locuri de muncă şi sunt importante pentru efectele extrem de favorabile ale ecosistemelor forestiere asupra condiţiilor de mediu. Activităţile economice legate de păduri (culesul fructelor, meşteşugurile tradiţionale, turismul) ajută comunitatea să aibă o sursă de venit, cu atât mai mult cu cât cealaltă activitate tradiţională a moţilor – mineritul în galerii este în totalitate închis. Zona are un mare potenţial turistic, iar pădurile contribuie la crearea unui mediu atractiv pentru turişti. În cadrul JYSK a existat o preocupare constantă pentru folosirea unor materii prime prietenoase cu mediul şi pentru păstrarea zonelor împădurite. De exemplu, toate produsele din lemn nou intrate în sortimentul JYSK sunt certificate FSC. Compania şi-a dorit să contribuie la creşterea suprafeţei de păduri din România şi, alături de Plantăm fapte bune în România, plantează anual între 18.000 şi 30.000 de puieţi, începând din 2017.

     

    Descrierea proiectului:

    Proiectul a fost lansat în 2019 şi a început prin identificarea parcelelor care au nevoie de împăduriri. Au urmat stabilirea datelor de plantare, organizarea plantării şi a voluntarilor, realizarea plantării, monitorizarea permanentă a puieţilor, până când pădurea ajunge la stadiul de masiv. În organizare s-au implicat Asociaţia EcoAssist, Ocolul Silvid Abrud şi voluntarii JYSK şi din comunitate, iar investiţia din 2022 s-a ridicat la 300.000 de lei. Voluntarii au petrecut o zi la plantare.

     

    Rezultate:
    În toamna 2022 au fost plantaţi 18.000 de molid, brad şi larice pe o suprafaţă de 4,5 hectare, timp de o lună, de către cei peste 20 de voluntari JYSK, alături de elevi din localitate, voluntarii asociaţiei Plantăm fapte bune în România şi echipa Ocolului Silvic Abrud. Dacă nu s-ar fi împădurit, solul s-ar fi degradat treptat şi şi-ar fi pierdut caracteristicile fizico-chimice şi biologice. A fost luat în calcul şi un criteriu de natură socială. Având în vedere că vorbim de comunităţi sărace, orice ajutor de natură financiară este binevenit în zonă, de acţiune beneficiind cei 1.800 de locuitori din comunele Roşia Montană şi Bucium. Acţiunea de plantare a schimbat în bine mediul şi viaţa locuitorilor din zonă. În ultimii 4 ani au fost plantaţi 100.000 de copaci în zonă. „Obiectivul este să continuăm extinderea suprafeţei de păduri cu încă 50% în următorii ani şi să ne asigurăm că puieţii plantaţi deja evoluează conform aşteptărilor.”

  • Jucării pentru superiaht: noua modă în domeniu, pentru care bogaţii lumii plătesc foarte mulţi bani

    Cei care cumpără un superiaht nu se mai mulţumesc numai cu el, ci trebuie să mai cumpere şi diverse accesorii pe lângă acesta, accesorii pentru care cererea a crescut în ultima vreme, scrie Financial Times. Un motiv pentru care în prezent sunt la mare căutare asemenea „jucării”, cum sunt cunoscute pe piaţa lor, îl reprezintă progresul în materie de baterii şi tehnologie utilizată în domeniul produselor gonflabile.

    Se caută astfel plăci de surf electrice, biciclete electrice adaptate utilizării pe apă sau chiar vehicule care pot fi folosite pe şi sub apă ori elicoptere ultrauşoare, precum şi tot felul de produse gonflabile care pot fi strânse şi depozitate undeva unde să nu deranjeze când nu mai e nevoie de ele. Printre produsele din ultima categorie se numără piscine sau terenuri de sport, care se pot amenaja la bordul unui superiaht la dorinţa proprietarului, după care lasă locul liber când se doreşte utilizarea spaţiului pentru alt scop.

    Cererea de „jucării” pentru superiahturi este în creştere şi datorită unei schimbări în profilul clienţilor, deoarece mulţi dintre ei fac sport să se menţină sănătoşi şi, ca atare, nu se mai mulţumesc cu o simplă plimbare cu vasul lor, care li se pare plictisitoare. Printre „jucăriile” cele mai cerute se numără Fliteboard, o placă de surf electrică, cu preţuri pornind de la 14.000 de euro, o nimica toată în comparaţie cu preţul unui superiaht, biciclete electrice pentru apă Manta5 sau produse gonflabile ca piscine sau terenuri de baschet. La acestea din urmă, cu cât mai bine dau impresia că sunt construite din materiale naturale, cum ar fi lemnul, cu atât mai mare este preţul, clienţii putând ajunge să cheltuiască mai bine de 100.000 de euro pentru gama de gonflabile care le trebuie.

  • Rucsacul pierde teren

    Odată cu întoarcerea la birou după o lungă perioadă de lucrat de acasă sau de oriunde altundeva, tot mai mulţi bărbaţi constată că nu le mai place la fel de mult rucsacul cu care veneau cândva la lucru şi că şi-ar dori ceva mai elegant în locul lui. Aşa se face că aceştia se orientează spre serviete, care revin astfel la modă, scrie Wall Street Journal. Se caută atât serviete simple, cât şi genţi diplomat, după cum o arată datele unor retaileri online de îmbrăcăminte şi accesorii de lux, printre care Fashionphile, clienţii interesându-se de produse Louis Vuitton, Globe-Trotter, Bennett Winch, dar nu numai. Servietele apreciate sunt confecţionate fie din piele, fie din piele şi material textil, în culori ca negru, maro, bleumarin, gri sau oliv.