BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Poezie în decoruri

    O dorinţă comună de a porni o afacere pe cont propriu i-a condus pe Flori Albu şi Dan Popescu, doi tineri cu backgrounduri variate, către Poetic Home-Atelier, un atelier de decoraţiuni interioare din Bucureşti. Ce este special la acest proiect?

     

     

    Flori şi Dan au integrat în această afacere mai multe pasiuni ale lor, în general pentru lucruri simple, dar frumoase, pentru organizare şi pentru natură. Prin aceleaşi mici plăceri personale, îşi propun să înfrumuseţeze şi casele clienţilor lor. Flori vine cu un background de resurse umane, iar Dan – cu experienţă în vânzări, aviaţie şi în multinaţionale. Toată experienţa lor de până la deschiderea businessului, spun ei, i-a ajutat să vină constant cu îmbunătăţiri şi pe asta se bazează şi pentru viitor. Au plecat la drum cu o investiţie de 5.000 de lei, bani economisiţi de ei. „Site-ul a fost deschis pe 5 august 2023, iar de atunci încercăm de la lună la lună să abordăm diferite tactici pentru a creşte vânzările.” Au transformat o garsonieră în atelier şi acolo se produce ceea ce Flori şi Dan numesc „magie”. Acolo toarnă, finisează şi ambalează produsele – statuete, tăvi, tot felul de suporturi şi recipiente. La bază se află un singur material – cimentul – iar fiecare produs poartă numele unei plante. Totodată, la atelier sunt şi stocurile pentru comenzile plasate online, dar şi pentru târgurile de artizani la care participă periodic. „Am început să vindem pe propriul site, mai apoi am făcut parteneriate cu anumite cafenele care se potriveau ca vibe, iar într-un final ne-am făcut curaj să participăm şi la târguri de artizani.” Produsele variază, ca preţuri, între 20 şi 80 de lei, munca din spate fiind totuşi una de migală, după cum spun cei doi tineri. Au reuşit însă să menţină aceste preţuri deoarece s-au ocupat personal de diferite sarcini necesare în dezvoltarea proiectului Poetic Home-Atelier, precum designul site-ului, grafica, brandingul ambalajelor sau fotografiile de produs. Astfel, costurile finale au scăzut. „Putem defini clienţii noştri ca pe nişte oameni iubitori de frumos, care apreciază munca din spatele unui produs handmade, dar şi simplitatea şi unicitatea acestor tipuri de produse. Fiind foarte versatile şi având multiple scopuri, produsele noastre se potrivesc tuturor categoriilor de persoane, indiferent de gusturi sau de stilul adoptat în casele lor.”

    Planurile celor doi antreprenori pentru anul 2024, care tocmai bate la uşă, sunt „măreţe”, spun chiar ei. În primul rând, îşi doresc să se axeze pe târgurile locale de artizani, pentru ca, în acest fel, clienţii să poată intra în contact direct cu produsele, dar şi cu ei personal. „Încet-încet, se extinde şi partea de B2B (business to business – n. red.) şi credem că ne va ajuta enorm acest lucru ca să dezvoltăm şi să scalăm businessul. În 2024, ne vom focusa pe vizibilitatea brandului Poetic Home-Atelier şi a valorilor lui, adoptând o abordare proactivă pentru a ne conecta cu publicul nostru.” Sunt pregătiţi să facă investiţii pentru strategii de marketing pentru a-şi amplifica prezenţa online şi offline. Ce pot spune cu certitudine deocamdată este că demararea unei afaceri de la zero, aşa cum este cazul lor, este o aventură plină de provocări, dar şi de satisfacţii. „Una dintre cele mai mari provocări a fost crearea unui magazin online, integrarea lui cu sistemul de facturare şi plăţi, dar şi automatizarea proceselor de bază pentru a crea o experienţă cât mai plăcută şi fluentă pentru clienţii noştri. O mare provocare a fost şi workflow-ul pe care a trebuit să-l îmbunătăţim constant. A trebuit să eficientizăm şi să grăbim pe cât posibil procesul de turnare şi ambalare, dar toate acestea fără a face rabat de la calitatea produselor şi a serviciilor oferite.” Etapele administrative au dat şi ele bătăi de cap, birocraţia fiind o corvoadă în general pentru orice antreprenor la început de drum. Ce i-a ajutat pe Flori Albu şi pe Dan Popescu a fost să se informeze şi să atragă alături de ei oameni care să-i îndrume. „Indiferent câte hopuri sunt de trecut şi probleme de rezolvat, satisfacţia pe care o ai la finalul procesului nu se compară cu nimic altceva. Este un sentiment extraordinar de plăcut să investeşti timp şi efort în propria ta afacere, iar mai apoi să culegi roadele”, spun ei la unison.   

    Produsele variază, ca preţuri, între 20 şi 80 de lei, munca din spate fiind totuşi una de migală, după cum spun cei doi tineri.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Koncret – obiecte de mobilier din beton (Câmpina, jud. Prahova)

    Fondator: Mihai Bonciu

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: online

    BeanBling – accesorii cu bob de cafea (Bucureşti)

    Fondatoare: Delia Teacă

    Investiţie iniţială: 2.000 de lei  (400 de euro)

    Prezenţă: online şi în cafenele din Bucureşti şi din ţară

    Ella Musica – şcoli de artă pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Eleonora Ţurcanaşu

    Prezenţă: în Bucureşti şi în Corbeanca, jud. Ilfov

    Be One Cosmetics – brand de cosmetice naturale (Piteşti)

    Fondatoare: Irina Jumară

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: online, în magazinul Rafia din Constanţa, în şase magazine din Piteşti şi un magazin din Bucureşti

    Yuppy.yee – petreceri pentru copii (Bucureşti)

    Fondator: Cristian Dinu

    Investiţie iniţială: 1.000 de lei (200 de euro)

    Prezenţă: naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Un nou tip de magazine prinde tot mai mult avânt în România. Majoritatea oraşelor mari au un asemenea loc iar clienţii sunt foarte mulţumiţi

    Peisajul antreprenorial local s-a îmbogăţit mult în ultimii ani, profilul afacerilor fiind cât se poate de divers. Într-o asemenea abundenţă de produse născute dintr-un spirit tânăr şi entuziast, s-a conturat, uşor-uşor, o nouă nişă, a magazinelor care pun laolaltă oferta generoasă a brandurilor autohtone. Aproape fiecare mare oraş ajunge să aibă un asemenea loc, iar clienţii sunt bucuroşi să poată regăsi o atât de mare varietate de opţiuni.

    Cea mai recentă deschidere de profil este cea a magazinului Hello din Sinaia, un proiect care are în spate două prietene. „Mica noastră afacere a pornit de la o discuţie între prieteni, la o cafea, oarecum în glumă. Noi suntem două prietene pe care, deşi nu sunt din Sinaia, viaţa le-a făcut să petreacă mult timp aici şi să considere Sinaia a doua lor casă. Niciuna dintre noi nu lucrează în domeniul artelor sau al creaţiei şi niciuna dintre noi nu a mai avut sau lucrat într-un magazin. Eu, Isabela Dricu, din Bucureşti, am lucrat tot timpul în business administration, iar Michelle Jaw din Taiwan este specialistă în marketing”, povesteşte una dintre fondatoarele Hello Sinaia.

    Amândouă au călătorit mult şi, peste tot pe unde au umblat, au găsit magazine cu obiecte inspirate din cultura şi tradiţiile ţărilor respective, ceea ce nu prea găseau însă în România şi cu atât mai puţin în Sinaia. „Aşa că ne-am hotărât să deschidem un magazin de cadouri şi suveniruri care să conţină obiecte pe care noi le-am cumpăra cu plăcere, fie că este vorba despre obiecte elaborate, făcute manual, fie că este vorba despre un simplu suvenir, un breloc sau un magnet.” Similar a fost şi resortul care a stat la baza deschiderii magazinului Rafia din Constanţa. „Povestea noastră a pornit de la dorinţa de a găsi un loc de unde să putem cumpăra obiecte mai speciale de design chiar în Constanţa.

    Ne-am dorit să aducem la un loc şi să facem cunoscute în oraşul nostru produse realizate de artizani din toată ţara. În aproape toate oraşele exista câte un astfel de magazin, dar în Constanţa nu”, povestea recent Bianca Florea la emisiunea online ZF Afaceri de la zero. Ea a pornit acest business împreună cu mama ei, Cristina Stîngă, Rafia fiind una dintre cele mai noi afaceri din peisajul constănţean.

    „Ne-am hotărât să deschidem un magazin de cadouri şi suveniruri care să conţină obiecte pe care noi le-am cumpăra cu plăcere, fie că este vorba despre obiecte elaborate, făcute manual, fie că este vorba despre un simplu suvenir, un breloc sau un magnet.“
    Fondatoarele magazinului Hello Sinaia

    Cele două sunt amatoare de obiecte care implică forme diferite de design, de la mobilier la bijuterii şi piese vestimentare. Astfel, ştiau deja şi foloseau produsele multor antreprenori pe care au reuşit să-i aducă în magazinul lor din Constanţa. „Am deschis la jumătatea lunii mai din 2023. Feedbackul a fost foarte bun, pentru că oamenii erau dornici să cunoască branduri româneşti şi să aibă o experienţă diferită de cea din mall”, a spus Cristina Stîngă.

    Magazinul acoperă o gamă largă de produse – piese vestimentare, ceramică, mobilier, cosmetică, bijuterie, dar şi piese vintage. În total, sunt peste 40 de branduri româneşti în magazinul Rafia. Investiţia în magazin a fost de circa 8.000-9.000 de euro. Cristina se gândea de foarte mulţi ani la un asemenea proiect, dar abia anul acesta, în februarie, a avut iniţiativa, a început să caute un spaţiu, iar cel „câştigător” a fost primul pe care l-au găsit şi l-au şi ales, pentru că se potrivea perfect cu ce voiau ele.

    Este vorba despre un magazin cu o suprafaţă de 42 de metri pătraţi, în zona peninsulară, în centrul vechi al oraşului, care a necesitat o intervenţie consistentă pentru a putea fi amenajat aşa cum este astăzi. Cu ştate mai vechi pe piaţa magazinelor cu produse ale micilor antreprenori locali este Monoton din Timişoara, afacerea Oanei Monoran. „Povestea Monoton a prins contur datorită acestui spaţiu situat în centrul Timişoarei care s-a întâmplat să fie liber în perioada în care Timişoara începea să facă planuri pentru anul şi titlul de capitală culturală europeană. Era primăvara lui 2019, iar în iulie 2019 am deschis magazinul, cu intenţia de a expune exclusiv obiecte de design create în România”, povesteşte Oana.

    CITITI AICI MATERIAL INTEGRAL

  • Povestea buzoiencei care, după ce a învăţat cum se face business de la tatăl ei, a ajuns acum să aibă propriile afaceri cu care face sute de mii de euro, transformând produsele tradiţionale româneşti în preparate de lux

    Ana Maria Mircea s-a născut într-o familie de mici antreprenori buzoieni şi a moştenit, la rândul său, microbul antreprenoriatului, care a dat naştere unui nou business. Cum a transpus lecţiile învăţate în afacerea familiei, o carmangerie care comercializează PRODUSE-FANION din regiunea Buzăului, în noul business, un restaurant tip fine-dining, în care preparatele tradiţionale sunt reinterpretate în stil contemporan, şi din care s-a născut, de asemenea, o a doua carmangerie, destinată segmentului B2B?

    „Implicarea mea în afacerile de familie a fost o călătorie antreprenorială, de la a avea la a fi.  Tatăl meu mi-a fost primul ghid, însă am ales să pornesc pe calea mea după tot ce am învăţat de la el. Am astfel ocazia să aplic propriile cunoştinţe, acumulate din mentorat, dar şi cursurile urmate în diverse academii şi şcoli internaţionale în ultimi zece ani”, povesteşte Ana Maria Mircea, fondator al restaurantului Dacia Romanian Dining, al carmangeriei Dacia Romanian Gourmet, şi fost manager în compania RoxAna. Ea a administrat şi dezvoltat până acum trei ani carmangeria RoxAna, pornită de tatăl său în anii ’90, business care a acumulat, în ultimii 5 ani, o cifră de afaceri de 14 milioane de euro, dar şi restaurantul Dacia Romanian Dining, pe care l-a deschis în 2021, şi din care s-a născut, în născut unei investiţii iniţiale de 1 milion de euro, o a doua carmangerie, axată pe segmentul B2B.

    Carmangeria RoxAna, numită astfel după cele două fiice ale antreprenorului Sandu Mircea, are un portofoliu alcătuit din peste 300 de produse refrigerate şi aproape 50 de produse afumate. Cu un bon mediu de 40 de lei, carmangeria îşi vinde produsele într-un spaţiu comercial de 400 de metri pătraţi amplasat în Piaţa Centrală din Buzău şi colaborează cu un număr de 28 de furnizori. În plus, compania are propria unitate de producţie, având o medie anuală de circa 55 de tone de produse afumate şi 850 de tone de produse de carne refrigerate.

    La rândul său, restaurantul, care şi-a deschis porţile în 2021, cu o investiţie iniţială de 400.000 de euro, a înregistrat venituri de 260.000 de euro în primul an de activitate, iar pentru anul în curs este estimat că va atinge o cifră de afaceri de 600.000 de euro, pentru ca în 2024 să ajungă la borna primului milion. În restaurant, care are 40 de furnizori de materie primă o suprafaţă de 400 de metri pătraţi şi o capacitate de 160 de locuri, valoarea medie a notei de plată este de 170 de lei.

    Carte de vizită

    Ana Maria Mircea Leu, fondator al restaurantului Dacia Romanian Dining şi al carmangeriei Dacia Romanian Gourmet

    ♦Œ Şi-a format pregătirea academică în cadrul Universităţii de Administrarea Afacerilor Bucureşti şi al Academiei de Studii Economice;

    ♦ În 2021 a deschis restaurantul Dacia Romanian Dining;

    Ž♦ În paralel, administrează carmangeria RoxAna, o afacere pornită de tatăl său în anii ’90, precum şi o a doua carmangerie, axată pe segmentul B2B;

    ♦ Este antreprenor, life coach şi business mentor acreditat de Academia Cristian şi Florina Oneţiu;

    ♦ Printre pasiunile sale se numără wellbeingul şi moda, dar mai ales zona de educaţie şi dezvoltare continua. De asemenea, practica hipnoterapia şi alte servicii holistice în domeniul sănătăţii complementare, atunci când agenda îi permite;

    ‘♦ Are şi o colecţie de modă pentru femei inspirată din stilul eclectic al poporului român, care a avut cereri din Asia şi Milano, colecţie care se regăseşte expusă în restaurant.

    Calea bătătorită. Întrebată dacă a simţit sau nu presiunea de a duce mai departe businessul părinţilor, Ana Maria Mircea ne-a împărtăşit că a simţit, într-adevăr, responsabilitatea de a continuă tradiţia familiei, dar în timp a transformat-o într-o oportunitate de a implementa propria viziune între inovaţie şi tradiţie pentru a crea un brand tânăr, dar puternic, şi mai ales, 100% românesc. „Toate provocările alături de familia mea mi-au oferit şansa de a dezvolta propriile mele abilităţi într-un mediu antreprenorial real şi provocator, validând astfel propria mea identitate.” Potrivit ei, rolul său în afacerile familiei a fost unul de evoluţie şi transformare, „îndreptându-mă spre o perspectivă antreprenorială mai profundă şi sustenabilă, cu un accent pe dezvoltarea afacerilor scalabile, inovatoare, cât şi către venit pasiv şi investiţii”.

    Cât despre lecţiile învăţate în familia de antreprenori în care a crescut, cea mai importantă susţine că a fost aceea de a avea încredere în propria viziune de afaceri dar şi de viaţă, atunci când cei din jurul său nu au putut să-i acorde credit. „Adaptabilitatea, rezilienţa şi munca constantă implementând educaţia acumulată mi-au adus rezultate în timp.” Antreprenoarea consideră că succesul din afaceri are nevoie de un stil de viaţă sănătos şi un echilibru în viaţa de familie pentru a te putea bucura de recompensele generate. „Este foarte important să ne cunoaştem viziunea vieţii pe termen lung, bazată pe valori solide, firul roşu personal, astfel încât să nu confundăm afacerea sau afacerile, cu scopul vieţii noastre, ci să reprezinte doar una din căile prin care ajungem la el.”

    Gestionarea afacerilor de familie, mai spune ea, implică provocări unice, pe care, personal, le-a abordat prin comunicare eficientă şi respect reciproc, răbdare, empatie, dar mai ales prin căutarea soluţiilor astfel încât să îşi atingă obiectivele alături de echipă şi să înveţe împreună lecţiile necesare. „Diferenţa de perspective între generaţii este firească, ţine doar de abilităţile noastre cum reuşim să le folosim în favoarea noastră şi să ne respectăm rolurile fiecăruia. Este vital, cred eu, să învăţăm să ne completăm, în viaţă şi afaceri, punctele forţe şi punctele slabe, să nu lucrăm din competiţie sau din nevoia de a demonstra, de a fi apreciat, pentru că atunci obiectivul afacerii va avea de suferit şi cu siguranţă şi echipa implicată în acest proces greoi, neplăcut.”

     

    Calea nouă. Experienţa din carmangeria familiei a ajutat-o şi a făcut-o să aprecieze foarte mult produsul tradiţional atestat, produsul curat, românesc, iar mai apoi, să descopere o piaţă neexploatată din punct de vedere gastronomic, turistic, dar şi cultural în industria HoReCa. „Am călătorit foarte mult în afara ţării şi am observat această tendinţă în creştere a pieţei, a turiştilor care caută experienţe gastronomice locale, unele chiar rafinate, şi în România. Provocarea a fost să aduc produsul tradiţional românesc într-un mod contemporan, adaptat şi aliniat marilor branduri de lux internaţionale din HoReCa. Am studiat foarte mult şi am adus acasă tot ce am învăţat, transpunând aceste cunoştinţe în brandul Dacia Romanian Dining.”

    „Eşecul este o parte naturală a procesului de învăţare şi trebuie să fie văzut ca o oportunitate de creştere şi dezvoltare.”

    Pornirea restaurantului a fost inspirată astfel de dorinţa de a oferi o experienţă culinară autentică şi de calitate, reflectând bogăţia culturii şi tradiţiilor româneşti. „Am avut viziunea de a rafina un preparat pornit de la produsul tradiţional atestat, o experienţă similară celor de stele Michelin, care să aibă la bază AND gastronomic al ţării. Misiunea mea în acest business este să ridic produsul românesc acolo unde îi este locul, la rang de artă culinară. Cred cu tărie că România şi noi, românii, merităm şi putem.”

    Inspiraţia în business a găsit-o, deopotrivă, atât în cultura şi arta României, cât şi în piese de teatru, romane, opere din perioada interbelică, din vechiul Bucureşti – micul Paris, precum şi din folclorul românesc. „După cum bine ştim Buzăul este patria Cârnaţilor de Pleşcoi şi Babicului de Buzău, aşa că am pus în valoare povestea locului. Am decis să promovăm turismul gastronomic cât şi Geoparcul Ţinutul Buzăului, care a fost recunoscut ca patrimoniu UNESCO. Astfel am fost inspirată să creez preparate trecute drept geoproduse în meniu, din aceste zone ce reprezintă inima turismului buzoian – Foie Gras Babele de la Ulmet – Trovani, friptura Focurile Vii sau peştele în crustă de sare – Munţii de Sare din Lopătari. Mi-am dorit foarte mult să valorific resursele şi bogăţiile locale, împletind inovaţia şi tradiţia.”

    Una dintre cele mai dificile perioade recunoaşte că a fost pandemia, când s-a văzut nevoită se se adapteze şi să inoveze pentru a asigura continuitatea afacerilor. „A fost o perioadă de învăţare şi creştere, în ciuda provocărilor. Adaptabilitatea şi rezilienţa au fost atuurile noastre, cu focus pe menţinerea echipei motivate, cât şi pe dezvoltarea continuă a afacerilor.”

    „Este foarte important să ne cunoaştem viziunea vieţii pe termen lung, bazată pe valori solide, firul roşu personal, astfel încât să nu confundăm afacerea sau afacerile, cu scopul vieţii noastre, ci să reprezinte doar una din căile prin care ajungem la el.”

    Pentru a avea o pregătire adecvată în lansarea noului business, antreprenoarea spune că a investit semnificativ în formarea unei echipe de profesionişti şi în dezvoltarea unui concept culinar unic, care să reflecte corect calitatea şi diversitatea bucătăriei româneşti. „Am urmat cele mai bune cursuri în domeniul culinar, avem Paşaportul Bucătăriei Franţuzeşti Escoffier în Casa Dacia, atât eu cât şi colegii mei. Am fost nevoită să adopt mai multe roluri în această afacere pentru ca ea să se dezvolte cu adevărat iar eu să devin bucătar cu studii, tocmai pentru a înţelege cum să transpun viziunea unui preparat în realitate.”

    Preparate tradiţionale B2B şi B2C. Când vine vorba de profilul clienţilor celor două afaceri, acesta e diferit pentru fiecare în parte. „Când vorbim de afacerea de familie de bază, fiind situată în piaţă centrală a oraşului, Carmangeria RoxAna s-a adresat preponderent consumatorului cu venituri mici şi medii, pe alocuri şi cu venituri mari, mai ales că după renovarea locaţiei a devenit lider de piaţă pe calitate şi trendsetter. În cea de-a doua carmangerie – Dacia Romanian Gourmet, un brand distilat din restaurant – ne adresăm segmentului B2B – reţelele de distribuţie naţională şi internaţională. Noua carmangerie se situează în arealul Pleşcoi şi este în plină dezvoltare şi investiţie.”

    În schimb, oaspeţii restaurantului Dacia Romanian Dining sunt antreprenori, familii, iubitori de cultură, dar şi turistul român, străin, atât în tranzit cât şi în căutare de experienţe grastronomice locale unice. „Clienţii restaurantului Dacia Romanian Dining aşteaptă nu doar mâncare de calitate, ci şi servicii excepţionale, un mediu plăcut şi o experienţă de brand completă, cu care i-am obişnuit, o conexiune cu tradiţiile româneşti, prezentate într-o manieră modernă şi inovatoare.” De curând povesteşte că a lansat şi franciza Bizz Club Buzău, comunitatea oamenilor de succes din oraş, fondată de Călin Iepure şi Laszlo Fodor. „Împreună am pus bazele unui club de business bazat pe networking, sprijin reciproc şi educaţie acasă la noi.”

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • 6 întrebări pentru un lider internaţional. Ileana Dumitru, Director juridic şi afaceri externe, Aria Europa de Sud–Est din cadrul BAT: „Cred foarte tare în susţinerea unui mediu de lucru deschis, care valorizează iniţiativa, colaborarea şi diversitatea”

    Ileana Dumitru şi-a început activitatea ca avocat, iar cariera profesională în domeniul corporatist a debutat pentru ea cu o etapă de 13 ani în FMCG, mai exact în industria berii, în companii precum AB InBev si Molson Coors. De circa nouă ani lucrează în cadrul BAT, unde în prezent coordonează ca Director din România Departamentul Juridic şi Afaceri Externe al Ariei Europa de Sud–Est. Provocările principale ale acestui rol, care, spune ea,  coincid şi cu cele mai importante realizări, sunt legate de legislaţia domeniilor în care a ales să activeze. Care sunt cele mai recente evoluţii din industrie din perspectiva unui director juridic şi afaceri externe cu experienţă internaţională?

     

     

    1

    Cum gestionaţi departamentul de legal & external affairs pe atât de multe pieţe, într-o industrie intens reglementată şi cu restricţii de comunicare? Industria tutunului este un domeniu intens reglementat şi cu provocări multiple şi diverse la nivelul celor 13 ţări care compun aria Europa de Sud–Est din cadrul BAT, al cărui departament juridic şi de afaceri externe îl conduc din România. Similar însă altor domenii, industria noastră evoluează semnificativ: dacă acum zece ani aveam un singur produs în portofoliu, azi vorbim de noi categorii de produse cu risc redus*, care au la bază tehnologie, inovaţie, cercetare ştiinţifică şi necesită o adaptare permanentă a modelului de business şi a comunicării cu consumatorii şi, mai ales, un nivel ridicat de responsabilitate în derularea activităţii noastre. Dezvoltarea unei comunicări coerente, complete şi susţinute este esenţială în acest proces de transformare în care evoluăm alături de angajaţii noştri, de partenerii comerciali, de consumatori şi de comunitatea în care ne derulăm activitatea. Comunicarea implică foarte multă dinamică, creativitate şi o dezvoltare permanentă a unghiurilor de abordare, iar complexitatea businessului BAT în aria pe care o reprezint şi la nivel global oferă din plin un conţinut relevant. În 2022 am marcat 25 de ani de BAT în România, moment comunicat printr-o campanie menită să reflecte impactul semnificativ de 125 de miliarde de euro al companiei în economia românească. Comunicăm rezultate ştiinţifice obţinute de cercetătorii BAT în dezvoltarea noilor categorii de produse cu risc redus*, dar şi rezultate ale proiectelor de sustenabilitate care evoluează permanent. Suntem un partener de încredere al autorităţilor în combaterea traficului ilicit de ţigarete, prin parteneriate anuale şi sursă de încredere pentru informarea autorităţilor, a presei şi a publicului cu privire la evoluţia şi la riscurile contrabandei cu produse din tutun. Totodată, derulăm campanii anuale alături de partenerii comerciali pentru prevenirea accesului minorilor la produse cu tutun şi nicotină. Respectăm cu stricteţe cadrul legal în pieţele unde suntem prezenţi şi, totodată, setul complex de politici interne care ne ghidează în derularea businessului. În spatele acestor campanii este însă nevoie de oameni extrem de creativi şi de implicaţi, de aceea cred foarte tare în susţinerea unui mediu de lucru deschis, care valorizează iniţiativa, colaborarea şi diversitatea ca elemente esenţiale pentru încurajarea unei comunicări constructive şi relevante.

    2

    Cum vedeţi evoluţia regle-mentărilor şi impactul acestora asupra industriei în următorii ani? FMCG este un domeniu strict reglementat, iar tranziţia la sectorul tutunului a reprezentat următorul pas din acest punct de vedere. Un proiect major în cadrul carierei este reprezentat de anul 2016, când România a transpus directiva UE privind produsele din tutun, un proces legislativ foarte complex, derulat eficient, care are în continuare impact asupra domeniului. Industria tutunului tranzitează o perioadă de transformare şi schimbări fără precedent, iar provocările legislative sunt pe măsura acestor transformări majore. BAT este o companie globală de bunuri de larg consum, centrată pe consumator, cu un portofoliu divers ce cuprinde mai multe categorii de produse şi care utilizează, în activitatea cotidiană, un mix de capabilităţi existente şi noi, precum transformarea digitală, tehnologia şi inovaţia. Dezvoltăm noi categorii de produse din tutun şi nicotină care se bazează foarte mult pe ştiinţă şi inovaţie şi plasăm sustenabilitatea în centrul tuturor activităţilor noastre, urmărind să protejăm mediul şi să generăm un impact pozitiv în societate. Practic, ne aflăm într-un moment istoric, în care industria tutunului face tranziţia spre următoarea generaţie de produse, cu risc redus* demonstrat ştiinţific şi pentru care trebuie dezvoltată legislaţie adecvată, care să susţină, pe termen lung, abordarea de reducere a riscurilor. Pentru ca aceste obiective majore de transformare să fie atinse, ele trebuie să fie susţinute de reglementări şi politici eficiente, care să permită o creştere responsabilă şi să promoveze alegeri informate ale consumatorilor. Acestea trebuie apoi completate de practici responsabile ale industriei şi este esenţial ca produsele cu nicotină să nu fie comercializate tinerilor. Volumul din ce în ce mai consistent de date ştiinţifice disponibile acum şi dezbaterile internaţionale din domeniu, precum şi experienţa pozitivă a unor ţări precum Suedia sau Marea Britanie conduc din ce în ce mai clar spre o abordare pragmatică şi factuală a legislaţiei din domeniu, în sensul reducerii riscurilor şi adoptării unor politici publice în acest sens. În calitate de lider al pieţei de tutun din România, cu peste 50% cotă de piaţă, dorim să contribuim şi să facem parte din aceste dezbateri, cu informaţii, idei şi soluţii concrete pentru a susţine autorităţile de reglementare să abordeze eficient subiectele – cheie din industrie.

    3

    Care este impactul resimţit al incertitudii fiscale din ultimul an? Care a fost abordarea BAT pentru a gestiona aceste incertitudini? Într-adevăr, după ce în 2022 a fost stabilit un calendar de acciză pentru produsele din tutun şi nicotină pentru următorii 5 ani, anul acesta, la nici un an după această decizie, înregistrăm din nou o creştere a accizei, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024. Am apreciat mereu deschiderea pentru consultări şi dialog şi am subliniat întotdeauna atât în mod public, cât şi în întrevederile avute cu autorităţile, importanţa asigurării predictibilităţii fiscale. Ne îngrijorează însă faptul că, deşi segmentul nostru este unul dintre cele mai strict reglementate de pe piaţă, ne confruntăm continuu cu iniţiative legislative menite să ne limiteze capacitatea de a ne desfăşura activitatea. Ne dorim să continuăm să investim în România, să creăm noi locuri de muncă, să dezvoltăm proiecte sociale şi culturale, dar pentru asta avem nevoie de predictibilitate legislativă şi fiscală. În România, accizele şi preţurile ţigaretelor sunt cele mai mari din UE raportate la puterea de cumpărare, iar în ţările învecinate produsele din tutun pot fi cumpărate la aproximativ jumătate din preţ, contrabanda fiind foarte profitabilă. De aceea, sperăm că nu vom avea noi creşteri de taxe şi în 2024 sau 2025, altele decât cele deja agreate în vara aceasta. Abordarea noastră a fost orientată spre dialog transparent, comunicare continuă şi furnizarea datelor relevante care să susţină decizii fiscale echilibrate şi cu viziune pe termen lung. BAT investeşte milioane de euro în România, produce în cea mai mare parte pentru export, generează mii de locuri de muncă şi plăteşte miliarde de euro taxe în fiecare an la bugetul de stat. În continuare, mizăm pe o stabilitate pe următorii ani, pentru că deja se constată o creştere a pieţei negre cu 14% faţă de anul trecut, iar aceasta afectează în mod direct veniturile fiscale ale ţării.

    4

    Cum a evoluat numărul de angajaţi şi care sunt strategiile cheie de retenţie în cadrul BAT? BAT România are 3.000 de angajaţi în cele trei entităţi economice care operează aici (BAT Investment – fabrica din Ploieşti, BAT Trading – entitatea comercială, şi BAT GBS – centrul nostru global de soluţii integrate din Bucureşti) şi generează alte 30.000 de locuri de muncă prin intermediul lanţului de aprovizionare şi distribuţie. Vorbim într-adevăr de un procent de retenţie ridicat la nivel de piaţă, precum şi de o diversitate extraordinară: peste jumătate dintre colegi sunt în companie de peste 10 ani, iar peste 100 dintre aceştia activează chiar de la intrarea BAT pe piaţa locală. Avem, de asemenea, peste 16 naţionalităţi doar în cadrul entităţii noastre comerciale. Conform datelor noastre interne pentru perioada recentă, rata de retenţie este, în medie, de 90% în cele trei entităţi ale grupului, un nivel extraordinar într-o lume în care schimbarea şi deciziile rapide au devenit deja o constantă. Cred că acest nivel al retenţiei este rezultatul investiţiilor permanente pe care le derulăm în construirea unui mediu de lucru cât mai echilibrat: derulăm campanii interne de comunicare în care colegii sunt implicaţi în acţiuni de protejare a mediului sau a comunităţilor, investim în dezvoltarea profesională a oamenilor prin cursuri şi programe adaptate nevoilor lor şi ne asigurăm că există un bun echilibru între viaţa profesională şi cea personală, printr-o serie de beneficii care să susţină acest obiectiv. Suntem o companie care se transformă prin ştiinţă şi inovaţie şi, pe măsură ce continuăm acest proces de  transformare, dorim să avem alături de noi cei mai buni oameni şi să creăm un loc de muncă care să ofere inspiraţie şi împlinire. Ca atare, protejarea bunăstării oamenilor noştri şi comunicarea permanentă pe toate nivelurile sunt fundamentale. Ne dorim să dezvoltăm o cultură organizaţională bazată pe angajament personal şi responsabilitate, care să atragă şi să reţină cei mai talentaţi şi diverşi oameni.

    5

    Ce implică pentru BAT rezultatele recente din studiul IRES privind comportamentele de sustenabilitate ale românilor? Cel mai recent studiu IRES**, „Comportamente de sustenabilitate ale românilor”, realizat în cadrul campaniei BAT România „Alege asumat un oraş curat”, a reprezentat un exerciţiu util de evaluare a gradului de interes şi a aşteptărilor la nivel de societate, validând o serie de insighturi pe baza cărora am dezvoltat activităţile noastre de sustenabilitate până în prezent. Practic, datele acestui studiu arată că acţiunile şi campaniile noastre de responsabilitate îşi îndeplinesc obiectivele, din punct de vedere al parametrilor de informare şi conştientizare. Potrivit studiului, 51% dintre români au auzit vorbindu-se despre ideea de sustenabilitate, iar 2 din 3 dintre aceştia se declară pro sustenabilitate, ceea ce sugerează dezirabilitatea acestui tip de comportament la nivel social şi faptul că activităţile de conştientizare ajung la public. Totodată, aproape 3 din 4 români confirmă nevoia de informare, respondenţii indicând drept factori stimulatori pentru un comportament pro sustenabil informaţia, implicarea, exemplele de bună practică sau implicarea companiilor private. Un alt rezultat interesant este acela că familia este factorul–cheie care influenţează comportamentul sustenabil, peste jumătate (53%) dintre cei care îşi autoevaluează deprinderile drept sustenabile declarând că au fost influenţaţi în adoptarea acestora de către familie. Acest rezultat coincide cu ideea care a stat la baza campaniei noastre  de  Ziua Mediului, ”Învaţă să reciclezi de la cei mai buni!”. Reutilizarea caserolei, PET-ul transformat în stropitoare pentru plante, borcanul transformat în vaze pentru flori sunt obiceiuri sustenabile pe care le-am văzut în familie, iar campania BAT România a readus în atenţia publicului aceste gesturi simple cu impact semnificativ asupra mediului. Rezultatele studiului validează insightul campaniei noastre şi ne motivează să ne implicăm în activităţi cu fundament real şi cu impact concret în comunitate.

    6

    Cum se aliniază strategia de sustenabilitate a BAT cu comportamentele românilor, identificate în studiu? BAT este o companie globală, cu un istoric de peste 100 de ani, cu activitate în circa 75 de pieţe şi cu peste 50.000 de angajaţi. O afacere de această dimensiune nu poate fi durabilă dacă nu este sustenabilă. Mai mult decât atât, sustenabilitatea este un pilon central în cadrul strategiei noastre globale. Obiectivele noastre de sustenabilitate vizează în primul rând reducerea impactului asupra sănătăţii, împreună cu atingerea excelenţei în protejarea mediului, dezvoltarea unui impact pozitiv în societate şi respectarea unor standarde înalte de bună guvernanţă. La nivel de companie, acest proces implică o monitorizare complexă şi un sistem bine determinat de politici, proceduri şi indici de performanţă, reflectate în rapoartele noastre anuale. Iar BAT este o companie extrem de activă în acest sens, cu eforturi recunoscute pe plan internaţional – suntem singura companie din tutun inclusă pentru 21 de ani consecutiv în prestigiosul Dow Jones Sustainability Indices (DJSI). Comportamentele românilor, identificate în studiul recent IRES**, confirmă astfel preocupările de mediu pe care le avem la nivel de companie şi multe dintre obiectivele şi proiectele noastre se regăsesc pe lista de acţiuni de sustenabilitate indicate de respondenţi. De exemplu, între cele mai frecvent evidenţiate comportamente sustenabile se numără colectarea şi reciclarea selectivă (98%), achiziţia de electrocasnice cu consum redus de energie (97%), participarea la acţiuni de ecologizare, împădurire, stoparea defrişării (96%), utilizarea de pungi biodegradabile sau ambalaje reciclabile (95%) sau reducerea deşeurilor în urma consumului de alimente (95%).  La nivelul celor trei entităţi din România, BAT organizează continuu acţiuni de protejare şi conştientizare a reducerii consumului de resurse sau de donare pentru reciclare şi reutilizare. Din 2021, am dezvoltat infrastructura necesară pentru colectarea selectivă a dispozitivelor noastre electronice. Echipa noastră locală a participat la plantarea a peste 2.000 de copaci doar în 2023 şi, totodată, fabrica BAT din Ploieşti a obţinut anul trecut certificarea AWS (Alliance for Water Stewardship).   

    * Bazat pe dovezile existente şi presupunând o trecere completă de la fumat la aceste produse, care nu sunt lipsite de risc şi provoacă dependenţă.

    ** Studiul a fost realizat de IRES în cadrul campaniei BAT România – Alege asumat un oraş curat. Concluziile sale se bazează pe percepţiile unui eşantion reprezentativ de 1101 respondenţi adulţi. Studiul a fost realizat de IRES în perioada 28 iulie – 4 august 2023, iar echipa de cercetare a folosit metoda de colectare CATI (interviu telefonic asistat de calculator).

  • Povestea grecului care face zeci de milioane de euro din vânzarea resursei fără de care nimeni de pe această planetă nu poate trăi şi din care România deţine 60% din rezerva totală a Europei

    Îşi spune „făuritor de branduri”. A creat Dorna, LaDorna şi Aqua Carpatica. A bătut palma cu Coca-Cola, Lactalis şi PepsiCo. Este un creator de branduri cu ambiţia de a-şi duce mărcile pe o piaţă globală, dar şi cu speranţa că învinge timpul. „Noi suntem trecători, Aqua Carpatica va rămâne.”

    Jean Valvis are 68 de ani, iar în 2008, după ce a vândut producătorul de lactate LaDorna către gigantul francez Lactalis, al doilea exit semnat de el după ce în 2002 vânduse brandul de ape minerale Dorna către Coca-Cola, le-a făcut o promisiune fiilor săi. „E o promisiune sacră între mine şi fiii mei că nu voi mai face exit nici din Aqua Carpatica, nici din vinuri”. Promisiunea pe de o parte şi crezul său pe de altă parte.

    Crezul că a descoperit cea mai pură apă minerală din lume, că Aqua Carpatica poate deveni un brand global, că România este patria apelor minerale. A construit Dorna cu gândul  la o piaţă mai mare decât cea locală şi a vândut către Coca-Cola în 2002 cu acelaşi gând. „Eram tânăr atunci, a fost o înţelegere verbală (cea legată de extinderea peste hotare – n. red). Poate dacă se ţineau de cuvânt nu aş mai fi vrut atât de tare să revin”, spune Valvis, care admite că din acel acord, semnat când avea 48 de ani, a învăţat multe.

    Doi ani au durat atunci negocierile cu Coca-Cola, doi ani şi acum discuţiile cu PepsiCo. „În mai 2020, cu nesiguranţa pandemiei, am pornit de la o bună propunere a unui grup internaţional şi am avut de la început două condiţii: să ia un pachet minoritar şi să considere Aqua Carpatica ca pe un Rolls-Royce al portofoliului lor. Totul s-a făcut într-un mod profesionist chiar dacă ei au avut mai multe centre de decizii.” La cele două exituri anterioare a fost mai simplu. Valvis a negociat direct cu un CEO sau cu un antreprenor, însă acum echipe întregi de avocaţi, consultanţi, manageri s-au aşezat la masă sau în şedinţe online pentru a închide un acord de vânzare către PepsiCo a 20% din acţiunile Carpathian Springs, compania care produce brandul Aqua Carpatica. „A fost cea mai lungă şi cea mai dificilă negociere.

    Mulţumesc conducerii PepsiCo Europa. Fără voinţa strategică a lui Silviu Popovici (CEO al Pepsi Europa – n. red) nu ştiu dacă aş fi avut răbdarea să negociez doi ani.” Marţi, 2 august, Valvis-Holding şi grupul Pepsi au anunţat oficial semnarea unui acord strategic care îi deschide brandului Aqua Carpatica graniţele lumii. „Devenim ambasadorii economici ai României”, spune antreprenorul care merge pe drumul său fără să mai aştepte. „Prin acest proiect eu nu mai aştept nimic, ci materializez singur o idee pe care o tot repet de mai mulţi ani. România are o caracteristică ce o deosebeşte într-un mod competitiv de toate celelalte ţări din lume: România este patria apelor minerale. Acesta este atuul nostru naţional incontestabil. Iar astăzi avem o multinaţională dispusă să lupte împreună cu mine, avem o altă forţă.”

    Pentru Valvis, România este patria apelor minerale şi acesta e brandul pe care se poate construi la fel cum Elveţia este patria ceasurilor de lux, Franţa a vinurilor sau Scoţia a whisky-ului. Nu este prima dată când o spune. De mai bine de un deceniu vorbeşte despre puritatea izvoarelor de ape minerale din Carpaţi, despre calitatea apei, despre importanţa unui produs care reprezintă 70% din corpul nostru. „Eu nu vând maşini, vând apă naturală, cea mai importantă substanţă a vieţii. Nu propun niciodată un produs care nu-mi place mie. Vreau să le dau şi celorlalţi posibilitatea să consume ce consum eu, la aceeaşi calitate, utilitate şi frumuseţe. Meseria mea, de făuritor de branduri, înseamnă să stabileşti o relaţie de încredere cu cel care consumă brandul.” Despre încredere vorbeşte şi în noua relaţie cu partenerul său – Pepsi. „Pentru noi este un moment extraordinar pentru că vine o multinaţională, are încredere în colectivul nostru, a demonstrat această încredere prin acceptarea statutului de acţionar minoritar.” Jean Valvis a dezvoltat mereu cu ajutorul unui grup de acţionari minoritari.

    Carte de vizită:

    ► Omul de afaceri s-a născut la Atena şi are cetăţenie elveţiană şi greacă;

    ► Este absolvent al Facultăţii de arhitectură din cadrul Universităţii Politehnice din Atena, dar şi al Universităţii Sorbona din Paris, unde şi-a luat şi doctoratul;

    ►Ž A profesat ca arhitect aproape 10 ani, iar apoi a fost inginer consultant pentru diverse studii de fezabilitate, rol din care a călătorit în 1993 în România, la Bucureşti, pentru a realiza  un studiu de fezabilitate în industria alimentară – aşa a identificat oportunitatea unei afaceri în domeniul apelor minerale;

    ► În afară de dezvoltarea mărcilor Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti şi Chateau Valvis, s-a implicat recent şi în afaceri în domeniul energiei verzi şi al agriculturii bio.

    Mereu a avut în preajmă acţionari români, nu a fost niciodată singur într-un business. „Pentru mine, să respect minoritarii nu este dificil, fac asta de 30 de ani.” Şi astăzi, un pachet de 14% din acţiunile grupului care deţine Aqua Carpatica este controlat de un grup de acţionari minoritari. „Am colaboratori de 30 de ani care înainte de tranzacţia cu Pepsi deţineau 18% din companie.

    Acum participaţia lor s-a diluat cu 20%.” Stelian Chiforescu este unul dintre românii care i-au fost parteneri lui Jean Valvis în dezvoltarea afacerilor locale, iar după dispariţia lui, în mai 2020, Elena şi Adrian Chiforescu, alături de mama lor au devenit acţionari în grupul care deţine şi Aqua Carpatica. „Familia Chiforescu m-a susţinut moral în unul dintre cele trei momente grele din timpul negocierilor cu Pepsi”, povesteşte Valvis, care adaugă că în al doilea moment greu a redactat o scrisoare către conducerea Pepsi „într-o engleză diplomatică” beneficiind de sprijinul fiului său, Christos. „Al treilea moment a fost legat de o chestiune comercială, care s-a rezolvat într-un mod constructiv.” Admite că negocierile nu au fost uşoare.

    Complexitatea acordului vine în primul rând din faptul că Valvis va rămâne acţionar majoritar, nu face exitul cum s-a întâmplat la celelalte două tranzacţii anterioare, cu Coca-Cola şi Lactalis, astfel că s-au pus pe masă strategii de dezvoltare, bugete, planuri de marketing, idei şi pieţe care se pot dezvolta, structuri de conducere şi de decizie pentru Aqua Carpatica. „În 2024 vom construi o nouă fabrică tot la Vatra Dornei. Pornim exporturile către Arabia Saudită, Grecia şi Marea Britanie, vom dezvolta acolo noi capacităţi comerciale.

    Cu ajutorul PepsiCo intrăm în Polonia şi SUA, întâi în nord-estul Statelor Unite, vizăm acolo trei state, dar urmează foarte multe ţări. Vom angaja o echipă pentru departamentul de export”, îşi descrie Valvis viziunea, menţionând şi cifrele. Noua fabrică presupune o investiţie de 10-15 milioane de euro, în funcţie de capacitatea instalată, exporturile vor creşte de la o pondere de 6-7% în prezent la 33-35% în cinci ani, iar producţia locală pentru Aqua Carpatica poate ajunge la un miliard de litri.

    În prezent, vânzările Aqua Carpatica se ridică la 400 de milioane de litri anual, iar brandul românesc este deja prezent pe 16 pieţe externe. În prezent, exportul de ape minerale al României este nesemnificativ, sub 5%, consumul intern creşte de la an la an. La momentul exitului din afacerea Dorna, în 2002, piaţa de ape minerale era la un nivel de 800-850 de milioane de litri, iar Dorna realiza vânzări de 80 de milioane de sticle pe an, potrivit datelor de la acea vreme. În prezent, piaţa a crescut la peste 2,2 miliarde de litri (tot segmentul de apă îmbuteliată – n.red.), ceea ce înseamnă că fiecare român a consumat în 2021 circa 116 litri de apă. „Dacă ne unim cu toţii, toţi competitorii din producţia apelor minerale, România devine o forţă la nivel mondial.”

    CITITI AICI MATERILAUL INTEGRAL

  • Personalitatea anului se acordă cursului valutar leu/euro pentru stabilitatea de care dă dovadă de 4 ani deşi suntem loviţi numai de crize

    Nu ştiu dacă cineva s-ar fi aşteptat la o asemenea stabilitate a cursului valutar leu/euro de care avem parte de aproape patru ani. Poate doar Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, pentru care stabilitatea cursului valutar în vremuri de criză este obiectivul principal.

    De aproape patru ani suntem într-o criză continuă: trei ani de pandemie, aproape doi ani de război la graniţă, după ce Rusia a atacat militar Ucraina, un an şi jumătate de inflaţie şi creşterea exponenţială a dobânzilor care a dat peste cap lumea occidentală.

    Nimeni din lumea occidentală nu crede că inflaţia poate să reînvie şi că băncile contrale vor fi nevoite să majoreze dobânzile la nişte niveluri fără precedent. În America dobânda a crescut de la 0% la 5%, iar în Europa de la minus 0,5% la 4%. La Bucureşti, BNR  a majorat dobânda de referinţă de la  1,5% la 7%.

    Stabilitatea cursului valutar leu/euro a fost remarcabilă şi este în continuare: dacă la 1 ianuarie 2020 cursul era cotat la 4,7218 lei/euro, marţi, 12 decembrie 2023, când scriu acest articol, cursul valutar a fost cotat la 4,9724 lei/euro, adică o creştere de numai 5,3%. (Pentru cei care îşi mai aduc aminte, în anii ʼ90 cursul creştea cu 5% pe zi.) În 2023, cursul a crescut cu numai 0,5% şi poate chiar ar fi scăzut avînd în vedere miliardele de eruo care au intrat în ţară din investiţiile străinilor în titlurile de stat româneşti, care au oferit o dobândă în lei foarte bună, din fondurile euopene sau din banii trimişi de românii care sunt la muncă în afară.

    De la 1 ianuarie 2020 şi până în octombrie 2023, inflaţia cumulată a fost de 33,7%. Deşi în aceşti aproape 4 ani România a înregistrat deficite comerciale uriaşe, adică importurile au depăşit exporturile cu peste 100 mld. euro, cursul valutar a rămas extrem de stabil. BNR nu a pierdut rezervă valutară, ci dimpotrivă, a înregistrat o creştere de 26 de mld. euro, respectiv de la 32,9 mld. euro la începutul lui 2020 până la 58,9 mld. euro la finalul lunii noimebrie 2023. La fel, rezerva internaţională a României administrată de BNR, care include rezerva în valută plus rezerva de aur, a crescut de la 37,4 mld. euro la 65 mld. euro în noiembrie 2023, adică un plus de 27,6 mld. euro.

    Mai mult decât atât, în cei 4 ani, datoria publică a statului şi datoria externă a României (care include datoria statului şi datoria sectorului privat) au înregistrat o creştere fără precedent. Spre exemplu, datoria externă a crescut de la 106 mld. euro la 161 mld. euro, deci avem o creştere de 60%.

    Mugur Isărescu a tinut cursul valutar stabil ca o ancoră în vremuri de criză, mai ales că românii se uită la evoluţia cursului ca la indicatorul care arată daca vine sau nu criza.

    Această stabilitate a cursului i-a ajutat pe foarte mulţi români, atât persoane fizice, cât şi firme.

    Dar la un moment dat toate aceste deficite, care se tot adună plus creşterea datoriei publice şi a datoriei externe, care încep să devină o problemă, se vor duce în cursul valutar. Nu ştim când va fi acest moment, poate să fie peste un an, poate să fie peste ani.

    Dar până atunci trebuie să ne bucurăm şi să salutăm această stabilitate a cursului valutar leu/euro din 2023 dar şi din ultimii patru ani – 2020, 2021, 2022, 2023.

    În lei, puterea de cumpărarea a crescut mai puţin pentru că a fost afectată de explozia inflaţiei.

    Cel mai important lucru adus de această stabilitate a cursului valutar ţine de creşterea puterii de cumpărare în euro, ceea ce ne-a permis să mai recuperăm din punct de vedere statistic ceva teren faţă de ţările occidentale. În aceşti ani salariile au crescut în lei, în valoare nominală – salariul mediu a crescut cu 45% -, iar dacă se împarte această majorare la creşterea de numai 5% rezulultă o creştere de nu mai puţin de 40% a puterii de cumpărare în euro.

    Această creştere a puterii de cumpărare în euro se vede şi la achiziţia unei case în România, unde moneda de referinţă este euro, dar şi atunci când mergem la cumpărături în afară.

    Nu cred că mai există o ţară europeană care să înregistreze o creştere a salariului în euro de peste 40% în ultimii 4 ani. Dimpotrivă, sunt ţări care au pierdut din puterea de cumpărare pentru că moneda lor naţionala s-a depreciat, iar cel mai bun exemplu ţine de Ungaria.

    De asemenea, stabilitatea incredibilă a cursului valutar, în toţi aceşti ani, ne-a permis ca din punct de vedere statistic economia României să înregistreze cel mai ridicat nivel din istorie prin intermediul celui mai cunoscut indicator, PIB, adică Produsul Intern Brut care măsoară valoarea adăugată în economie de companii, de noi ca angajaţi şi apoi consumatori, şi nu în ultimul rând de stat. PIB-ul a crescut în lei, în valoare nominală, iar dacă împărţim acest lucru la cursul valutar, rezultă o creştere statistică remarcabilă.

    Dacă în 2022 am avut un PIB de 280 mld. euro, în acest an vom ajunge la 320 de mld. euro, iar anul viitor la 350 de mld. euro, aproape triplu faţă de acum un deceniu.

    Având în vedere toate aceste lucruri, economice, politice, sociale, am acordat pentru 2023 premiul simbolic de Personalitatea anului cursului valutar leu/euro.  

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Cu dragoste pentru lucrul manual

    Când Mircea Andrei Braescu şi Daniela Nicoleta Braescu au decis să-şi „împrumute” numele unui brand propriu nici nu se gândeau că ideea lor de afacere avea să reziste mai bine de 15 ani. Se întâmpla în 2008, în Orăştie, judeţul Hunedoara, acolo unde a luat naştere atelierul de design şi producţie de articole de marochinărie Braescu.

    Lucrând împreună, cei doi fondatori şi-au perfecţionat, de-a lungul anilor, tehnicile de design şi producţie, colaborând cu nume sonore din lumea marochinăriei şi dobândind experienţă în dezvoltarea conceptelor care îmbină designul inovativ cu confortul şi funcţionalitatea.

    „Atelierul braEscu se mândreşte cu colaborările sale internaţionale cu cele mai faimoase case de modă şi îşi doreşte ca fiecare femeie ce-i trece pragul să poată simţi luxul şi calitatea produselor din piele realizate 100% în România.”

    Produsele iau naştere în atelierul din Orăştie, acolo unde doritorii pot să şi ia parte la procesul de producţie şi pot merge direct pentru a cumpăra ce le face cu ochiul. Vânzările se fac şi online, dar şi în câteva magazine partenere din ţară. Portofoliul constă momentan într-o singură linie de genţi – cele pentru femei, urmând ca, în decembrie, să fie lansate şi primele produse destinate bărbaţilor.

    „Pe lângă multă muncă făcută cu pasiune pentru tot ce înseamnă marochinărie din piele, am mai investit şi 17 ani din viaţă şi aproximativ 500.000 de euro. Investiţiile au fost realizate în atelierul de design şi producţie, în clădirea care găzduieşte atelierul de circa 1.500 de metri pătraţi, în utilaje de producţie.”

    De unde au venit banii? Din credite la bancă şi din profitul reinvestit în anii în care lucrurile mergeau bine. Anul 2022 nu a fost unul dintre cei mai buni, cifra de afaceri fiind de două milioane de lei, iar profitul oprindu-se la doar
    13,4 milioane de lei, din cauza costurilor de producţie greu de susţinut. BraEscu funcţionează cu o echipă de 35 de angajaţi.

    „Anul 2022 a fost ultimul an în care am acceptat să lucrăm în sistem lohn pentru clienţi din UE. Implementarea noilor produse bărbăteşti pentru Filson Europa a fost o provocare dusă la final cu succes, iar poşetele lucrate pentru brandul Burberry au reuşit să ţină atelierul la un standard calitativ foarte ridicat.”

    Problema este însă preţul manoperei, care, de cele mai multe ori, nu permite dezvoltarea şi/ sau posibilitatea de a continua. Prin urmare, au fost nevoiţi să renunţe la unii angajaţi, pentru că manopera era prea scumpă pentru a mai putea acoperi costurile de producţie.

    „Fiecare geantă din piele care pleacă din atelierul nostru este o reflexie a artei şi a dedicaţiei noastre pentru calitate.”

    Preţurile genţilor braEscu încep de la 750 de lei şi urcă în funcţie de tipul pielii şi de accesoriile incluse. De altfel, tot ce ţine de creativitate este un avantaj pentru cei doi oameni din spatele acestui business.

    „La partea creativă şi productivă suntem pe val, experienţa dobândită îşi spune cuvântul. În schimb, la promovare şi vânzare, mai avem multe de învăţat! Ca lecţie de viaţă, consecvenţa, cuvântul şi dăruirea putem spune că sunt premisele unei afaceri de succes. Restul sunt detalii.”   

    Cei doi fondatori şi-au perfecţionat, de-a lungul anilor, tehnicile de design şi producţie, lucrând cu nume sonore din lumea marochinăriei.

    Preţurile genţilor Braescu încep de la 750 de lei şi urcă în funcţie de tipul pielii şi de accesoriile incluse.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Bloombox Flowers – atelier floral (Bucureşti)

    Fondatoare: Lidia Bărdăşan

    Cifră de afaceri în primul an de activitate: 300.000 de lei (60.000 de euro)

    Prezenţă: în sectorul 2 din Capitală şi online

    Octavia Chiru – brand de design vestimentar şi de obiect (Bucureşti)

    Fondatoare: Octavia Chiru

    Prezenţă: online

    Enoa Dance – academie de dans (Iaşi)

    Fondatoare: Oana Crăciun

    Investiţie iniţială: 13.000 de euro

    Prezenţă: Iaşi

    Napoca Nutrition – cabinet de nutriţie (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Andreea Pavel

    Investiţie iniţială: 3.500 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Pofigo – atelier de decoraţiuni din lemn (Baloteşti, jud. Ilfov)

    Fondatoare: Roxana Stan

    Prezenţă: online, pe paginile de socializare

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Ramona Huştiu, Carrefour România: „Viitorul este al organizaţiilor care pot adopta stilul leadershipului generativ, cu cele trei dimensiuni: hands, head, heart”

    Ramona Huştiu s-a alăturat echipei Carrefour România în 2006, iar de atunci a schimbat peste zece roluri în cadrul companiei, şi din 2022 coordonează activitatea operaţională a celor 188 de magazine din formatul Market, alături de o echipă de peste 3.500 de colegi. Care crede ea că sunt valenţele în jurul cărora se va construi leadershipul viitorului?

     

    VIZIUNE PENTRU VIITOR:

     

    1. Ce rol v-aţi propus să aveţi în 2030?

    Acelaşi pe care mi l-am propus de când
    mi-am început cariera: să pot lăsa în urma mea oameni mai buni, un business mai solid şi mai sustenabil şi un mediu de lucru bazat pe încredere, respect şi transparenţă. Ca lideri, putem să facem acest lucru din orice funcţie, cât timp ne ghidăm după valori sănătoase: am avut ocazia în Carrefour să coordonez echipe şi de două, dar şi de mii de persoane, acordându-le aceeaşi importanţă.

    2. Ce calităţi/abilităţi de leadership credeţi că trebuie să aveţi în organigrama viitorului, în care inteligenţa artificială lucrează cot la cot cu angajaţii umani?

    Viitorul este al organizaţiilor care pot adopta stilul leadershipului generativ, cu cele trei dimensiuni: hands, head, heart. Prezentul şi viitorul sunt ale liderului care „simte” şi căruia îi pasă. Empatia, autenticitatea relaţiilor, curajul şi rezilienţa rămân calităţi de bază ale liderului din viitor.

    3. Care vor fi principalele provocări pentru liderul anului 2030?

    Să creeze un mediu de lucru în care angajaţii să se simtă implicaţi. Liderul trebuie să practice o adaptare şi înţelegere continuă, să confere putere middle managementului şi să construiască relaţii cu oameni din toate nivelurile companiei.

    4. Dar principalele oportunităţi pe care le veţi avea ca lideri odată cu avansul tehnologiei?

    Cea mai mare oportunitate va fi folosirea adevăratului potenţial al echipelor noastre, care nu se va mai irosi pe sarcini repetitive, fără valoare adăugată. Deciziile se iau mai uşor, datorită datelor disponibile; ajustările unui proces se pot face mai devreme şi mai bine. În tehnologie nu văd altceva decât un aliat, un mare ajutor.

    5.  Cum vă imaginaţi că vor arăta săptămâna de lucru în 2030 şi agenda unui lider din viitor?

    Mi-aş dori să fie aşa: 70% cu activităţi programate şi 30% pentru discuţii spontane, într-un cadru informal care poate fi mult mai revelator. Rolul unui lider este să ajute în problemele mari, însă tot el poate să rezolve acele „pietricele din pantofi” ale angajaţilor, care nu ne împiedică să mergem, însă sigur ne fac sa şchiopătăm.

    6. Cum credeţi că se va desfăşura un interviu de angajare în 2030 şi ce calităţi veţi aprecia cel mai mult la un viitor coleg?
    Un interviu de angajare ar trebui, în primul rând, să fie personalizat. Căutăm mai degrabă un profil, decât o experienţă; versatilitate, capacitatea de a utiliza concepte din domenii diferite. Totodată, inteligenţa emoţională şi etica sunt calităţi diferenţiatoare, mai ales în funcţie de impactul social al rolului.  

    Ramona Huştiu

    Supermarket business unit director, Carrefour România

    37 de ani


    Cifră de afaceri: (2021) 13,1 mld. lei*

    Număr de angajaţi: >16.000

    *rezultate consolidate ale celor patru companii sub umbrela brandului Carrefour: Carrefour Romania, Artima (Carrefour Market şi Express) Columbus Operational (Carrefour Market şi Express) şi Supeco Investment.

    BUSINESS Magazin a lansat anul acesta o nouă ediţie a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2023, unde am vorbit cu cea mai nouă generaţie de tineri manageri şi antreprenori cu vârsta de până în 40 de ani despre schimbările cu care se confruntă sub influenţa tot mai mare a AI. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să analizăm modul în care cei mai tineri manageri şi antreprenori vor reuşi să conducă organizaţiie din România către un viitor în care inovaţia, eficienţa, sustenabilitatea, dar şi emoţiile umane vor defini noua lume a afacerilor. Ramona Huştiu, supermarket business unit director, Carrefour România, este unul dintre managerii al căror profil a apărut în cadrul acestui proiect.

  • Povestea familiei care a renunţat la munca pentru marile corporaţii din România şi a decis să îşi deschidă o afacere. Ce a ajuns să facă acum

    „Suntem o familie de foşti corporatişti din Cluj, care acum nouă ani a început un proiect de suflet, localizat în Târnăveni, oraşul nostru natal, un mic business de familie, numit Lavanda Di Maria, după numele fiicei noastre, Diana Maria.” Aşa îşi încep povestea Ioana şi Adrian Porime, fondatorii unei afaceri de la zero cu parfum de Provence.

    Au pornit de la ideea de a valorifica o ultimă parcelă de pământ rămasă moştenire de la bunici, dar nu au vrut să facă agricultură tradiţională, aşa cum era obiceiul în zonă. S-au documentat până când au ajuns la concluzia că lavanda ar fi cea mai bună idee, făcându-i şi pe ei să se întoarcă la miresmele duminicilor din copilărie, petrecute în familie.

    „Din momentul în care am decis ce vom face, am citit şi am experimentat, dar – cel mai important, am învăţat şi învăţăm din propriile experienţe.” Ioana şi Adrian şi-au format experienţa în domeniul vânzărilor vreme de două decenii înainte de a pune bazele Lavanda Di Maria. Au părăsit lumea corporaţiei în anul 2020, iar de când au decis să meargă pe acest drum al antreprenoriatului, dedicându-se sută la sută afacerii proprii, au descoperit, spun ei, tot ce se putea despre culturile de lavandă şi parcă şi-au consolidat astfel şi familia.

    Ei doi se îngrijesc de cultură, prelucrează lavanda şi o procesează în atelierul lor din judeţul Mureş, pe uşa căruia ies uleiuri esenţiale, creme, balsamuri şi săpunuri. Toate având, evident, acelaşi ingredient-vedetă. „Acum patru ani, ne-am aventurat într-o nouă provocare, Lavender Truck, maşina care livrează frumuseţe, cu care participăm la diferite evenimente din ţară. E un concept nou, similar food truck-urilor, dar adaptat pentru produsele noastre.”

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

     

     

  • Era una dintre cele mai cunoscute femei din România, dar a renunţat la tot pentru a începe o afacere. Câţi bani face acum o fosta prezentatoare de la TVR cu afacerea începută in joacă

    Fă ce-ţi place şi nu vei munci nicio zi din viaţa ta”, celebrele vorbe ale lui Confucius, par să îşi găsească pe deplin reprezentarea în felul în care Malvina Cervenschi şi-a construit viaţa profesională. „Să joci, nu să te joci (asta este regula mea obligatorie), să fii fair, să ai etică, antrenament, pregătire, echipă şi colaborare.

    E nevoie de disciplină, de perseverenţă, de învăţare din nereuşită, să înveţi să pierzi, să ai adaptabilitate, corectitudine”, sumarizează Malvina Cervenschi regulile după care se ghidează în mediul de afaceri. Cu o formaţie de jurnalist – a activat între 2003 şi 2013 în cadrul Televiziunii Române -, din 2012 a făcut pasul către antreprenoriat şi a fondat Casa de Bijuterii Malvensky, fiind în prezent şi CEO şi designer. Firma pe care a înfiinţat-o este furnizor de bijuterii pentru Casa Regală a României.

    De curând, fondatoarea brandului de bijuterii de lux şi cu diamante Malvensky, a hotărât să mute afacerea într-o zonă premium şi să deschidă porţile unei case de bijuterii într-o clădire istorică de pe bulevardul Lascăr Catargiu din Bucureşti, după o investiţie de aproximativ 120.000 euro. Compania, care are 20 de angajaţi, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 15,5 milioane de lei, faţă de 14,4 milioane de lei în 2021. „Anul acesta focusul este pe bijuterii cu diamante şi alte preţioase. În ultimul an am avut o creştere  de 577% pe segmentul de inele de logodnă”, declară antreprenoarea.

    În ce priveşte noutăţile din ultima perioadă, antreprenoarea indică lansarea Diamond Floor, un etaj dedicat colecţiilor cu diamante, inelelor de logodnă şi verighetelor. În plus, recent a demarat şi programele de masterclas în gemologie, în cadrul Casei de Bijuterii Malvensky, un curs săptămânal dedicat atât profesioniştilor din domeniu, cât şi pasionaţilor de diamante şi pietre preţioase.

    Ce hobby aveţi şi cât timp îi dedicaţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Design, creaţie de bijuterii, dezvoltare de produse, călătorii. Sunt activităţi pe care le fac cu extrem de mare pasiune şi plăcere. Fac parte din categoria persoanelor care consideră munca a fi un hobby, cel puţin o parte din munca mea. Partea de creaţie, de la viziune, schiţa, alegerea pietrelor preţioase, dezvoltarea proiectului, tot acest proces este absolut fascinant. Creez bijuterii de mai bine de 11 ani, însă pasiunea pentru a realiza obiecte, imaginaţia şi viziunea le simt parte din mine de când mă ştiu. Călătoriile sunt şi ele un hobby, pentru că vin la pachet cu partea de creaţie; de obicei îmi iau o lună creativă-sabatică pe an. Călătoresc anual la târguri de bijuterii şi pietre. Tot la hobby aş mai adăuga pe listă şahul şi tenisul. Şahul îl practic de la vârsta de 7 ani şi l-am făcut 5 ani de performanţă. De tenis m-am îndrăgostit de curând tot prin creaţie, prin crearea trofeelor bijuterie pentru competiţiile de tenis din România, de la Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Acest lucru m-a apropiat de lumea tenisului, de sport în sine.

    Ce corespondenţe există între acest hobby / sport şi afaceri?

    Sunt creator de bijuterii, deci felul în care bijuteriile îmi trăiesc viaţa vine din pasiunea şi plăcerea cu care le realizez. Hobby-ul meu este esenţa businessului meu.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    Da, 100%. Dacă eşti mereu în interior, nu mai ai privirea de ansamblu, care este atât de importantă. Deci este nevoie să evadezi, măcar o oră, o zi, o săptămână, uneori poate şi o lună.

    Ce beneficii are hobby-ul pentru dvs.?

    Îmi hrăneşte mintea, mă ajută să văd lucrurile mai clar şi în perspectivă, să anticipez, să mă reorganizez. Mă inspiră…

    Există regulile aplicabile în hobby şi în afaceri? Dacă da, care?

    Există. Abordarea strategiei, deschiderea, alegerile, privirea în perspectivă, analiza, sacrificiile, ofensiva sau defensiva, acţiunea, răbdarea. Cultivarea, evoluţia, perfecţionarea – sunt pilonii mei. În fiecare aspect. Comparând antreprenoriatul cu şahul, putem spune că deschiderea este esenţială, fiind ca un start şi stabilirea cursului acţiunii. În cazul meu, deschiderea a fost bazată pe instinct, mai degrabă decât pe strategie învăţată şi structurată.

    Ulterior, am dezvoltat treptat afacerea, construind o echipă solidă, schimbând sediul, diversificând departamentele şi stabilind cu claritate rolurile, pas cu pas. Apoi, precum un joc de şah, trebuie să pui în mişcare trupele, să le plasezi strategic şi să gestionezi timpul cu precizie, pentru că totul se desfăşoară într-o cursă contra cronometru. Folosind mişcarea „en passant”, uneori trebuie să te retragi pentru a reflecta, gândi şi analiza, cu manageri de încredere care pot să continue operaţiunile. Şi, cel mai important, şahul dezvoltă gândirea strategică, permiţându-ţi să prevezi doi, trei sau chiar patru paşi înainte şi să evaluezi consecinţele mişcărilor tale. Deoarece multe lucruri nu pot fi remediate, iar repararea este mai costisitoare decât prevenirea. Aşa că, în şah, există o vorbă: „piesă atinsă, piesă mutată”. Cu alte cuvinte, gândeşte de două ori, sau poate chiar de zece ori, înainte de a face o mişcare.

    Care sunt regulile obligatorii în sport / hobby şi afaceri?

    Să joci, nu să te joci (asta este regula mea obligatorie), să fii fair, să ai etică, antrenament, pregătire, echipă şi colaborare. E nevoie de disciplină, de perseverenţă, de învăţare din nereuşită, să înveţi să pierzi, să ai adaptabilitate, corectitudine.

    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată? De ce?

    Îmi place să încerc orice, măcar o dată. Însă nu am fost tentată să mă expun sporturilor extrem de extreme…  

    PREFERINŢE:

    CUVÂNT: Legacy

    CARTE: „Diamante şi foc”, de Raquelle Bergstein

    TIP DE VACANŢĂ: work and pleasure

    DESTINAŢIE DE VACANŢĂ: sudul Franţei