BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Povestea românului care, după ce a încercat un business propriu în confecţii, a decis că nu trebuie să faci lucruri la care nu te pricepi, iar acum conduce unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din România

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 15. Alex Bratu, Country Manager, Jysk România, Bulgaria şi Turcia

    A preluat funcţia actuală în urmă cu aproape 14 ani, după ce, anterior, activase timp de cinci ani în cadrul Intersport, în rolul de commercial manager. În retail a ajuns în 2004, „după o experienţă antreprenorială destul de sălbatică”, după cum povesteşte chiar el. Încercase să dezvolte un business legat de producţia de confecţii, dar a învăţat că nu trebuie să faci lucruri la care nu te pricepi, ci să te rezumi la sfera ta de expertiză.

    A fost înscris la Drept, însă a renunţat la planurile de a avea o carieră în domeniul juridic după o experienţă neplăcută cu acest univers. Un alt vis pe care l-a avut a fost să devină artist rock şi să aibă o trupă. A reuşit să scoată trei albume, o serie de videoclipuri şi îi place în continuare să cânte şi să compună. Executivul spune că atunci când trebuie să lucreze direct cu o anumită persoană, întotdeauna sunt importante atitudinea şi chimia cu acea persoană, şi preferă întotdeauna un om cu o atitudine optimistă, un om deschis, versus un specialist care nu se poate integra în echipă.

    CITITI AICI POVESTEA LUI Alex Bratu, Country Manager, Jysk România, Bulgaria şi Turcia

     

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România – 8. Dan Şucu, fondator şi proprietar, Grup Mobexpert: Antreprenorul român trebuie să nu uite cum să îşi apere afacerea şi să protejeze tot ceea ce a construit

    Dan Şucu a pus bazele Grupului Mobexpert, care a împlinit 30 de ani în acest an, având în minte ideea că pentru a reuşi în business trebuie urmărită nevoia clientului, astfel încât acesta să aibă ce are nevoie, atunci când are nevoie şi cum are nevoie: „Indiferent ce probleme crezi că ai, problema clientului e prima”. În prezent, businessul are activităţi integrate (producţie, şi logistică, şi retail, toate proprii), peste 2.100 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 264 mil. euro în 2022, fiind unul dintre cele 40 de branduri antreprenoriale din România care a reuşit să treacă de 1 miliard de lei cifră de afaceri. Omul de afaceri este de părere că astăzi mediul de business din România are nevoie de ceva mai multă tenacitate şi mai multă dorinţă de a face lucrurile cât mai aproape de perfecţiune. În plus, crede el, antreprenorul român trebuie să nu uite cum să îşi apere afacerea şi să protejeze tot ceea ce a construit.


     

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România – 7. Tudor Manea, CEO, eMAG: Cred foarte mult în în educaţie. Educaţia în business ajută mult, pentru că noi, românii, avem tendinţa să vedem finalul şi alergăm foarte repede ca să atingem acel ţel

    A preluat funcţia de CEO al grupului eMAG de la Iulian Stanciu, care l-a numit într-un interviu „angajatul 23”, deoarece este unul dintre cei mai vechi membri din echipă. S-a alăturat eMAG în 2006 ca manager IT, dar, în primele zile, pentru că echipa era încă foarte mică, se ocupa inclusiv de livrarea coletelor pentru clienţi, urmând apoi ca de-a lungul timpului să ocupe diverse poziţii în cadrul companiei. Una dintre principalele valori după care se ghidează în carieră este educaţia: „Cred foarte mult în în educaţie. Educaţia în business ajută mult, pentru că noi, românii, avem tendinţa să vedem finalul şi alergăm foarte repede ca să atingem acel ţel. Ajungem mai repede decât ajung acolo mulţi colegi din Europa, dar după aceea mai trebuie să reparăm un pic şi ca să nu mai reparăm, să facem lucrurile bine din prima, cred că educaţia ajută foarte mult, educaţia de business”.

     


     

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România – PROFIL PREMIUM. Jorge Araya, Director general pentru BAT România şi director al ariei Europa de Sud-Est în cadrul BAT

    „Având deja o contribuţie semnificativă la economia locală, vom continua să investim în angajaţii noştri, în unităţile noastre de producţie şi în ştiinţă şi inovaţie, elemente esenţiale pentru dezvoltarea produselor noastre cu risc redus şi pentru îndeplinirea obiectivului de a construi un viitor mai bun”.

     

    În prima parte a acestui an, Jorge Araya a preluat funcţia de director general al BAT România şi director al nou-înfiinţatei Arii Europa de Sud-Est. Împreună cu echipa sa de management cu sediul în România coordonează de la Bucureşti activitatea BAT pe plan local şi în alte 12 pieţe: Italia, Turcia, Bulgaria, Ucraina, Serbia, Albania, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Slovenia, Croaţia şi Kosovo.

    Jorge Araya şi-a început cariera în BAT în Chile în 1995 şi pe parcursul ultimilor 25 de ani a ocupat o serie de funcţii de conducere atât la nivel de piaţă, cât şi la nivel regional în regiunea AmSSA din cadrul BAT, între care director al brandurilor BAT în Mexic, director de marketing în Chile, director de marketing în Brazilia şi director de marketing al regiunii Americi. Înainte de a se muta în România, Jorge Araya a fost vicepreşedinte executiv de marketing în cadrul Reynolds, fiind responsabil pentru toate funcţiunile de marketing din SUA, între care consumatori, comerţ şi marketing digital.

    În România, BAT este prezentă de 25 de ani şi este cel mai mare jucător de pe piaţa tutunului, cu o cotă de piaţă de peste 50%. Investiţiile totale ale companiei în fabrica din Ploieşti au depăşit 500 mil. euro de la construcţia sa în 1996. În plus, compania este unul dintre cei mai mari contribuabili ai României, cu o contribuţie totală de 10,5 mld. lei (2,1 mld. euro) în accize şi taxe la bugetul de stat în 2022. BAT a creat 3.000 de locuri de muncă în cele trei entităţi pe care le operează la nivel local (fabrica din Ploieşti, compania naţională de distribuţie şi centrul de servicii integrate) şi generează alte 30.000 de locuri de muncă indirect, pe lanţul valoric. Durata medie de vechime în cadrul companiei este de peste şapte ani. BAT este, de asemenea, unul dintre cei mai mari producători de bunuri de larg consum şi exportatori din România. 70% din volumele produse în fabrica BAT din Ploieşti, ţigări şi consumabile din tutun pentru glo, cel mai inovator dispozitiv care încălzeşte tutunul din portofoliul companiei, sunt exportate în peste 50 de ţări din întreaga lume. Fabrica BAT din Ploieşti este a doua cea mai mare fabrică a grupului din Europa şi între primele cinci din lume.

  • Povestea femeii care a dus genţile şi pantofii din Huşi, în capitalele internaţionale ale modei

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 6. Cristina Bâtlan, Cofondatoare şi proprietară, Musette: Înţeleg că succesul nostru li se datorează oamenilor. Avem succes doar când ceilalţi recunosc asta

    Cristina Bâtlan a reuşit să transforme brandul Musette, pornit în studenţie, într-un nume recunoscut internaţional, iar pantofii şi genţile din Huşi ajung în prezent la femei din toate capitalele modei. La rândul său, antreprenoarea e mai vizibilă ca niciodată, de la articole în print, apariţii TV, la podcasturi şi numeroase postări în social media, demonstrând că nu eşti niciodată prea tânăr pentru a reuşi să transformi idei de business în poveşti de succes.

    Se autodescrie drept un „antreprenor care gândeşte în afara cutiei” pentru că lucrează în modă de la 18 ani şi lucrează astfel cu trenduri de când se ştie, motiv pentru care nu o mai surprinde nimic: „Atunci când cunoşti trendurile, începi să trăieşti cu ele şi să te obişnuieşti cu ele”. De asemenea, crede că experienţa i-a adus şi capacitatea de a empatiza: „Înţeleg că succesul nostru li se datorează oamenilor. Avem succes doar când ceilalţi recunosc asta”.

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România – 3. Julien Munch, CEO, Carrefour România: România este uluitoare şi neaşteptată. O fereastră deschisă spre viitor

    Timp de peste un deceniu, Julien Munch a făcut parte din Forţele Aeriene Franceze, iar apoi a avut câteva „escale” în instituţii şi companii din ţara natală, Franţa. Anul trecut a preluat de CEO al Carrefour România, unul dintre jucătorii-cheie din piaţa locală de retail alimentar, prezent pe plan local cu peste 410 de magazine sub mai multe formate, dar şi cu operaţiuni online.

      Pe durata mandatului său, grupul francez Carrefour a cumpărat operaţiunile retailerului Cora în România. Expatul spune că, prin ochii săi, România este „uluitoare şi neaşteptată. O fereastră deschisă spre viitor”. În zona profesională consideră că cele mai mari provocări cu care te confrunţi sunt gestionarea incertitudinilor şi coordonarea echipelor, iar despre defectele şi calităţile sale ne-a împărtăşit faptul că, uneori, lipsa răbdării îi poate juca feste, iar o calitate care îl caracterizează este inteligenţa relaţională.

  • Povestea tinerilor care şi-au deschis o firmă unde vând unul dintre cele mai vechi alimente din lume

    Pe Alexandra şi Andrei Mureşan îi pasionează designul, dar au apetit şi pentru experienţele culinare. Ea este designer full time, cu o experienţă de opt ani în domeniu, iar el se ocupă cu modelare şi randări 3D. Anii petrecuţi în faţa monitoarelor i-au făcut să caute noi preocupări, unele care să-i ţină departe de lumea digitală şi mai aproape de satisfacţia creării unui lucru de la zero, manual. Este începutul poveştii Roi Honey Goods.

    Prima idee a fost să se joace cu mierea crudă din stupina familiei. În toamna lui 2022, au creat şi testat mai multe reţete, care au ajuns apoi la prieteni, pentru degustare. „Reacţiile au fost pozitive, aşa că la începutul anului 2023 am hotărât ca vrem să trecem la următorul pas. Anul acesta am reuşit să finalizăm şi să perfecţionăm produsele, să ne deschidem firma şi să lansăm magazinul online, roihoneygoods.com, unde clienţii pot să achiziţioneze produsele noastre, dar pot şi să găsească reţete simple şi sănătoase pe care să le încerce acasă”, povestesc cei doi tineri antreprenori.

    În ultimele luni, au încheiat şi câteva parteneriate cu alte afaceri care au aceeaşi pasiune pentru produse fabricate manual, dar şi generatoare de profit. „Deseori, atunci când oamenii aleg să consume miere, o cumpără din supermarketuri, acolo unde găsim de cele mai multe ori miere importată, iar şansele ca aceasta să fie contrafăcută, potrivit unui studiu făcut de EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară) sunt de 50%.

    Cu brandul Roi, încercăm să facem mierea mai atractivă şi mai vizibilă pentru un public care nu are contact direct cu lumea apicultorilor, nu participă la târguri tradiţionale şi nu frecventează pieţe unde găseşti în general genul acesta de produse, la calitate superioară.” Roi Honey Goods este un brand prezent şi activ în mediul online, acolo fiind publicul pe care îl ţintesc Alexandra şi Andrei Mureşan. Este vorba despre clienţi cu vârste între 25 şi 45 de ani, oameni care apreciază produsele locale şi cumpără produse alimentare cu atenţie, nu compulsiv. „Am înţeles ce înseamnă o strategie de brand şi ce înseamnă să te poziţionezi în piaţă, dar în acelaşi timp am învăţat şi că nu e nevoie mereu de investiţii mari şi un buget nelimitat pentru a face acest lucru bine.” Până acum, investiţia celor doi antreprenori este de circa 10.000 de euro, banii fiind alocaţi pentru branding, materie primă, utilaje, ambalaje şi magazinul online.

    Totul se întâmplă în satul Dezmir din judeţul Cluj, unde iau naştere cele două „colecţii” de produse: pe de o parte, sunt diferite sortimente de miere crudă (de salcâm, de rapiţă, polifloră şi de tei), iar pe de de altă parte sunt cremele tartinabile din miere crudă în combinaţie cu diferite ingrediente precum nucă, fistic, migdale, cacao sau scorţişoară. „Mierea noastră este extrasă manual, este naturală şi nu conţine conservanţi sau zahăr adăugat. Vindem în principal online, prin magazinul roihoneygoods.com, dar produsele noastre se pot găsi şi în magazine sau cafenele de specialitate din ţară.

    Preţurile variază între 28 şi 34 lei, în funcţie de produs şi ingredientele utilizate.” Noi sortimente Roi se anunţă pentru perioada Crăciunului, când Alexandra şi Andrei vor să lanseze câteva varietăţi în ediţie limitată. Totul, în timp ce jonglează şi cu provocările de natură legislativă cu care vine, inevitabil, înfiinţarea unei firme. „Cele mai mari provocări pe care le-am întâmpinat până acum au ţinut în principal de procesele birocratice şi contactul cu statul.

    Ni se pare că este destul de dificil să fii antreprenor în România, deoarece calci pe un teren instabil şi e greu să-ţi faci planuri pe termen mediu şi lung.” Pe lângă acestea, tot ceea ce ţine de logistică, ambalaje, producţie aduce obstacole în plus, care le pun mintea la treabă, dar, spun Alexandra şi Andrei, asta scoate cele mai bune idei la iveală, aşa că încearcă să se şi bucure de procesul creşterii.

     

    Preţurile variază între 28 şi 34 lei, în funcţie de produs şi ingredientele utilizate.

    Noi sortimente Roi se anunţă pentru perioada Crăciunului, când Alexandra şi Andrei vor să lanseze câteva varietăţi în ediţie limitată.

  • Aveţi mai mult timp în perioada sărbătorilor? Iată locurile unde veţi putea să ieşiţi în următoarea perioadă – cele mai noi şi inedite cafenele din Bucureşti

    Pe o piaţă a cafenelelor de specialitate în continuă ascensiune, Bucureştiul s-a împodobit cu zeci de astfel de localuri care mai de care mai atrăgătoare. Cafeaua este bună, amenajarea interioară ştie pe ce puncte sensibile să mizeze, aşa că mai e nevoie doar de o companie plăcută. Sau, de ce nu, chiar şi fără companie ne putem desfăta cu o asemenea bogăţie de oferte. Business MAGAZIN a făcut o selecţie – subiectivă – a unora dintre cele mai cool cafenele din Bucureşti. Dacă vreŢi să le aflaţi poveştile pe scurt, citiţi materialul de mai jos şi apoi nu ezitaţi să le vizitaţi pentru o cafea bună.

    1. AM PM Coffee

    Cafeneaua lui din Sibiu, care s-a transformat într-un obiectiv în sine pentru bucureştenii amatori de cafea de specialitate, i-a condus lui Bogdan Berdacovici paşii către următorul nivel. Aşa că în 2022 el a mai aruncat o ancoră cu numele AM PM Coffee şi în afara Sibiului, în Bucureşti. Astăzi, pe strada Paris la numărul 7A, îşi aşteaptă discret cafegiii localul AM PM Coffee, cu un stil de amenajare asemănător unei jungle urbane, care aduce natura mai aproape. Proiectul de design poartă semnătura PickTwo Studio, un birou de amenajări care şi-a mai pus amprenta pe numeroase alte localuri emblematice din Bucureşti. La AM PM Coffee, după cum şi numele o sugerează, ideea este de a putea petrece timp atât dimineaţa, cât şi seara. Practic, în prima parte a zilei, clienţii vin pentru cafea şi gustări, în vreme ce seara, locul se transformă într-un hotspot cultural şi social nest, cu cocktailuri, ateliere tematice sau evenimente de degustare. Comună pentru toată ziua este pofta de networking.

    2. BOB George

    În 2023, familia BOB – născută de la cafeneaua cu acelaşi nume – s-a mărit cu un nou membru, în Centrul Vechi al Capitalei, pe numele său BOB George. Proiectul îi are ca fondatori pe Costin Popescu şi Bogdan Cutuş, doi oameni pasionaţi de gastronomie şi ospitalitate, cărora li s-au alăturat ulterior Paul Ungureanu şi Alexandru Niculae. Cel mai nou proiect al lor, BOB George, se află pe strada Lipscani din Bucureşti, la parterul Palatului Dacia-România, un loc tranzitat de numeroşi turişti şi care pare că renaşte de ceva timp, odată cu deschiderea mai multor baruri, cafenele şi restaurante în zonă. Cafeneaua este rezultatul unui parteneriat cu Art Safari, cel mai mare conglomerat de expoziţii de artă din România, şi BCR. Spaţiul face parte din Palatul Dacia-România, monument istoric de valoare naţională, înscris în Lista Monumentelor Istorice.

    3. ÎnCotro Specialty Coffee

    Alexandru Militaru a făcut cunoştinţă cu cafeaua de specialitate pe când locuia în Germania, la Düsseldorf. Acolo, împreună cu tatăl lui, se ocupa de o firmă de construcţii fondată chiar de ei. Tentat de ideea de a-şi deschide propriul local care să aibă cafeaua în prim-plan, a făcut un research asupra pieţei locale, iar la finalul anului 2022 a găsit un spaţiu pe strada Ana Davila din Bucureşti, unde a deschis ÎnCotro Specialty Coffee, o cafenea discretă în inima cartierului Cotroceni din Bucureşti. Pentru nume, Alexandru s-a sfătuit cu un prieten, care a ajuns la acest joc de cuvinte ce ilustrează şi poziţionarea geografică a cafenelei. Cafeaua este astfel calea de mijloc între traseele continue de „du-te – vino” ale oamenilor.

    4. K53

    Nu departe de Cişmigiul cel romantic, vizavi de Facultatea de Drept din Bucureşti, într-un spaţiu pe lângă care cu toţii am trecut fără să-i dăm prea mare importanţă, cumva ascunsă, de la sfârşitul anului 2022 şi-a stabilit „reşedinţa” K53, o cafenea care nu se mulţumeşte să fie doar atât, ci a găsit o atracţie şi pentru cei care împart pasiunea cafelei cu cea pentru artă. În „K53”, „K” reprezintă numele bulevardului Mihail Kogălniceanu, cel care face legătura între piaţa cu acelaşi nume şi Piaţa Operei şi pe care se află şi cafeneaua. Iar „53” este numărul înscris pe clădire, la exterior. Fondatoarea cafenelei este Cristina Radu. Conceptul localului este armonizarea cafelei cu arta, spaţiul găzduind expoziţii artistice şi evenimente culturale.

    5. Murale

    La intersecţia dintre cafenea de specialitate, terasă primitoare şi spaţiu de (co)working, se află Murale, un loc care a apărut ca o consecinţă a unui mix de împrejurări din care s-a născut o singură concluzie: era nevoie de aşa ceva în zonă. În ce zonă? Nu departe de Piaţa Dorobanţi, un areal de altfel dinamic, dar unde oamenii voiau un spaţiu care să îmbine necesitatea cu plăcerea. În urmă cu opt ani, Ionuţ Ciobanu şi Oana Nedelea au deschis, la parterul unei mici clădiri de pe strada Radu Beller 25, două businessuri – un barbershop – Foarfeca şi Briciul – şi un salon de înfrumuseţare pentru femei – Fatal Studio. La începutul anului 2021, au hotărât să transforme grădina de bloc de care dispuneau în spaţiul care este acum, adică o terasă care funcţionează (şi) ca o cafenea de specialitate, numai bună de găzduit conversaţii şi întâlniri în orice anotimp prietenos. La Murale se întâlnesc clienţii celor două businessuri de înfrumuseţare – barbershopul şi salonul, clienţi care vin, de obicei, cu o oră înainte de programare doar pentru a se bucura de cafea. Tot pe la Murale trec şi oamenii care lucrează la clădirile de birouri din zonă şi se opresc repede pentru o cafea to go.

    6. NOI Coffee Bar

    Proiectul cafenelei NOI din apropierea Parcului Carol din Bucureşti a luat naştere din plimbările lui Vlad Graţianu şi ale lui Aysel Ali spre birou, când au văzut un spaţiu de închiriat şi a fost dragoste la prima vedere. Dorinţa de a avea propria cafenea era deja în mintea lor de câţiva ani. Spaţiul se află la un colţ de stradă, pe calea Şerban Vodă, acolo unde, până în mai 2023, a contribuit la formarea unei comunităţi o altă cafenea, TETO. Din iunie însă, TETO s-a mutat într-o casă nouă, în Cartierul Armenesc, lăsând astfel în urmă un loc gol pentru o nouă poveste care acum se scrie, cea a NOI Coffee Bar. Locul preluat de la cafeneaua anterioară a fost gândit şi decorat de la zero, Vlad şi Aysel implicându-se în toate etapele, de la început până la sfârşit. Ce au obţinut este un local într-un stil minimalist cu accente moderne. Atrag în mod special atenţia portretele de pe pereţi şi tapetul din separeu. NOI este un loc potrivit şi pentru cei care poftesc la un mic dejun sau brunch luat în oraş, dar şi pentru aceia care doar au nevoie de o gustare care să le iasă în cale.

    7. Ruby

    Când doi prieteni greci se asociază cu o româncă şi îşi pun în minte să ducă savoarea mediteraneană mai departe de ţara lor natală, s-ar putea să iasă un business care să le lase gura apă celor pe care îi vizează. Aşa s-a întâmplat, de exemplu, cu Ruby, un local tip cafenea deschis pe Calea Victoriei chiar lângă iconicul hotel Radisson Blu, care integrează mai multe tentaţii pentru cei care îi trec pragul. Ideea le-a aparţinut lui John Younis şi George Argentopoulos, doi greci care s-au mutat în România, iar ea s-a bucurat să fie parte din poveste. Lor li s-a alăturat Raluca Răsădean. Toţi trei au experienţă în lumea corporate şi s-au mai implicat în trecut în alte proiecte antreprenoriale. George Argentopoulos este cel care a deţinut rolul de CEO al grupului de restaurante Sphera Franchise Group, cu KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în portofoliu, precum şi funcţia de director în cadrul dezvoltatorului imobiliar Băneasa Developments, care deţine mallul Băneasa Shopping City din Bucureşti. John Younis are şi el experienţă în cadrul proiectului Băneasa, fiind director general la Grand Cinema Băneasa timp de opt ani. Cât despre Raluca Răsădean, ea este fondatoare a unui business cu saloane de înfrumuseţare, Rouge Nail Bar, având totodată experienţă în organizarea de evenimente şi în agenţii de branding şi marketing. Ruby este nu doar despre cafea bună, ci şi despre nuci şi ciocolată.

    8. Sip Sip Social Place

    Una dintre cele mai noi cafenele din zona Timpuri Noi din Bucureşti este Sip Sip, un business care îi are ca fondatori pe  Alina şi Daniel Duţu. Ei au preluat o fostă cafenea pentru a da viaţă alteia, pregătită să se integreze în comunitatea deja formată. Au îmbogăţit oferta cu zona de patiserie şi băcănie, venind cu o selecţie de produse artizanale şi cu un segment de băuturi alternative organice precum kombucha, matcha, chai sau apă de cocos. Numele a fost ales cu ajutorul unei echipe de oameni creativi din industria de advertising şi porneşte de la simplul gest de a sorbi cafeaua, „to sip” fiind traducerea în limba engleză pentru „a sorbi”. Spaţiul Sip Sip a fost amenajat în colaborare cu echipa de arhitecţi de la Altro Studio Design, scopul urmărit fiind creionarea unei atmosfere luminoase, verzi, sustenabile, alternând elemente calde de lemn cu structuri metalice industriale, invadate pe alocuri de zone verzi explozive ca o continuare firească a parcului ce se regăseşte dincolo de ferestrele coffee shopului. Lumina joacă un rol central, fiind elementul care încălzeşte şi însufleţeşte spaţiul şi punând accent pe procesul artizanal de extracţie a cafelei.

    9. Throwback Coffee & Stories

    În inima Cotroceniului, poate cel mai boem cartier al Bucureştiului, Throwback Coffee & Stories este liantul care leagă nu doar locuitorii din zonă, ci şi pe cei veniţi din alte colţuri ale oraşului pentru a se integra în atmosfera desprinsă parcă din romanele secolului trecut. Cafeneaua are, la rândul ei, o poveste parcă luată din cărţi, iar Raluca Taifas este naratorul, alături de partenerul ei, fotbalistul Raul Costin. Cafeneaua şi-a găsit locul într-o casă veche, al cărei design actual poartă acum semnătura Ralucăi. Pentru nume, după îndelungi căutări, a ajuns la Throwback, cuvântul englezesc pentru „întoarcere”, la care a adăugat sintagma „Coffee & Stories”, adică mijlocul prin care poate avea loc acest proces de rememorare. Într-o abundenţă de localuri noi, aşa cum se vede astăzi, cu precădere cafenele, ce contează, crede Raluca, este să dai mai departe poveşti, să te diferenţiezi şi să vii cu nume noi, inovative, cu poveşti simple, frumoase, pentru că nu doar cifrele contează.

    10. Wildwood Coffee & Cocktail Bar

    Wildwood, New Jersey, Statele Unite ale Americii. Locul în care Anda Văleanu şi Mihăiţă Iftimie au aterizat în vremea în care erau la facultate, printr-un program dedicat studenţilor. Câteva experienţe fabuloase şi câţiva ani mai târziu, Wildwood s-a mutat în Bucureşti, undeva în zona Victoriei, unde cei doi tineri au adus frânturi din ceea ce i-a fascinat dincolo de ocean şi le-au reunit într-o cafenea de specialitate luminoasă, primitoare, armonioasă, pentru cei cu nasul fin şi papilele gustative antrenate. Finalul zilei transformă localul în cocktail bar, un concept nu prea popular pe piaţa locală, dar pe care Anda şi Mihăiţă încearcă să-l consolideze. Poziţionarea Wildwood în categoria cafenelelor de specialitate este o distincţie în sine, cred cei doi tineri, care văd în asta totodată şi o responsabilitate, pentru că ei vor să păstreze o reputaţie bună acestui tip de localuri, din ce în ce mai răspândite.

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România – 38. Andrei Popescu, General Manager, Freshful by eMAG: Consider că stilul meu de leadership e definit de construirea unei relaţii de încredere şi respect reciproc, iar jobul ideal este cel în care combini utilul cu plăcutul şi care te ţine departe de zona de confort

    Andrei Popescu conduce Freshful, platforma de livrare online pentru produse alimentare proaspete lansată de eMAG în octombrie 2021. Anterior, a fost director comercial şi mai apoi country manager pentru eMAG Bulgaria. El a absolvit Future 25, un program eMAG de dezvoltare a noii generaţii de lideri. Are experienţă în e-commerce, vânzări şi capital uman, lucrând în calitate de consultant pentru una dintre firmele de consultanţă din Big 4. El susţine că stilul său de leadership e definit de construirea unei relaţii de încredere şi respect reciproc, iar jobul ideal consideră că este cel în care combini utilul cu plăcutul şi care te ţine departe de zona de confort. Despre ierarhie sau motivaţia financiară spune că pot fi mai puţin importante, cât timp simţi că la finalul fiecărei zile eşti mai bun decât ai fost la începutul ei. În timpul liber, îi place să călătorească, să alerge şi să joace tenis şi şah, dar este pasionat totodată de meditaţie şi citit.

  • Sarea contează şi în bucate şi în afaceri

    Investiţii în zona de hotel şi aparthotel, revitalizare şi modernizare a restaurantelor, MENIURI construite de chefi cu stele Michelin, miza pe tehnologie şi sustenabilitate sunt doar câteva dintre direcţiile strategice pe care îşi construieşte planurile de dezvoltare City Grill. Grupul ia în considerare extinderea şi spre zona de convenience dar şi prin achiziţii ale unor alte afaceri, povesteşte Daniel Mischie, CEO al grupului City Grill.

     

     

    „2023  e un an bun, dar nu unul extraordinar. Ar fi putut fi un an extraordinar, un adevărat an de revenire. Aşa demarase în primul trimestru al anului, însă incertitudinea socio-economică ce a marcat ultimele 6 luni a avut un impact considerabil în evoluţia din acest an. Pe scurt, inflaţia generalizată, schimbările fiscale şi conflictele armate, chiar dacă mai apropiate sau mai îndepărtate, au făcut clienţii să fie mai prudenţi în cheltuieli şi în consecinţă să iasă mai rar la restaurant”, declară Daniel Mischie, CEO al grupului City Grill. La nivelul restaurantelor din grup, acest lucru se traduce într-o stagnare faţă de anul trecut. Nu sunt scăderi, pentru că grupul City Grill, spune CEO-ul, „are nişte pârghii puternice prin care atrage clienţii, precum capacitatea de a oferi un meniu de prânz cu două feluri, la 34,9 lei în oricare dintre cele 18 restaurante ale noastre”. Sau folosirea sistemul de fidelizare Out4Food pentru a activa interesul clienţilor cu diverse ocazii.

    Creşterile sunt însă destul de temperate, iar Daniel Mischie estimează o creştere de 10-12% pentru 2023, previziunile fiind că ar urma să fie depăşit pragul de 50 milioane euro, grupul păstrându-şi astfel poziţia de cel mai mare jucător de pe piaţa de restaurante şi al treilea din zona de food, după marii jucători internaţionali de pe piaţa fast foodului, conform reprezentantului City Grill. Spre comparaţie, anul trecut cifra de afaceri a companiei a fost de 44 de milioane de euro.

    „După anii grei de pandemie, speram la multă stabilitate pentru segmentul nostru, care să ne permită să continuăm investiţiile într-un cadru mai prietenos.” În următorii ani, creşterea cifrei de afaceri a grupului va fi susţinută prin deschiderile de unităţi noi (Hotel La Boheme şi aparthotel în Paradisul Verde) şi activitatea restaurantelor actuale, precum Pescăruş, Hanu’ Berarilor sau Buongiorno.Italian, care au un public fidel şi foarte activ, în sensul frecvenţei cu care sunt vizitate locaţiile. „Vizăm şi extinderea portofoliului pe brandurile convenince, dar ne uităm în acelaşi  timp şi la businessuri deja existente şi performante, în vederea unor investiţii”, mai spune executivul City Grill, care completează că grupul este un jucător cu un grad mare de agilitate. „Deşi suntem o companie mare, nu ne comportăm ca atare în sensul de decizii greoaie. Suntem un grup de antreprenori, care iau decizii rapide şi văd oportunităţile.”

    Construcţia planului de afaceri este influenţată de contextul economic, „dar ne-am obişnuit ca acest context să fie foarte volatil, aşa că şi planurile noastre sunt foarte flexibile. Cum spuneam, lucrăm agil, pentru că altfel e aproape imposibil să faci performanţă în afaceri în România”.

    În opinia executivului de la City Grill, în România cea mai mare problemă la nivel de economie este lipsa de minimă predictibilitate. „Adică după ce că exista un context extern tulbure, la noi acasă ne schimbăm şi sucim continuu.” Daniel Mischie dă ca exemplu faptul că anul acesta în HoReCa s-a schimbat legislaţia de două ori. Luni de zile s-a vorbit despre creşterea majoră a TVA-ului, „care ar fi fost un dezastru pentru industrie. Din fericire s-a renunţat la aceste măsuri. Dar efortul nostru ca antreprenori, luni de zile, a fost să încercăm să oprim intrarea pe un drum catastrofal pentru mii de angajaţi din HoReCa. În loc să ne concentrăm exclusiv investiţii, pe experienţa clienţilor, pe a face România o destinaţie culinară, noi trebuie să facem actualizări în planul de afaceri şi să cerem permanent stabilitate. Iar noi suntem un grup mare, ne permitem să ne defocalizăm ocazional, sau chiar să ne pregătim businessul pentru schimbare. Dar ce fac antreprenorii mici? Se sperie, nu pot dormi noaptea şi nu mai reuşesc să inoveze atât pe cât ar putea”. 

    Potenţialul domeniului este însă uriaş. „La ce talent e în zona HoReCa în România, atât culinar, cât şi creativitate la nivel de design şi experienţă a ieşirii la restaurant, am putea fi destinaţia numărul unu a Europei în ospitalitate. Sunt atâţia chefi tineri, atâţia antreprenori cu idei, e o efervescenţă minunată în piaţă. Dar mulţi sunt descurajaţi rapid de birocraţie, de schimbările fără sfârşit, de acest efort permanent de adaptare nu la client, ci la cadrul de reglementări locale”, susţine CEO-ul City Grill.

    Grupul a finalizat recent câteva investiţii majore pe care le-am început înainte de pandemie. Una dintre ele este modernizarea Hanului Berarilor Oprea Soare şi lansarea hotelului La Boheme, pentru are au fost alocate investiţii de 13 milioane de euro. „Această investiţie este cea mai mare din istoria grupului şi marchează intrarea acestuia în segmentul hotelier.” Iar clădirea restaurantului Hanu’ Berarilor Oprea Soare este un monument istoric de grad A, impunând standarde înalte pentru conservare şi restaurare; lucrările de restaurare şi renovare au necesitat abilităţi specializate şi au fost executate în faze distincte din 2015 până în 2023.

    O altă investiţie importantă a fost modernizarea reţelei de restaurante Buongiorno.Italian, în valoare de aproape 2,5 milioane de euro.

    De asemenea, tot în zona hotelieră, grupul a finalizat o investiţie în Paradisul Verde, un aparthotel. „Avem trei hoteluri de tip butic în derulare, în diverse faze de finalizare. E vorba de proiecte relativ mici, cu aproximativ 20 de camere fiecare, investiţia totală se ridică la aproximativ 10 milioane de euro”, conform lui Dragoş Petrescu, fondatorul grupului.

    Daniel Mischie spune că dincolo de bugetele majore enumerate până acum, investiţiile în restaurantele reţelei sunt permanente. „De exemplu la Pescăruş, care este «inima» Herăstrăului, cu o vedere superbă asupra lacului şi o capacitate de 1.000 de locuri. Pescăruş devine o destinaţie atât pentru mesele clasice în familie sau cu prietenii, dar şi pentru evenimente mari corporate, e unul dintre puţinele spaţii care pot găzdui atât de multe persoane şi singurul cu o asemenea vedere şi mâncare bună”, declară executivul.

    Compania are un număr constant de 1.300 de angajaţi, cu variaţii de câteva procente în funcţie de sezonalitate. Fluctuaţia de personal nu este mare în cadrul grupului, spune Daniel Mischie, pentru că sunt plătite salarii bune, la timp şi sunt derulate programe ample de retenţie, al căror efect se vede foarte clar.

    Cât contează gustul, tehnologia şi sustenabilitatea. Din perspectiva tendinţelor, „există câteva care se remarcă în industrie şi în care, fără modestie, vă spun că suntem pionieri şi o inspiraţie pentru breaslă. Este o dată tehnologia, cu un rol crucial, de la sisteme de rezervare online şi aplicaţii de comandă la distanţă, până la utilizarea tehnologiei pentru îmbunătăţirea experienţei clienţilor în locaţii”, afirmă Daniel Mischie. Un fenomen important este legat de sustenabilitate şi conştientizarea impactului asupra mediului, subiecte care devin din ce în ce mai importante în decizia clienţilor de a alege un restaurant sau altul. Nu e o noutate că generaţiile Z şi Y sunt foarte exigente când vine vorba de sustenabilitate, iar ei reprezintă în prezent mai mult de jumătate dintre clienţi în restaurante. Grupul City Grill are mai multe acţiuni pe zona aceasta – de la meniuri digitale, la energie regenerabilă şi eficienţă energetică, la utilizarea de ingrediente de la furnizori locali, bio şi ecologice, fără conservanţi, la reciclare şi dezvoltare socială prin programe de incluziune şi programe educaţionale.

    Nu în ultimul rând, există o tendinţă la nivel de piaţă de a îmbunătăţi experienţa clienţilor. „Experienţa unui client într-un restaurant este influenţată de trei factori, care se leagă unul pe celălalt: atmosfera, prin detaliile de arhitectură şi cele de design fin, meniul şi calitatea serviciilor, adică în special servirea. Restaurantele devin experienţe complete, adevărate bastioane de rafinament, care vor cuceri oaspeţii pe toate planurile”, punctează CEO-ul City Grill. De aceea, contează foarte mult ca experienţa de servire să fie la un nivel înalt. Clienţii nu vor reveni într-un loc în care servirea îi enervează, indiferent cât de bună este mâncarea, sau cât de bine arată locul. „Eu cred că echipa unui restaurant este la fel de importantă ca designul şi calitatea preparatelor, poate chiar uneori mai importantă, pentru că un om pregătit, care ştie să îşi facă clienţii să se simtă bine, va atrage întotdeauna mai mult decât culoarea pereţilor sau plantele din restaurant.”

     

    Rolul inovaţiei în Horeca. Cât priveşte comportamentul de consum, se simte tot mai mult o prudenţă din partea clienţilor, atenţie sporită faţă de modul în care îşi cheltuie banii. Reprezentantul grupului spune că acesta este un efect al perioadei incerte şi inflaţiei generalizate. „Se vede şi în retail, şi în călătorii, evident că nici HoReCa nu putea să scape. Fiind un grup mare, noi am asimilat mult mai bine creşterile de preţuri, prin economie de scară. Şi suntem capabili, iată, să oferim un meniu de prânz cu două feluri, la doar 34,9 lei, adică un preţ foarte competitiv”, spune Daniel Mischie. Bonul mediu variază în funcţie de brandul restaurantului, dar la nivel de grup se situează la circa 50 euro. Restaurantele din grup au clienţi pe tot parcursul anului, perioadele de vârf fiind lunile de vară, când terasele şi timpul liber atrag şi cresc apetenţa românilor pentru întâlniri la restaurant.

    Meniurile generale se schimbă uşor de la sezon la sezon, pentru că strategia vizează includerea de preparate proaspete şi „e păcat să nu folosim ceea ce natura ne oferă, aici în România. De aceea primăvara, de exemplu, sunt disponibile preparate care folosesc urzici sau lobodă, într-un mod creativ”, Daniel Mischie, CEO, grupul City Grill

    La nivel de piaţă, mâncarea tradiţional românească este preferată de peste 60% dintre clienţii din restaurante. Este urmată de preparatele cu specific italian. „Restaurantele noastre activează pe aceste două zone. Produsele vedetă diferă de la restaurant la restaurant, cum este şi firesc. Papanaşii şi pulpa de raţă sunt cele mai populare preparate în restaurantele Hanu’ Berarilor, ciolanul şi tomahawkul rămân vedetele de la Car. La Pescăruş, bibanul în sare şi storceagul, în timp ce în restaurantele Buongiono.Italian se schimbă permanent vedetele, păstrându-se în zona de paste şi pizza”, conform CEO-ului City Grill. Cât priveşte meniul de prânz, disponibil la 34,9 lei în toate restaurantele reţelei, se schimbă lunar la fiecare locaţie. Meniul de prânz e diferit de la brand la brand, respectând specificul fiecărui restaurant. Lunar chefii restaurantelor din reţea au ca misiune să surprindă clienţii cu noi combinaţii, astfel încât aceştia să nu se plictisească.

    „Gradul de loialitate al clienţilor Grupului City Grill e foarte mare, deci e datoria noastră să ne asigurăm că clienţii fideli găsesc mereu ceva nou. Oricum, meniurile de prânz nu înseamnă un meniu fix. Clienţii pot alege din patru preparate pentru felul unu şi patru pentru felul doi, deci au 16 combinaţii pe care le pot testa lunar, în fiecare restaurant”, mai spune Daniel Mischie. Meniurile generale se schimbă uşor de la sezon la sezon, pentru că strategia vizează includerea de preparate proaspete şi „e păcat să nu folosim ceea ce natura ne oferă, aici în România”. De aceea primăvara, de exemplu, sunt disponibile preparate care folosesc urzici sau lobodă, într-un mod creativ.

    Cât de mult contează rafinamentul gustului acum pentru clienţii români? În cazul Buongiorno, investiţia în modernizarea brandului a presupus, pe lângă reamenajarea restaurantelor, şi un rebranding, o schimbare de direcţie în comunicare şi un refresh al meniului, alături de Alex Ilinca, chef cu experienţă în restaurante cu trei stele Michelin.

    Alex Ilinca are 36 ani, este din Braşov, iar în prezent, coordonează restaurantele Buongiorno.Italian din grupul City Grill. Preparatele sale sunt consumate zilnic de peste 2.000 clienţi. A intrat în bucătarie prima oara la vârsta de 15 ani, a lucrat 5 ani în Braşov începând ca ajutor de bucătar, apoi bucătar, iar în 2007 a plecat în Italia unde a descoperit bucătăria mediteraneană, care l-a cucerit şi fascinat. În cei 12 ani petrecuţi în Italia a lucrat ca bucătar, bucătar şef şi executive chef, unde coordona trei restaurante.

    În 2017, s-a înscris la un Master în înaltă gastonomie cu Chef Heinz Beck *** Michelin. Masterul a durat un an şi s-a desfăşurat exclusiv în restaurantul La Pergola, acesta deţinând 3 stele Michelin. După finalizarea acestor cursuri s-a întors în România. De curând, împreună cu colegii săi Brand chefi ai grupului City Grill, a absolvit cursurile institutului culinar Auguste Escoffier, unde a obţinut Grand diploma.