BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Textura luxului

    Se caută discreţia în domeniul luxului, mulţi dintre cei care ţin să-şi afişeze statutul social nemaidorind să poarte haine sau accesorii cu sigle de firmă, ci cu ceva care să iasă în evidenţă mai subtil, scrie Wall Street Journal.

    În ultima perioadă, un astfel de element distinctiv îl reprezintă textura materialului din care sunt confecţionate articolele de îmbrăcăminte şi încălţăminte, care arată deosebit fără să sară în ochi. Se caută astfel piese tricotate cu modele în relief, care pot fi combinate cu ceva simplu pentru a le pune în valoare, sau confecţionate dintr-o combinaţie de mohair şi lână de alpaca, ceea ce le conferă un aspect lăţos, cei care le poartă având şi opţiunea de a se îmbrăca din cap până în picioare într-un asemenea material. Tot o textură aparte se obţine şi dintr-o combinaţie de mohair, lână de alpaca şi poliamidă, din care se confecţionează, de exemplu, sacouri sau pardesie. O altă propunere o reprezintă vestele confecţionate dintr-o combinaţie de lână şi mătase, cu broderie manuală în aceeaşi culoare ca materialul ori pantaloni din material matlasat manual. Printre hainele cu textură aparte se numără şi cele de  tweed cu umflături, care conferă stofei un aspect tridimensional sau cele tricotate şi cu fire lungi trase pe afară. Unele ţinute cu textură aparte pot fi completate cu încălţări pe măsură, cum ar fi pantofi din piele cu tot cu păr de viţel.

     

  • Povestea unei tinere corporatiste din România care a renunţat să mai muncească pentru alţii şi a început o afacere profitabilă

    Aproape două decenii petrecute în domeniul vânzărilor în industria FMCG au continuat, pentru Andreea Geosanu, cu o afacere inspirată de postările unui creator din Marea Britanie. Şi-a descoperit astfel această latură artistică şi a ales s-o valorifice, ducând totul la următorul nivel, sub numele Geosy art & joy, adică un atelier de accesorii şi decoraţiuni din răşină acrilică.

    Urmărind activitatea unui creator din Marea Britanie, m-am îndrăgostit de tot procesul de creare a acestui tip de produse. Au urmat circa cinci-şase luni de cercetări, pentru că nu găseam detalii despre materialul folosit, iar paşii care trebuie urmaţi pentru a ajunge la produsul finit trebuia stăpâniţi foarte bine. În septembrie 2022, am făcut prima comandă în Marea Britanie, ca să pot experimenta”, îşi aminteşte Andreea.

    Îşi dorea deja să elimine plasticul din viaţa ei în măsura în care este posibil, aşa că o afacere cu un material alternativ în centru a fost un pas în plus în direcţia pe care îşi dorea s-o urmeze. „Am făcut un brainstorming împreună cu două colege din marketing, pentru a găsi numele potrivit. Eu eram axată pe «joy» (bucurie – trad.), pentru că ştiam că asta vreau să aduc fiecărei persoane care avea să privească sau să deţină un produs creat de mine.

    Apoi a venit «Geosy», de la numele meu – aşa mă strigau colegii la ultimul loc de muncă – şi «art» (artă – trad.), la sugestia uneia dintre colege.” Aşa a început să-şi petreacă timpul făcând ceva ce îi aduce şi ei bucurie, fără a petrece zece ore pe zi pe teren, cu stres şi nervi adesea. În timpul concediului de creştere a celui de-al doilea băiat al ei, Andreea Geosanu a căpătat şi mai multă încredere că poate face ceva pentru ea însăşi. „Am 37 de ani, sunt absolventă de Relaţii Publice şi Publicitate, am urmat şi un master în publicitate, apoi am fost supervisor, reprezentant de vânzări, director adjunct de vânzări în companii locale, naţionale şi internaţionale.

    Nu mă consideram o persoană foarte creativă, însă acest ultim an mi-a dovedit că acest aspect se poate cultiva. Credeam că va fi vorba doar despre creaţie, însă e o oportunitate de a mai pune în aplicare şi ce am învăţat în facultate.” A pornit cu o investiţie de 15.000 de euro, pentru că materia primă este destul de scumpă, lucru valabil atât pentru răşina acrilică pe care o foloseşte, cât şi pentru pigmenţi. „În social media trebuie să creezi mereu conţinut, pentru ca algoritmul să nu te uite, şi de aceea mereu creez, chiar dacă acasă se adună cutiile cu stocuri de produse. Pentru orice creez am nevoie de matriţe, al căror preţ îl recuperez greu în timp.

    Două dintre valorile după care mă ghidez sunt diversitatea şi versatilitatea produselor.” Andreea Geosanu a creat un loc de lucru chiar în camera fiului ei de 11 ani, unde a ocupat deja jumătate din spaţiu cu materiale şi cutii. Tot ce creează ajunge pe Facebook şi pe Instagram, unde îşi şi vinde produsele, alături de alte două platforme online. „Am încercat să ţin evidenţa intrărilor şi a ieşirilor, dar pentru un astfel de început, în care experimentezi mult şi oferi cadouri, e cale lungă până la profit.

    Mi-am produs să închei colaborări cu alte persoane şi locuri creative şi astfel am reuşit să creez combinaţii de produse cu o altă Andreea, care face caligrafie. Am mai colaborat cu două afaceri mici, locale, care se ocupă cu umplerea şi reumplerea vaselor cu ceară naturală din soia, şi am reuşit să introduc vazele decorative în două florării.” Andreea îşi doreşte însă să intre în mai multe magazine locale, precum şi să organizeze ateliere pentru copii şi adulţi şi să participe la cât mai multe târguri de creaţii handmade. Clienţii persoane fizice care cumpără de la Geosy art & joy sunt în general iubitorii de lucruri create manual, oamenii care îşi doresc să înlocuiască produsele din plastic din casa lor cu unele mai durabile, cei care vor să cumpere local, pentru a ajuta micii antreprenori. Este vorba mai ales despre femei, cu vârste între 18 şi 45 de ani.

    Cât despre preţuri, acestea pornesc de la 10 lei şi ajung la 135 de lei, în funcţie de cantitatea de răşină necesară, de alte tipuri de materiale care intră în amestesc sau care sunt folosite în procesul de creare, de ambalaje. Mâna de lucru nici măcar nu este inclusă în preţ. „Provocări sunt în fiecare zi: să găsesc timp să creez, pentru că un produs are nevoie de trei zile până să fie gata de vânzare; să postez pe Facebook şi Instagram; să găsesc soluţii pentru ca oamenii să afle despre Geosy art & joy; să caut surse de inspiraţie; să am răbdare cu acest mic business”, mărturiseşte Andreea Geosanu.   

    „Nu mă consideram o persoană foarte creativă, însă acest ultim an mi-a dovedit că acest aspect se poate cultiva. Credeam că va fi vorba doar despre creaţie, însă e o oportunitate de a mai pune în aplicare şi ce am învăţat în facultate.“ Andreea Geosanu, fondatoarea Geosy art & joy

    Preţurile pornesc de la 10 lei şi ajung la 135 de lei, în funcţie de cantitatea de răşină necesară, de alte tipuri de materiale care intră în amestesc sau care sunt folosite în procesul de creare, de ambalaje.

  • Povestea unei afaceri făcute din pasiune, pornită de doi prieteni din copilărie. Aceştia oferă românilor produse pe care până acum nu le găseai în ţara noastră

    A început ca un hobby, a continuat cu o investiţie şi s-a transformat în afacere – este, pe scurt, povestea firmei pe care au fondat-o doi prieteni din copilărie, colegi de şcoală şi apoi de facultate. Neluţu Grecu şi Robert Rădulescu au lansat un site cu sosuri şi alte „accesorii” care scot din anonimat orice fel de mâncare, iar acum lucrează la pasul următor: producţia.

    Foarteiute.ro a demarat cu o investiţie de aproximativ 1.000 de euro, cu un mic site, basic (de bază – n. red.), cu foarte puţine opţiuni pentru client şi doar câteva produse, apărut mai mult din pasiunea  personală pentru ardei şi sosuri iuţi, imposibil de găsit în ţară”, povestesc cei doi fondatori ai platformei.

    Apoi foarteiute.ro a evoluat natural, susţinut de cerere, de cei care au descoperit magazinul şi care au ales să încerce provocările mai mult sau mai puţin picante de peste tot din lume. Mulţi clienţi aleg să cumpere produse pentru a le oferi cadou. „Businessul a început în 2013. Momentan nu producem, încă suntem în teste cu o gamă de sosuri. Avem cele mai iuţi produse din lume – de altfel, acesta este şi motto-ul businessului nostru şi nu exagerăm cu nimic.

    Avem o selecţie de sosuri şi piureuri premium, ardei uscaţi sau muraţi, pudră şi fulgi din ardei, snack-uri şi ciocolate, chutneys, ketchupuri, muştar, uleiuri şi miere, toate – produse din cei mai iuţi ardei din lume.” Sortimentele vin majoritar de la unele dintre brandurile consacrate pentru „iuţeală”, dar şi de la mici producători români, dorinţa celor doi antreprenori fiind să se concentreze pe produse naturale, fără aditivi, în principal din gama bio. „Clientela Foarteiute.ro rămâne totuşi o nişă, pentru că nu oricine tolerează produsele iuţi. În general, sunt oameni pasionaţi de iute, de gătit şi de travel (călătorit – trad.), sunt cei care au avut ocazia să testeze gusturi aparte în călătorii, care sunt interesaţi să aducă în bucătăria lor mai mult picant şi care au înţeles să treacă dincolo de categoriile mainstream de sosuri disponibile în supermarketuri.” În mod natural, următorul pas este lansarea propriei game de sosuri Foarteiute, acum că Neluţu Grecu şi Robert Rădulescu au pătruns tainele acestei nişe gastronomice.

    Cel mai probabil proiectul se va concretiza în 2025, după noi runde de testare a unor reţete. Până atunci însă, cei doi îşi propun să diversifice gama de produse şi să adauge o linie de condimente premium. „Suntem convinşi că astfel vom putea atrage noi categorii de consumatori şi mai mult ca sigur îi vom atrage şi spre produsele noastre iuţi. De asemenea, luăm în calcul şi abordarea unei pieţe externe pentru produsele noastre.” Sosurile şi celelalte produse comercializate pe foarteiute.ro au preţuri cuprinse în general între 30 şi 80 de lei, cele mai scumpe fiind cele produse din ardeiul iute Carolina Reaper, cel mai iute ardei din lume până de curând.

    „Dacă în primul an de activitate am avut o cifră de afaceri de circa 48.000 de euro, în 2023, după zece ani de activitate, am atins o cifră de afaceri de aproape 200.000 de euro.” Businessul funcţionează cu trei angajaţi permanenţi şi cu mulţi colaboratori. Drumul până aici nu a fost lipsit de provocări, cea mai mare dintre ele fiind Brexitul. „Cei mai cunoscuţi producători de sosuri iuţi sunt bazaţi în SUA, iar distribuţia lor în Europa se făcea prin Marea Britanie. Dintr-o dată a apărut o dificultate logistică neaşteptată şi am fost nevoiţi să renunţăm la anumite branduri pentru care importul direct nu avea sens. Partea bună este că în lumea minunată a produselor iuţi apar mereu branduri interesante chiar şi în Europa, astfel încât am substituit cu succes cu alte branduri noi”, povestesc fondatorii foarteiute.ro.   

    Sosurile şi celelalte produse comerciate pe foarteiute.ro au preţuri cuprinse în general între 30 şi 80 de lei, cele mai scumpe fiind cele produse din ardeiul iute Carolina Reaper, cel mai iute ardei din lume până de curând.

     

    Neluţu Grecu şi Robert Rădulescu sunt prieteni din copilărie, colegi de şcoală şi apoi de facultate, iar mai recent – parteneri de business.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Inicio Agency – agenţie de marketing (Bucureşti)

    Fondatoare: Miruna Neacşu şi Camelia Antoci

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an întreg de activitate: 50.000 de euro

    Prezenţă: în România, Republica Moldova şi internaţional

    Volart – atelier de genţi şi haine (Brăila)

    Fondatoare: Luminiţa Sişu

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: în Brăila şi online

    Simetria – reţea de clinici de stomatologie (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Boza şi Măriuca Bărbieru

    Cifră de afaceri în 2022: 860.000 de lei (172.000 de euro)

    Prezenţă: în Bucureşti şi Ploieşti

    Quintessentially – companie de lifestyle management (Bucureşti)

    Fondator: Orlando Docan

    Investiţie iniţială: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 500.000 de euro

    Prezenţă: internaţională

    MiniTea Bar – local cu bubble tea (Bucureşti)

    Fondatori: Raluca Văsii şi soţul ei

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 75.000 de euro

    Prezenţă: în centrul comercial Auchan din Drumul Taberei din Bucureşti

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Care este secretul din spatele evoluţiei profesionale atât de rapide a lui Radu Berevoescu, general manager al PepsiCo România

    Radu Berevoescu a fost numit la doar 35 de ani general manager al businessului PepsiCo în România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de băuturi răcoritoare şi snackuri, cu două fabrici şi o echipă de peste 1.600 de oameni. Care este secretul din spatele unei evoluţii profesionale atât de rapide în una dintre cele mai dinamice multinaţionale de pe plan local?

    „Am fost mereu perseverent şi determinat, ceea ce m-a ajutat să depăşesc obstacolele şi să continuu să progresez. Pasiunea pentru ceea ce fac a fost o sursă de energie pentru mine, iar orientarea către rezultate m-a motivat să ating obiectivele. Curiozitatea a fost, de asemenea, un factor important. Am fost mereu dornic să învăţ şi să descopăr lucruri noi”, povesteşte Radu Berevoescu, care în luna octombrie a anului trecut a preluat funcţia de general manager & senior commercial director la Pepsico East Balkans.

    El a preluat această funcţie de la Adrian Lăcătuş, care a fost promovat în funcţia de senior director revenue growth management la PepsiCo Europe. Radu Berevoescu este astfel al doilea român numit la cârma businessului de pe plan local al gigantului PepsiCo. De altfel, PepsiCo şi alte companii multinaţionale sunt o adevărată pistă de lansare a managerilor români pe plan european sau chiar internaţional. Cel mai bun exemplu este Silviu Popovici, cel mai puternic executiv român, care conduce astăzi deţine funcţia de CEO al PepsiCo Europe.

    Radu Berevoescu şi-a început cariera în PepsiCo în 2010 cu un rol local şi a preluat ulterior poziţii în Greater Balkans şi Central Europe Greater Balkans FP&A (financial planning & analysis). În 2019, el a devenit finance director (CFO) pentru East Balkans, coordonând departamentul financiar şi contribuind la gestionarea companiei în perioada pandemiei. În anul 2021, Radu Berevoescu a devenit organized trade director. El spune că PepsiCo a fost un mediu favorabil dezvoltării sale accelerate.

    „Una dintre cele mai importante lecţii pe care am învăţat-o până acum este că, adesea, suntem singurii care ne punem limite. Un exemplu personal în acest sens a fost momentul în care am devenit CFO. Iniţial, nu mă gândeam să fac trecerea în departamentul de vânzări şi, ulterior, să ocup poziţia de general manager. La acea vreme, mi se părea o idee îndrăzneaţă şi departe de ceea ce făcusem anterior, având în vedere cei 11 ani petrecuţi în domeniul financiar.” Odată cu trecerea timpului, el a început să înţeleagă că această limitare era autoimpusă.

    „După doi ani în rolul de CFO, m-am hotărât să fac mutarea în vânzări, ceea ce a devenit, ulterior, una dintre cele mai inspirate decizii ale carierei mele. Această experienţă m-a învăţat că este important să nu ne subestimăm potenţialul şi să ne deschidem la oportunităţi noi, chiar dacă par îndrăzneţe la început”, a mai povestit managerul, care conduce astăzi un business care a ajuns în 2022 la un total de 2,5 miliarde de lei. PepsiCo are în România două companii şi anume Quadrant Amroq Beverages, îmbuteliatorul de băuturi al PepsiCo, şi Star Foods EM, producătorul de snackuri. Prin Quadrant Amroq Beverages, PepsiCo deţine o fabrică la Dragomireşti şi prin Star Foods EM, controlează cea mai mare unitate de producţie a snackurilor de pe plan local, în localitatea Popeşti-Leordeni. Din ambele pleacă produse spre ţările din jur, România fiind un important hub în regiune. Printre mentorii pe care Radu Berevoescu i-a avut în carieră se numără Christophe Guille (president general manager of Europe franchise bottling operation at PepsiCo, care a condus în urmă cu mai mulţi ani şi filiala din România) şi Bogdan Savin (general manager al PepsiCo Northern Europe). „Ei sunt doi profesionişti excepţionali care mi-au oferit sfaturi valoroase, experienţa lor şi îndrumare în diferite etape ale carierei mele. Am avut norocul să învăţ multe de la ei şi să aplic acele învăţăminte în propriul meu parcurs.” De asemenea, el îl menţionează şi pe Silviu Popovici, românul care conduce businessul PepsiCo în Europa. „El reprezintă un exemplu impresionant de succes şi un model pentru noi toţi.” În plus, deşi spune că nu avea nicio aşteptare privind evoluţia profesională atunci când s-a alăturat PepsiCo, Radu Berevoescu subliniază că având în vedere că grupul este recunoscut pentru importanţa pe care o acordă dezvoltării şi creşterii talentelor, l -a încurajat să exploreze diferite roluri şi să-şi extindă orizonturile, învăţând în mod continuu şi profitând de experienţele din cadrul companiei. Cât despre calităţile care nu trebuie să îi lipsească unui bun lider, Radu Berevoescu enumără capacitatea de a organiza lucrurile, de a face ca totul să fie clar în cadrul echipei sau organizaţiei şi, nu în ultimul rând, de a asculta. „Ascultarea atentă joacă un rol crucial în înţelegerea nevoilor şi preocupărilor membrilor echipei. În acelaşi timp, consider că un lider ar trebui să fie o sursă de inspiraţie pentru membrii echipei. Aceste abilităţi interconectate contribuie la formarea unei echipe eficiente şi motivate, ceea ce, în final, conduce la succesul organizaţiei”, a punctat el. Radu Berevoescu rezumă întregul său parcurs profesional ca fiind un “triatlon profesional”. De altfel, la 35 de ani este cel mai tânăr manager dintr-o multinaţională din industria bunurilor de larg consum de pe plan local. „Pentru mine, cariera nu se limitează la un singur aspect sau domeniu, ci este rezultatul combinării mai multor elemente, aşa cum în triatlon se îmbină înotul, ciclismul şi alergarea. În carieră, trebuie să combinăm abilităţi din diferite domenii, să acumulăm cunoştinţe diverse şi să construim relaţii bune cu oameni din diferite medii pentru a atinge succesul.” În prezent, priorităţile managerului se concentrează pe rolul actual şi pe dezvoltarea afacerii PepsiCo în România. „Curiozitatea şi dorinţa de a învăţa din orice experienţă rămân fundamentale pentru mine, indiferent de direcţia în care mă îndrept. Nu exclud nicio provocare viitoare care m-ar ajuta să explorez o experienţă internaţională dacă aceasta se potriveşte cu planurile mele şi aduce beneficii organizaţiei.”

    Ce sfat i-aţi da unui tânăr aflat acum la începutul carierei şi de ce le-aţi recomanda şi celor care aleg această industrie?
         Un sfat important pentru tinerii la începutul carierei este să înţeleagă că succesul vine cu efort şi determinare constantă. În această industrie, gândirea creativă şi abilitatea de a căuta soluţii neconvenţionale sunt esenţiale. De asemenea, trebuie să fie pregătiţi să lupte pentru realizarea viselor lor şi să nu renunţe în faţa obstacolelor”, a punctat el. Iar printre obiectivele sale la conducerea PepsiCo în  România se află şi creşterea sustenabilă, mai ales că gigantul va continua să investească pe plan local.

    În ultimii zece ani, PepsiCo a investit direct 320 de milioane de dolari în România. Cea mai recentă investiţie de 100 de milioane de dolari a fost anunţată în 2022 şi se referă la fabrica din Popeşti-Leordeni. Aceasta a inclus adăugarea a trei linii de producţie operaţionale şi construirea unui nou depozit automat. Investiţia în fabrica din Popeşti-Leordeni vine ca urmare a finalizării a unui plan de dezvoltare pe o perioadă de 5 ani, care a fost implementat în fabrica de băuturi răcoritoare din Dragomireşti.

    Valoarea totală a acestui plan a fost de 40 de milioane de dolari şi a inclus îmbunătăţiri semnificative ale liniilor de producţie, precum şi construirea unui depozit cu automatizare completă, în valoare de 15 milioane de dolari. Acest depozit acoperă o suprafaţă totală de 15.000 de metri pătraţi şi are o capacitate de producţie de 550.000 de tone de produse finite pe an, conform informaţiilor furnizate de Radu Berevoescu.   

  • Bucurie din artă. Cum a reuşit o fostă corporatistă să înceapă un business inspirat din lucrările unui artist descoperit pe internet

    Aproape două decenii petrecute în domeniul vânzărilor în industria FMCG au continuat, pentru Andreea Geosanu, cu o afacere inspirată de postările unui creator din Marea Britanie. Şi-a descoperit astfel această latură artistică şi a ales s-o valorifice, ducând totul la următorul nivel, sub numele Geosy art & joy, adică un atelier de accesorii şi decoraţiuni din răşină acrilică.

     

    Urmărind activitatea unui creator din Marea Britanie, m-am îndrăgostit de tot procesul de creare a acestui tip de produse. Au urmat circa cinci-şase luni de cercetări, pentru că nu găseam detalii despre materialul folosit, iar paşii care trebuie urmaţi pentru a ajunge la produsul finit trebuia stăpâniţi foarte bine. În septembrie 2022, am făcut prima comandă în Marea Britanie, ca să pot experimenta”, îşi aminteşte Andreea. Îşi dorea deja să elimine plasticul din viaţa ei în măsura în care este posibil, aşa că o afacere cu un material alternativ în centru a fost un pas în plus în direcţia pe care îşi dorea s-o urmeze. „Am făcut un brainstorming împreună cu două colege din marketing, pentru a găsi numele potrivit. Eu eram axată pe «joy» (bucurie – trad.), pentru că ştiam că asta vreau să aduc fiecărei persoane care avea să privească sau să deţină un produs creat de mine. Apoi a venit «Geosy», de la numele meu – aşa mă strigau colegii la ultimul loc de muncă – şi «art» (artă – trad.), la sugestia uneia dintre colege.” Aşa a început să-şi petreacă timpul făcând ceva ce îi aduce şi ei bucurie, fără a petrece zece ore pe zi pe teren, cu stres şi nervi adesea. În timpul concediului de creştere a celui de-al doilea băiat al ei, Andreea Geosanu a căpătat şi mai multă încredere că poate face ceva pentru ea însăşi. „Am 37 de ani, sunt absolventă de Relaţii Publice şi Publicitate, am urmat şi un master în publicitate, apoi am fost supervisor, reprezentant de vânzări, director adjunct de vânzări în companii locale, naţionale şi internaţionale. Nu mă consideram o persoană foarte creativă, însă acest ultim an mi-a dovedit că acest aspect se poate cultiva. Credeam că va fi vorba doar despre creaţie, însă e o oportunitate de a mai pune în aplicare şi ce am învăţat în facultate.” A pornit cu o investiţie de 15.000 de euro, pentru că materia primă este destul de scumpă, lucru valabil atât pentru răşina acrilică pe care o foloseşte, cât şi pentru pigmenţi. „În social media trebuie să creezi mereu conţinut, pentru ca algoritmul să nu te uite, şi de aceea mereu creez, chiar dacă acasă se adună cutiile cu stocuri de produse. Pentru orice creez am nevoie de matriţe, al căror preţ îl recuperez greu în timp. Două dintre valorile după care mă ghidez sunt diversitatea şi versatilitatea produselor.” Andreea Geosanu a creat un loc de lucru chiar în camera fiului ei de 11 ani, unde a ocupat deja jumătate din spaţiu cu materiale şi cutii. Tot ce creează ajunge pe Facebook şi pe Instagram, unde îşi şi vinde produsele, alături de alte două platforme online. „Am încercat să ţin evidenţa intrărilor şi a ieşirilor, dar pentru un astfel de început, în care experimentezi mult şi oferi cadouri, e cale lungă până la profit. Mi-am produs să închei colaborări cu alte persoane şi locuri creative şi astfel am reuşit să creez combinaţii de produse cu o altă Andreea, care face caligrafie. Am mai colaborat cu două afaceri mici, locale, care se ocupă cu umplerea şi reumplerea vaselor cu ceară naturală din soia, şi am reuşit să introduc vazele decorative în două florării.” Andreea îşi doreşte însă să intre în mai multe magazine locale, precum şi să organizeze ateliere pentru copii şi adulţi şi să participe la cât mai multe târguri de creaţii handmade. Clienţii persoane fizice care cumpără de la Geosy art & joy sunt în general iubitorii de lucruri create manual, oamenii care îşi doresc să înlocuiască produsele din plastic din casa lor cu unele mai durabile, cei care vor să cumpere local, pentru a ajuta micii antreprenori. Este vorba mai ales despre femei, cu vârste între 18 şi 45 de ani. Cât despre preţuri, acestea pornesc de la 10 lei şi ajung la 135 de lei, în funcţie de cantitatea de răşină necesară, de alte tipuri de materiale care intră în amestesc sau care sunt folosite în procesul de creare, de ambalaje. Mâna de lucru nici măcar nu este inclusă în preţ. „Provocări sunt în fiecare zi: să găsesc timp să creez, pentru că un produs are nevoie de trei zile până să fie gata de vânzare; să postez pe Facebook şi Instagram; să găsesc soluţii pentru ca oamenii să afle despre Geosy art & joy; să caut surse de inspiraţie; să am răbdare cu acest mic business”, mărturiseşte Andreea Geosanu.   

    „Nu mă consideram o persoană foarte creativă, însă acest ultim an mi-a dovedit că acest aspect se poate cultiva. Credeam că va fi vorba doar despre creaţie, însă e o oportunitate de a mai pune în aplicare şi ce am învăţat în facultate.“ Andreea Geosanu, fondatoarea Geosy art & joy

    Preţurile pornesc de la 10 lei şi ajung la 135 de lei, în funcţie de cantitatea de răşină necesară, de alte tipuri de materiale care intră în amestesc sau care sunt folosite în procesul de creare, de ambalaje.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Delicious Raw – cofetărie raw-vegană (Braşov)

    Fondatoare: Gabriela Oltean

    Cifră de afaceri: 100.000 de euro

    Prezenţă: Braşov

    Lumiar – atelier de lumânări parfumate (Giurgiu)

    Fondatoare: Emilia Frunzaru

    Investiţii: peste 60.000 de euro

    Prezenţă: online şi la târguri

    Filipp Atelier – atelier de produse din piele (Timişoara)

    Fondator: Liviu Pătraşcu

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Uite, mami, ce-am gătit – cursuri de alimentaţie pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Alina Strinu

    Investiţie iniţială: 4.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 5.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Nixodor – produse pe bază de bacterii (Buftea)

    Fondator: Mihai Mincu

    Cifră de afaceri estimată pentru 2024: 3 mil. euro

    Prezenţă: online, naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Geometrie de podoabă

    După ani de zile în care au predominat cercurile, industria bijuteriilor trece la poligoane, în special din cele cu şase sau opt laturi. Creatorii sunt atraşi spre aceste forme geometrice fie de semnificaţiile lor din vechime legate de diverse religii, fie de ideea de perfecţiune pe care o transmit, scrie Financial Times. Alţii se simt inspiraţi de bijuterii vechi din perioada art deco, de care amintesc poligoanele regulate, şi încearcă să profite de cererea mare pentru acestea. Printre cele mai spectaculoase creaţii se numără un inel cu hexagoane de aur şi turmalină roz de la Jo Hayes Ward, cercei lungi formaţi din trei hexagoane din aur şi smarald de la Alice Cicolini, un colier din hexagoane de aur, diamante, spineli şi turmaline roz de la Gucci, un inel din aur cu safir octogonal de la William Welstead ori brăţări şi inele din verigi octogonale de titan cu safire de la Sabbadini.

  • Povestea omului care a luat o mâncare tradiţională, făcută de bunicile noastre, şi a transformat-o într-o afacere modernă şi profitabilă

    Cristian Sturzu este nutriţionist dietetician, are de patru ani un cabinet propriu de profil în Iaşi, iar de curând şi-a dus pasiunea pentru nutriţie şi în lumea gastronomiei, creând un brand de dulceţuri în linie cu principiile pe care le promovează la cabinet. Sunt produse fără zahăr şi fără aditivi alimentari, astfel încât pofticioşii să nu se simtă prea vinovaţi atunci când cad pradă tentaţiilor.

    Producem în fabrica de la Târgu Ocna şi vindem în magazinul nostru online şi în câteva băcănii din Iaşi, la preţuri cuprinse între 25 şi 32 de lei”, spune Cristian Sturzu.

    Anul 2021 a fost unul dedicat probelor, un an în care a testat reţete, a căutat furnizori de materie primă şi ambalaje. Anul 2022 este primul an în care brandul este oficial prezent în piaţă, iar în această perioadă se lucrează la etichetarea a şase tipuri de zacuscă şi tocană de legume cu care antreprenorul vrea să extindă portofoliul. Scopul este să ducă brandul în şi mai multe băcănii din Iaşi, dar şi din restul ţării.

    „Acest business s-a născut din pasiunea pentru alimentaţia sănătoasă şi echilibrată, observând din ce în ce mai des în rândul pacienţilor mei adicţia către gustul dulce. M-am gândit să creez un produs pe care oricare dintre noi îl consumă într-o mai mică sau mai mare cantitate, un produs care să fie tradiţional, să nu conţină aditivi alimentari, dar să-şi păstreze gustul de dulceaţă a bunicii sau a mătuşii.”

    A creat astfel un produs care poate fi consumat de cei cu restricţii alimentare, de persoanele care urmează un plan alimentar de pierdere în greutate sau de cele care, din motive personale, au ales să nu consume zahăr. Dulceţurile DeGust sunt sterilizate prin metoda tradiţio­nală în bain-marie, dozate, ambalate şi etichetate manual. Materia primă vine de la producătorii locali din zona Moldovei.

    DeGust reuneşte trei game de preparate: DeDulce, cu dulceţuri şi gemuri fără zahăr adăugat, DePoftă – zacuscă de vinete, zacuscă de vinete picantă sau cu ulei de măsline, zacuscă de hribi, zacuscă de ghebe şi tocană de legume, şi secţiunea DeSete – cu sucuri naturale din fructe.

    „Ca dezvoltare a businessului, dorim să punem la punct aceste trei categorii, dintre care DeSete încă nu este spre vânzare. În scurt timp, vom adăuga o nouă categorie de produse gourmet – vor fi dulceţuri din asocieri de fructe cu mirodenii, precum cireşe cu cardamom şi vinars, caise cu mentă, pere cu cafea, iar pentru anul viitor vrem să aducem pe piaţă o secţiune de produse pentru copii – dulceţuri, gemuri şi sucuri naturale.”

    În scurt timp, brandul îşi va face intrarea şi pe platforma eMag, dar şi pe alte platforme de comerţ, iar Cristian Sturzu îşi doreşte să ajungă cu produsele în cât mai multe băcănii şi la târguri.

    În această perioadă, DeGust vinde, prin comenzile primite în magazinul online, 200-300 de borcane de dulceaţă lunar, la care se adaugă produsele pe care le livrează spre băcănii şi care ajung să genereze vânzări medii de 12.000 de lei lunar. Banii sunt constant reinvestiţi pentru noile produse.   

    Cristian Sturzu, fondator DeGust: „În scurt timp, vom adăuga o nouă categorie de produse gourmet – vor fi dulceţuri din asocieri de fructe cu mirodenii, precum cireşe cu cardamom şi vinars, caise cu mentă, pere cu cafea, iar pentru anul viitor vrem să aducem pe piaţă o secţiune de produse pentru copii – dulceţuri, gemuri şi sucuri naturale.“

  • Povestea doctoriţei care atunci când pleca de la spital, mergea să se ocupe de afacerea ei, construită de la zero şi care acum are aproape 200 de angajaţi şi afaceri de 12 mil. euro

    Profilul Oanei Groza a apărut în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2022. 

    Oana Groza

    Vârstă: 32 de ani

    Funcţie: Medic specialist Medicină de familie şi Manager General

    Companie: STIL/Exquisite Diamonds

    Număr de angajaţi: 165

    Cifră de afaceri (2021): 12 mil. euro

    Experienţă: Îmbină atmosfera din camera de gardă cu cea din atelierul de producţie, pe care le consideră asemănătoare. Spune că experienţa, disciplina şi rezilienţa dobândite în domeniul medical îi aduc un mare plus în noul domeniu al diamantelor, care este extrem de competitiv şi subiectiv.

    ♦ Ambiţia sau talentul – ce contează cel mai mult pentru a avea succes?

    Ambiţia este cea mai importantă unealtă în atingerea succesului, depăşind de departe puterea talentului şi a resurselor. O atitudine ambiţioasă duce către satisfacţie şi succes, indiferent de obstacolele întâmpinate pe parcurs.

    ♦ Ce ţi-ar plăcea să ai şi nu deţii în prezent?

    Mi-ar plăcea ca începuturile să fie uşoare şi să am mai mult timp pentru hobby-uri. Implicarea recentă de 100% în businessul familiei şi dorinţa de a acumula o mare cantitate de informaţii noi mă ţine predominant la sediul nostru din Râmnicu-Vâlcea.

    ♦ În ce loc te simţi cea mai fericită?

    Fericirea atinge cote maxime duminica, în grădina de acasă, alături de familie şi Golden Retriever.

    ♦ Care este cea mai realizare din viaţa ta de până acum?

    Contorizez realizările prin gesturi mici şi spontane, prin recunoştinţa sincera a pacienţilor, prin decizii curajoase şi acceptarea noilor provocări şi, cel mai important, prin libertatea de a fi eu însămi în fiecare zi.

    ♦ Dacă ar fi să oferi un rating vieţii tale de până acum, între 1 şi 10, care ar fi acesta?

    9 cu multe clipe de 10.

    ♦ Ce te motivează?

    Oportunitatea de a crea bijuterii în  România, piese unicat care vor fi transmise peste generaţii, care adună povesti şi leagă jurăminte, mă motivează în fiecare zi.

    ♦ Care crezi că este cea mai mare provocare a vremurilor noastre?

    Consider capacitatea de adaptare şi flexibilitatea gândirii ca două calităţi esenţiale în a face faţă cu succes provocărilor vremurilor noastre.

     


     

  • Cum să câştigi milioane de euro din vânzarea de mici în România. Reţeta succesului o oferă un sat cu doar 500 de oameni din ţara noastră

    Undeva aproape de jumătatea distanţei dintre Râmnicu Vâlcea şi Piteşti, pe aglomeratul drum E81, care leagă estul de vestul ţării, se află micuţa localitate Deduleşti, care, în mod normal, ar fi fost perfectă pentru a fi trecută cu vederea, la fel ca multe dintre vecinele sale precum Aldeşti, Drăganu-Olteni sau Linţeşti. Şi totuşi, acest sat de nici 500 de locuitori s-a transformat într-un loc de pelerinaj pentru români datorită unui produs devenit deja emblematic la nivel naţional – micul.

    De-a lungul a trei decenii, pe parcursul a două generaţii, „imperiul” micilor de la Deduleşti a fost construit cărămidă cu cărămidă, mic cu mic, astfel că astăzi nouă firme fac afaceri de 12 milioane de lei din acest produs care a devenit motiv obligatoriu de popas pe Valea Oltului. Deşi toată lumea îi ştie gustul şi mirosul, Business MAGAZIN a vrut să afle şi povestea micului de la Deduleşti şi reţeta succesului lui.

    „Am petrecut anul nou în Maramureş. La dus, pe drum, am făcut vreo 10 ore, cu tot cu popasul de la Deduleşti. La întors, am ajuns în Bucureşti în doar opt ore, deşi am oprit iar la Deduleşti pentru mici. Doar că era noaptea şi am mâncat rapid, pentru că acolo lucrurile se întâmplă la foc continuu”, îmi povestea recent Cristi, un prieten care, la fel ca mulţi alţii, a transformat localitatea argeşeană în loc obligatoriu de popas cu ocazia oricărei călătorii în zonă. Micii de la Deduleşti nu mai au nevoie de nicio prezentare.

    Deşi nu a devenit încă un produs înregistrat şi protejat la nivelul UE, aşa cum e cazul salamului de Sibiu sau al magiunului de prune de Topoloveni, micul de la Deduleşti are pe plan local o notorietate similară cu a acestor produse. Francezii au şampania, spaniolii au jamonul, austriecii au şniţelul vienez, iar românii au micul. Dar nu oricare, de Deduleşti. Notorietatea localităţii din judeţul Argeş e atât de mare, încât denumirea „mic de Deduleşti” e acum folosită şi în alte zone din ţară, chiar pe Transfăgărăşan, în creierii munţilor. Similar însă, şi salamul de Sibiu se produce astăzi şi în alte zone decât în centrul ţării. Dar revenind la micii de la Deduleşti, deşi toată lumea îi cunoaşte, puţini sunt cei care le ştiu povestea. Cum au devenit ei emblematici? În timp, în aproape 30 de ani. De altfel, unele dintre afacerile din zonă sunt deja la cea de-a doua generaţie. Dar reţeta a rămas aceeaşi.

    Între primele 3 cele mai aglomerate drumuri din România este E81, zona Valea Oltului, acolo unde se află restaurantele de la Deduleşti

    „Părinţii mei au pornit businessul de la Deduleşti în 1994, după ce tatăl meu lucrase anterior în industria cărnii. Aşa i-a venit ideea de a dezvolta o afacere de vânzare de mici. Când am venit noi în zonă, mai existau două terase, dar acestea aveau mici de dimensiuni mai reduse, noi am fost primii care au mizat pe mici de 80-90 de grame, cât au şi astăzi de altfel. Încă de la început şi până astăzi, noi ne-am păstrat aceeaşi reţetă cu condimente tradiţionale”, povesteşte Constantin Sibiceanu, singurul acţionar al companiei SC Sibiceanu Junior SRL, fondată în 1994 de părinţii săi. Firma are afaceri de 1,7 mil. lei în 2021 (cele mai recente date publice disponibile), aproape duble faţă de 2020. Avansul vine şi în contextul în care în 2020, primul an de pandemie, industria HoReCa a avut câteva luni în care n-a funcţionat, plus alte luni de restricţii.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Cine este omul care a ajuns de la a fi ucenicul unui fierar, la a construi de la zero o companie de sute de milioane de euro. Produsele lui sunt folosite de milioane de oameni din toată lumea

    Se spune că noaptea e cel mai bun sfetnic, iar pentru Peter Bang a fost, în multe rânduri, cea mai bună sursă de inspiraţie pentru invenţiile sale sclipitoare. Transformate în electronice de larg consum, acestea au adus succesul companiei care poartă numele său şi al prietenului şi partenerului de business, Olufsen.

    Născut în 1900, Peter Boas Bang a crescut într-o familie înstărită din Copenhaga, într-o casă bine echipată pentru vremea aceea, cu lumini electrice, serviciu telefonic şi un fonograf; familia deţinea chiar şi o maşină. Interesat de tehnologie şi radiouri încă de la o vârstă fragedă, Bang obişnuia să îşi cheltuie banii de buzunar pe baterii, sonerii şi întrerupătoare.

    La 14 ani a părăsit internatul Nærum Kostskole, unde a locuit timp de cinci ani, şi a intrat la gimnaziu, timp în care şi-a explorat în continuare pasiunea pentru tehnologie şi mecanică, ajutat de vărul lui, Isse Wulff, care era asistent la Institutul Tehnic. În 1917 a terminat şcoala, unde îi fuseseră deja evidenţiate abilităţile practice.

    Tatăl său i-a găsit apoi un loc de muncă, ucenic fierar la forja Siemens & Halske, unde Peter obişnuia, în afara orelor de muncă, chiar şi noaptea, să facă experimente, inclusiv făurirea unei mori de vânt pentru a alimenta casa de vară a familiei cu energie electrică. A rămas în atelierul de fierărie patru ani şi, după o scurtă pauză, tatăl său a fost de acord să-l lase să studieze inginerie electrică la Aarhus Electrotechnikum. Aici, a construit mai multe staţii radio pentru familia sa, iar în al treilea an de studii a dezvoltat un receptor care nu se baza pe baterii.

    Atunci când industria audiovizualului a început să se dezvolte rapid, în special în Statele Unite, Bang a călătorit peste ocean pentru a-şi continua studiile, iar în următoarele şase luni a studiat producţia de radiouri şi a lucrat într-o fabrică de echipamente radio. Înainte de a pleca, a vorbit cu tatăl său despre ideea de a înfiinţa o fabrică în Danemarca. Nu a putut începe imediat, dar, odată întors în Copenhaga, a fost contactat de un fost coleg, Svend Andreas Grøn Olufsen, care construise un mic receptor în Quistrup şi avea nevoie de un partener pentru a dezvolta afacerea.

    Nu a durat mult până când ambii tineri ingineri şi-au dat seama că lucrează bine împreună, iar Camillo Cavour Bang, tatăl lui Peter, a înţeles că este un proiect serios şi le-a cerut să vină la Copenhaga pentru a finaliza formalităţile lansării a A/S Bang & Olufsen, fondată la data de 17 noiembrie 1925. Capitalul iniţial a fost de 10.000 de coroane daneze; fiecare fondator avea o cotă de 4.000 kr, iar taţii lor aveau fiecare câte 1.000 kr. Camillo Cavour Bang a fost ales preşedinte al consiliului de administraţie.

    După un început lent şi un succes modest cu un receptor alimentat de la reţea, ei au aflat că există o piaţă mai profitabilă pentru un produs care a furnizat receptoare alimentate cu baterii cu energie de la reţea. Acest produs, care corespunde cel mai îndeaproape adaptorului de alimentare de astăzi, a fost numit Eliminator. A fost lansat în 1926 ca primul produs comercial al companiei şi a fost mijlocul de existenţă al acesteia în primii câţiva ani. Bang & Olufsen a devenit din nou un producător de radio, în sarcina lui Peter Bang revenind responabilitatea inovaţiilor. Aşa că şi-a păstrat obiceiul de a rămâne treaz nopţile pentru a face experimente. După ce Svend Olufsen a murit în 1949, Peter Bang a condus singur compania până la moartea sa, în 1957; a apucat totuşi să fie martorul lansării unui nou produs al Bang & Olufsen, televizorul, în 1952.

    Compania a încheiat anul 2021 cu venituri de circa 230 de milioane de dolari.  

     

    Carte de vizită

    Peter Boas Bang, cofondator, Bang & Olufsen

    1. S-a născut pe 14 martie 1900 în Frederiksberg, Danemarca;

    2. A fost căsătorit de două ori şi a avut patru copii, doi băieţi şi două fete. Ambii fii au călcat pe urmele tatălui lor, devenind ingineri şi lucrând la fabrica din Struer a companiei;

    3. Primul său loc de muncă a fost ca ucenic fierar la forja Siemens & Halske;

    4. A studiat inginerie electrică la Aarhus Electrotechnikum;

    5. În 1925 a cofondat, alături de Svend Andreas Grøn Olufsen, compania Bang & Olufsen;

    6. A murit în anul 1957.