BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Piaţa auto în 2017: ce maşini au cumpărat românii anul trecut


    Asrfel, piaţa maşinilor noi, a avut al patrulea an consecutiv de creştere. Anul trecut, piaţa de maşini noi a depăşit, după aproape un deceniu, 100.000 de unităţi, acesta fiind cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani şi al patrulea an consecutiv de creştere.
    Piaţa maşinilor rulate din import a atins cel mai ridicat nivel de când există statistici, crescând cu 74% faţă de 2016, până la jumătate de million de unităţi. Cel mai mare nivel al pieţei a fost atins în 2008, când s-au înregistrat 300.000 de unităţi. De cealaltă parte, cel mai slab an pentru piaţa maşinilor rulate a fost 2011, când totalul nu a atins nici 100.000 de unităţi.
    Înmatriculările auto în ultimii cinci ani (sursa – DRPCIV)

    An

    Maşini noi

    Maşini rulate

    din import

    Reînmatriculări

    2013

    57.710

    221.852

    205.553

    2014

    70.172

    219.929

    217.304

    2015

    81.162

    250.662

    225.509

    2016

    94.919

    297.290

    249.700

    2017

    105.083

    518.927

    496.723

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Spre deosebire de anii anteriori, programul Rabla a avut un impact redus asupra pieţei auto în 2017, astfel că mai puţin de un sfert dintre achiziţiile din piaţă au fost efectuate prin intermediul acestuia.

    Pe de altă parte, subvenţiile acordate pentru achiziţia de maşini electrice au impulsionat această nişă, dat fiind faptul că 500 de persoane au aplicat pentru a-şi cumpăra astfel de autoturisme, în timp ce în anii trecuţi cererea era de până în 50 de maşini pe an.

    Înmatriculările de maşini noi şi rulate

    Brand

    Maşini

    noi

    Maşini rulate

    din import

    Dacia

    29.974

    4.197

    Volkswagen

    9.361

    136.268

    Opel

    5.914

    63.826

    Ford

    8.043

    50.916

    Renault

    7.708

    22.813

    BMW

    2.564

    46.143

    Audi

    1.936

    46.663

    Mercedes-Benz

    4.117

    26.308

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Tranzacţiile cu maşini rulate pe plan intern (reînmatriculările) au cunoscut şi ele un record în 2017, de peste 496.000 de unităţi, depăşind cu mult maximul din 2011 (411.000 unităţi). Această categorie a crescut cel mai mult faţă de 2016, cu 99%, eliminarea timbrului de mediu permiţând multor români să-şi vândă mult mai uşor maşina altui cumpărător din ţară.

    Valoarea autoturismelor vândute în 2017 pe Autovit.ro a atins 600 mil. euro

    În 2017, pe Autovit.ro au fost publicate peste 250.000 de anunţuri noi, martie fiind luna cu cele mai multe oferte în platformă, urmată de octombrie şi mai. Tot martie a fost şi luna cu cele mai multe maşini declarate vândute pe Autovit.ro – peste 6.000 de unităţi, în valoare totală de 55 de milioane de euro.

    „Volkswagen, BMW şi Audi au fost şi în 2017 cele mai căutate, dar şi cele mai vândute mărci de maşini de pe Autovit.ro. Totodată, mărcile din top 10 cele mai vândute de maşini de pe Autovit.ro au fost aceleaşi ca în 2016, semn că românii au preferinţe clare în ceea ce priveşte producătorii auto. Cea mai mare valoare totală a vânzărilor s-a înregistrat la BMW – românii au cumpărat autoturisme produse de constructorul german în valoare de peste 100 de milioane de euro”, a adăugat Andrei Bereandă.

    Cele mai căutate brand-uri auto de pe Autovit.ro în 2017 au fost Audi, BMW şi Volkswagen. În ceea ce priveşte modelele de maşini căutate, acestea au fost Volkswagen Passat Audi A4 şi Volkswagen Golf.

     

     

     

     

     

     

     

  • Românii au cheltuit, în medie, 7,67 milioane de euro în fiecare zi pentru cumpărături prin internet în 2017

    Valoarea de 2,8 miliarde de euro face referire strict la e-tail, adică la produsele fizice (tangibile) care au fost comandate online. Nu sunt incluse serviciile, plăţile de facturi la utilităţi, biletele de avion, vacanţele, rezervările hoteliere, biletele la spectacole sau la diferite evenimente, conţinutul download-abil etc. Dacă le-am adăuga şi pe acestea, valoarea totală a achiziţiilor online ar creşte considerabil.

    “Anul 2017 a fost un an spectaculos pentru comerţul online românesc, înregistrându-se o creştere semnificativă de aprox. 40% comparativ cu 2016 şi atingând, astfel, pragul de 2,8 miliarde de euro doar e-tail, fără servicii. Este un salt uriaş care ne arată apetitul tot mai mare al românilor pentru cumpărăturile online şi, mai ales, potenţialul de creştere accelerată a e-commerce-ului autohton”, spune Andrei Radu, Founder & CEO GPeC. “Chiar dacă România nu se ridică încă la nivelul altor pieţe mature din Uniunea Europeană, nu trebuie neglijat deloc ritmul şi potenţialul de creştere care ne poate duce până în 2020 la o piaţă de peste 5 miliarde de euro”, adaugă el.

    Creşterea de aprox. 40% de la un an la altul înregistrată de piaţa românească de e-commerce este una din cele mai mari creşteri la nivelul Uniunii Europene. Valoarea pieţei de e-commerce din totalul pieţei de retail se situează la aprox. 5,6%, în creştere faţă de 4%, cât se înregistra în 2016. Cu toate acestea, procentul este încă mic comparativ cu ţările dezvoltate, dar arată potenţialul uriaş de creştere al pieţei româneşti de comerţ electronic.

    Potrivit ultimului raport ONU (UN Department of Economic and Social Affairs), populaţia României a scăzut de la 19,4 milioane de locuitori în 2016 la 19,1 milioane de locuitori în 2017. Dintre aceştia, peste 11 milioane sunt utilizatori de internet, conform ultimului raport al Institutului Naţional de Statistică pentru primul semestru al anului 2017.

    Rata de penetrare a internetului a crescut uşor comparativ cu 2016, statisticile ANCOM arătând că sunt 4,6 milioane de conexiuni internet fix în bandă largă (+6% faţă de 2016) şi 16,6 milioane de conexiuni internet mobil în bandă largă (+13% faţă de 2016). Astfel, rata de penetrare a internetului fix la 100 de gospodării este de aprox. 55%, iar rata de penetrare a internetului mobil la 100 de locuitori este de 85%.

    În aprilie 2017, GPeC împreună cu compania de cercetare de piaţă iSense Solutions au derulat un studiu în rândul utilizatorilor de internet pe un eşantion de 1012 repondenţi – eşantion reprezentativ la nivel urban în funcţie de vârstă, sex, mărimea localităţii şi regiune.

    Potrivit studiului, 44% din utilizatorii de internet din mediul urban au făcut cumpărături online cel puţin lunar, iar 62% dintre aceştia au vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani.

    Cumpărătorii online vizitează 9 magazine pe an cu o frecvenţă de 3-4 ori pe săptămână, în timp ce non-cumpărătorii vizitează 5 magazine online în decursul a 12 luni, cu o frecvenţă mai mică (1 dată pe săptămână). Cu alte cuvinte, magazinele online sunt vizitate destul de des chiar şi de cei care nu au făcut încă pasul spre cumpărare.

    Principalele motive invocate de cei care nu au cumpărat online sunt, în ordine: neîncrederea că produsele prezentate pe site corespund realităţii, imposibilitatea de a vedea, testa şi proba produsele înainte de achiziţie, neîncrederea în calitatea serviciilor magazinelor online şi plata taxelor de transport suplimentar faţă de preţul produsului atunci când acesta este achiziţionat online.

    De cealaltă parte, cumpărătorii online preferă shopping-ul prin internet pentru că: economisesc timp, oferta de produse este mai bogată, pot compara produsele uşor, este mai ieftin şi mai comod online.

    Din punct de vedere al numărului de magazine online, acesta a crescut semnificativ de la aprox. 5.000 de magazine în 2016, la peste 7.000 de magazine online în 2017. Potrivit oficialilor eMAG tendinţa de creştere se va accentua în 2018, estimându-se dublarea numărului de comercianţi online la aprox. 14.000 – 15.000.

    Potrivit ultimelor cercetări, există deja aprox. 25.000 de website-uri pe domenii .RO care au funcţie de “adaugă în coş”, aşadar pot fi considerate magazine online – dar traficul mic înregistrat de acestea le face nesemnificative în peisajul e-commerce autohton. Astfel, doar cele 7.000 de magazine sunt suficient de relevante din punct de vedere trafic şi comenzi pentru a putea fi luate în calcul.

    Topul principalelor categorii de produse vândute online în 2017 (exclusiv e-tail) este, în ordine: produsele din gama Electro-IT&C (ex.: PC şi componente PC, notebooks, tablete, telefoane mobile, electronice şi electrocasnice etc.), produsele de tip Fashion & Beauty (îmbrăcăminte, încălţăminte, accesorii, cosmetice, parfumuri, ceasuri etc.), produsele pentru casă şi decoraţiuni, cărţile precum şi produsele destinate copiilor (de la jucării până la articole pentru copii de tip: cărucioare, vestimentaţie, consumabile etc.).

    Clasamentul este similar cu anul 2016, dar potrivit estimărilor principalilor jucători, verticala de Fashion creşte acelerat şi va devansa produsele din gama Electro-IT&C în aprox. 5 ani, devenind principala categorie de produse comercializate online din punct de vedere volum generat. De asemenea, categoria de produse Home & Deco are un potenţial uriaş de creştere.
    O particularitate importantă a anului 2017 constă în creşterea valorii produselor achiziţionate online, explicată prin creşterea salariilor şi, deci, orientarea consumatorilor către produse de calitate mai bună. De asemenea, a crescut şi numărul de produse achiziţionate la o cumpărătură şi, implicit, valoarea medie a tranzacţiilor.

    Pe segmentul Electro-IT&C, valoarea coşului mediu a crescut de la 669 lei în 2016 la peste 800 de lei în 2017, cu anumite momente din an (ex.: Black Friday) când valoarea s-a apropiat sau chiar a depăşit pragul de 1.000 de lei.

    De asemenea, creşteri semnificative ale coşului mediu s-au înregistrat şi în segmentul Fashion, de la 161 de lei în 2016 la 250–300 de lei în 2017, în funcţie de anumite momente din an şi de tipul de produse comercializate (brand – unde valorile sunt mai mari vs. non-brand – produse cu valoare mai mică).

    Pe categoria Home & Deco valoarea medie a tranzacţiei este similară cu cea din 2016, respectiv aprox. 480 de lei.
    În cazul librăriilor online, valoarea medie a coşului variază între 80 şi 100 de lei, fiind într-o uşoară creştere comparativ cu 2016. Doar în cazul articolelor pentru copii (puericultură), valoarea medie a tranzacţiei este pe un trend descendent de cel puţin 3 ani, continuând să scadă uşor şi în 2017 de la 203 lei la 195-200 lei.

    “Mobile” a continuat să fie principalul trend al anului 2017, iar tendinţa se va păstra şi în 2018. Principalele magazine online româneşti au înregistrat creşteri semnificative de trafic generat de dispozitivele mobile: aprox. 70% din vizitele pe site-uri se fac de pe mobil în detrimentul desktop-ului, cifra fiind cu 20% mai mare decât în 2016.

    Generaţia Millennials este cea care împinge procentele tot mai sus, majoritatea tinerilor făcând cunoştinţă cu internetul direct pe telefonul mobil şi rareori pe desktop.

    În cazul magazinelor online care au aplicaţii de mobil dedicate, rata de conversie generată de dispozitivele mobile a depăşit deja desktop-ul. În schimb, în cazul magazinelor online “mobile friendly”, unde vizitele se fac din browser, rata de conversie de pe mobil este încă la jumătate faţă de desktop.

    Tot mai multe magazine online româneşti au înţeles trend-ul şi şi-au optimizat site-urile pentru dispozitivele mobile, dar slaba optimizare a temei de mobil care generează timpi mari de încărcare rămâne încă principala provocare a majorităţii magazinelor online autohtone.

    Potrivit studiului GPeC şi iSense Solutions, principalii factori în luarea deciziei de cumpărare sunt, în ordine: preţul cât mai mic, încrederea pe care o conferă magazinul (brand reputation), timpul de livrare cât mai scurt, claritatea şi calitatea informaţiilor de pe site, ergonomia site-ului (uşurinţa în navigare şi în procesul de cumpărare şi estetica site-ului), politica de fidelizare a magazinului online.

    Un cumpărător online a făcut, în medie, 8,7 achiziţii în decursul anului trecut – în creştere faţă de 2016 când media era de 8,4 achiziţii, dar şi faţă de 2015 când cifra se situa la 8,2 achiziţii/an.

    Metoda de plată preferată a românilor rămâne rambursul într-o proporţie covârşitoare de aprox. 85%. Totuşi, potrivit informaţiilor furnizate de principalii procesatori de plăţi PayU şi mobilPay, procentul plăţilor online prin card a crescut semnificativ de la aprox. 8% în 2016 la 12-14% în 2017. Diferenţa de 1-2 procente până la 100% este dată de alte metode de plată precum online banking, micro-plăţi prin sms etc.

    Potrivit estimărilor principalilor procesatori, volumul total al plăţilor online prin card a depăşit pragul de 1,1 miliarde de euro în 2017, în creştere comparativ cu 2016, când s-au înregistrat 745 de milioane de euro (sursa: RomCard).

    Potrivit ARMO (Asociaţia Română a Magazinelor Online), în weekend-ul de Black Friday (17-19 noiembrie 2017), românii au cumpărat produse de peste 200 de milioane de euro, cu 35% mai mult faţă de valoarea de 130 de milioane de euro înregistrată în 2016. Creşterile de Black Friday sunt semnificative de la an la an: 75 mil. EUR Black Friday 2014 – 100 mil. EUR Black Friday 2015 – 130 mil. EUR Black Friday 2016 – 200+ mil. EUR Black Friday 2017.

    Tot mai multe magazinele online aleg să desfăşoare campanii de tip Black Friday (de multe ori, sub alte denumiri) pe tot parcursul anului. Potrivit acestora, indiferent de titulatura sub care se desfăşoară campaniile de discount-uri, acestea aduc creşteri în vânzări de aprox. 25-30%.
     

  • 596 de magazine avea Mega Image la final de 2017. Pe 30 decembrie a inaugurat cinci noi supermarket-uri

    Cu 11 magazine deschise în a doua parte a lunii decembrie, reţeaua Mega Image a ajuns la final de an la 596 de spaţii. Astfel, pentru retailer luna decembrie a fost cea mai activă de până acum în termeni de inaugurări, prin deschiderea a 21 de noi locaţii în Bucureşti, Cluj, Braşov, Giurgiu şi Târgovişte. În penultima zi a anului, pe 30 decembrie, Mega Image a inaugurat cinci noi supermarket-uri. 

    Tot în luna decembrie, Mega Image a lansat pe piaţă un nou concept Shop&Go – Mega Apetit, bazat pe Ready Meals. Acesta este situat în incinta Plaza Mall, din Blvd. Timişoara, nr 26, etaj 2, sector 6, Bucureşti. Noul format este conceput special pentru zona de food court şi zona de birouri, iar produsele vor fi în principal din gama Mega Apetit

    Noul Shop&Go – Mega Apetit include o gamă de produse pentru consum în orice moment al zilei, de la sandviş-uri, aperitive, salate, supe, dar şi ciorbe, feluri principale, dulciuri şi meniuri complete. O noutate în noul magazin sunt mâncărurile gătite, calde sau reci, care includ de la reţete româneşti până la preparate gourmet, pregătite la foc sau pe grătar cu cărbune.

    „Anul 2017 a fost un an bun. Un prim succes al acestui an a fost intrarea pe piaţa de retail din Cluj Napoca. De asemenea, în 2017 ne-am consolidat poziţia în Bucureşti prin creşterea numărului de locaţii Mega Image şi Shop&Go, am lansat propria platformă de ecommerce”, a declarat Vassilis Stavrou, director general al Mega Image.  

    În 2017, Mega Image a inaugurat un număr de 69 de noi magazine.

    Fondat în 1995, Mega Image este cel mai mare lanţ de supermarketuri din România, cu o reţea ce cuprinde în prezent 596 magazine în Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Ploieşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe din ţară, sub mărcile Mega Image, Shop&Go, Gusturi Româneşti. Mega Image face parte din Ahold Delhaize, retailer internaţional ce operează în prezent pe trei continente.

  • Ce se întâmplă cu angajaţii Carrefour-ului care se închide

    Fiecărui angajat i s-a oferit posibilitatea de a alege noi puncte de lucru în care ar dori să activeze – magazin, sediu sau depozit – luând în calcul criterii precum proximitatea faţă de casă sau traseul până la muncă, pentru cei din afara Bucureştiului. În momentul de faţă, toţi angajaţii hipermarketului Carrefour Vitantis s-au transferat sau urmează să fie transferaţi în punctele de lucru care au reprezentat prima lor opţiune, pe postul pe care şi l-au dorit, conform informaţiilor din comunicatul de presă.

    Reţeaua franceză de comerţ este prezentă pe piaţă de 17 ani iar anul trecut a deschis peste 26 de supermarketuri si 1 nou hipermarket în Râmnicu Vâlcea; compania este al 3-lea angajator din România, cu peste 17.000 de colaboratori. Carrefour operează acum în România 317 magazine.

  • Ce se întâmplă cu Vitantis după închiderea Carrefour

    Revetas Capital Advisors (“Revetas”) a făcut public anunţul conform căruia Vitantis Shopping Center va trece printr-o restructurare substanţială, inclusiv o reconversie parţială a utilizării actuale. Centrul a fost inaugurat în septembrie 2008 şi a reprezentat, la momentul respectiv, cel mai mare proiect de retail din Bucureşti, având peste 36.000 m² de suprafaţă închiriabilă. Proiectul a fost achiziţionat în 2014 de către Revetas Capital Fund 1, un fond de investiţii imobiliar axat pe Centrul şi Estul Europei.

    Decizia se materializează ca reacţie atât la schimbările consistente survenite în mediul micro si macro de retail, cât şi la impactul comerţului on-line asupra comportamentului de cumpărare din întreaga industrie.

    Radu Boitan, directorul de investiţii al Revetas, menţionează faptul că “O abordare inovativă şi proactivă este esenţială în raport cu viitorul centrului, ale cărui potenţial şi valoare pe piaţă sunt indiscutabile. Proprietatea este localizată într-o zonă dens populată, la doar 15 minute de mers cu maşina de centrul oraşului, ceea ce oferă multiple oportunităţi de reconversie. Revetas se va concentra pe elaborarea unei strategii integrate de repoziţionare a proprietăţii, fapt ce nu exclude opţiunea unei reconversii.”

    Revetas colaborează îndeaproape cu principalii chiriaşi pentru a închide gradual galeria comercială în primul trimestru din 2018. Galeria comercială este ancorată din punct de vedere comercial de existenţa hipermarketului Carrefour, care va înceta să funcţioneze începând cu data de 15 ianuarie. Celelalte unităţi comerciale (printre care Praktiker, Casa Rusu, Diego) vor continua să funcţioneze ca şi până acum.

    „Revetas a explorat un portofoliu extins de oportunităţi privind restructurarea Vitantis, fiind dedicat ideii de augmentare a potenţialului acestuia, remodelarea integrală şi repoziţionarea pe piaţă fiind singurele soluţii viabile, capabile sa ofere o valoare sustenabilă pe termen lung”, a explicat Vlad Dragoescu, administratorul societăţii Vitantis SRL.

    Revetas este o entitate specializată în administrarea fondurilor de investiţii din domeniul imobiliar, axată momentan pe Centrul şi Estul Europei, având sedii în Londra şi Viena şi fiind o prezenţă constantă în majoritatea ţărilor din CEE. Firma administrează şi investeşte capital în numele şi pentru un portofolio global de investitori privaţi şi instituţionali. Membrii echipei Revetas au o experienţă solidă şi rezultate remarcabile în administrarea directă a diverselor active, în spiritul maximizării valorii acestora. Revetas a integrat un model de afacere unic, colaborând împreună cu bănci de talie internaţională, cu scopul de a restructura şi a repoziţiona unele dintre cele mai calitative proprietăţi de birouri, retail şi turism din CEE.

  • Reteaua Penny Market ajunge la 221 de magazine

    Deschiderile din luna decembrie au vizat localitati din cinci judete ale tarii si unul in Capitala: Râmnicu Valcea, Bucuresti, Domneşti, Sântana (Arad), Berca (Buzau). Inca un magazin va fi deschis zilele acestea in localitatea Bals, din judetul Olt.

    Astfel, de la inceputul acestui an, reteaua a crescut cu peste 20 de noi spatii de vanzare. Primul magazin Penny a fost deschis pe plan local in 2005, iar acum reteaua este deservita de 3 spatii logistice aflate in Stefanestii de Jos, Turda si Bacau. Pentru lantul de magazine, care a ajuns la 221 de sspatii, lucreaza in prezent circa 4.000 de angajati.

    PiaţaPiaţa locală de retail, ce cuprinde comerţul alimentar, farmaciile, magazinele de mobilă, modă sau electroIT, are o valoare estimată de 40 miliarde de euro.locală de retail, ce cuprinde comerţul alimentar, farmaciile, magazinele de mobilă, modă sau electroIT, are o valoare estimată de 40 miliarde de euro.

  • Anul dezastrelor pentru retail. Mii de magazine s-au închis şi multe altele au intrat în faliment

    1. Foarte multe magazine s-au închis anul acesta. În SUA, peste 8000 de magazine din reţele naţionale şi-au închis uşile anul acesta. J.C Penney, Macys sau Sears sunt câteva exemple de reţele de retail care au renunţat la zeci de locaţii, relatează Fortune.com

    2. În mai 2017 a fost bătut recorduri de falimente din industrie înregistrat în 2016. Câteva dintre companiile care şi-au declarat falimentul: The Limited, Radio Shack, Gymboree, Wet Seal sau Hhgregg.

    3. Amazon a surprins pe toată lumea achiziţionând Whole Foods pentru 13,7 miliarde de dolari. Achiziţia a declanşant un război al preţurilor cu rivali Amazon.

    4. Walmart intră pe teritoriul Amazon şi în 2017 şi-a crescut oferta online. Walmart a cumpărat branduri precum Bonobos, Moosejaw sau Modcloth. Compania şi-a crescut veniturile online cu 50% în al treilea trimestru al anului, dovedind că se poate bate cu Amazon.

    5. Retaileri precum Best Buy, Nike sau Calvin Klein au devenit parteneri cu Amazon în 2017

  • Vitacom Electronics anunţă o cifră de afaceri de 10,7 milioane de euro în 2017

    Produsele care s-au vândut cel mai bine în 2017 sunt cele din gama WELL, mai precis, sursele neîntreruptibile pentru centrale termice, ventilatoarele şi robineţii electrici. Cererea pentru aceste categorii de produse a fost mai ridicată decât oricând, iar Vitacom a avut grijă să livreze pe măsura cererii de fiecare dată.

    „Succesul înregistrat în acest an este doar primul pas în atingerea obiectivelor din 2018. Începem anul în forţă şi lansăm platformele online noi, care vor îmbunătăţi semnificativ experienţa de utilizare şi vor face procesul de achiziţie unul şi mai plăcut decât în prezent. De asemenea, vom introduce noi produse în portofoliu”, a detaliat Vasile Andrei Vita, fondatorul Vitacom Electronics.
     

  • 4 jucători controlează 60% din piaţa de retail din România care este estimată la 40 de miliarde de euro

    Creşterea consumului a amplificat dinamica pieţei comerciale. Astfel că, în anul 2016 au fost livraţi 230.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale noi, în creştere cu 40% faţă de 2015. Şi sectorul comerţului a înregistrat un număr record de 240 de magazine noi, dintre care cei mai activi jucători au fost: Profi 134 de magazine, Mega Image 60, Lidl 11 şi Kaufland 6.

    Comercianţii s-au concentrat mai mult pe deschiderea magazinelor de proximitate şi a magazinelor de format mic. Legislaţia a menţinut pragul obligatoriu de 51% pentru produsele româneşti în sortimentul total de produse.

    În prezent piaţa românească de retail este estimată la 40 miliarde Euro, cu 4 mari jucători, deţinând o cotă de 60%: Kaufland, Carrefour, Metro Cash&Carry şi Auchan.

    În 2017, retailerii şi-au direcţionat eforturile în identificarea unor parteneriate sustenabile cu furnizorii pentru a obţine cel mai bun preţ de cumpărare şi o varietate suficientă a produselor. În România, 85% din produsele vândute în lanţul de comerţ sunt de origine mixtă, iar 15% sunt produse locale. Carrefour, Kaufland şi alţi retaileri au consolidat relaţiile cu mai mulţi producători locali şi au deschis noi centre regionale de logistică (depozite) pentru a sprijini extinderea reţelelor.

    România este, după Turcia, Rusia, Franţa şi Italia, în topul ţărilor cu creştere de spaţii comerciale: de la 50 la 100 metri pătraţi la mia de locuitori în ultimii 4 ani, dar cu mult sub media europeană. În marile oraşe există o creştere a apetitului pentru spaţiile de dimensiuni mari în timp ce spaţiile stradale rămân în continuare cu un preţ de închiriere ridicat. Retailerii (Profi, Penny, Lidl) continuă să dezvolte reţelele mai degraba în orasele mici unde nivelul chiriilor este mai scăzut.

    Pentru a atrage cât mai mulţi clienţi, comercianţii s-au concentrat pe dezvoltarea unor magazine atractive şi mai bine organizate. Acest lucru îi determină pe clienţi să petreacă mai mult timp la cumpărături şi, totodată, să devină fideli. Selgros a deschis două noi magazine mai prietenoase şi mai orientate către client, având sub 4.000 de metri pătraţi, Kaufland a început şi va termina în 2017 să modernizeze toate magazinele sale şi, de asemenea, să deschidă magazine de format mai mic, iar Carrefour a început să remodeleze magazinele Billa.

    Pentru 2017 au fost anunţaţi peste 43.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale în România. Provocarea anului 2017 a fost creşterea pieţei în oraşele mici şi mijlocii. Statisticile arată că retailul prin lanţurile mari de magazine are o pondere de 62,4% în România (februarie 2017) faţă de 90% în ţările dezvoltate. În acest context, retailul are şanse de creştere cu o concentrare în oraşele mai mici (cu mai puţin de 100.000 de locuitori), unde deocamdată comerţul este reprezentat de magazinele stradale. De asemenea, regiunile mai puţin dezvoltate (Moldova) sunt vizate de comercianţi precum Lidl, care a anunţat extinderea în această zonă.

    eMag caută un nou centru logistic, fiind sprijinit în acest demers de dezvoltarea noilor centre regionale de logistică. Carrefour şi Kaufland vor extinde şi ei centrele de logistică care deservesc magazinele din Bucureşti. Profi a deschis în 2017 primul centru logistic din Cluj.

    Pe lângă abordarea de a îmbunătăţi aspectele magazinelor, comercianţii se concentrează şi pe dezvoltarea magazinelor online şi oferirea de modalităţi de plată alternative. Il Paso a declarat că deja a realizat 11% din cifra de afaceri pe mediul online, la polul opus Intersport înregistrând abia 1%, în timp ce Noriel, cel mai mare distribuitor de jucării a declarat că peste 60% din comenzi sunt plasate de pe telefonul mobil şi doar 10% sunt plătite prin comerţul electronic. Cărtureşti (comerciantul de cărţi) vizează o creştere de 70% a vânzărilor online.

    În sectorul alimentar există însă loc pentru creştere: Carrefour, Metro şi Selgros au deja platforme online, oferindu-le bunuri clienţilor printr-un parteneriat cu Bringo – platformă locală de livrare.

    Odată cu creşterea vânzărilor online, MasterCard a anunţat că 2016 a fost primul an cu cele mai mari plăţi POS. În ceea ce priveşte plăţile online, o cotă de 6-7% din comenzile online sunt plătite tot online. Ţinând cont de această tendinţă, magazinele vor trebui să îmbunătăţească platformele de comerţ electronic, oferind alternative durabile pentru cumpărături şi plăţi online şi mijloace de livrare rapidă şi uşoară. Comercianţii de talie internaţională au accelerat această dezvoltare în 2017 cu Mega Image, Kaufland şi Cora intrând pe piaţa online în 2017.

    O altă provocare pentru comercianţi este diferenţierea. Într-o piaţă concurenţială, modalitatea de supravieţuire a vânzătorilor este diferenţierea produselor şi serviciilor faţă de concurenţi. Aşadar, comercianţii devin tot mai interesaţi de colectarea datelor despre clienţi şi despre preferinţele şi comportamentul acestora în privinţa cumpărăturilor, pentru a-şi cunoaşte clienţii şi pentru a efectua vânzările vizate.

    Euler Hermes Romania estimează că evoluţia sectorului de retail va continua să fie una pozitivă în 2018 influenţată de indicatori macroeconomici pozitivi cât şi de recentele modificari fiscale, cu toate acestea creşterea deficitului de cont curent şi reapariţia presiunilor inflaţioniste ar putea atenua potenţialul de creştere al comerţului.

    În urma anunţului recent al grupului Allianz de a achiziţiona 11,34% din acţiunile Euler Hermes, participaţia Allianz ajungând astfel la 74,34%, Standard & Poors a revizuit pozitiv ratingul Euler Hermes de la AA- la AA, cu perspectivă stabilă. Euler Hermes devine astfel parte centrală a grupului Allianz.

    Euler Hermes este liderul global în asigurarea de credit comercial şi un recunoscut specialist în domeniul obligaţiunilor, al garanţiilor şi al colectării creanţelor.

  • Fotografiile care demonstrează sfârşitul mall-urilor. Peste 6400 de magazine se vor închide anul viitor – GALERIE FOTO

    Apocalipsa retailului se desfăşoară în SUA, notează Business Insider. Peste 6400 de magazine se vor închide în SUA în următorul an, iar magazine mari precum Macys, Sears sau JCPenney au închis deja o duzină de locaţii. Plimbatul prin mall-uri este ca şi cum te-ai plimba printr-un cimitir.

    O analiză a publicaţiei americane The Atlantic arată motivele acestui fenomen, ce pare a lua proporţii din ce în ce mai mari.

    Există o serie de explicaţii ale dispariţiei magazinelor fizice din America.

    În primul rând, oamenii folosesc din ce în ce mai mult mediul online pentru a face cumpărături.

    Cea mai simplă şi mai concretă explicaţie pentru dispariţia magazinelor fizice este că Amazon şi alte companii asemănătoare „mănâncă” din ce în ce mai mult din segmentul de retail. Între anii 2010 şi 2016, vânzările Amazon din America de Nord au crescut de cinci ori, de la 16 miliarde de dolari până la 80 de miliarde de dolari. Veniturile retailerului Sears de anul trecut au fost, însă, de aproximativ 22 de miliarde de dolari. Conform rapoartelor de specialitate, jumătate dintre gospodăriile din SUA sunt acum abonate la Amazon. Dar povestea completă nu se rezumă doar la tentaculele crescânde ale companiei Amazon.

    Cumpărăturile online au fost pentru o lungă perioadă de timp axate pe categoria mass-media şi divertisment, iar oamenii cumpărau cel mai des cărţi sau muzică. Dar politicile facile de returnare au făcut din online un mediu de cumpărături ieftin, uşor şi fără riscuri pentru consumatorii de îmbrăcăminte, care acum reprezintă cea mai vastă categorie de e-commerce. Succesul start-up-urilor precum Casper, bonobo sau Warby Parker (care vând paturi, haine şi, respectiv, pahare), a forţat comercianţii cu amănuntul din magazinele fizice să implementeze oferte similare. Mai mult, cumpărăturile efectuate cu telefonul mobil, reprezentau o experienţă greoaie, care începe să devină din ce în ce mai facilă datorită aplicaţiilor şi portofelelor mobile. Din 2010, comerţul realizat prin intermediul telefonului mobil a crescut de la 2% din totalul cheltuielilor digitale până la 20% în prezent.

    Oamenii obişnuiau să facă mai multe călătorii până la un magazin înainte de a cumpăra un produs scump, ca de exemplu o canapea. Cei mai mulţi mergeau o dată pentru a testa piaţa, încă o dată pentru a restrânge plaja de opţiuni şi, în final, pentru a alege şi cumpăra produsul. În timpul fiecărui drum, cumpărătorii sunt predispuşi să facă o mulţime de alte achiziţii mai mici, produse de care nu au neapărat nevoie. Astăzi, însă, mulţi consumatori pot face toate aceste demersuri în mediul online, ceea ce înseamnă mai puţin timp pierdut prin centre comerciale şi mai puţine achiziţii accidentale din magazinele adiacente.

    Va exista dintotdeauna loc pentru magazinele fizice, pentru acei oameni care vor să analizeze produsele în showroomuri strălucitoare, să atingă ţesăturile, materialele etc. Însă creşterea e-commerce-ului nu numai că mută vânzările individuale în on-line, ci construieşte, de asemenea, noi obiceiuri de cumpărături.

    O altă explicaţie oferită de specialiştii în retail este faptul că America a construit prea multe malluri. În America există astăzi aproximativ 1.200 de malluri. Într‑un deceniu, ar putea ajunge la aproximativ 900, iar asta nu înseamnă chiar „moartea mallurilor“. Însă, cu siguranţă, este un declin inevitabil. Între 1970 şi 2015, numărul de malluri din SUA a crescut de două ori mai mult decât numărul populaţiei, conform Cowen Research. Suprafaţa închiriabilă brută dintr-un centru comercial este cu 40% mai mare pe cap de locuitor decât suprafaţa de shopping a Canadei, de cinci ori mai mare decât a Marii Britanii şi de 10 ori mai mare decât a Germaniei.