BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • CSR 2024. Nestlé România: Campania „Inspiraţie culinară fără risipă alimentară“

    Motivaţie: 

    Scopul principal al proiectului este de a ajuta părinţii să gătească pe baza ghidului NutriPorţia mesele pentru copiii lor mese echilibrate pentru întreaga familie, fără risipă alimentară, să creeze obiceiul de a discuta în familie despre meniu, despre pregătirea listei de cumpărături, achiziţie, preparare mâncare şi întregul ritual al meselor. Risipa alimentară are impact negativ şi asupra mediului, deoarece resursele naturale, precum apa, terenul şi energia sunt utilizate în mod ineficient pentru producţia alimentelor care sunt ulterior aruncate. De asemenea, risipa alimentară contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră (16% din totalul emisiilor doar în Europa) şi la schimbările climatice. Risipa alimentară este o problemă imensă şi în România, unde peste 6 milioane de tone de alimente sunt aruncate anual, antrenând costuri inutile pentru gospodăriile românilor – sume ce ar putea fi folosite mai bine în alte scopuri, punctează Silvia Sticlea, country manager, Nestle Romania.

    Descrierea proiectului: 

    Reţeta universală este simplă şi accesibilă oricui, şi este descrisă în principiul NutriPorţia, care postulează cum ar trebui să arate porţiile ideale de mâncare, adică să cuprindă proteine, carbohidraţi, legume, şi arată care sunt cantităţile potrivite din fiecare grupă de alimente pentru principalele mese ale zilei. NutriPorţia este o metodă care împarte farfuria în trei părţi care ghidează realizarea meniului, astfel încât jumătate din farfuria celui mic să fie acoperită de legume şi verdeţuri, un sfert – de alimente bogate în proteine, iar un sfert – de cereale/paste/orez şi alte surse de carbohidraţi.

    Împreună cu chef Ştefan Popescu, Horeca School şi Federaţia Băncilor pentru Alimente din România, compania a demarat o campanie de comunicare cu privire la importanţa reducerii risipei alimentare, prin gesturi simple şi la îndemână. Campania a constat într-un eveniment de presă cu partnerii menţionaţi, un material de presă şi o campanie în mediu digital. La invitaţia Nestlé România, chef Popescu a gătit împreună cu copiii de la Horeca School cinci reţete care arată cum poate fi evitată risipa, pe baza NutriPorţiei, iar meniul astfel creat a fost donat integral către Casa Sf. Ioan din cadrul Asociaţiei Caritas Bucureşti.

     

    Rezultate:

    Părinţii sunt principalii beneficiari ai campaniei şi cei care vor folosi acest ghid NutriPorţia, pentru că ei gătesc mâncarea. Copiii sunt la fel de importanţi, deoarece obiceiurile alimentare se formează de la o vârstă fragedă, educaţia în acest sens devenind esenţială. „Tocmai de aceea, noi, de câţiva ani buni comunicăm importanţa implicării copiilor în tot procesul de pregătire a meniului şi al preparatelor”, declară Silvia Sticlea. Prin parteneriatul pe termen lung cu Banca pentru Alimente, Nestlé România contribuie la reducerea risipei alimentare, donând tone de produse, lună de lună, către beneficiarii băncii. Începând din 2018, compania a donat către Banca pentru Alimente peste 269 de tone de produse, dintre care 60 de tone numai anul trecut.

  • În avangarda schimbării

    Într-o lume în continuă schimbare, BAT şi-a asumat un rol de pionierat, promovând alternative cu risc redus* ale fumatului pentru consumatorii adulţi. Fred Monteiro, director regional AME al BAT, vorbeşte despre angajamentul companiei de a redefini viitorul industriei prin inovaţie şi ştiinţă. 

    „BAT a demarat cu mai bine de zece ani în urmă călătoria sa de transformare, odată cu lansarea primei sale mărci de ţigarete electronice în Marea Britanie şi în SUA”, afirmă Fred Monteiro, director regional AME al BAT, referindu-se la iniţiativa ce a marcat începutul unei evoluţii care continuă să aducă schimbări importante atât pentru consumatori, cât şi pentru societate.

    De-a lungul anilor, BAT a investit masiv în dezvoltarea unor produse inovatoare care nu implică arderea tutunului. Strategia companiei se bazează pe două principii fundamentale: dezvoltarea de produse fundamentate ştiinţific şi promovarea unui cadru fiscal echitabil şi predictibil. Monteiro explică: „Credem în dezvoltarea de produse fundamentate ştiinţific şi într-un cadru fiscal echitabil şi predictibil pentru toate produsele din tutun şi nicotină, care să creeze contextul necesar în care consumatorii adulţi pot lua decizii informate asupra produselor care răspund cel mai bine aşteptărilor lor”. Iar în prezent, rezultatele BAT reflectă succesul acestei strategii.

    Compania şi-a propus ca până în 2030 să atragă 50 de milioane de consumatori către produsele sale fără ardere, iar până în 2035, 50% din veniturile grupului să provină din această categorie. „Privind în urmă, afacerea noastră este radical diferită azi faţă de începuturile sale în 1902, iar ritmul schimbării este incredibil”, afirmă Monteiro. „Pentru mai mult de o sută de ani, portofoliul nostru a inclus doar ţigarete. În 2017, produsele care nu implică arderea tutunului reprezentau 3,2% din veniturile grupului, iar în prezent au ajuns la 18%.” 

    BAT nu se opreşte aici. Încurajarea consumatorilor adulţi să facă trecerea la alternative mai sigure rămâne o prioritate. Până în acest moment, peste 26 de milioane de consumatori au ales aceste produse din portofoliul BAT, o dovadă clară a impactului pe care compania îl are asupra transformării pieţei. „Fiecare fumător care trece de la fumat la alternative cu risc redus* este un pas înainte către un viitor mai bun pentru societate în general”, subliniază Monteiro. Industria tutunului trece printr-o schimbare semnificativă, iar BAT se află în prim-planul acestei transformări prin investiţiile sale masive în produse cu risc redus* comparativ cu ţigaretele tradiţionale. „Suntem mândri să fim în avangarda uneia dintre cele mai mari transformări ale industriei”, crede Fred Monteiro. De la lansarea primului produs care nu implică arderea tutunului, BAT a evoluat rapid, dezvoltând un portofoliu diversificat de produse cu risc redus*, disponibile prin trei mărci globale: Vuse, pentru vapat, glo, destinat încălzirii consumabilelor din tutun şi plante, şi VELO, un produs modern cu nicotină pentru uz oral. Strategia BAT se axează pe reducerea riscurilor asociate fumatului, iar pentru aceasta, compania alocă anual aproximativ 300 de milioane de lire pentru cercetare ştiinţifică, inovaţie şi dezvoltarea noilor categorii de produse. Această sumă este dublă faţă de investiţiile realizate în 2017. „Investim în ştiinţă, în inovaţie, în tehnologie, în cercetare şi dezvoltare pentru a crea produse inovatoare care răspund cerinţelor consumatorilor şi, în acelaşi timp, reduc impactul asupra sănătăţii”, explică Monteiro. BAT dispune de o echipă impresionantă de peste 1.700 de oameni de ştiinţă care lucrează pentru a obţine dovezi solide privind potenţialul de risc redus* al noilor produse. „Angajamentul nostru pentru cele mai ridicate standarde în cercetare ştiinţifică este un argument solid pentru încurajarea consumatorilor să treacă de la fumat la alternative care nu implică arderea tutunului”, subliniază Monteiro. Pentru a sprijini acest proces, BAT a deschis mai multe centre de inovaţie la nivel global. Cel mai recent astfel de centru a fost inaugurat la începutul acestui an la Southampton (Marea Britanie), după o investiţie de aproximativ 30 de milioane de lire. Acesta completează infrastructura de cercetare a companiei, alăturându-se centrelor de inovaţie din Shenzhen (China), deschis în 2022, şi Trieste (Italia), inaugurat în 2023.

     

    O platformă pentru un dialog bazat pe ştiinţă

    Într-o industrie aflată într-o transformare profundă, BAT îşi asumă un rol de lider în dezvoltarea unor produse fundamentate ştiinţific, menite să reducă riscurile asociate fumatului. Fred Monteiro, director regional AME la BAT, subliniază importanţa schimbării de mentalitate în acest proces: „Evident, ştiinţa şi cercetarea deţin un rol central în călătoria noastră de transformare, iar una dintre principalele provocări este schimbarea de mentalitate. Dacă în trecut BAT producea un singur produs – ţigaretele, în prezent portofoliul său include multiple categorii de produse cu risc redus*, fundamentate ştiinţific”. Monteiro consideră esenţială adoptarea unei abordări progresive de către toate părţile implicate – de la factori de reglementare şi organizaţii de sănătate publică, până la consumatori şi mass-media. „Doar prin intermediul unei discuţii bazate pe dovezi şi dialog putem crea contextul necesar pentru ca reducerea riscurilor asociate fumatului să devină o realitate.” În sprijinul acestui obiectiv, BAT a lansat noua platformă BAT Omni™, care reuneşte sute de studii ştiinţifice independente, cercetările proprii ale BAT privind inovaţiile sale, precum şi exemple de succes în reducerea riscurilor associate fumatului – un catalizator al dialogului între oameni de ştiinţă, autorităţi de reglementare în sănătate publică, factori decizionali şi consumatori adulţi care doresc să facă alegeri informate, bazate pe rezultate ştiinţifice concrete şi concludente.  Omni™ este organizată ca o colecţie de studii şi cercetări în domeniu şi este structurată pentru a permite cititorilor interesaţi să viziteze diferite secţiuni în funcţie de interes, să afle detalii despre strategia de reducere a riscurilor asociate fumatului şi să înţeleagă călătoria BAT de transformare către o lume fără fum. Monteiro explică rolul esenţial al acestei platforme: „Omni™ acţionează ca o resursă şi un catalizator pentru dialog între părţile interesate de strategiile publice, precum oameni de ştiinţă, autorităţi şi factori decizionali.” Accesibilă online, platforma permite utilizatorilor să revizuiască rezultatele disponibile, să se informeze şi să descarce informaţii relevante despre impactul şi utilizarea noilor produse cu risc redus*. Deşi soluţia perfectă nu există încă, BAT consideră că poate juca un rol semnificativ în reducerea riscurilor asociate fumatului prin intermediul platformei Omni™. „Poate că nu avem încă soluţia perfectă, dar cu siguranţă putem juca un rol important în reducerea riscurilor asociate fumatului, prin intermediul Omni™, care acţionează ca un facilitator pentru abordarea unor argumente corecte, rezultate şi exemple concrete de bune practici.”

    Accesaţi aici noua platformă Omni™ BAT:

    Rolul României şi viziunea pentru viitor

    În cei peste 27 de ani de prezenţă pe piaţa locală, BAT România a devenit una dintre cele mai importante organizaţii din cadrul grupului, contribuind semnificativ la dezvoltarea economică a ţării. Fred Monteiro, director regional AME la BAT, rememorează experienţa sa din România: „Întotdeauna îmi amintesc cu plăcere perioada petrecută în România, dar şi cu recunoştinţă pentru oamenii pe care i-am întâlnit, pentru cultura incredibilă a ţării şi pentru dezvoltarea afacerii”. Cu un impact economic de 125 de miliarde de euro şi o contribuţie de aproximativ 28,2 miliarde de euro la bugetul de stat prin taxe şi accize**, BAT România este al doilea cel mai mare contribuabil al ţării. De asemenea, fabrica de la Ploieşti joacă un rol esenţial în economia locală şi internaţională, fiind a doua cea mai mare unitate de producţie BAT din Europa, cu peste 70% din producţia locală exportată în întreaga lume. Monteiro subliniază: „România are un potenţial extrem de valoros, iar oamenii săi sunt foarte bine pregătiţi în domenii tehnologice, economie, finanţe şi comerţ. Suntem mândri să avem astfel de colegi extraordinari în organizaţia noastră”. Pe lângă contribuţia sa economică, România este şi un centru de coordonare pentru aria Europa de Sud Est, care include 13 pieţe dinamice aflate în plină transformare. Portofoliul BAT de produse cu risc redus* este disponibil în aceste pieţe, confirmând angajamentul companiei pentru un viitor fără fum. „Aceste pieţe sunt un exemplu clar al modului în care ne concentrăm pe reducerea riscurilor asociate fumatului şi pe construirea unui viitor mai bun”, afirmă Monteiro. Privind spre viitor, BAT îşi propune să devină o companie globală de bunuri de larg consum cu o creştere semnificativă. Monteiro explică: „BAT de astăzi şi din ce în ce mai mult în viitor va fi o companie globală, centrată pe consumator, cu mai multe categorii de produse”. Cea mai mare provocare şi oportunitate rămâne schimbarea mentalităţii privind industria tutunului. BAT îşi bazează strategia pe ştiinţă, tehnologie şi produse cu risc redus*, cu obiectivul de a contribui la reducerea efectelor nocive ale fumatului. „Avem ştiinţa, tehnologia şi portofoliul de produse cu risc redus* capabile să susţină obiectivul nostru de reducere a efectelor nocive ale fumatului ca strategie publică validă”, subliniază Monteiro.   

    *Bazat pe dovezile disponibile şi presupunând o trecere completă de la fumat la aceste produse, care nu sunt lipsite de riscuri şi provoacă dependenţă.

    **Studiu Civitta, 2021

    Carte de vizită Fred Monteiro, director regional AME al BAT:

    1.Œ  Anterior rolului actual, a condus aria Europa Centrală şi de Sud (CES) in cadrul BAT, coordonand de la Bucureşti operaţiunile companiei pentru şapte pieţe.

    2.  Fred Monteiro şi-a început cariera în BAT în Brazilia, în diferite roluri din Marketing. În 2009 s-a mutat în Japonia, ocupând poziţia de director de marketing şi, ulterior, de director general al BAT Japonia.

    3.Ž  S-a mutat apoi la Londra, unde a preluat rolul de director de marketing pentru produsele cu risc redus, iar în ianuarie 2019, a devenit director de marketing pentru regiunea Europa şi Africa de Nord.

     

     

    Perspective despre România, leadership şi succes 

    Œ1.

    „România este o ţară minunată, cu oameni grozavi, iar BAT România este o companie de mare succes şi foarte puternică aici.” 

     2.

    „Cred că, de fapt, România este foarte asemănătoare Braziliei (ţara sa natală n.r.) în multe privinţe. Este o ţară mare, cu oameni inteligenţi şi muncitori. Cu cât aflu mai multe despre România, cu cât vizitez mai mult ţara, cu atât cunosc mai bine oamenii, cu atât sunt mai convins că oportunităţile în România sunt nesfârşite pentru oricine vrea să aibă succes.”

    Ž3.

    „Dacă trebuie să conduc o companie, să conduc oameni, să conduc businessul, o fac prin exemplul personal şi atunci trebuie să fiu foarte exigent cu mine, pentru a-mi da dreptul de a fi exigent cu afacerea şi cu alţi oameni. Aceasta este probabil ceea ce mă defineşte ca lider. În primul rând lucrez foarte mult şi sunt foarte dedicat.”

    Sursa: Fred Monteiro într-un interviu BUSINESS Magazin acordat anterior

  • Cum a reuşit fiul unui poştaş să schimbe piaţa bijuteriilor venind cu un nou concept? El a intrat şi pe piaţa de parfumerie, cu unele dintre cele mai scumpe parfumuri din lume

    Bijutierul american trăieşte la Paris, unde a pus bazele afacerii JAR, în domeniul bijuteriilor high-end, dar brandul a păşit şi în sfera parfumeriei de lux. JAR Bolt of Lightning a fost desemnat unul dintre cele mai scumpe parfumuri în 2023, având un preţ de peste 700 de euro pentru 30 ml.

    Născut în Bronx (New York), în 1944, ca singur copil al unei familiei în care tătăl era poştaş şi mama profesoară de biologie, Joseph Arthur Rosenthal a studiat la Harvard, universitate pe care a absolvit-o în 1966, cu o diplomă în istoria artei şi filosofie. S-a mutat la Paris unde a tatonat mai multe domenii, dar cariera sa a luat avânt în momentul în care a fost întrebat dacă poate realiza un desing pentru o montură a unei pietre preţioas

    După ce a petrecut o scurtă perioadă ca vânzător într-un magazin Bulgari în New York, s-a întors la Paris în 1977 şi a început să proiecteze acolo piese din materiale accesibile, precum coral, piatră de lună şi diamant colorat. Succesul rapid l-a determinat pe autodidactul Rosenthal să deschidă un salon pentru bijuteriile pe care le crează pe celebra stradă pariziană Place Vendôme. Compania lui, JAR, nu are vitrină sau panou pe stradă şi are un model de funcţionare exclusivist.

    Clienţi pot deveni doar persoanele care au fost recomandate de alţi clienţi. Fiecare piesă este unică, creată pentru un anumit client şi face anual 70-80 de bijuterii. Artistul se inspiră din faună şi floră pentru creaţiile sale, amestecând referinţe din trecut cu tehnicile actuale de bijuterii. Ceea ce face Rosenthal neobişnuit faţă de alţi artişti bijutieri este că pune pietre preţioase în aranjamente pavé la fel de fine ca broderiile, amplificând frecvent culorile pietrelor prin montarea lor într-un aliaj înnegrit.

    Bijutierul a realizat în urmă cu trei decenii o brăţară (Parrot Tulip) din aur, cu accente de diamant şi granat, care s-a vândut la licitaţie în 2014 pentru 3,25 milioane de franci elveţieni (3,44 mil. euro). În 2002, la Londra a avut loc prima expoziţie publică dedicată JAR, iar cele 400 de piese prezentate, în mare parte împrumutate de proprietarii lor, au fost aranjate într-un cadru expoziţional total negru, vizitatorii fiind nevoiţi să folosească o lanternă pentru a le observa.

    Cu această ocazie, bijutierul a publicat singurul catalog despre lucrările sale, JAR Paris, care are 720 de pagini şi a fost tipărit într-un număr limitat de exemplare. Singura sa expoziţie publică a fost la New York Metropolitan Museum of Art în 2013., iar Rosenthal este singurul „artist al pietrelor preţioase” în viaţă care a avut o expoziţie personală în cadrul acestui muzeu.

    În 2017, bijutierul a creat prima sa piesă din Judaica pentru expoziţia „Menorah: Worship, History, Legend”, cosponsorizată de Vatican şi Muzeul Evreiesc din Roma. Aceasta a fost singura lucrare comandată pentru o expoziţie şi prima sa lucrare nu era destinată unui colecţionar, „ci să fie văzută acolo.” „A fost neaşteptat”, a spus el despre participarea sa la expoziţie. „Am făcut tot ce am putut pentru a mă proteja de ceea ce se întâmplă în lume, iar acest spectacol, cu mesajul său de unitate, a fost o declaraţie clară (chiar dacă blândă) despre ceea ce se întâmplă în lume. Dar am fost încrezător din cauza a ceea ce este şi încotro se duce”, a completat artistul.

    În anii 1980, Joel Arthur Rosenthal şi-a extins afacerea, căruia i-a adăugat parfumeria. La o aruncătură de băţ de spaţiul destinat bijuteriilor, a deschis un showroom, reţeta pe care o aplică şi în acest domeniu fiind controlul total asupra creaţiilor sale. El este nasul din spatele parfumurilor, dar nu apelează la publicitate şi nicidecum la vânzări online – esenţele fiind vândute exclusiv în magazinul său din Paris şi în spaţiul Bergdorf Goodman din New York. În opinia sa, creaţiile sale – fie bijuterii sau parfumuri – nu ar trebui să fie accesibile tuturor. Ideea de exclusivism face parte din imaginea şi strategia JAR.

  • Când graniţele nu mai sunt bariere

    Pentru antreprenorii la început de drum extinderea în afara graniţelor pare mai degrabă o activitate care face parte din ADN-ul antreprenorial şi nicidecum o barieră în calea dezvoltării, astfel că pentru mulţi tineri planul de a ieşi „la export” este scris încă din primii ani de existenţă a brandului de piaţă. Ce-i îndrumă pe antreprenori să dezvolte branduri cunoscute pe plan regional, european sau chiar internaţional mai devreme de a împlini un prim deceniu de activitate? 

    Vreau să ies la export”, „vreau să duc brandul la nivel internaţional” sau „am găsit o piaţă bună în vestul Europei” sunt doar câteva dintre expresiile tot mai des întâlnite în planurile de afaceri nescrise, de cele mai multe ori, ale oa-menilor din spatele start-up-urilor, ale acelor branduri care se dezvoltă treptat dar sigur. Sunt mici producători de cosmetice, de produse de brutărie, de îmbrăcăminte sau de accesorii pentru sport ale căror poveşti trebuie să treacă de graniţele României.

    Iar datele de la Institutul Naţional de Statistică arată o creştere a acestui curaj, având în vedere că firmele cu sub 4 angajaţi, adică acele start-up-uri în general, au livrat anul trecut peste hotare bunuri de peste 14 milioane de euro, faţă de 10 milioane de euro în 2019, anul de dinainte de pandemie. „Ceea ce îmi doresc este ca PanFree să ajungă cel mai vândut brand de produse fără gluten din ţară şi să intrăm şi în ţările din jur. Îmi doresc să devenim cel mai  mare producător de produse fără gluten din Europa de Est, adică să mă bat cu polo-nezii”, spune Ovidiu Plutaşu, fondator al fabricii de produse fără gluten PanFree din Oneşti (jud. Bacău).

    Brandul PanFree a intrat în magazine anul trecut şi fabrica a fost pornită cu o investiţie totală de peste 4 milioane de lei, din care 1,4 milioane de lei din fonduri europene. Cu acest brand, Ovidiu Plutaşu vrea să atingă pe piaţa locală o cotă de piaţă de 15-20%, iar intenţia de a ieşi la export vine în contextul în care consumul în România de produse fără gluten este relativ mic comparativ cu alte ţări europene. 

    Estimările ZF arată că vânzările de astfel de produse în retail ajung anual la 50-60 de milioane de lei, piaţa din România fiind una mică. La nivel global, piaţa alimentelor fără gluten se ridică la peste 6 miliarde de dolari, iar în 2030 compania de cercetare Polaris Market Research estimează că această piaţă va ajunge la 13 miliarde de dolari.

    La rândul ei, Izabela Măndoiu, fondatoarea brandului de haine cu acelaşi nume, spune că vrea să iasă în viitor mult mai mult către piaţa externă, după modelul altor branduri româneşti din sector.  „Visul meu ar fi să facem o prezentare de modă undeva în afară, să mai facem lucruri şi în alte zone. Vreau să mărim portofoliul de clienţi şi pe România şi dacă se poate şi către extern, acum că avem deschidere şi spre piaţa din afară, există cerere”, a spus ea. Un exemplu de afacere românească de nişă care a ieşit peste graniţe este De Ionescu, brand de îmbrăcăminte din materiale naturale, care are un magazin fizic în Sibiu, dar care acum face 10% din afaceri pe plan intern, restul din livrări peste hotare. Un alt exemplu, care deşi nu este la început de drum, acum face pasul către pieţe mai importante, este Rovyo Cosmetics, un mic brand de cosmetice realizate la Râmnicu Vâlcea de către Rodica Dumitru. Cu ajutorul nepoatei sale, Loredana Ionaşcu, Rodica vrea să ducă brandul Rovyo peste hotare. 

    „Pentru că am locuit foarte mult timp, în jur de 14 ani în Anglia am şi anumite cunoştinţe în ceea ce priveşte promovarea acolo . Sunt website-uri cum ar fi Amazon, chiar eBAY, de ce nu, dar şi colaboratori pe care cu siguranţă îi pot găsi. De exemplu,  Body Shop, care vinde produse naturale. Sunt foarte multe platforme şi încă vor colabora-tori. În plus, visul meu este să ajungem în El Corte Ingles în Spania”, a punctat Loredana.  În prezent, produsele Rovyo se găsesc pe site-ul propriu, iar în Bucureşti se găsesc la SkinEstetic, dar şi pe platforme precum bun­romanesc.ro, Origin and Natural, DoloHandmade şi driedfruits.ro. Cele mai cunoscute branduri româneşti de produse cosmetice peste hotare sunt Ivatherm şi Gerovital (Farmec), dar tot mai mulţi antreprenori îşi fac curaj şi intră pe alte pieţe, în special prin intermediul magazinelor online. Un exemplu este şi  brandul Carlette Jewellery, care după ce a făcut pasul online s-a extins în sistem de franciză. 

    ”Al doilea pas se concretizează în prezenţa Carlette online, prin distribuitori virtuali de fashion. Există o creştere im-portantă a pieţei de fashion în online şi ne dorim plasarea produselor Carlette în aceste magazine. Pasul trei este ca produsele să fie prezente în magazine fizice, dar nu este intenţia noastră în prezent de a ne deschide propriile unităţi. Însă, partenerii cu care ne dorim să încheiem contracte pe viitor ne vor ajuta să avem produsele noastre şi în spaţii offline.“, povestea anterior Lavinia Lazăr, fondatoarea brandului de bijuterii. 

    Iar toate aceste branduri îşi vor face loc pe piaţa internaţională, un loc unde sunt deja prezente branduri care au ieşit din mâinile artizanilor locali precum Senin (haine), DeIonescu (haine şi încălţăminte), Pater (ţuică) sau Vulp’s Toys (jucării).

  • Povestea unei familii de IT-işti care au reuşit să facă în timpul liber o afacere în toată regula şi o dezvoltă în ritm alert

    Răzvan şi Cremona Lica au înfiinţat în urmă cu doi ani Little Paris Atelier, un mic producător de lumânări şi parfumuri, fiind fascinaţi de momentele speciale pe care astfel de produse le pot crea. Pasiunea s-a transformat într-o mică afacere „după job”, amândoi lucrând în IT. Însă, anul acesta, vor face pasul din online în offline şi vor deschide primul magazin Little Paris Atelier. Cum a început totul?

    Noi am pornit de la zero, cu materiale în cantităţi mici, pe care le luam de oriunde găseam. Am testat foarte multe tipuri de ceară, parfumuri şi reţete, încercând mereu să găsim combinaţia perfectă. Ţin minte că foloseam tot felul de ustensile improvizate, care nu ne erau deloc de ajutor – dar în acel moment, acolo eram. Fiecare test era o lecţie, iar procesul ne-a învăţat nu doar să facem lumânări mai bune, ci şi să apreciem cât de multă muncă şi atenţie la detalii intră într-un produs finit”, povesteşte Răzvan, care adaugă că inspiraţia le-a venit mereu din dorinţa de a aduce un strop de eleganţă în viaţa oamenilor şi de a le oferi produse care să creeze momente speciale.

    Deşi Răzvan şi Cremona au joburi active într-o corporaţie din domeniul IT, Little Paris Atelier reprezintă pentru ei o oportunitate de a-şi exprima creativitatea şi de a aduce un plus de frumos în vieţile oamenilor.

    „Am investit foarte mult suflet şi timp pentru a aduce la viaţă această idee. Dincolo de pasiune, am alocat şi resurse financiare semnificative pentru materiale de calitate, testări şi crearea unui produs care să ne reprezinte”, a mai spus Răzvan. 

    Încă de la început, cei doi antreprenori s-au concentrat mult pe interacţiunea directă cu oamenii, ceea ce i-a ajutat să înţeleagă ce îşi doresc şi ce apreciază. „Acum avem peste 40 de produse în portofoliu şi un plan de marketing care funcţionează foarte bine, ajutându-ne să ajungem la şi mai mulţi iubitori de frumos”. 

    Despre 2024, al doilea an pentru Little Paris Atelier, Răzvan spune că a fost unul în care au simţit că brandul începe să capete încredere şi să-şi contureze identitatea.

    „Am avut parte de multă apreciere din partea oamenilor şi am reuşit să depăşim limite pe care nici noi nu le crede-am posibile. Pentru 2025 ne dorim să creştem şi mai mult, atât în România, cât şi pe pieţele internaţionale. Este an-ul în care vrem să transformăm Little Paris Atelier într-un brand cu adevărat reprezentativ pentru eleganţă şi unici-tate”, a punctat antreprenorul. 

    Cât despre principalii clienţi ai Little Paris Atelier, Răzvan spune că sunt oameni care apreciază frumosul, eleganţa şi detaliile bine făcute. „Sunt cei care caută momente autentice, create de lumânări cu parfumuri inedite şi un de-sign minimalist, dar sofisticat”. 

    Produsele atelierului se găsesc atât pe site-ul brandului, littleparis.ro, dar antreprenorii cola­borează şi cu cu concept store-uri din oraşe precum Bucureşti, Cluj, Sinaia şi Timişoara. 

    „Cele mai apreciate lumânări sunt cele din colecţiile noastre de lux, care combină parfumuri complexe cu un de-sign elegant”. 

    Cât despre lecţiile învăţate acum pe drumul antreprenoriatului, cei doi antreprenori spun că printre acestea se află şi că nu trebuie să aştepţi ideea perfectă pentru a începe, ci să ai curajul să testezi şi să îţi ajustezi direcţia pe par-curs. De asemenea, consecvenţa şi planificarea sunt esenţiale în construirea unui brand, punctează antreprenorii. 

    În ceea ce priveşte dezvoltarea, Răzvan şi Cremona vor să deschidă anul acesta primul showroom Little Paris Atel-ier şi să lanseze o serie de workshopuri premium. 

    „Pe termen lung, ne dorim ca brandul nostru să devină un simbol al luxului şi al rafinamentului, atât în România, cât şi la nivel internaţional”.    

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de an-treprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transil-vania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Postcard Projects- atelier de design 

    Fondatoare: Dana Marin

    Anul lansării: 2016

    Primul proiect: propria casă

    Investiţie: laptop, diferite programe şi cursuri de specializare

    Mori – brand de colive

    Fondatoare: Ioana Mihai

    Anul lansării: 2024

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro 

    Distribuţie: HoReCa, Tazz, social media

    Planuri: deschiderea unei locaţii fizice

    Terra Salin – salină

    Fondatoare: Mari Fecioru-Ivan

    Locaţie: Bucureşti

    Investiţie prima salină: 40.000 de euro 

    Investiţie a doua salină: 50.000 de euro

    Cifra de afaceri 2024: 130.000 de euro

    Afterschool Wings şi Grădiniţa Miniterra – centru educaţional

    Fondatoare: Laura Ciuperceanu 

    Număr locuri Wings: 80 de copii/an

    Număr locuri Miniterra – 150 de copii 

    Finanţare investiţie: economii şi programul Start-Up Nation

    Plan dezvoltare: deschidere de centre noi

    Holy Bakery- brutărie 

    Fondatori: Robert Tătar şi soţia sa

    Locaţie: zona Floreasca, Bucureşti

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Încasări/zi: până la 2.000-3.000 de lei

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre am-biţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. 

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, com-panii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Povesta tânărului care după ce a făcut sport de performanţă şi o facultate cu specific economic a ajuns să pună pe roate în perioada pandemiei o afacere care nu are nici o legătură cu experienţele sale anterioare

    Gabriel Obîrşan a început să facă bijuterii în urmă cu patru ani, mai întâi ca un hobby iar apoi ca o mică afacere, care astăzi poartă numele Abruel. Antreprenorul a fost întotdeauna înconjurat de ustensile, schiţe, de lemn şi lut, iar pandemia a readus în viaţa lui nevoia de a-şi manifesta creativitatea, după cum povesteşte chiar el.  

    În plus, partenera sa de viaţă este pasionată de bijuterii, care pentru ea reprezintă nu o achiziţie compulsivă, ci mai degrabă conexiune culturală, uneori geografică. Cum a pornit acest brand, de unde vine inspiraţia fondatorului Abruel şi cum vrea să dezvolte el acest business? 

    „În călătoriile noastre vizitam adesea expoziţii unde existau şi secţiuni de bijuterie, mai ales cele din perioada Art Nouveau, care ne fascinează pe amândoi. Apoi m-au inspirat diverşi artizani, de pildă un atelier de bijuterie din Granada, unde lucrau argint filigranat. Este un adevărat spectacol crearea unei bijuterii. Eu am început să lucrez în alamă, inspirat de modelele cusute pe iile româneşti”, povesteşte Gabriel Obîrşan, fondatorul Abruel. Pentru el realizarea de bijuterii a început ca un hobby în urmă cu patru ani, iar acum doi ani a participat la primul târg.

    Tânărul povesteşte că a făcut sport de performanţă în adolescenţă, apoi o facultate cu specific economic şi una specializată în sport, aşa că printre aceste preocupări foarte tehnice, partea creativă nu a mai avut spaţiu de exprimare. Însă pandemia i-a oferit timp de reflecţie şi prilejul de a se reîntoarce la pasiunea pentru bricolaj. De altfel, pandemia a adus în lumea businessului mulţi tineri care până atunci nu îşi închipuiau că o să devină antreprenori. 

    Prima colecţie Abruel se numeşte „Simboluri româneşti”, sursa de inspiraţie fiind o carte veche de cusături tradiţionale, găsită într-un târg. „M-a inspirat simbolistica ascunsă a acestor modele: ierburi de leac, simboluri sacre sau astrologice… toate cusăturile straielor triadiţionale româneşti au un tâlc anume. Şi m-am apucat să transpun în metal aceste modele. Am creat mai întâi prototipuri, m-a interesat dacă sunt bijuterii comode, cum se simt în ureche sau pe deget, cum se comportă în timp”, spune antreprenorul. Apoi a început să extindă testarea în cercul de prieteni.

    „Şi acum doi ani, în decembrie, mi-am făcut curaj şi am fost împins de la spate cu prietenie, să particip la primul meu târg. Am clienţi care se întorc de atunci la mine, să mai cumpere un model.” În plus, tânărul spune că, deşi nu avea experienţă în antreprenoriat, facultatea cu profil economic l-a ajutat să am o gândire destul de structurată. „Mi-am făcut înainte de a porni un plan de afaceri şi am mers pas cu pas, pe încercate. Nu am făcut investiţii mari, mai ales că tipul de bijuterie tradiţională care mă pasionează pe mine necesită mai mult timp şi îndemânare decât aparatură. Dar am investit constant”, povesteşte el. În ultimii patru ani a investit circa 5.000 de euro în dezvoltarea atelierului şi a brandului, însă alocările au fost treptate. În urmă cu doi ani, a trecut de la lucrul într-un colţ de apartament la un mic atelier, care devine din ce în ce mai plin de ustensile, schiţe şi machete. „E un loc care îmi place mult. Când nu fac bijuterii, lucrez ca antrenor personal şi coordonator al centrului sportiv şi spaul unui hotel din Bucureşti. Programul meu este de la ora 6 la 15. Apoi îmi petrec, de cele mai multe ori, după-amiezele în atelier.” De unde îşi ia inspiraţia? Gabriel spune că urmăreşte mulţi bijutieri, are o pasiune pentru muzee şi adaugă că nu crede că există oraş în care să fi fost şi să nu viziteze muzeele de acolo, cât mai multe. 

    „Aşa că inspiraţie găseşti peste tot: la alţi artişti, în natură, în design vestimentar, în tradiţii populare şi mai ales în arhitectură. Eu iubesc arhitectura interbelică şi noua serie de bijuterii by Abruel este una care mapează vizual Bucureştiul. Fiecare cercel are o formă inspirată de un element de design al unui imobil care m-a impresionat. Unii cercei poartă chiar numele străzii unde am găsit aceste chei vizuale.” 

    Anul acesta a fost cel mai bun de până acum pentru Abruel, iar afacerea a crescut constant. A fost deja la trei târguri şi mai are două în plan. „Faţă de doar o participare la un târg în 2023, este o creştere bună. Clienţii vechi revin, deci lucrurile se mai leagă şi organic, ceea ce e tare plăcut, să nu urmezi mereu o strategie. Aproape am completat a doua colecţie. Acum sunt două categorii de bijuterii Abruel: Simboluri româneşti şi Simboluri din Bucureşti”. Mai departe, el vrea să se ocupe de crearea unui site şi să expună toate modelele de bijuterii din colecţie şi plănuieşte mai multe participări la târguri. 

    În prezent, bijuteriile se pot comanda pe pagina de Instagram Abruel Jewelry, dar şi de pe Iarmaroc. „În curând sper să avem şi alte spaţii digitale şi fizice care să ne găzduiască.“    

    Cerceii Abruel se mai găsesc şi în Constanţa, la Rafia Studio şi în Bucureşti, la Seneca Anticafe. Şi la târgurile de la Mezanin Market din Bucureşti sau Iarmaroc din Cluj.” Mai departe, el vrea să ia lucrurile pas cu pas. Îşi doreşte ca dezvoltarea acestui proiect, dacă el va rezista timpului şi schimbării, să se petreacă natural. „Să fie întâi bucurie şi inspiraţie care apoi să atragă o dezvoltare firească. Şi cred că fiecare are destinul lui, oameni şi proiecte deopotrivă, iar Abruel îl va avea cu siguranţă pe al său. Eu sper că va fi unul cât mai interesant şi împlinitor”, conchide Gabriel Obîrşan.w

    Gabriel Obîrşan, fondatorul Abruel: „Sper să avem în curând şi alte spaţii digitale şi fizice care să ne găzduiască. Cerceii Abruel se mai găsesc şi în Constanţa, la Rafia Studio şi în Bucureşti, la Seneca Anticafe. Şi de asemenea la târgurile de la Mezanin Market din Bucureşti sau Iarmaroc din Cluj.“

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Platouaş-Styling – atelier de fotografie şi styling de produs

    Fondatoare: Bianca Năstase 

    Domeniu pe care se axează: fotografie culinară

    Preţ două postări săptămânale: de la 2.000 lei pe lună

    Marsepe – producător de ciocolată artizanală 

    Fondatoare: Alina Goidea şi Carmen Vasile

    Investiţie totală: circa 60.000 de euro

    Locaţie laborator: Focşani 

    Număr angajaţi: 5

    Prezenţă: online şi în magazine din Sibiu şi Sebeş

    Preţuri praline: 28 – 200 de lei, în funcţie de cantitate şi de colecţie

    Free Puppet Theatre – teatru de păpuşi independent

    Fondatoare: Ana Crăciun Lambru

    Anul lansării: 2017

    Planuri de dezvoltare: schimbarea numelui

    Purple Med – clinică multidisciplinară 

    Fondatoare: Elena Alexe

    Locaţie: Sector 1, Bucureşti

    Suprafaţă clinică: 400 mp

    Investiţie totală:  375.000 de euro

    Număr pacienţi în medie: 20/săptămână

    Echipa medicală: 8 medici şi asistente

    Craft Beer Voyage – organizator evenimente de degustare a berii artizanale

    Fondatoare: Ioana Coca

    Anul lansării: 2024

    Număr sortimente degustare/eveniment: 5

    Plan 2025: deschiderea unui magazin online

    Planuri de dezvoltare: construirea unui hub de conexiune între microberăriile din România şi Republica Moldova

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. 

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

     

     

     

     




     

     

  • Cum a reuşit fiul unui poştaş să schimbe piaţa bijuteriilor venind cu un nou concept? El a intrat şi pe piaţa de parfumerie, cu unele dintre cele mai scumpe parfumuri din lume

    Bijutierul american trăieşte la Paris, unde a pus bazele afacerii JAR, în domeniul bijuteriilor high-end, dar brandul a păşit şi în sfera parfumeriei de lux. JAR Bolt of Lightning a fost desemnat unul dintre cele mai scumpe parfumuri în 2023, având un preţ de peste 700 de euro pentru 30 ml.

    Născut în Bronx (New York), în 1944, ca singur copil al unei familiei în care tătăl era poştaş şi mama profesoară de biologie, Joseph Arthur Rosenthal a studiat la Harvard, universitate pe care a absolvit-o în 1966, cu o diplomă în istoria artei şi filosofie. S-a mutat la Paris unde a tatonat mai multe domenii, dar cariera sa a luat avânt în momentul în care a fost întrebat dacă poate realiza un desing pentru o montură a unei pietre preţioas

    După ce a petrecut o scurtă perioadă ca vânzător într-un magazin Bulgari în New York, s-a întors la Paris în 1977 şi a început să proiecteze acolo piese din materiale accesibile, precum coral, piatră de lună şi diamant colorat. Succesul rapid l-a determinat pe autodidactul Rosenthal să deschidă un salon pentru bijuteriile pe care le crează pe celebra stradă pariziană Place Vendôme. Compania lui, JAR, nu are vitrină sau panou pe stradă şi are un model de funcţionare exclusivist.

    Clienţi pot deveni doar persoanele care au fost recomandate de alţi clienţi. Fiecare piesă este unică, creată pentru un anumit client şi face anual 70-80 de bijuterii. Artistul se inspiră din faună şi floră pentru creaţiile sale, amestecând referinţe din trecut cu tehnicile actuale de bijuterii. Ceea ce face Rosenthal neobişnuit faţă de alţi artişti bijutieri este că pune pietre preţioase în aranjamente pavé la fel de fine ca broderiile, amplificând frecvent culorile pietrelor prin montarea lor într-un aliaj înnegrit.

    Bijutierul a realizat în urmă cu trei decenii o brăţară (Parrot Tulip) din aur, cu accente de diamant şi granat, care s-a vândut la licitaţie în 2014 pentru 3,25 milioane de franci elveţieni (3,44 mil. euro). În 2002, la Londra a avut loc prima expoziţie publică dedicată JAR, iar cele 400 de piese prezentate, în mare parte împrumutate de proprietarii lor, au fost aranjate într-un cadru expoziţional total negru, vizitatorii fiind nevoiţi să folosească o lanternă pentru a le observa.

    Cu această ocazie, bijutierul a publicat singurul catalog despre lucrările sale, JAR Paris, care are 720 de pagini şi a fost tipărit într-un număr limitat de exemplare. Singura sa expoziţie publică a fost la New York Metropolitan Museum of Art în 2013., iar Rosenthal este singurul „artist al pietrelor preţioase” în viaţă care a avut o expoziţie personală în cadrul acestui muzeu.

    În 2017, bijutierul a creat prima sa piesă din Judaica pentru expoziţia „Menorah: Worship, History, Legend”, cosponsorizată de Vatican şi Muzeul Evreiesc din Roma. Aceasta a fost singura lucrare comandată pentru o expoziţie şi prima sa lucrare nu era destinată unui colecţionar, „ci să fie văzută acolo.” „A fost neaşteptat”, a spus el despre participarea sa la expoziţie. „Am făcut tot ce am putut pentru a mă proteja de ceea ce se întâmplă în lume, iar acest spectacol, cu mesajul său de unitate, a fost o declaraţie clară (chiar dacă blândă) despre ceea ce se întâmplă în lume. Dar am fost încrezător din cauza a ceea ce este şi încotro se duce”, a completat artistul.

    În anii 1980, Joel Arthur Rosenthal şi-a extins afacerea, căruia i-a adăugat parfumeria. La o aruncătură de băţ de spaţiul destinat bijuteriilor, a deschis un showroom, reţeta pe care o aplică şi în acest domeniu fiind controlul total asupra creaţiilor sale. El este nasul din spatele parfumurilor, dar nu apelează la publicitate şi nicidecum la vânzări online – esenţele fiind vândute exclusiv în magazinul său din Paris şi în spaţiul Bergdorf Goodman din New York. În opinia sa, creaţiile sale – fie bijuterii sau parfumuri – nu ar trebui să fie accesibile tuturor. Ideea de exclusivism face parte din imaginea şi strategia JAR.

  • Vrei să-ţi deschizi o afacere în România? Iată câteva idei care au dat roade şi care pot fi replicate de oricine, oriunde în ţara noastră

    „Fă ce îţi place cu adevărat şi nu vei munci o zi în viaţa ta”, spunea Confucius. Idee care este replicată de tot mai mulţi, iar ultimii ani au scos la iveală spiriTul antreprenorial din mii de români. Sute oameni, fie ei tineri sau cu mai multă experienţă de viaţă, care au avut curajul să creadă în visul lor, au ajuns să trăiască făcând ceea ce le place, în loc să privească fiecare zi ca pe o corvoadă legată de programul la birou.

    Când crezi cu tărie într-o idee născută din pasiune, magia se întâmplă. Această magie se traduce prin antreprenoriat. Doar anul trecut, poveştile a peste 200 de antreprenori care au avut curajul să îşi transforme ideile şi pasiunile în businessuri s-au făcut auzite în cadrul emisiunii Afaceri de la zero. Cafenele, restaurante, businessuri în zona de producţie, ateliere de produse handmade sau ateliere cu diverse activităţi pentru copii ori adulţi şi-au găsit locul în rubrica Afaceri de la zero. Bucureşti, Cluj, Vrancea sau Iaşi sunt doar câteva dintre judeţele în care s-au născut poveşti antreprenoriale, afaceri şi concepte care însă pot fi replicate oriunde în ţară. Iată cum arată 25 dintre cele mai ingenioase de idei de afaceri pentru 2025.

    1. Îmbrăcăminte creată refolosind materiale naturale

    Kinga Kelemen din Cluj-Napoca, de profesie dramaturg, a dat naştere brandului Lanelka, sub care creează haine din materiale second-hand sau naturale şi saci de dormit din lână merinos pentru copii. Ea a pornit de la o nevoie personală, atunci când a devenit mamă pentru a treia oară, iar treptat produsele pe care le făcea au ajuns la un public din ce în ce mai mare.

    Lanelka are în acest moment linia de upcycling, care cuprinde produse realizate din materiale deja existente şi linia de colecţie, care cuprinde haine din materiale naturale, precum in sau lână, în serii foarte mici. Sacul de dormit este vedeta portofoliului, iar până în prezent sub brandul Lanelka au fost creaţi sute de saci de dormit din lână merinos.

     

    2. Fotografie de business

    Andrei Zafiu a absolvit Politehnica, la bază fiind inginer, însă de mic copil pasiunea lui a fost fotografia. După ce a experimentat mai multe joburi în domeniul pe care l-a studiat, la companii precum Enel sau Renault, el a decis să facă din pasiunea sa un business. Astfel, din 2017, el se ocupă doar de zona de fotografie, având propria firmă, şi este nişat pe pozele pentru evenimentele de business şi portrete pentru CEO.

    Portofoliul său cuprinde 70% portrete de antreprenori şi CEO, dar şi fotografii pentru evenimente de business. O şedinţă foto durează 90 de minute, iar proiectele pot fi cu o singură persoană, CEO-ul unei companii, sau cu 20-25 de oameni dintr-o companie.

     

    3. Călătorii personalizate

    Loredana Peptenaru a lucrat timp de şapte ani într-o agenţie de turism în domeniul croazierelor, iar în pandemie, după ce şi-a dat demisia, a decis să pornească Nomad Travel Concept, propria sa agenţie de turism, care oferă consultanţă şi vacanţe personalizate.

    Agenţia de turism Nomad Travel Concept se axează pe vacanţele exotice, precum cele din Maldive, Zanzibar, Seychelles sau Mauritius. În general, un pachet mediu de vacanţă pentru două persoane porneşte de la 6.000 de euro.

     

    4. Producţie video cu drone  

    Trei tineri au făcut din pasiunea lor pentru videografie un business şi au pornit, în ianuarie 2023, proiectul Oneshotz, în care dronele joacă rolul principal. În primul an de activitate, Oneshotz a ajuns la aproximativ 30 de clienţi din diverse domenii, care şi-au dorit videoclipuri realizate cu drone care să le descrie activitatea sau produsele.

    Businessul are trei segmente principale de clienţi: cei din real estate, cei din zona de evenimente (de pildă concerte, nunţi), şi cei din zona de acţiune, cum sunt competiţiile sau cursele de motociclete. Recent, s-a conturat şi segmentul custom, în care clientul are libertate maximă şi există o regie.

     

    5. Accesorii şi poşete din lemn

    Adriana Man a pornit brandul Yves Anais în 2018, după ce a renunţat la jobul său din corporaţie, şi a început să creeze accesorii şi genţi din lemn, care prind viaţă cu ajutorul a două ateliere partenere din România. Deşi a studiat economia, ea a fost întotdeauna o fire creativă şi a reuşit să îşi fructifice abilităţile prin prisma acestui business.

    Cea mai accesibilă poşetă Yves Anais costă 120 de euro. Produsele sunt fabricate manual, iar producţia unei genţi durează până la şapte zile. Produsele se găsesc în magazinul online propriu, într-un concept store din mallul Băneasa şi pe platforma de designeri români Band of Creators.

     

    6. Punct gastronomic local

    Ioana Matei a transformat casa bunicilor săi din comuna Ghindăreşti, judeţul Constanţa, într-un punct gastronomic local numit La Grisha, unde familia sa găteşte peşte din Dunăre luat direct de la pescari. Punctul gastronomic local are în jur de 20 de locuri în interior, plus alte câteva pe terasa acoperită. 

    La Grisha este deschis doar sâmbăta şi duminica şi funcţionează doar pe bază de rezervare. Într-o zi bună de sâmbătă, La Grisha are în jur de 30-40 de clienţi, iar încasările dintr-o săptămână bună se ridică la 2.000-3.000 de euro.

     

    7. Cafenea în alb şi negru 

    Adi şi Mirela Hudici, soţ şi soţie, au transformat visul lor de acum 20 de ani într-un business şi au deschis anul acesta cafeneaua Glitch la Piatra Neamţ. Fiica lor, elevă la Liceul de Arte, a ales numele, conceptul şi designul cafenelei.

    Locaţia are 24 de locuri, iar în meniu clienţii găsesc diverse băuturi pe bază de cafea, dar şi deserturi, produsele vedetă fiind dulciurile şi cafeaua Glitch Coffee pe bază de fulgi de lapte.

     

    8. Evenimente restrânse pentru degustare de bere artizanală

    Ioana Coca, o antreprenoare cu experienţă în producţia de bere artizanală şi organizare de evenimente, a dezvoltat proiectul Craft Beer Voyage, pentru realizarea de evenimente de degustare a berii artizanale în Bucureşti şi în ţară. Ea vrea să creeze şi un hub de promovare a berii artizanale în România.

    Proiectul său generează venituri din taxa plătită de participanţii la degustări, iar în viitor, şi din vânzările magazinului online şi din spaţiul fizic pe care îl va dezvolta.

     

    9. Realizare de terarii 

    Ana Popovici este pasionată de plante de aproape nouă, moment în care a salvat o plantă şi a văzut că poate avea grijă de ea. Ea a dezvoltat, în urmă cu aproximativ trei ani, Minimaterra, un proiect cu terarii, unele atât de micuţe încât au devenit marele elemente de diferenţiere al afacerii.

    Minimaterra realizează terarii închise, în recipente de sticlă, luate de la sticlari din Bucureşti. Principiul de funcţionare a unui terariu este relativ simplu, motiv pentru care nici nu necesită foarte multă îngrijire, ca în cazul unei plante de apartament.

     

    10. Teatru de păpuşi independent

    Ana Crăciun Lambru a lansat teatrul de păpuşi independent Free Puppet Theatre în 2017, dând astfel „corp“ unei pasiuni pe care o avea de la 4-5 ani. Prin spectacolele pe care le creează, multe dintre ele pe teme actuale, cum ar fi cele de mediu, Ana spune altfel de poveşti, iar succesul Free Puppet Theatre arată că sunt din ce în ce mai multe „urechi“ gata să le asculte.

     

    11. Bijuterii din argint reciclat

    Ana Dincă este de profesie arhitect, iar în ultimul an de facultate a decis să lanseze un proiect personal, atelierul de bijuterii MAD, care transpune în inele sau cercei pasiunea ei pentru forme organice neaşteptate, dar şi crezul în nevoia de sustenabilitate la nivelul industriei de bijuterii.

    Bijuteriile MAD sunt realizate manual, numai din argint reciclat, iar nicio piesă nu seamănă cu alta, cum de altfel orice destinatar este la rândul său unic.

     

    12. Tricouri cu mesaje

    Cu un background în jurnalism, Ina Biebel din Timişoara este pasionată de limba română şi de corectitudinea vorbirii ei. Aşa că în urmă cu patru ani, sătulă să tot audă câteva greşeli frecvente, s-a decis să facă un tricou special, simplu, pe care scria cu majuscule chiar „pe care“. Iar reacţia publicului a fost complet peste aşteptări, acel „pe care“ iniţial 

    transformându-se într-o colecţie de obiecte cu peste 130 de mesaje, un magazin fizic în Timişoara, o echipă şi planuri de creştere, toate acestea sub brandul TomBabe.

     

    13. Platformă de teatru online

    Picior de Play este o platformă de streaming care conectează telespectatori din toată lumea cu teatrul, dar aceasta ar fi o descriere simplă a ceea ce reuşesc de trei ani încoace să facă Alexandru Aramă şi echipa sa. În realitate, Picior de Play nu este doar teatru online, ci o experienţă care facilitează interacţiuni altminteri imposibile, iar pasul următor în dezvoltarea acestui proiect ar fi chiar o secţiune de conţinut propriu, care duce teatrul din zona de sală în cea de experiment şi deci de posibilităţi infinite.

     

    14. Educaţie alternativă prin artă

    Ciprian Cobzariu, absolvent al Facultăţii de Teatru din Iaşi, organizează tabere la complexul turistic ArtEd din Durău şi atrage în fiecare sezon 1.500-1.600 de copii, care participă la diferite ateliere. Fondatorul ArtEd îşi propune să facă educaţie alternativă prin artă. El a ajuns la concluzia că poate implementa astfel de ateliere şi în taberele pentru copii. Dacă iniţial închiria spaţii de cazare din ţară şi organiza tabere în zona Câmpulung, zona Gura Humorului, Călimăneşti, Sinaia, Râşnov, în final a construit propriul complex turistic la Durău pentru aceste tabere.

     

    15. Fermă proprie

    Florin Chiuţă, fondatorul Fermei Florin Pomicultorul, a transformat pasiunea pentru agricultură într-o afacere de familie, cu încasări estimate pentru 2024 de 60.000 de euro. Ferma Florin Pomicultorul din comuna Priboeni, judeţul Argeş, este o fermă de familie, ce se întinde pe trei hectare. În prezent, el produce căpşune, cireşe, vişine, prune, mere, pere, gutui, dar şi ceapă, cartofi, usturoi, sfeclă roşie şi fasole uscată. Produsele sunt vândute direct către clienţi persoane fizice (livrare la domiciliu) dar şi către băcăniile din Topoloveni, Piteşti, Târgovişte, Bucureşti. În plus, ferma a colaborat şi cu câteva hipermarketuri pentru livrări de produse proaspete.

     

    16. Producţie de detergent şi parfum de rufe

    Cristina Codiţă, fostă angajată într-o multinaţională, a păşit pe drumul antreprenoriatului şi a creat, în 2021, brandul Cashmere Aroma, sub care produce parfum şi balsam pentru haine, detergent profesional, dar şi diverse alte produse adiacente, cum ar fi spray-uri textile sau odorizante de cameră.

    Produsele Cashmere Aroma se vând în toată ţara, dar au ajuns şi la clienţi din afara României. 

     

    17. Decoraţiuni din lemn recuperat

    Mihaela Balica din Iaşi a lucrat într-o multinaţională ca manager de expansiune, iar acum câţiva ani a făcut trecerea la antreprenoriat din dorinţa de a-şi materializa pasiunea pentru lucrul în lemn. Astfel, ea a creat Woodatree, un atelier pornit în garajul părinţilor săi, în care creează decoraţiuni din lemn recuperat. În portofoliul Woodatree se găsesc tablouri şi oglinzi, dar şi alte produse din lemn. Lemnul folosit provine de la oamenii din mediul rural, de la construcţiile demolate din Iaşi şi de la atelierele de tâmplărie.

     

    18. Obiecte din sticlă reciclată

    Horaţiu Oltean din Mediaş a renunţat acum câţiva ani la jobul din multinaţională şi a pus bazele proiectului Stycle, un atelier în care creează obiecte din sticlă reciclată împreună cu tatăl său, fost inginer mecanic în fabrica de sticlă Vitrometan din Mediaş. Portofoliul cuprinde produse din sticlă precum pahare, vaze, candele şi oliviere. Cele mai cerute sunt paharele, care se vând în mare parte în domeniul HoReCa. Vânzarea este realizată prin intermediul unor magazine fizice de nişă, dar şi online, iar în 2024 a fost deschis un spaţiu propriu în Mediaş.

     

    19. Aplicaţie pentru gestionarea emoţiilor 

    Doi antreprenori din Cluj, Ionuţ Biriş şi Alex Şandor, cu experienţă în dezvoltarea de jocuri, au pus bazele unei aplicaţii de dezvoltare socioemoţională pentru copii. Serenitale, aplicaţia dezvoltată de cei doi şi lansată în luna august, ajută copiii să îşi gestioneze emoţiile, în special, furia. În aplicaţie, copii pot învăţa diferite tehnici de gestionare a emoţiilor, cum ar fi tehnica interactivă de respiraţie, unde au suportul vizual şi interactiv ca să înţeleagă ritmul şi durata respiraţiei astfel încât să se liniştească. Aplicaţia se adresează copiilor între cinci şi 12 ani, iar la descărcare se percepe o taxă de 50 de lei, care se plăteşte direct în Google Play sau App Store.

     

    20. Haine cu ţesături tradiţionale

    Ruxandra Căpuşan, cu background în domeniul artelor plastice şi cu experienţă în managementul firmelor, şi-a propus să readucă la viaţă portul românesc tradiţional prin proiectul său antreprenorial Senin, pornit anul trecut la Cluj-Napoca. Senin este un brand sub care ea creează haine actuale, dar care au integrată şi ţesătura tradiţională. Producţia este externalizată şi are loc în patru ateliere – două în Cluj-Napoca, unul în Floreşti şi altul în Turda. Cele mai cerute produse din portofoliul Senin sunt paltoanele şi hanoracele. Preţurile produselor cu eticheta Senin încep de la 1.100 de lei, însă ele pot ajunge până la 3.000 de lei.

     

    21. Obiecte de mobilier din beton

    Mihai Bonciu din Bucureşti este de profesie sculptor şi în trecut a realizat decoruri pentru spectacole de teatru şi film, însă astăzi are propria sa afacere şi propriul brand, Koncret, sub care realizează obiecte de mobilier din beton, într-un atelier din Câmpina. Totul a pornit de la o primă măsuţă de cafea din beton realizată în pandemie, la cerinţa unui prieten. În portofoliu se găsesc atât produse realizate în serie mică, cât şi produse făcute la comandă. Cele mai cerute sunt măsuţele de cafea şi lavoarele. 

    22. Deserturi speciale

    Cu experienţă din publicitate, domeniul în care a lucrat, cu o piaţă încă liberă şi mai ales cu ambiţia de a schimba o percepţie, Ioana Mihai a pornit pe drumul antreprenoriatului în 2024, creând brandul de colivă Mori – colive de viaţă. Investiţia iniţială a fost de circa 20.000 de euro, iar desertul este produs în laboratorul propriu din Capitală.

    Desertul „special” ajunge la clienţi prin alte businessuri din domeniul HoReCa, prin social media, dar şi prin aplicaţia Tazz. Planurile fondatoarei urmăresc deschiderea unei locaţii fizice şi schimbarea etichetei negative care se pune în general acestui desert.

     

    23. Băuturi sănătoase

    Iulia Suciu a lucrat în consultanţă fiscală timp de şapte ani, însă a ales în cele din urmă calea antreprenoriatului, odată cu dezvoltarea Zenvita Kombucha, o băutură sănătoasă, 100% naturală, obţinută din ceai şi cultură de kombucha, pe care o produce chiar ea într-un laborator din cartierul Crângaşi din Bucureşti. Kombucha este un ceai fermentat la care se adaugă zahăr, o clutură de kombucha şi suc de fructe sau plante. Ideea de a dezvolta această băutură a pornit acum câţiva ani, când antreprenoarea începuse să aibă probleme digestive şi era în căutare de alimente şi băuturi sănătoase. Ideea de afaceri s-a materializat în martie 2023.

    24. Producţie de ciocolată

    Alina Goidea şi Carmen Vasile, două surori cu background în zona de design, respectiv arhitectură, au renunţat la joburile lor din Bucureşti şi s-au întors în Focşani, oraşul lor natal, unde au pus bazele brandului Marsepe, sub care astăzi produc, în Odobeşti, judeţul Vrancea, praline de ciocolată.

    Sub brandul Marsepe există trei colecţii de bază, fiecare cu câte nouă sortimente: Crazy Garden, Exotic Intense şi Spicy Party. Recent, a apărut şi noua colecţie, numită Moştenire, care surprinde gustul tradiţional românesc prin combinaţiile alese. Preţurile sunt cuprinse între 28 de lei şi 200 de lei, în funcţie de cantitate şi de colecţie.

     

    25. Workshopuri de recondiţionare a obiectelor de mobilier

    Adriana Nica din Bacău a plecat din mediul corporate după mai bine de două decenii şi a deschis, chiar înainte de pandemie, Soul Paint Atelier, un proiect prin care organizează ateliere de recondiţionare a obiectelor pentru de mobilier. Workshopurile sale se ţin în Bacău şi Bucureşti, iar până acum au găzduit sute de cursanţi.

    În general, cursanţii care participă la workshopurile organizate de Soul Paint Atelier au între 12 şi 50 de ani. Workshopurile au ajuns inclusiv în zona corporate.   

  • Cum au ajuns animalele de companie cel mai fierbinte sector din economie?

    Sute de milioane de euro merg către noi fabrici de hrană, iar clinicile şi spitalele pentru câini şi pisici sunt ţinte de M&A. Ce urmează? Moda sau asigurările pentru prietenii necuvântători?

     

    Sectorul animalelor de companie, cu tot ce înseamnă el, de la pet-shopuri la clinici şi spitale şi de la fabrici de hrană la asigurări, a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai efervescente (dacă nu chiar cel mai) din economia românească.

    În ultimul deceniu, românii au început în număr tot mai mare să adopte sau să achiziţioneze un animal de companie, cel mai adesea un câine ori o pisică. Această situaţie a culminat în pandemie când, la fel ca peste tot în lume, oamenii au stat mai mult acasă şi au căutat companie, uneori în rândul necuvântătoarelor. Dar această “modă” e de fapt mai veche de atât şi merge mână în mână cu scăderea natalităţii – mulţi oameni care au decis să nu aibă copii alegând în schimb să aibă un animal de companie.

    În acest context, în care şi România a mers pe urmele Occidentului, dar şi ale unor state asiatice precum Japonia sau Coreea de Sud, piaţa de profil a ajuns în atenţia investitorilor, care pompează sute de milioane de euro în fabrici pentru hrană, care cumpără clinici şi spitale pentru pisici, care deschid magazine.

     

    O piaţă ce se hrăneşte cu importuri

    Există însă un decalaj între aceste investiţii şi achiziţiile ori adopţiile de câini şi pisici. România a avut în 2023 al patrulea cel mai mare deficit comercial din lume la hrana pentru animale de companie, dat fiind că importurile s-au apropiat de 400 mil. dolari, pe când exporturile au tins spre zero (22 mil. dolari), arată platforma worldstopexports.com. În aceste condiţii, în ultimul an sau în ultimii doi, au apărut informaţii despre mai multe fabrici de profil. Cel mai recent, pe finalul anului trecut, antreprenorul român Ferenc Korponay, cunoscut pentru că a înfiinţat, dezvoltat şi apoi vândut businessul Maravet, activ în domeniul produselor pentru animale, a preluat fabrica de conserve din Oiejdea, judeţul Alba, de la Verdino, o companie activă în zona de hrană „verde“, cofondată de omul de afaceri Raul Ciurtin. În această fabrică din Oiejdea, judeţul Alba, Ferenc Korponay a început deja producţia de hrană umedă (conserve) pentru animale de companie, mai exact pentru câini şi pisici. Producţia a fost demarată recent, omul de afaceri lucrând cu doi consultanţi din Italia cu vastă experienţă în domeniu.

    Antreprenorul a mai făcut şi alte tranzacţii, însă acestea au vizat businessuri de distribuţie de medicamente şi mâncare pentru animale.

    Pe zona de hrană, România se bazează astăzi în proporţie de 90% pe importuri, însă există o serie de iniţiative – inclusiv aceasta – care ar putea schimba raportul de putere. 

     

    Români vs străini

    O alta dintre investiţii îi aparţine firmei Pet Factory, fondată în 2009 şi controlată de antreprenorul Mihai Boştinaru. În acţionariat a intrat şi Cristian Ludovic Pop, unul dintre cei mai discreţi antreprenori locali, cunoscut pentru că a înfiinţat şi apoi a vândut lanţul de pet-shopuri Animax.

    Un alt proiect îi aparţine firmei Alconor din Satu Mare, care activează atât în zona de producţie de băuturi răcoritoare, cât şi înzona de producţie de hrană pentru animale. ZF i-a contactat anterior pe oficialii de la Alconor, dar ei nu au răspuns solicitării privind această investiţie.

    Există şi alte asemenea angajamente.

    „Sunt multe ţări consacrate în direcţia aceasta, ţări care au o istorie în zona de pet-food. Totuşi, şi România a început să se dezvolte. Dacă în urmă cu zece ani exista o singură unitate de producţie în zona de pet-food, azi sunt 3-4 unităţi destul de mari, urmând să mai apară şi în viitorul apropiat şi alte fabrici“, spune Ionuţ Munteanu, cofondator al Aviagro, un magazin de hrană umedă şi uscată pentru animale. Iniţiativele sunt mai ales ale antreprenorilor autohtoni, în contextul în care marii actori internaţionali din domeniu – Mars şi Nestle – au în România doar import şi distribuţie, nu şi producţie (de orice fel). Mars, spre exemplu, are o fabrică de hrană pentru animale în Ungaria şi alte două în Polonia.

     

    La vârf în Europa

    Aceste dezvoltări de fabrici noi vin în condiţiile în care aceeaşi efervescenţă există şi în retailul de profil, dar şi în piaţa de distribuţie.

    Investiţiile se bazează însă şi pe alte cifre. România se numără printre liderii europeni când vine vorba de numărul de câini şi pisici, cu 4,2 şi, respectiv, 4,4 milioane de suflete. Păsări sunt mai puţin de 300.000, iar numărul de peşti şi alte vieţuitoare de acvariu sare de 150.000, arată datele FEDIAF (Asociaţia Producătorilor Europeni de Hrană pentru Animale). Datele privind câinii şi pisicile includ, cel mai probabil, şi animalele de curte. Chiar şi în cazul lor, hrana este, în tot mai multe cazuri, specializată, nu mai e reprezentată de resturi sau mâncare pentru oameni. Această schimbare de mentalitate se reflectă şi în sectorul clinicilor şi al spitalelor pentru animale, unde doi jucători – unul român şi unul polonez – fac multiple achiziţii în încercarea de a consolida piaţa după modelul din zona de sănătate umană. 

     

    O industrie fragmentată

    PartnerVet, un business fondat de Ioan Mâşca, dar care a atras în acţionariat investitori de calibru precum Ferenc Korponay şi Sacha Dragic (Superbet), are în plan să ajungă la 40 de clinici veterinare în următorii patru ani. Compania cumpără clinici şi spitale, dar deschide şi unele de la zero. Acelaşi model aplică şi LuxVet din Polonia, care a făcut o serie de achiziţii pe plan autohton.

    Piaţa serviciilor medicale veterinare din România este foarte fragmentată, existând mulţi jucători care operează o singură clinică. Mai mult, nu există nicio reţea la nivel naţional. În total sunt câteva mii de clinici. Această industrie merge mână în mână cu cea farma. Spre exemplu, Antibiotice Iaşi, cel mai mare producător de medicamente cu capital românesc, a anunţat acum un an că mizează pe dezvoltarea liniei de produse veterinare şi pune pe piaţă opt suplimente nutritive destinate „prietenilor necuvântători“.

    Estimările companiei sunt ca în 2030 întreg portofoliu de produse dedicat animalelor să genereze 10% din cifra de afaceri a grupului, adică 25 mil. euro. Potenţialul pieţei şi cererea crescută din partea iubitorilor de animale au determinat compania să dezvolte noi produse.

     

    Ce urmează?

    Animalele de companie generează două treimi (circa 66%) din vânzările de medicamente generice de uz veterinar, pe când restul e cota de piaţă a aşa-numitelor animale pentru hrană, respectiv ovine, bovine, porcine şi altele, inclusiv păsări, spunea recent Xavier Molins, preşedintele Access VetMed, asociaţia producztorilor de medicamente generice de uz veterinar.

    „Cred că ponderea cheltuielilor cu medicamentele generice dedicate animalelor de companie în total piaţă de profil va creşte în următorii ani, iar pentru asta există mai multe explicaţii. Pe de-o parte, aceste animale sunt tratate ca membri ai familiei şi atunci oamenii fac tot posibilul pentru a le prelungi viaţa şi pentru a le asigura un trai bun. Pe de alta, sunt tot mai multe boli cu care aceste animale de companie se confruntă şi pentru care se oferă tratamente tot mai scumpe. Nu în ultimul rând, medicamentele pentru animalele de companie sunt mai scumpe decât cele pentru animalele destinate hranei umane“, spune executivul.

    Diferenţa de preţ vine din faptul că oamenii sunt dispuşi să cheltuie sume importante de bani pentru un câine sau o pisică bolnavă, pe când o vacă ori o oaie ajunge în cazul unei maladii grave la sacrificare. În plus, acestea din urmă sunt animale care au o viaţă mai scurtă, fiind considerate animale folosite pentru hrana oamenilor.

    Ce alt sector mai poate beneficia de pe urma acestei efervescenţe a industriei animalelor de companie? Cel al asigurărilor. În Occident, mai mulţi actori, printre care şi fonduri de investiţii mari, au pompat bani în acest tip de business care se dezvoltă, din nou, după modelul serviciilor pentru oameni.

    Similar, au apărut şi iniţiative în zona de modă sau accesorii. Şi, cel mai probabil, vor urma şi altele.

  • Povestea românului care, după ce a dat faliment cu afacarea sa, a decis să îşi schimbe cariera şi acum conduce unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din România

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 15. Alex Bratu, Country Manager, Jysk România, Bulgaria şi Turcia

    A preluat funcţia actuală în urmă cu aproape 14 ani, după ce, anterior, activase timp de cinci ani în cadrul Intersport, în rolul de commercial manager. În retail a ajuns în 2004, „după o experienţă antreprenorială destul de sălbatică”, după cum povesteşte chiar el. Încercase să dezvolte un business legat de producţia de confecţii, dar a învăţat că nu trebuie să faci lucruri la care nu te pricepi, ci să te rezumi la sfera ta de expertiză.

    A fost înscris la Drept, însă a renunţat la planurile de a avea o carieră în domeniul juridic după o experienţă neplăcută cu acest univers. Un alt vis pe care l-a avut a fost să devină artist rock şi să aibă o trupă. A reuşit să scoată trei albume, o serie de videoclipuri şi îi place în continuare să cânte şi să compună. Executivul spune că atunci când trebuie să lucreze direct cu o anumită persoană, întotdeauna sunt importante atitudinea şi chimia cu acea persoană, şi preferă întotdeauna un om cu o atitudine optimistă, un om deschis, versus un specialist care nu se poate integra în echipă.

    CITITI AICI POVESTEA LUI Alex Bratu, Country Manager, Jysk România, Bulgaria şi Turcia